Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
lui.
Din punct de vedere a caracteristicii teritoriale, teritoriile urbane se caracterizeaza in 3 grupe
principale cu caracteristici separate a conditiilor naturale a teritroriilor.
Dintre conditiile naturale deosebim:
I. Relieful teritoriului caracterizat prin valorile declivitatii si orientarea lui (N,S,E,V)
Relief- totalitatea neregularitatilor suprafetei pamintului, diferite dupa forma, marime si geneza.
Determina in mare masura caracterul si repartizarea in spatiu a apelor de suprafata si a celor
subterane, a solului, a invelisului vegetal, a lumii animale, cauzeaza diferintierea climei pe glob.
Relieful in Moldova - teritoriul se intinde de la:
N la S 350km;
V la E 150km;
Altitudinea medie -147m
Altitudinea maxima 429,5m (dialul Balanesti)
Inclinarea generala in directia NV si SE a suprafetei teritoriului 14,5% din teritroriul Codrii
6-7-8 grade intensitatea seismica
Directia apelor subterane de la N la S spre Marea Neagra. Rocile primare (de baza) de pe cea mai
mare parte a teritoriului- argila-nisipoase au o mare capacitate portanta sunt bune de fundatie
Adincimea apelor freatice 0,5- 2,5m terenuri din lunci 0,5-30m pe cumpele apelor si pe pantele
vailor.
Alunecarile de teren sunt mai frecvente in reiunea Codrilor, pe inaltimea Tigheciului, in pantele vailor
Nistrului, Prutului.
Eroziunea (formarea ripelor) in partea de sud. Procesele carstice sunt dezvoltate in N si NE pe
interflufiul Nistrului, Raut, fiind exprimate prin mici adincituri rotunde, grote, pesteri, fisuri.
II. Nivelul apelor subterane
III. Posibilitatea inundatiilor teritoriilor cu apele riului, lacurilor, marilor.
IV. Conditii extraordinare (alunecari de teren, carsuri, seluri ).
Dupa caracteristica fiecarei grupe de conditii naturale teritoriului presupus urbanizarei poate fi
caracterizat in 3 categorii:
a)
teritoriul favorabil
b)
putin favorabil
c)
nefavorabil
Teritoriile categoriilor limitate favorabile si nefavorabile pot fi modificate, ameliorate, supuse unor
schimbari ingineresti cu scopul trecerii lor in categoria favorabila si utilizarii lor conform cerintelor
urbanismului .
Astfel pentru modificarea reliefului se foloseste sistematizarea verticala.
In categoria teritoriilor favorabile sint incluse terenuri cu urmatoarele caracteristici:
1. Relief i = 5100- promile
2. Inundatii cu strat de apa mai mic 0,5m nu mai des de o data in 100 ani (asigurarea de 1%).
3. Nivelul apelor subterane Ha.s 3,5m.
4. Lipsesc alunecari de teren, carsuri, seluri
In categoria limitat favorabila se include urmatoarele teritorii:
1. Relief i = 0 - 5 ; 100-200
2. Inundatii cu strat de apa pn la 1m o data in 50 ani asigurare 2%.
3. Nivelul apelor subterane Ha.s 2m.
4. Lipsesc alunecarile de teren, carsuri si seluri.
H rosu
ech
= 0.2 m
H nech = 0.5 m
H rosu
ech
= 0.1 m
Cu ajutorulu curbelor rosii este posibil atit detalizarea reliefului cit si generalizarea lui.
Detalizarea este necesara in cazuri unui relief cu forme complicate schimbatoare. Pentru detalizare
sunt necesare unele masuri topografice suplimentare si invers, pentru generalizarea reliefului nu sunt
necesare masuri topografice si ea se filiseste in cazuri de relief cu forme omogene .
In practica
de proiectare reala
sistematizarea
verticala se efectuiaza
de obicei la
scara S 1:500 cu
echidistanta existenta de Hex = 1.0 m si echidistanta de proiect Hpr = 0.20m , in cazuri de necesitate
cind declivitatile reliefului sunt foarte mici, echidistanta de proiect poate fi de Hpr = 0.10m.
