70 BINELE $I NATURA UMANA . * $i totugi tei dintre ei, care se aflau impreund’cu mine pe corabia Beagle,nu incetau si ma wimeascii cit de mult ajunseser’ si semene cu englezii prin structura lor psihica i printr-o serie de aptitudini spirituale dup’ citiva ani petrecuji in Anglia unde invajaser’ putin limba engleza“! Mai departe Darwin declard ci implrtageste fini rezerve opinia unor sctiitori conform careia cea mai mare deosebire inte om si pf Selelalte animale rezida in simgul moral” care, din punctul Iui de vedere, este inndscut gi nu dobindit’, _ Animat de intenjia (Ia anumite limite legitima) de a umple distangk ,enorma, dup aprecierea Jui, cu verigi intermediare, Darwin comite o greseala esentiala. Moralititii primare de ansam- blu a omului el fi atribuie un caracter sociaf apropiind-o astfel de instinctele sociale ale animaletor. Dupa el, morala individuald sau personal nu are decit 0 importanja secundaré, fiind un produs firziu al dezvoltarii istorice, Pentru silbatici, afirma el, existé numai acele virtufi care sint trebuincioase comunititii lor*. O asemenéa opinie poate fi respinsa totusi prin invocarea ‘unui Fapt simplu si indeobste cunoscut. Exist un sim lipsit de. orice trebuingd social’ pe care mi] poseda animalele superior organizate, dar care se manifest clar la cele mai subdezvoltate specii umane. in virtutea acestui simt, un om, orieit de siibatic gi neevoluat ar fi, se nigineazd, adic& so- coteste rusinos si ascunde atel act fiziologic care nu numai cA i satisface propria pornire gi nevoie, dar in plus este util si necesar pentru perpetuarea speciei. Direct legatd de acest lucru este $i dorinta de a-si ascunde goliciunea, fapt ce a stimulat invengia vesmintulai chiar si la acei salbatici care, dacd e si judecam dupa clima si simplitatea modului Jor de tai, nici nu au nevoie de el Acest act moral il deosebeste ih mod trangant pe om de celelalte animale ta care mu gisim nici umbri de ceva asemindtor. insusi Darwin care incerca si ne conving’ asupra religiozisfgit cfinilor m-gi propunea si coute la vreun animal seme de pudoure. Ins-adevar, nici 1 Originea omului si selectia sexuaiz. Inceputut cap. germani a lui V, Karus). (N. 3.) parol cap TE Ga versiunes 2 Ibidem, inceputul cap. IH. (N. 4.) 2 Boidem, obiectia la adress lui Mille. CN. 2.) Ch. Darwin, op. cit. (despre virnupi sociale). (N. 2.) ea principiuiai tyupesc nefast ca atare, Primul moment care defineste mul prin ‘area Jui de animal reprezintX un dat ai sentimentului de - PRINCIPTUL ASCEZEI IN MORALA « 93 rusine;,cel deal. treilea:moment. care decurge. din perfectiunea spiritual pe cale de a fi-atins& nu poate constitui obiectul nemij- locit al normei sau prescriptiei morale in actu: nici miicar unui om predispus la perfectiune morald, dar inc imperfect, nu i se poate pretindé pe tonul unui imperativ categoric: fii numaidecit nemuriter sau nepieritor! Prin urmare, rimfne in competenta eticii doar cel de al doilea moment gi piincipiul nostra moral capati urmAtoarea formuli provizorie: subordoneaza-pi crupul spiritului atit cit este necesar pentru demnitatea gi independenta acestuia din urmd. Aspirind in final la pozitia de stipin deplin pe forjele fizice ale naturii tale individuale si generale, uemdareste indeaproape si in miod obligatoriu cel putin sd nu devil robul materiel potrivaice sau victima haosului, Trupul este o existen{d lipsita de autocontrol si total extraver- tité — yoliciunea, foamea, insajietatea —, existent care se risipeste in exterior gi sfirgeste printr-o descompunere reali; contrar trupului spiritul este o existenya determinata din interior, inrovertit, capabild de autocontol gi cu propria sa forié de actiune asupra exteriorului, (ri a se pierde si finaliza in el. Deci, autoconservarea spiritului inseamnd inainte de toate pastrarea si2pinin? lui de sine, ceea ce este prioritar in orice gen de asceza, intrucit corpul uman (in structura anatomic gi in functiunea lui fiziologica) nu are 0 semnificatie morala de sine statitozre, dar poate servi drept expresie si unealta atit a wupului cit sia spiritului, confruntarea morala fire aceste dou’ laturi ale fiintei noastre are loc gi in perimerrul corpului sau al viesii organice — © lupt pentra puterea asupra corpului, ¥ Sarcina moral in sfera vietii corporale consté in a preintimpi- na supunerea noastra pasiva mai ales fay de cele doud functiuni ge bazk ale organismuhai nosiru — nutrifia si procreatia, Este insé important iw preliminar, fri s& alba, de altfel, un caracter moral autonom — extinderea puterii spiri- tului si asupra acelor functiuni ale organismului nostra animal eare nu au o leg&turA direct cu ..pHicerile trupesti" cum ar fi, de, Tespirapia gi somnul!, Respiratia este @ condifie de baci i si un mod constant de comunicare a corpului nostra eu. mediul fnconjurator. Pentru dominarea corpului de cZitre spirit este cit se poate de dorit ca aceasta functie de baz si fie dirijarl sau .controlata de voinja omului, Inelegerea acestui fapt a dus din timpuri strivechi gi pretutindeni la aparitia diverselor procedse ascetice de respirafie. Practica $i teoria unor asemenea exercitii fa regisimn ta schimnicii indieni, ta vrdjitorii mai vechi si mai noi, Ia cilugarii din Athos si din alte ministiri de acelasi regim, Ja Swedenborg. iar in zilele noastre — Ja Thomas Lack-Hasris $i Lawrence Allifante. Detaliile cu iz mistic ale acestui fenomen nefi- ing de resorul filozofiei morale, mii limitez Ia observatii de ordin general. Un znumit contol al voingei asepra respiratiei se impune prin simpla buniicrestere. Asceza indeamni si mergem mui departe pe aceastd cale, Prinu-un exercitiu dine dozat se evité ugor respiratia pe gurd in stare de veghe ca gi in timpul sommului, Urmatorul pas fl con Stittie formarea deptinderii