EXPERTIZA CONTABILA

1. Care sunt tipurile de reglementari cu privire la expertizele contabile?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:
a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

2. Ce se intelege prin abtinerea unui expert contabil numit sa efectueze o

expertiza judiciara intr-o cauza? Cine sesizeaza aceasta situatie, in ce
termen si sub ce forma?
Abtinerea ca procedura consta in declaratia expertului care trebuie facuta de indata ce
constataca se afla intr-un caz de incompatibilitate. Imprejurarile privind abtinerea de laefectuarea
expertizei contabile se comunica presedintelui instantei. Declaratia de abtinere se face de indata
ce expertul contabil a luat cunostinta de existenta situatiei de incompatibilitate.
In cazul in care expertul contabil incompatibil nu a facut declaratia de abtinere de a participa
la efectuarea expertizei, poate fi recuzat in cursul urmaririi penale si al judecarii, de oricare dintre
parti, de indata ce partea a aflat de existenta cazului de incompatibilitate.
Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta de judecata fara participarea expertului
care a declarat ca se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de
recuzare se face deindata, ascultandu-se procurorul, cand este prezent in instanta, iar daca se
gaseste necesar, sipartile, precum si expertul care se abtine sau a carui recuzare se cere.
Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea sau recuzarea nu este supusa niciunei cai
de atac.
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt
similare cu cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este
sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad
inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea
care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani
inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
-daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre
parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

3. Expertul recomandat de parte.

Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat sa participe la efectuarea
expertizei, prevedere care ofera mai multe garantii pentru parti, partile mai sunt incunostintate
caau dreptul sa ceara numirea a cate unui expert recomandat de fiecare din ele, care sa participe
la efectuarea expertizei.
Expertul recomandat de parte are obligatia sa participe la intocmirealucrarii de expertiza si sa
semneze raportul de expertiza intocmit de expertul numit de organul in drept, iar daca are
opiniidiferite de ale expertului numit sa consemneze aceasta iar opiniile sale sa fie cuprinse in
raportsau in anexele acestuia.

4. Cum credeti ca trebuie sa procedeze un expert contabil care este solicitat

de un client sa inlocuiasca un alt liber-profesionist contabil care isi
desfasoara misiunea conform unui contract incheiat in acord cu
prevederile legale?
In cazul in care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client sainlocuiasca un alt
liber-profesionist contabil in exercitiu, acesta nu trebuie sa accepte aceasta misiune decat in
conditiile in care:
1. a obtinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor si a obtinut de la
acesta informatiile necesare privind activitatile clientului;
2. s-a asigurat cainlocuirea nu este motivata de considerente rezultand din dorinta clientului de
a eluda efectele unei respectari stricte a indatoririlor profesionale, cum ar fi insistentele
predecesorului de a aduce la lumina adevarul, de a respecta si cere respectarea legilor
sireglementarilor in activitatile respective;
3. a obtinut justificarea (dovada) platii onorariilor datorate colegului predecesor, cand acestea
rezulta clar dintr-un contract si tinand seama de faptul ca executarea efectivasi corecta a
lucrarilor nu este contestata de client;
4. se abtine de la orice critica de ordin personal cu privire la colegul sau predecesor;
5. asigura pastrarea secretului informatiilor primite din partea colegului predecesor.
Liber-profesionistii contabili care se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor
contractate din cauza neprimirii datelor si a informatiilor necesare conform prevederilor
contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt in drept sa rezilieze, motivat,
contractul cu acest client.

5. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definitie, procedura.