Tema: Sistematizarea verticala a strazilor
Prin proiectul de sistematizare verticala a unui oras se determina pozitia in plan orizontal si vertical a
retelei strazilor, pietonilor, cartierilor, precum si a unor constructii izolate.
Amenajara reliefului orasului astfel incit sa corespunda necesitatilor de constructie si de scurgerea a
apelor se face cu ajutorul proiectelor de sistematizare verticala a terenului, utilizinduse datele
ridicaturilor topografice. La amenajarea teritoriului trebuie de avut in vedere principiul minimului de
deplasari de pamint. Prin acest proiect se face cautara de a se analiza o compensare a terasamentelor si
sa se evite transporturile de dimensiuni mari. Cu acesta ocazie trebuie sa se tina cont si de utilizarea
pamintului ce rezulta din sapaturile pentru fundatiile constructiilor. Aceasta se elaboreaza concomitent
cu planul general al orasului si fac parte integranta din planul de sistematizare a orasului.
La intocmirea profilului trebuie sa se tina cont ca strazile sa reprezinte un colector al apelor de
suprafata si de aceea trebuie sa fie trase pe cit posibil in lungul depresiunilor. La alegerea directiilor
cele mai convinabile pentru strazi, trebuie sa dea preferinta strazilor ale caror declivitati sa fie mici, iar
evacuarea normala a apelor e asigurata printr-un volum redus de terasament.
Ca regula apele de suprafata de teritoriul evadat se scurg pe strada, afara de cazul cind exista
canalizarea in interiorul cartierului care colecteaza aceste ape .
Apele de suprafata trebuie sa fie dirijate din interiorul cartierului spre strada. In cazul strazilor
asezate pe versanti cu pante mari, sistematizarea verticala se realizeaza prin amenajara trotuarelor la
cote diferite sau prin amenajarea partii carosabile la niveluri diferite.
Proiectul de sistematizare verticala a strazilor urbane se intocmeste pe baza schemei de amplasare pe
verticala a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor, cotele nivelarii in
punctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri.
La constructia curbelor de nivel proiectate se foloseste sectiunea transversala pe care se indica latimea
partii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului si pantele transversale. Trebuie de avut in vedere ca
cotele de proiect ale trecerilor se stabilesc in dependenta de pantele admisibile ale drumurilor urbane
conform cerintelor normative in vigoare NRC ii- 60-75.
Panta longitudinala
50
60
40
40
7
10
7
5
80
40
15
-
80
= 20=0.02,
H ech =0.2
Sistematizarea verticala a
Intersectii
denivelate
La sistematizarea intersectiilor probleme ce apar sunt: crearea unor conditii bune de circulatie
pentru pichete si asigurarea evacuarii rapide a apelor in canalizarea subterana sau prin rigoli in afara
limitelor intersectiei.
Sistematizarea verticala este determinata de forma bombamentului profilelor transversale si de
sensul declivitatilor strazilor ce se incruciseaza. La proiectarea intersectiilor in plan vertical trebuie sa
se aiba in vedere asa regul:
1. Pe arteriile principale nu este permisa executarea rigolilor transversale.
2. La intersectia unor artere principale cu o strada secumdara, profilul longitudinal al celeia din
urma se recomanda cu o rigola a arterei principale, iar profilul transversal in forma de acoperis
cu doua pante a strazii secundare, transformata intr-un profil cu o singura panta egala cu panta
profilului longitudinal al arterei principale.
3. In cazul intersectiei a doua strazi de aceesi categorie si o circulatie de intensitate egala , dar una
din ele avind o declivitate mare cea cu declivitatea mai mica isi modifica profilul transversal in
apropierea in apropiere de intersectie creasta profilului transversal fiind deplasat spre rigola din
amonte dupa panta primei strazi.
4. Pentru asigurarea scurgerii apei din intersectii cel putin una din strazi trebuie sa aiba panta in
sens opus fata de interes.
5. In cazul cind declivitatea tuturor ramurilor intersectiei sint indreptate spre intersectie este
neaparat nevoie sa se prevada o canalizare subterana cu goluri de scurgere amplasata la
intersectie.