de a-fi refine respiratia un timp mai mult Sau Tai putin indetungat’. Sdipihirea objinuté acupra acesiei fun organice fortificd, incontestabil, spiritul gf fi oferd wn punct rezi de sprifin pentru viitoarele ini succese pe Unia ascezei Filnd un repaus in activitatea creierulul si a sistemului nervos — instrumente directe a inhi —, somnut marcheaz’i sHibirea legaturli fntre via spiritual gi cea corporala, Este imponant ca in acest moment spiritului s¥ nu-i revind doar un rol pasiv: dacd somaul este pravecat de cauze fizice, spiritual trebuie si fie cupabil, din rafieni proprii, si impiedice adormirea sau sb iotrerspA sommul deja in curs. Insasi dificultatea Intreprin ih ual asemenea actiuni, neindoietnic posibile, sugereazd impor- tana ei, vapacitatea de a birui somnul si de a provoca in mod epturea constituie o exigent’ indispensabili a igienei gi2 gi de celelak ‘ t de vedere moral, sommul are o fatur care fl apropie de nuvitie si de procreatie: ca gi tn cazul De altfcl, spre deosebire de respir: anice neutre din pu un som normal: despre vari vita Iu} patologic& vezi mai 2 Ase-zisa wespivajie pe preciicat si se practic onodogi ca une navi" precum gi retinerea total a respir jar si acum in wnele locud de clize asceyi in condijile aga-numitei ,acfiuni Infeiepte*. (N. 2.) PRINCIPTUL ASCEZE IN MORALA 95 acestor dow’ funcyii, abuzul de somn poate fi in avantajul rupului si in, dettimentul viesii spiritului. instisi predispozitia excesiva pentry un somn prelungit indicd din capul locului precumpinirea, principiuiui material, pasiv: cedarea in fata ei si practicarea abuziva a somnulul slabesc intr-adevar spivitut si intdresc inch nafiile trupesti, Motiv peatru care lupta cu somnul in unele vari ante ale ascezei, cum ar fi, de pild%, monahismul crestin, jczezt un rol considerabil. Desigur, skibirea legaturii dinme vita corporal sicea spirituald (mai corect, dintre resortul constient si cel instine- tiv uf Viefil) th timpul somulai este posibild in ambele sensu: trebuie ficutl o distincyie tire cei somnolenti gi cei care viseaz’, dar se poate considera.ca o regula general, ci o deosebitd capaci tate de a visa visuri consistente $3 profetice denotd fora spirinului, obfinwt’ prin practicarea ascezei (gi deci prin lupta cu pidcerea tru- peascd pe care o dd somnul). Vi La animale precurnpinirea materiel asupra formei se produce datoritl excesulul de brand, ceea ce se poate iuswa concret th cazul omizilor (la specitle inferioare) si af porcilor Ingriisati Ga speciile superioare), La om aceeasi cauzt (surplusul de hrandi) duce Ja preponderensa vieyii apimatice sau trupesti ia rapert cu spiriul. Din acest motiv abstinenga fa materie de mfncare: si biuturd — postel — a constituit dintotdeauna gi pretutindeni uaa din exigentele de baxdi a moralititii, Abstinenta priveste atit canti- tatea — gi alci nu exist® o norma a it ceea ce priveste’ calitatea, a existat dintotdeauna gi premindeni interdictia de a consuma produsele de provenienti animala, io speti cele din carne (de animale cu singe cad). Aceasta se explic’ prin faptul ¢4, flind asimilaté mai ugor gi in ntregime, carnea sporegie in mai mare misurd energia vietii wupesti’, Part indotalx, inare de la consumul ciimii si. tn genere al produselor de provenienjS animalt, motiv care are, de ssemenea, un racter moral, dar de data aceasta de muanti alirmistd. Este vorba de extin- derea poruncli de carttate sav de mild asupra animaleloc. Acest moment predomina fn ctisa bud p ce elica cregtin-ecleziastic’ adopt asceza. (N. a.) ? Mai existi un motiv de alMe _ BINELE $1 NATURA UMANA ~ abtinerea de Ja.consumul de came poate fi socotitt o norma uni- versali. Toate obiectiile la adresa acestei norme ramin nefnte- meiate si au fost de mult respinse atit de cAtre moraligti cit si de cltre savangi. Cindva consumul cirnii de om, crud sau fripta, era considerat drept ceva normal.' Din punctul de vedere al ascezei, abjinerea de la carne (si in genere de la produsele de provenientA animal’) este de doui ori folositoare: in primul rind, in acest fel se diminueaz& energia vietii tupesti si, in al doilea rind, prin exer- Citiul vointei in lupta cu nevoia de acest gen de brand, invretinut de obiectul mogtenit, sporesie energia spiritual in ceea ce priveste biutura, bunul sim elementar interzice con- sumul bauturilor alcoolice, care duce la pierderea uzului ragiunii. Desigur, exigenjele principiului ascetic sint mult mai mari. In genere, vinul ridic& tonusul sistemului nervos si, prin intermediul acestuia, al viewti psihice; la nivelul inferior de dezvoltare spiritua- Ti la care sufletul este inci supus inclinatiilor trupesti, tot cea ce declanseazi si sporeste energia nezvoasa ramine fn folosul acesiui element trupesc predominant gi este deci in détrimentul spiritului: in consecin{a, se impune o totala absinere Ge fa ,,vin si sichera“? Dar pe treptele mai maite ale vie{ii morale care au fost atinse gi in lumea pagina, de pildd de Socrate (vezi Banchetul Wi Platon), energia organismului serveste nevoile mai degrabd spirituale decit pe cele trupesti si intensificarea activittii nervoase (desig Timitele impuse de conservarea sinatapii) fnuireste actiunea spi tului, putind fi deci, intr-o anumitd masuri, nu numa inote: ' Conform tnvayaturii biblice, hrana omului normal (din Eden) eva compusi exclusiv din fructe si plante fn stare natural. Aceasté regula se respecté si acum in cadrul postului sever aift in Orient eft $3 in Gecident ita maxima si postul eatolie usor suportabil de Grapigtiiy Intre sceasta satre mireni exist o gami intreag’ de grade de severitate care au o justi ficare naturala (de pilda, difcrensievea intze animalele cu singe cald sau Fece, motiy pentru care pegtele este acceptat ca mincare de post}, dar nu au un