In cazul expetizelor contabile judiciare daca expertul contabil nu face declaratie de abtinere,
el poate fi recuzat.
Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile inainte de numire, daca motivul exista la
aceasta data; in celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul.
Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
Recuzarea trebuie sa fie cerutain termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei
exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de
recuzare.
Recuzarile se judecain sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
Recuzarea este dreptul pe care il au partile implicatein proces de a cere, in cazuri determinate,
expertului sau expertilor sa se retraga de la efectuarea expertizei. Expertii pot fi recuzati pentru
aceleasi motive ca si judecatorii.
Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta
publica cu citarea partilor si a expertului.Expertul contabil poate fi recuzat :

cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii
sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad
inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora
sotului uneia din aceste persoane;
cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea
grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;
daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu
aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani
inaintea recuzarii;
daca este tutore, curator al uneia din parti;
daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv
si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare a unei intreprinderi.
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piata,
- a valorii de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatiul economic al tarii.
Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele
schimbari semnificative cum sunt:
- modificari in marimea si structura capitalului social,
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzactiilor comerciale,
- cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata
ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

2. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau a unei

intreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta
situatia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare
obtinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

3. Explicati diferentele dintre pret si valoare.

Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti
aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pretul ci gama
de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze
pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si comparatorul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau
vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin
aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna, latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

4. Clasificati diferitele tipuri de evaluari.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, transferai
activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale,
fiscale
Din punct de vedere al metodei folosite:
- evaluari patrimoniale
- evaluari bazate pe performante
- evaluari combinate

5. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?

Diagnosticul are drept scop
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe
care utilizatorii raportului de evaluare ii cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid
consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii:
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor
de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

Diagnosticul de evaluare se realizeaza pe principalele functii ale intreprinderii ; diagnostic

juridic, diagnostic comercial, diagnostictehnic, tehnologic si de exploatare, diagnosticul
resurselor umane, diagnostic financiar contabil.

6. Definiti valoarea de piata.

Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de
cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marketing adecvat.

FISCALITATE
1. O entitate realizeaza cumulat de la inceputul anului venituri impozabile in suma de
1.240 lei, din care suma de 496 lei provine din comercializarea de marfuri de pe
piata interna, iar restul din activitatea unui cazinou.
Cheltuielile deductibile aferente realizarii acestor venituri sunt in suma de
790 lei, din care suma de 612 lei reprezinta cheltuielile deductibile aferente acestui
tip de activitate.
Sa se determine impozitul pe profit datorat de societate.
Vtotale =1240 lei din care
Vcomert=496 lei
Vcazinou=744 lei
Chtotale= 790 lei din care
Chcomert=178 lei
Chcazinou=612 lei
RezTot = 450 lei din care Rezcomert=318 lei
Rezcazinou=132 lei
Impozit 16%
=50.88 lei
=21.12 lei
5% Vcazinou=37.20 lei
PENTRU VENITURILE DIN ACTIVITATEA CAZINOULUI SE VA PLATI 5%
DIN VENITURI DE CAZINOU
IMPOZIT TOTAL DATORAT = 50.88+37.20=88.08 LEI
2.

O societate de constructii prezinta la sfarsitul trimestrului al II-lea a.c.

urmatoarea situatie:
Venituri totale cumulate de la inceputul anului.....................76.000 lei
Cheltuieli totale cumulate de la inceputul anului...................58.000 lei
Din care:
- cheltuieli cu transportul salariatilor la locul de munca ................1.000 lei
- dobanda platita la un contract de leasing financiar.......................2.000 lei
- cheltuieli de protocol.....................................................................1.200 lei
(exclusiv bauturi alcoolice si produse din tutun) ;
- cheltuieli cu impozitul pe profit (aferente trim. I)............................1.500 lei
- cheltuieli reprezentand majorari de intarziere, ca urmare a nevirarii la timp a
taxei pe valoarea adaugata catre bugetul statului in luna mai a.c.........240 lei
Sa se determine:
a) limita maxima, in valoare absoluta, a cheltuielilor de protocol deductibile;

b) cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal si cuantumul lor;

c) impozitul pe profit de plata, aferent trimestrului al II-lea.
A) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu
impozitul pe profit.
LIMITA CH PROTOCOL=(76000-58000+1200+1500+240)*2%=20940*2%=418.80