Sistematizarea verticala a terenurilor urbane alaturate strazilor
n proiectul de sistematizare verticala a unui cartier se stabilesc cotele cladirilor ale drumurilor si
aleelor interioare, ale locurilor de parcare pentru autovehicule, ale celor pentru odihna si joc etc. Datele
principale care servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor sunt cotele
cladirilor principale.
Prin proiectul de sistematizare verticala trebuie sa se urmareasca asigurarea scurgerii apelor de
suprafata in conditii cit mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cu utilizarea rationala a
pamintului rezultant din aplanarea terenului si din sapaturile facute pentru fundatiile cladirilor si a
celorlalte amenajari si instalatii evitindu-se transporturile la distante mari.
Apele de suprafata trebuie sa se scurga pe cit posibil prin scurgerea lobera si pe drumul cel mai
scurt, prin rigolele strazilor. La sistematizarea verticala drumurile si aleele din interiorul cartierului
formeaza o retea pentru evacuarea apelor de suprafata si ele trebuie sa fie in acest scop proiectate cu
declivitati corespunzatoare asigurarii evacuarii apelor dincolo de limitele cartierului. Relieful
cartierului dupa sistematizare poate avea forme diferite.
In cazul unui cartier cu relief linistit cu inclinatie dominanta unilaterala suprafata cartierului poate fi
sistematizata sub forma unui acoperis cu un singur versant plan, forma care asigura evacuarea si
scurgerea in conditii bune a apei de pe terenul cartierului si de pe drumurile si aleele interioare.
Daca relieful prezinta pante lungi spre marginile cartierului, suprafata lui se poate amenaja in forma
de acoperis cu coama situata simetric fata de strazile paralele sau deplasate lateral, dupa conditiile
locale. Cind suprafata cartierului este strabatuta de o cumpana naturala a apelor , linia de intersectie a
celor doua plane care formeaza coama suprafetei cartierului poate fi proiectata fie suprapusa peste
coama naturala a cumpenei apelor fie putin deplasata. In asemenea cazuri se asugura evacuarea apelor
de suprafata cu miscari minime de terasament.
Cartierele de pe terenurile de coasta se amenajeaza in forma de terase. Fiecare terasa trebuie sa aiba
drumuri interioare proprii si un sistem independent de evacuare a apelor de suprafata spre rigola strazii
celei mai apropiiate sau la canalizarea subterana a cartierului. Nu se admite evacuarea apelor spre
terasele din vagauna pentru a nu se provoca inundarea acestora .
La proiectarea sistematizarii verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor rosii de nivel
proiectate .
Datele principale ce servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor sunt
cotele principale ale cladirilor (negre, rosii). Cotele negre ale cladirilor se calculeaza :
Cotele rosii de proiect a cladirilor se calculeaza identic dupa cotele rosii de proiect ale terenului .
ros
H0
Cota zero a pardoselei parterului se calculeaza :
= H max + H (m) unde :
H ros
max
cota rosie maximala
H 0.30 . 0.50 m inaltimea minima de la cota terenului pina la cota pardoselei parterului.
H0
Dupa ce am calculat
trebuie efectuata verificarea pentru a stabili ca inaltimea soclului sa nu
depaseasca valoarea de 1.80m
max
min
H scl = H 0 - H ros 1.80m
In cazul cind
H scl
este mai mare decit valoarea limita stabilita sub parter se construieste demisol
hs adincimea subsolului , m
V fun = p b hf, ( m3 ) unde:
p perimetrul fundatiei
b latimea fundatiei
hf adincimea fundatiei
Pentru retele ingineresti :
V inj = r Ld
r
+ f
3
hf n , m unde :
2
aria sectiunii retelei ingineresti , m
Ld lungimea drumului
f
2
sectiunea fintinelor , m
hf adincimea fintinei, m
n numarul de fintini
Cind se fac drumurile:
V d = a ha Ld , m3 unde :
a - latimea drumului , m
ha adincimea sapaturii pentru
Ld lungimea drumului.