caracter de obligativitate generald, principiall. (N. 2) * Trapigti — ordin monastic, infiiniat tn 1636 pe teritoriul departa- mnentulai Omé (Franja) in vecingtate cu Mortagne. Denumizéa ordinal este preluatt de la numele wecitourei (Trappe) spre valea din partes loc. Jui, Ordinul se remerca prin regulife sale ascetic severe. (N. 2d.) ? Leviticul, 10, 9. Sichera — un gen de biutusli alcootic&. (N. ed) PRINCIPIUL ASCEZE] IN MORALA ae dar chiar de-a dreptul beneficd. In acest caz regula nestraimutata si universala rimine una singurd: a pistra constiinga treaza si $picital tucid fn tupta spiritului cu trupel pe plan fiziologic functia sexual joacd un rol decisiv. Desigur, o fapt reprobabili din punct de vedere moral (um pcat trupesc) trebuie viizutd nu in actul fizic al procreetii (si al conceperii) care, dimpotriva, constituie intr-un fel 0 ispasire a pucatului, ci exclusiv in dorinja nemasurata si oarba {pornirea tupeasc’ — concupiscentia) de imperechere (real sau imaginara) exterioara, animalicd, ou o alti persoand, imperechere care devine un scop in sine, un obiect independent de piacere. Predominant trupului asupra spiriralui se manifest cel mai preg- nant $i durabii in fmperecherea trupeascA a dowd persoane. Nu intimpkitor tocmai de acest act este nemijlocit legat simjul pu- orl, A-i escamota sau denatura marturia dup& multe milenii de dezvoltare interioara gi exterioar3, a proclama, de pe culmes inte- lectului rafinat, drept pozitiv ceea ce un primitiv, prin simtirea sa elementard, opreciase drept negativ, constitule 0 mare rugine pen- tre omenire si o dovadi a imoralititii noastre. Nevola reaié sau presupus& dé acest act pentru alte scopuri. nu poate servi drept ratiune suficient’ in evaluarea propriei lui cafititi Constante. Administrarea unei doze de owava poate fi necesar’ in combaterea unei maladii, dar in perspectiva igienei insigi aceast necesitate constituie o anomalie. Problema morala leg de functia sexuala imptica inainte de toate atitudinea noastra intimd fath de ea sau aprecierea ei sub raport esengial. Ce atitudine trebuie si adoptim fn forul nesau interior, conform normei absolute si din punctul de vedere al unui -trebuie* neconditionat, faga de acest fapt — una de aprobare sau de condanmnare? Ce cafe trebuie si urmam in considerarea acest ‘apt: calea afismisii gi amplificdrii, sau calea negarii, a limit 1 fnirucit ta nivelul moral actual al omenirii predominanta pornirilor trapesti constituie © reguld, iar predominanja impulsurilor spirituale o excepsic $i ined desl de instabilA, propeviduirea in favearea cumpatarii si Jupia impottiva amejelii artificial provacate pot Hi duse fark nici un impediment practic, sub semnul exigentel abjinerii de ta bauturi alcoolice si de le orice gen de substanje excitante, Accasta chestinne depaseste insi aspectul moral, avind-o sermnificatie pedagogic’ si profilactica. (N. a.)BINELE 3i NATURA UMANA in cele din urma a suprimirii tui? fn fiecare caz concret simul pudorii si glasul constiinfei ne conduc ferm si fra echivor la cel de al doilea raspuns gi filozofiei morale nu-i Zimine decit si-i con- fere forma unei norme rational-universale. Pentru om conditia tru pease’ a procreerii constimie un rau, ea exprimA precumpanirea procesului material, iragional fat de stZpinirea de sine a spiritalui, contravine demnititii umane si aduce cu sine stingerea iubirii si pieirea viegii omenesti. Atitudinea noastri moral fark de acest act trebuie sf fie net negativé: trebuie sA luptim pentru limitarea gi suprimarea Ini — chestiumes cind gi cum se va infliptul aceasta rimare Ja nivelul intregii umanitig-sau micar th cazul nosiru, nu mai fine de domeniul eticii. Nu stl in purerea noast transfor marea total, cu Semmificazie de eveniment, a vietii noastre twupesti in vial spiritual’, deoarece ea este legatli de conditiile generale ale procesului istoric si cosmic. Din acest motivo asemenea transformare nv poate devent obiectul exigentei morale, al unei reguli sau prescriptii. Pentru noi este obligaiorie gi sernni- ficativa sub aspect moral atitudines Wuntricd fata de o atare mani festare organicé a vietli uupesti — atitudine care se traduce ta dezaprobarea acesteia ca un rv, in hotdirirea noasud de a nu-iceda si in respectarea acesiei hotiriri fm limitele puterilor noastre. Din acest anghi de ve: puiem judeca, desigur, si faptele neastre exterioure, dar numai intruct ne este cunoscuté relajia lor cu le morale interioare; nu ne putem pronunta asupra fap- ielor altora, din aceeasi categorie, rezervindu-ne door dreprl le judecarea regutilor lor. in principia, afirmaréa seletiilor sexuale constituie un rau penira om in orice tmprejurare, O condamnare fara rezerve meritd resemnarea definitiva a osuciui in faja movil, resemnare. care se susjine prin gi alterneazA cu procreerea fizicl. Este un punct de vedere pozitiv-cregtin privind rezolvarea acestei chestiuai de maxima important’, care respect spiritul si nu Hitera dui gi, In consecima, au admite nici exclusiviate exterio: Cine poate intelege si injeleagi“! Casttoria este accep consfingit&, procresdyia este biagosioviad, iar celibatul prosldvit ¢a =Viatd ingereasci"?, Dar chiar epitetul , ingerese“ sugereazd ing-un fel og weia cale, suprem4, a viefii, cea durunezeiasca. Caci prin me- nirea sz, omul este mai presus decit tagerut, Metei, 19, 12. UY. ed.) 1 Corinteni, 7; 1 Timor 3 . 