LEI
B) ch. protocol=1200-418.80=781.20 lei
ch. majorari de intarziere bug de stat=240 lei
ch. impozit pe profit=1500 lei
TOTAL 2521.20 LEI
C) VenitIMPOZABIL=76000-58000+781.2+240+1500=20521.20 lei
IMPOZITcumulat=20521.20*16%=3283.39 lei
IMPOZITtimI=1500 lei
IMPOZITplata trim II=3283-1500=1783 lei
3. O entitate obtine un profit impozabil de 30.000 lei dintr-un bar de noapte.
Veniturile agentului economic sunt de 80.000 lei.
Sa se determine impozitul pe profit.
Va plati suma mai mare dintre 16%*profit impozabil si 5%*venituri din
activitatea de bar de noapte.
16%*30000=4800 lei
5%*80000=4000 lei

va plati 4800 lei

4. O entitate a realizat, cumulat de la inceputul anului, venituri totale de 60.000 lei, iar
cheltuielile totale efectuate sunt de 40.000 lei, din care 2.000 lei sunt cheltuieli de
protocol si 3.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit.
Care este limita maxima a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acorda
deducere?
2%*(60000-40000+2000+3000)=500 lei

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR

1. De catre cine se face numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in
comandita pe actiuni?
Art. 264 Lg. 31/1990

(1)Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea

generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2)Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3)In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia
dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea
societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs,
in termen de 15 zile de la pronuntare.

2. Care este ordinea in care vor fi platite creantele, in cazul falimentului?

Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine, conform Lg. 85/2014:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea
debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si pentru plata remuneratiilor persoanelor
angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63si 73, sub rezerva celor prevazute la art.
140 alin. (6);
2. creantele provenind din finantari acordate potrivit art. 87 alin. (4);
3. creantele izvorate din raporturi de munca;
4. creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele
datorate cocontractantilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4)si cele datorate tertilor
dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori
contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);
5. creantele bugetare;
6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta;
7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si
a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din
livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare art.
123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligatiunile;
9. alte creante chirografare;
10. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de reacredinta ai bunurilor debitorului in
temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credintain conditiile art. 121
alin. (1), precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar
detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a
asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

Art. 162. -Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate
proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul definitiv consolidat.
Art. 163. -(1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa
deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii
prevazute la art. 161.
(2)In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi
rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala
cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective.

3. Prezentati modalitatea de efectuare a lichidarii.

Efectuarea lichidarii:
Consta in vanzarea activelor, incasarea creantelor si plata datoriilor.
Lichidarea bunurilor (valorificarea lor in bani) din averea debitorului va fi efectuata de lichidator
sub controlul judecatorului-sindic.
Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii.

Lg. 85/2014 sectiunea a 6-a Reorganizarea

2. Efectuarea lichidarii
Art. 154. -(1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidatorul judiciar
sub controlul judecatoruluisindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul
judiciar va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora,
cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.
(2) Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidatorul judiciar a inventarierii si
depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vandute in bloc sau individual. Orice
vanzare in bloc a bunurilor, ca subansamblu functional, indiferent daca se face in reorganizare
sau in faliment, poate fi considerata transfer de active, dacaindeplineste dispozitiile art. 128 alin.
(7) din Legea nr. 571/2003. Tipul de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere
directa sau o combinatie a celor douasi regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii de
vanzare pentru care se opteaza sunt aprobate de adunarea creditorilor, pe baza propunerii
lichidatorului judiciar. In cazul licitatiei publice, publicitatea se va face si prin afisare pe site-ul
Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania. In vederea evaluarii bunurilor din
averea debitorului, cu acordul comitetului creditorilor, lichidatorul judiciar poate sa angajeze, in
numele debitorului, un evaluator si saii stabileasca onorariul. Evaluatorii trebuie sa fie membri ai
Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, iar evaluarea trebuie efectuatain conformitate
cu standardele internationale de evaluare.
(3) Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat in bloc, cat si individual. Evaluarea in
bloc are in vedere fie evaluarea totalitatii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea
subansamblurilor functionale.
Art. 155. -Raportul de evaluare va fi depus la dosarul cauzei, iar un anunt cu privire la
depunerea acestuia si un extras cuprinzand o sinteza a sa se vor publica in BPI. Creditorii vor
putea consulta raportul de evaluare in locatia indicata prin anunt de catre lichidatorul judiciar.
Art. 156. -(1) Lichidatorul judiciar va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 15
zile de la data depunerii raportului de evaluare la dosarul cauzei, in vederea stabilirii tipului de
vanzare.
(2)In cazul vanzarii bunurilor prin licitatie publica, aceasta se va putea efectua si potrivit
Codului de procedura civila. In cazul in care adunarea creditorilor nu aproba un regulament de
vanzare, potrivit art. 154 alin. (2), sau in ipoteza in care, desi a fost aprobat un regulament de