a=
hn l
hn +hb
k af
V sbs
b=
hb l
hb +ha
V fun
V ing
Vd
Vt
S(
m2
h =
hex
hex
V =
S h
n
+
1
2
3
4
I
175
225
235
165
0
4
4
4
4
0
0.75
0.70
0.30
1.00
0
0.11
0.17
0.32
0.25
+
19.25
39.4
75.2
41.25
60.5
114.6
V fun
V sbs
V ing
k af
+
V
V
V
V V + sbs + fun + ing unde:
k af
Sapatura si adaus
V=
h
unde:
n
Canalizarea deschisa
-
santuri
In totalitatea lor, rigolele trebuie sa alcatuiasca un sistem care sa dirijeze scurgerea apelor de
suprafata catre santuri si transeele de evacuare. In locurile de intersectie a santurilor cu trotuarele se
construiesc podete pentru pietoni, de cel putin 1,5m latimea.Pantele longitudinale sint de minimum
5. Vitezele admisibile in santuri sint in functie de materialul din care sint confectionate fundul si
peretii santului.
Canalizarea subterana
Sistemul consta din:
a) Gurile de scurgere, in care se scurg apele din rigolele partii carosabile.
b) Conductele de racordare, care unesc gurile de scurgere cu colectorul de canalizare.
c) Colectorul de canalizare a orasului
a) Gurile de scurgere pentru apele de suprafata se asaza in urmatoarele puncte:
- In punctele joase ale profilului longitudinal al strazii in care se aduna apele si evacuarea nu se
poate face decit prin canalizarea subterana.
- La intersectiile strazilor
- Recipiente intermediare intre intersectii
Dimensiunile gurei
Latimea 0,6m
Lungimea 0,9m
Diametrul 0,7m daca este rotunda
b) Conductele de racordare
Lungimea conductei de racordare sa nu depaseasca 40m, declivitatea min de 0,005, declivitatea
recomandata 0,02-0,05 diametrul in limitele 200-300mm
c) Colectorul de canalizare se amplaseaza in drept cu axa strazii sau sub rigola strazii la distanta
nu mai mica de 1,5 ; 2 m de la bordur sau sub zona verde.
Teava colectorului de obicei este de forma rotunda si numai la marimi mari dreptunghiulara.
Materialul din care este confectionata: ceramica, asbociment, beton, beton armat (metalice se practica
la declivitati mari). Dimensiunea tevilor in regiunea cvartalelor, microraioanelor e de 200mm , sub
strazi 250-300mm cea mai mica, maxima 1250 1700mm.
Se amplaseaza la o adincime nu mai mica decit 0,7m pina la suprafata tevei, si nu mai adinc de
56m.Adincimea normala e de 2-3m.
Sistemul mixt
Sistemul mixt este compus din elemente de retea deschisa si elemente de retea subterana de
canalizare. In acest caz teritoriul necladit al orasului si partile mai inalte sint deservite de un sistem
deschis de canalizare, iar in partile centrale si locurile joase se construieste o retea de canalizare.
Notiuni despre drenaje, tipuri, constructii
Drenaj (din engl. to drain- a usca, a seca) sistem de drenuri (conducte subterane cu pereti
absorbanti, canale, galerii sau fintini speciale) care serveste pentru indepartarea apelor de infiltratie
dintr-un teren, pentru coborirea nivelului apelor subterane in vederea consulidarii sau desecarii
terenului.
Dupa constructia sa se deosebesc drenaje orizontale, verticale, combinate, deschis si drenaj inchis.
Drenaj orizontal consta dintr-o retea de drenuri de absorbtie instalate la o anumita adincime. Din
drenuri apa nimereste in colectoare, apoi in canale de evacuare deschisa, iar de aici intr-un bazin de
captare. Pentru scurgerea apei se folosesc tevi de beton, de ceramica.
apa fara
solul.
pentru
pomparea
apei la schimbarea
directiei
colectorului.
Distanta dintre drenuri verticale depinde de impermiab.solului, volumul precipitatiilo, necesitatea in
dependenta de functia constructiei. ( 5-12m).