2, 15; Luca, 26, ee a —“— * ‘Diack fntelenciunea suprem4, cu deprinderca ei dintotdeauna de a extrage din riu tm bie 5 tai mare, se foloseste de pacatele noastre trupesti in scepul perfectionarii umanitagii prin intexme- Giul penerajiiior ce vor veni, aceasta, desigur, fi sporeste glovia, iar now’ ne aduce o consolare dar nu gi o justificare. CAci Ea pro- cedeaz’ aga ou orice fel de rau, cea ce nu sterge diferenta intre Hu gibine gi pu ne seutesie de obligajia promovarii bineiv Opinia dupa care propovaduirea (Se ea chiar st cea mai energica gi eficientt) abstinentei de la actul sexual ar’putea opri inainte de yreme inmnuitirea fizicd « omenirii, smneningaté astfel ou pieivea, este atit de aberand incit avem toate motivele s&’ne indoim de since- Fitutea ei, Este grew de crezut o& cineva s-ar putea treme in mod serios de pericolul care ar ameninja umanitatea tocmal fn aceastd privingl. Atha timp cit pentmm regenerarea speciei umane este necesara succesiunea generatiilor, nu va stibi la oameni doringa de a9 realiza, In orice caz tocmai acei moment (chiar dacd va veni — per impossibile — miine), cind togi oamenti igi vor fnvinge definitiv apetitul sexual si vor deveni cv desavirgire neprihaniti, va marca sfirsitu! procesului istoric gi Inceputul ..viegii viiteare’ peniru intreaga omenira, pris urniare, insdsi teza tntreruperti .pre- mature" a procreerii sub impactul propoviiduiri éastivapii este 0 pura aberati de ipocriti: cine s-a gindit vreodaci c3, dind curs amactie} sexvale, asigura astfei viltorul omenirii"? VIE ile moral Degi prin nature or ; voinjel) ce reglementeaz’ vieja corporal -— sapineyte-ti respi fajia gi somunul, limiteazaqi hrana gi abyine-te de la poms tupesti — au in orice caz un casacier moral-psiholoyic inuinsec, dar prin obiestal lor, ele se raporteazd in mod diferit Ja latura psi- hologic’ a vietii corperale. Gbiectul primed reguli si partial al celei dowd, referitoare ja respiratie gi som, 1 constituie niste ur fiziclogice care. fuate In sine, ma prezint& pentru spirit V Aici este vorba ne da cAstiorie in gensul a} jor gl exre srk cu picatul trapese gi cu procrecrea, ci de provotipul fiinjelor. ,,faina sceasta mare este; iar eu zie tr (Efeseni, 5, 32) (N. a.)100) a BINELE $1 NATURA UMANA nici un pericol nemijfovit: spiritul este interesat doar si le dirijeze cu Scopul INntSNMi Propriiio# sale Forfe péritnl a face fark viitoarelor confruntari si mai grave. Nutritia, dar mai aies procreagia gi regu- He ascetice corespurm:Rtoare, au o proprietate aparte. Sentimentul pozitiv de pldcere legat de aceste funcjii poate deveni un scop Pentru voings si un mijloe de constingere a puterilor spirituale avind drept consecinya antrenurea fatr-un curent al viewii trupesti Cea din urm& functie este absolut incompatibild Gn conditii obfinute) cu mentinerea stipinirii de sine a spiritului. Pe de alti Parte, duct respiragia gi sonumal, sint numai procese ale organismu- iul nostra, suritia si procreztia au @ legitur’ cu anumite object exterioare care pe lingh existenta obiectiva gi relatiite lor o Hoasta pot aves statutul de reprezennisi subiec stipinire, th aceasti calitate, pe imaginatia si aspiratia noastr’, apurind sfera spiritutui, De aici necesitarea Juptei cw pucatele wupesti interioare care siat mai miginoase decit cele exterioare: un gumand care safivea2 numai la gindul unor mincSruri rafinate este lipsit in maim: surd de demnitate umend decit wn ins care in mod curent abuzeaz3 de mincare ivi ca acensth slibiciune st-i puna pe ginduri. Sub acest raport, atitudinea ascetic& fata de functiite nutritiel gi Procreatiei fine de resortul psthologic (gi nui de cel fiziologic) al jeptel spiritutui cu trupul. Ea vizeazi nu fanctiile organismautei, ci Sirile de spirit —~ lcomia, befia, voluptatea, Astfel de afecte PAchtoase care pot degenera in patimi gi vicit se aliniac’ altor Bernici rele cum ar fi, de pill, minia, invidia, cupiditatea ete. Datoriti obivetului situ (atitudines fagi de aproapele) aceste din unm pwtimi — nu numai nigiioase, ci si rele — Sint judecare din punctul de vedere al moral si nu al celei ascetice. Exist ins& anumite zegull nterioar’ impotriva porni A cle se fest’ Ia ceilaigi cament sou gin de propria noasie’ naturd fizich Frocesul lduntic fh erma cirvia o pornire nefasti pune stipinire pe eul nostru cuprinde tei romente. La inceput se Yormeazd ih minte imaginea obiectului sau actiunit fe" rele al firii_noestve, Imaginea tA de ca. Tn ‘acest prim e poste fi aneanrizast prine-un simple act inte iwe. $i pur genereds moment, o asemenea ide - PRINCIPIUL ASCEZEI IN MORALA 401 Ge voiagii; este suficient ca spiritul sk manifeste fermitate si opaci- taie fat’ de clementele eterogene', fn caz cenitrar, ideea se va déz~ volta intra scenariv imaginar de diverse inspiratii: fie volupruas, de 1azhanare crnda, sou inapregnat de vanitate ete? Acest scenarin incepe s& obsedeze intea gi ea my i se poate sustrage recurgind Ja puterea voingei, ei orfentindy-gi activiteten in directia opus — de pild’, spre meditapa asupra moryii, Dac insk mintea in acest al doilea moment, in loc SA se abaté de Ja privelistea pacatulul, aboveste esupra i si, ca sX spunerm aga. o aprobi. atunci vine in mod inevitabil cel de al weiles a t cind nw numa} mintea pe uns indernnata de porirea vicioasd. dar gi spiritul tn ansambhel lui, se abandoneazd gindului pSctos yi se desfaté impreund cu el. Eliberarea din aceasti captivitate mu mai vine de a actul volitiv de respingere gi nici de la deturarea mintii cu ajutorul meditatie: se cere fiptuirea moral& concrer’, in stare s# restabileascd echilibrub Aluninteri, victoria interior al perconslit(ii urnane tn toratitatea ei 2 La sesiitorii Bisericii’ aceasté reguid figureaziica porwace ye a zdro bi de piated pruncii. babilonieri* conferm sensului alegoric al versetulu psalmic: Flica Babilonutai ticiloasit Perici este cel ce va apuce gi va lov pruscit Aristotel; Etica micomuhicd, 1152, c. 15-16, trad. rom. Editura stiingifica si enciciopedic#, Bucuresti, 1988. (N. L)BINELE $1 NATURA UMANA 166, Viata si soarta noastra depind de cauze yi oament de-ueyivne care sfideazA deciziile si misurile infelepeitinii aoasire de viatd. De multe ori un egoist zezonabil av face sitceva deed sé pias ocazia unor pliceri zeale, fie si efemere, £43 sf aju tala o bundstare trainic’. Precaritatea tuturor bunuriler este cv art mai iminentd cu cit omul, spre deosebire de animal, 9 cunoust anticipat: ndruirea inevitabilf in viitor a fericini de orice matur inuneek si clipele de reat desfBtare. Dar yi tn scete eaauei rave cind modul de viata injelept-asigura stirilor senine fath de ceie grave gi chinuiteare. v monismulai inne aparenti, caci ef se hk arbitrara din calcul a larurii calftarive, prop sufleteg:i (nu am tn vedere sensul moral a) tert tate“ care este incd discutabil, ci exclusiv dimensiunea {ui psi Jogic& sau, mai exact, psihofizied — gradul de ymensitate senzatitior de piteere). Nu tt incape indoiall c& cele mai intense 5 ne de bunut sinw ele se tea cereal fr care ni fe procurs un mod de viagl compritat. Cid curap preving asupra curacterulul funest a) patirnilor putem iavoca, Sh contest acest adevir, un sity ameninys pieiren i, in taineire motiv ag avea sf renuny Ya fericiri micnotone? E drept o: umpitarea ne satvenz’ de ta Ciasul_ pwinvlor poate suprem, Ei amufeste in fata % surile anemice PRINCE APAR TE ALE FILOZOFIEL PRACTICE 167 faya. de pliceriie nevinovate ale unei bune comportiri care insi nu ne izbiveste de pleire. SA admitem cA plicerile intelectuale gi estetice sint nu numai nevinovate ci gi sublime, in schimb ele nu au semnificatia de bun suprem datoritA limitelor legate de calititile lor sus mentionate, i. Asemenea p¥iceri wspirituale* sint accesibile in fapt numai oamienilor cate 2u ating ya anumit grad de rafinament in dez- voliarea lov intelectwaitl yi estetica — adicd unui nami reserins, fn timp ce bunul suprem tebuie si fie universal, Nici un progres al institutivior democratice nu-t va inzestra pe migar cu facultatea de. a til plicerea audierii simfoniilor lui Beethoven si nu va face ca porcul, care nici gustul portocalelor nu-t cunoaste, s& se delecteze cu sonerele tui Dante gi Petrurca sau cu poemele lui Shelley. 2. Nici pentru ingivizii care au acces la desfitari intelectuale gi estetice ele nu sint Indestutitoare, deourece angajeazé doar anu- mite faculrati st puteri sufletesti gi, prin urmare, nu sint fn stare si dea vietit Totregul ei cuprins. In acest caz se satisface, int-o piisurk mai mare sau mai mick, numiai dimensiunea teoretica gi omului, dur viaga activa practici rimine comptet debusolats. Obiecte ale contemplatiei pure, bunurife intelectuale gi estetice nu influenteaza imeresele vitale. Le contempiian doar framuseya Agirilor de pe dar ou-i rivn De dceea voinja practica a camenilor care, prin prisma eude- mignismulai, considera arta gi stiinta mai presus de orice (respec- ‘area produsa de ele), rimine principial nedcterminath $i agherit de patimile oarbe, ceea ce demonstreaza wracterul nefundat al eudemonismutui cumpatat ca principiu diri- unter al viegii, Aceasta inconsistent’ se manifest gi prin neputinga eude- i de a infrunta scepticismul teoretic care submineazt vaioarea obiectelor fnsesi ale activivitii intelectuale gi artistice. S& presipunem cA triiesc 9 adevarati desfitare contemplin frumo- sul gi cercetind adevarul, dar rajiunea mea — adevErata instanga suprema in echii cudemonismului .cumpatat — imi spyne c& framosul este o simp!a himerd a subiectivititii mele, iar acovaeul 24. W. Goethe, Trost in Tranen (Consotare in lacrimi), (N. et)BINELE $1 N. “ev timine inaccesibil cunoasterii ywmase. In convecingi, desfiitarea mica este compromisi, iar pentru cel ou o gindire consecventi ea Gevine cu toiul de heconcepur. Dar gi fr o are conseeventi esie Clarc& desfiterea cu unt object al cArai caticier Ingelator éste dinainte stiui, nu poate fi promevat& ia mod rational Ja rangul de bun suprern - 4, S& admitem fas’ od epicuresnul nostra nu asemenen scepticism $1 se desfatd spentan in actul creator de idei si Imagini. fra si $e preoeupe de semmificatia final a produselor lui, Pentru el aceste .bunuri spirituate" pot parea steme, dar pro- Pria Jui capacitate de desfiiture este, in orice caz, Npsita de o asemienea dimensiune, find doar ceva mai durubila decit 0 simpia desfitare cu pliceri senzuale, Or, toemai durabifitaten sau wSinicia plicerilor constituie yevendicarea principal a eudemonismulsi cumpitar, presupusa lui superioritate de simpla dorinti a plicerii imediate. ~Desigur, daci plicerile noastre ar avea caracteral anor obiecte “Teale cafe ar putea fi ecumulate ca orice avatie, atunci un eude- jMonist cumpitat ciizus in decrepitudime ar putea toragi sii se con- *sidere mai bovai decit un destrinat care gi-a irosit. viata inainte de vreme, Inirucit insA desfitirile wie nu sini, de fupt, decit iri, epicureanul nostra injelept, dac& rlimine un eudemonist conseevent, va regreta, probabil, faptal c3 de dragel unor amintiri palide ale plicerilor nevinovate, intelectuaie si estetice, a pierdut oeazia desfitirilor cu miuli mai intense care, pentr continitd si in aceastdi clipa sii stirnease’ 0 doringh dureroasd 51 irealizabiii, Aparentul ascendent al eudemonismulai cumpatat asupra irosirii banaié a vietii se bazeaz’ dour pe confuzia logic’ nepermist a doutl puncte de vedete, Una dirt doull ori te referim Ja prezeniul desfatSrii si stunci trebuie s& renungien fa cumpararea care nv este strlind nici animnaletor, orf ne gindim la consscintele pe care le pot avea faptele nodsire in viitor si atunci se pune intre- barea: care moment af viitorului webuie fuat in seamd jent, ar avea sens s& luim im consideratie Aural momentil final care exprim’ bilanjul ihegii vieyi, in. pragul mori ins% tor calculul eudemonist se reduce !a i orice presupus’ superioritate a desfatirilor ponderate fyi de cele necontrofate (din punct de vedere eudemonist) se anuiéazii definitiv, Dat fiind c& toate impartigegte un ay 3 nu lea wdir, “dinainte stiut —, nofiunea des gol, PRINCIPIC APARENTE ALE FILOZOFIEI PRACTICE... 169 desfatarile waite. in wecut inceteazi sd fie desfitiri, — Tucru uma a desfatirilor™ isi pierde sen- sul real: suma zerourilor este egal cu valoarea unui singur zero. v DacK posesia bunurilor éxterioare — atit sub aspectul de plicere a clipei prezente, cit si sub acela de fericire mai tainica, aflatd sub protectia aparent& a prudenjei — se dovedeste iluzorie si insignifiant®, nu cumva adevirata bundstare sau bunul suprem const in eliberarea omului de acele aspirayii gi atagamente exte- rioare care, inrobindu-t, i fac nefericit? Toate bunurite exterioare ‘ori nu merit sf fie dorite, ori fl fac pe om de dowd ori nefericit pe motiv ¢4, inainte de a-si dovedi caracterul lor eminamente nesatis- fiiciitor, aceste bunuri ifuzorii, tributare cauzelor exterioare ce nu depind de el, fi sint réfuzate. Nimeni nu este absolvit de nenoro- cire gi deci nimeni nu poate fi fericit atit timp cit vointa lui este legat de obiectele a cliror posesie este intimmpitoare. in condigiile in care adevirata bunistare este identificatd cu o stare constant de mulyumize, nu poate fi fericit decit aceta care isi gasegte satis- facia in ceea ce nu i se poate Tua, adica in sine trsugi. Lasaji omul sii se etibereze de gindul la posesia obiectelor exterioare si infimpliitoure, si il veyi vedea intr-o permancata stare de muljumire gi fericire, Cind omul nu depinde de nici un lucru din afard gi este pe deplin sttipin pe sine, cl are in posesic lui rotul ba chiar gi ceva pe deasupra, Dac’ nu siat legat de do- rings pentru un am mare decit cei care # posed ca abiect dorit; dacd puterea imi este indiferenti, sint mai suveran decit posesorul ¢i care a rivnit-o. indiferenta mea faa de intreaga lume mia situeazd mai presus de cel Atotputernic. Expresie 2 imper necanditionat, principiul aurarhiei (autarcheia) are, de fapt. 0 putere negativa 51 conditionati. Mui inti, actiunea iui este condizionatl tocmai Ge acele bunuri exte- rigare pe-care Je neaga. CTA vreme omul rimine robul lor, elibe- rarea de db asemenea atasaiWent este profitabils pentru congtiinga Inj superioarA gi penteu continutul activittyii lui. La fel, cit vreme omul este sensibilizat fa suferingele trecitoare ale viejii din exte- rior, biruirea for si rezistenya la orice nencrocire fi pot da un.sen- iva! mit iucru, 7 sidpinesc fav-o masurd orult mai *i790 baseer 5: varvea w © omnul dejigeste eae Shi Fe ei de nenerocires ext iui? Dare se rezursd ef numai ta sent Ge aceasta viciorie? In aceste vondiyi insé principiet autarhiet transforma ino autosufic unoasd st in lor de miretie frizeaza ridicotul. Acest rez: fitcr face inwiil® ins’ tenia asupre fapldui ca au ovicls evar & spiritulut pentra reatizaren tui eplind sii posesorat ci nu o plstreazd tot den cafuctere) uparent al prswipichl de wstarhie cdruis Hpseyte forys propria vaticientA pentru a-l faducs 7a iberares din robia bunuritor infe- F roars digi 2 ae a obfine bunu! suprem gi niu esie bunul supreny insuyi: fi eure au Fost Saruneati top jdalti 2 ne, prin acest gest, Moagu! *# Doomnutul — ci doar un loc pustiut tat Persons © deplina satisfactie sau 1 obtinerea bunurilor exterioare ale viewli si nici in riorizare (in forma vidi a constiintei de sine). sire din aves pare a fis ideas du este mumai un individ izolt dor si o parte integrant a sisegte adevirata buniisaze 9 interesul po: nt 2 pune fa slujes fara umand au-g i buntistare’ n propria i Singura omit ay ponseni’ cu principiul mocal ad atiruismmiul, care cere ub ali, s&-i ajutam pe toqi in Nenirele pasibiliagiter noasire § im binele ainis ea ce propriul a. bine. Conform chiar alen (or te asiilar aspiratie! aitadini cuvedite a omuiut Taye de ceea ce este inferior lui, dn timp ce imperativul autachiel izvordste din nazuinte c&tre bundstare — motly pentra care demunirea corecta a prin- iului eutarhiei ax fi ascetism eudemonist. (N. a.) rexid in pune’ vi PRESCIN, SOR RENTE ALE FILOZC inten} agign ubiiavigmahd Mn apticares ef practied. coc dina ioe be supfapoak ou woorale sStrulstk sia cu 2 n Be. Si t= serie, commandments parttate. Bint © de pila, Mat adiversarii tut if til oieet, nu fee cire DEE, Di rea Chappi~ a compertamen rersovaih 9 prctagonistalui de cure oe leagd activit ne raked Haat izokach ei fericves teiucor ceior impera = un motu tS al Lai Sous’ din Naa: pourte gi uipt c fata pei jacipiul wiitizar gi cet aktraist, care fui Mill, cometa fi aceea c4 prese altruism de a ou. tru alti exprima alitudinea caveriiid a omulut fagi de semeni sau prezinid o duiorie moraid ih aumele xsi pure de bine, In Gmp i wbhitaris are a intereselor p Ta cele din uri ce conform dor ranked aguia consid pun onl 2 folushoare si mal Seon en voile de un pring Scar opene egoismuini, ele Gind 6 Oink find existenta roa |» auOMOE sonsecinjgels aceseat egol Ya oricine, vy i dupd opinla adep oraka altraisnedt an virtae satoriel p nun fui: dupa cum: otic pe deplin g puse unei trans~_ BINELE $1 NATURA UMANA at ai complicate, Chiar dac o asemenea afir- jul utilitarisinulu¥ invocat rimine totusi jarul creste dim ghind&, iar ghinda ser- veste drept hrana porcilor, nu puiem trage concluzia ed si stejarul ‘ar putea deveni hrand pentru porci. La fel, dacd admitem cd invagatura superioara a moralei este genetic legata de egoism, adici igi are originea in el uecind apoi printr-o suiti de modificdri, nu avem dreptul sa conchidem c& in prezent aceasti moral’ superioaré, in forma ei perfects. ‘poate si se sprijine de asemenea pe egoism sav. Sale fie si egoistilor de folos. Aceasta vine in contradictie cu o expe- Henjd curenta: mnjoritatea oamenilor -— de azi si dintotceauna — Socotese c& este mai whl sd separi folosul personal de folosul ge~ neral, Pe de altd parte, chiar prezumtia importantei principale a egoismului ca unica baz a oricAvei actiuni contravine adevarului , Conceptia conform ciireia morula se crigineazi din egoistaul individual este infirmata de simplul fapt ci de Ja inceput robul dominant in viata fiimtelor i} joaci nu autoafirmarea individuals ci autoafirmarea speciei, caré pentru unii indivizi este egali oo sacrificiul Ue sine, Ce foios si satisfactie ar avea o pasiire penirt egoismal ei arunci cind gi-ar pune in joc viata pentru propriii sii Pui, sau 0 albind care ar muri pentru regina stupului?! Precum- Pinirea cena a mobiluritor individuale asupra color generale si posibilitatea de manifestare consecvent’ din principia a egoismee lui apar in cadrul umanititii pe © anumitd weapid de dezvolture a constiiniei individuale, $4 de aceea wtititarisnoul care impune pe sonalititii umane un regim de autolimitare gi de sacrificiu de sine nu in numele unor principii ce deptisese puterile ei, ci exclusiv in ideea propriului ei egcism corect injeles, poate avea sens doar ea indreptar al actiunilor practice, destinat uner indivizi apartinind enei atari stiri date a umanititii. Aici utilitarismul rebuie abordat Aumai sub acest mport, mai ales c problemele legate de ofiginea empirica a unor sentimenie si notiuni nu constituie in mod direct obiectul filozofiei morale. 7 Welle ini 9) Cazacleristicile inigiale ale sacrificiului de sine sau vlupia penta vinis altora* (struggle for life of others) sint abovdate mai ales in lucrarca Ii Henry Daumona Ascent of Man, Paptul c& sacrificiul de sine al unui individ este lelerminat de solidaritatea speciei nu indreptateste asis Jui egoismului. (N. a} piiesie asiniarea 4 PRINCIPIL APARENTE ALE FILOZOFIEI PRACTICE 173 . Vo .Fiecare fst vede de interesul lui, dar folosul fieciruia consti in slujirea interesului generai; deci fiecare trebuie si slujeasc& foio- sul general, Din acest ragionament al utilitarismului pur valabil& este doar concluzia, dar bazele ei reale nu sint confinute in pre- mise care rimin in sine faise, ca si relatia dintre ele. Nu este adevarat ¢& fiecare urmareste folosul personal, cici o « seamii de oameni isi doresc doar ceea ce le procurd placere ime- diatA, pe care o gilsesc in indeletniciri inutile sau de-a dreptul nocive, cum ar fi betia, jocul de cirti, pornografia etc. Desigur, propoviiduirea binelui general poate fi adresat& gi unor astfel de indivizi, dar atunci ea tebvie s& se bazeze pe altceva decit pro- priile lor dorine. Mai departe. Chiar gi acei oameni care recunose avantajul utilitigii sum satisfactiei durabile fayi de plicerile efemere, nu caut& folosul urmind sfaturile utilitarismului, Un avar igi d& per- fect seama c& toate plicerile efemere sint deserticiuni in com- purajie cu bunurile adevarate si durabile pe care le ascunde ints~o lag’ ferecatd, 3 nici un argument al utilitaristilor nu-l va convinge si 0 goleascl in scopuri filantropice. Sau poate Lar fi convins spunindu-i c& este in propriul lui interes si tind seama de folosut semenilor si? Or, el procedeaz’ exact ia conformitate cu aceast cerinta, Intr-adevar, sa presupunem ci el gi-a agonisit averea prin imprumutul banilor cu caméti; asta inseamna ci a ficut servicii semenilor s4i ajutindu-i la nevoie prin acest imprumut. Et si-a pus capital} fa joe gi ia schimb a obtinut un anumit profit, iar semenii sHi au suportat o anumiei pierdere, in schimb s-au folosit de un capital strain intr-un moment ind nu aveau propriul lor capital. Afacerea era in avantajul ambelor parti yi fiecare evalua neparti- nitor atit propriul sku interés cit gi interesul celuilalt. De ce tontigi Miil si nici unul din adeptii shi nu vor s& vada in comportarea respectivului cSmatar cumsecade o veritabild mostra de moral utilitara? Nu cumva pentru c& acest cdmatar nu s-a folosit de banii adunati? RAspunsul afirmativ nu este corect, deoarece el i-a folosit ja maximum, descoperind suprema satisfactie in sentimentul de posesiune si in coastiinta puterii sale (vezi Cavalerul avar de Pugkin), Totodard, cu cit sporeste avutia acumulat’, cu atit mai mare este utilitatea ei pentru ceilalti, Agadas, si sub acest folosu] personal se dovedeste a fi echitibrat cu folosul cel:14 ROLE $1 Sa LRA UMARA : PRINCIPH APARENTE ALE, FILOZOFIEL PRACTIC) oR bP ee Fapiid cl wilizarigui ou vor 34 eeu scumsevasie o forma dep unui materialist. pragmatic c& pris Sacrificial viewii pentre aproagele shu ori in numele tnei idei, ebgi-ar asigura'o satis facere durabili a proprijior sale interesé,"evident, de naturd snareriald, Esse clar cA Iegitara pe cafe o stubileste ytlitarismol tnrre folosul dorit de orice om pentru sine si cel proclamat « on eure! folos adevérat sau sutentic se datoreazd unut sofism fp = anunte de finefe. care se bazeaxd pe dubla semnificatie a euvincshi snouhat pur. Lfoios”. La inceput se ia Grept axiemi afirmagia c4 oricine isi doreste cea ce fi adace satisfactie, apoi se desemneaza *nueaga diversitate de obiccte gi moduri de satisfacere prin denuinirea general de:.folos"; 18 co termen i se atribule wa injeles now de bine genera), deseranat yi el prin cuvintul foios, $i pe baza acestel identiiqi terminclogice. care wseunde doud sen- Suri diferite si chiar cpuse. se construiegte urmatorul ray ment; iad ¢ Folosul su, far acesta Const Ip binele general mi a tuturor, decurge de aici ca fiecare tr eral. fn realitar . fa out de fiecare pene sine nu se coreleazd’ in mod necesar cu bundstaree genera'S, lar acel folos care rezidii tn bunstares generals de fiecarz: printr-o simpla subst pe cineva S&-si dorewsed contrariut unde gti ck met gh . Diversele eeformulasd ate tere) ntitenste nu 9 fac mat onving rind de ia ingelegerea folosulul cao satistactig darubif. s-ar pute fevicie aduce o asenienga satisfactic, Intruelt ea este leg ineiinplaccare git . ia Hai ce binele ey ue generajitle viitoare, € rag satintietle adreseard otic Tisek de pe urine fericd 2 darbith, pioweuprees pet ara fers 1 iviitoare’ou-mii progalé oéed ant fare avet bine care tr parle deci spre un; < mpl aord ime alvin: ei cer ca b Siiegt sacrifice ne ering. aftinds 1 conlradicyie Girect® personal. se xprijind pe Bcit de sure supozigit 6 ; ine octet Parl. de care fns& veringa ramine total ardir utile reule de sacrificia de sine porniri spo: gindy 8 s# dedica ‘Uriel motile, sat stirgin, 4 mu se suprapune cu cel dorit ire de sensuri mu poji obliga a personal mu Bde obiecie fal unos obiectiv peer uit © eci shifirea hu ar man abstras rita pe gure meu. pomae BINELE $1 NATURA UMANA momentul realizarii wi eu nu voi fi, probabil, in viag’. Prin urmare, dack propria mea bunistaie nu-mi este défolos. lucril esté cu atit maj valabil fn caziil binelut general: &6 folos poate avea pentru mine ceva de care (lucru dinainte stiut) nu ma voi folosi niciodati Adevrul spre care tinde utilitarismul prin exponentii sii redutabili este cuprins in ideea solidaritigif tatregii umanitii gratie cireia bundstarea individuala a fiectrui om se coreleaza cu Dunisturea general. Aceasti idee av s-a niiscut insi pe {atimul wilitarismului gi mu se incadreazs, ca prineipiu practic, in modul de gindire propriu utifitarismutui gi, in genere. endo. monismului. Se poate chiar accepta fini rezerve adevirul solie Garitttii generale si consecintele care deriva din el in mod Firese. fark si deducem inst de aici vreo reguli morali de comporta, - ment. Asa, de pildi. un bogiitas desfrinat care triieste mumai Pentru propria Jui plicere gi aici micar nu-si propurie si facd ceva pentru binele semenilor sii, poate demonstca, nu fi temei, £4 Ga virtutea ordinii firesti a tucrurilor bogatia lui pompoast contribuie la dezvoltarea industrici yi comeruiui, a stiintei si aitei, si asigura un cistig unui mare num de cameai nevoiasi. Solidaritatea universais, ca lege naturaiti, exist sj se manifesta intermediul indivizilor, independent de vointa si com- portarea lor, $i dacd, urmiirind numai propriul meu interes, cone ibui ja interesul general, ce aitceva mi sear putew tal de vedere al utiliearis pri re din pune- ; wii? Pe de alti parte ins, solidaritutea universal nu este deloc sinonima cu bundstarea general. Din solidaritatea inirinsecd umanititii nu reiese in mod neconditionat cA ca trebuie sii fie fericitd: umanitatea se sotidarizeaza gi in eazul calamititiior si morgii. fa consecinti. chiar dack miam insusit ideea solidarityii universate ¢a un principtu cllduzitor al com- Portamentulut meu gi sint deci ta stare si-mi sucrific interascle bersonule in aumele binehui general, ve folos imi va aduce sucri ficiul meu mie si umanititii de vreme ce ea este sortith pieisii vbineie ci nu este decit o ingelitorie? Agadar. chiar dacd ar fi posibild corelarea Muntic’ a ideii de solidaritate universala, in calitotea ei de regula practica, cu principiui utilitarismului, ea s-ar dovedi absolut inutili pentru el. PRINCIPIL APARENTE ALB FILOZOFIEL PRACTICE 177 Utilitarismul constituie.o forma superioar’ a eudemonisma- lui, si netemeinicia acéstei doctriné compromite intreaga filo- zofie practicd ce ridic& binele in sens de bundstare sau de satis- factie egoisti la rang de principiu suprem, Caracterul real al uni- versalitigii si obligativitatea acestui principiu potrivit caruia toast lumea igi doreste neaparat bundistarea, se dovedesc a fi cu totul aparente, ciici, in primul rind, denumirea generic& de bun sau de bundstare vizeazi in fapt o mulime infiniti de obiecte eterogene, lipsite de orice coeziune liuntrica, iar, in al doilea Find, aspirajia general la propria bunistare Gndiferent de accepfiunea acestui termen) oricum nu confine in sine garangii gi conditii pentru realizarea acestui scop. Agadar, principiul starit de bine nu depiseste semnificatia de postulat si deci nu are nici un avantaj fafi de principiul binelui moral al cdrui unic neajuns const& tocmai in aceea ci si el rimine un simply postulat, neavind o fortk proprie pentru a se impune, Dimpotriva, afectat de acelasi neajuns, principiul moral are faa de principizl eude- monist avantajul demmnitatii imanente, al universalitZjii si nece- sititii ideale, deoarece binele moral care se bazeazk pe ratiunea universald $i congtiinta moral, iar nu pe bunul plac, se prezinta in mod necesar ca find unul si acelasi pentru toti, in timp ce prin bundstare fiecare are dreptul s injeleag’ ce vrea. Asadar, dispunem deocamdati numai de cele dou postulate: postulatui rational al datoriei si postulatul natural al stiri de bine: i) Topi gamenii tebuie si fie buni si 2) Tozi camenii vor sd fie fericiti, Ambele postulate fyi au temeiul firesc in flinta omulai, dar nici unul nu cuprinde in sine raj conditiile realizirii lor. Totodati intre ele nu existé nici o legatura, de multe ori se contrazic gi incercarea utilitarismului de ate pune de acord este sub orice critics. Aceste postulate au sint egale sub raportul demnititii Si, cack pentru constituirea principiului filozofiei practice ar tre- bui s& alegem. intre ideea binelui moral insuficient de vigu- roasi, in schimb clar& si sublimd, si ideea meschind de bundstare, tot atit de neputincioas’ gi, pe deasupra, nebuloasd si indefinitd, argumenteie rationale ar pleda in favoarea celei dintti178 BINELE $1 NATURA UMANA inainte ¢e a sanctiona insd o asemenea alegere nedorita, vor purcede Ino scrutate mal adiney’ a fendasmeitulul mdral general, propriu paturii umane, fundument pe care Lam abordat pind acum prin prisma evolutiei Gistinete a celor trei forme particu- late de manifestare. Partea a Goua BINELE DE LA DUMNEZEU