vanzare, bunurile nu au fost valorificate intr-un termen rezonabil, la cererea lichidatorului

judiciar, aprobata de judecatorul-sindic, vanzarea bunurilor se va efectua prin licitatie publica,
potrivit Codului de procedura civila.
(3)In cazul vanzarii prin negociere directa, lichidatorul judiciar va supune aprobarii adunarii
creditorilor si regulamentul de vanzare.
(4) Vanzarea activelor se va face dupa efectuarea publicatiilor de vanzare de catre
administratorul judiciar/lichidator, intr-un ziar de larga circulatie. Persoanele interesate vor putea
inspecta bunurile supuse vanzarii dupa efectuarea publicatiilor de vanzare.
Art. 157. -Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 158. -(1) Lichidatorul judiciar va incheia contracte de vanzare; sumele realizate din
vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art. 39 alin. (2).
(2) Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare
semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate. Cand legea impune pentru transferul
dreptului de proprietate forma autentica, contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza
procesului-verbal de licitatie.

4. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de

reorganizare?
Lg. 85/2014 sectiunea a 6-a Reorganizarea
1. Planul
Art. 132. - (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare:
a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la
publicarea tabelului definitiv de creante, cu conditiaformulariiintentiei de reorganizare potrivit
art. 67 alin. (1) lit. g), daca procedura a fost declansata de acesta, si in termenul prevazut de art.
74, in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de
zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;
c) unul sau mai multi creditori, detinandimpreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor
cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia;
administratorul judiciar este obligat sa puna la dispozitia acestora informatiile existente si
necesare pentru redactarea planului. in acest sens, debitorul, prin administrator special, sau
administratorul judiciar, in masura in care acesta din urma le detine, daca dreptul de administrare
i-a fost ridicat debitorului, au obligatia ca, in termen de maximum 10 zile de la primirea
solicitarii, sa puna la dispozitia creditorului actele si informatiileprevazute de art. 67 alin. (1) lit.
a), b) si e), actualizate corespunzator depunerii tabelului definitiv de creante. Se va pune la
dispozitia creditorului si lista tuturor creantelornascute in timpul procedurii, precum si orice alte
documente solicitate, care sunt utile pentru redactarea unui plan de reorganizare
(2) La cererea oricareiparti interesate sau a administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate
prelungi cu maximum 30 de zile, pentru motive temeinice, termenele de depunere a planului
prevazute la alin. (1)
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie
lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare
(4) Nu poate propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anterior
formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si
nici debitorul care, el insusi, administratorii, directorii si/sau actionarii/asociatii/asociatii
comanditari ai acestuia care detin controlul asupra sa, au fost condamnati definitiv pentru
savarsirea unei infractiuniintentionate contra patrimoniului, de coruptie si de serviciu, de fals,
precum si pentru infractiunileprevazute de Legea nr. 22/1969, cu modificarile ulterioare, Legea
nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea contabilitatii nr.

82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea concurentei nr. 21/1996,

republicata, Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 656/2002,
republicata, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile
ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile
si completarile ulterioare, si infractiunileprevazute de prezenta lege, in ultimii 5 ani anterior
deschiderii procedurii
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decadereapartilor respective din
dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitiajudecatoruluisindic, la faliment.

5. Care creante constituie categorii distincte de creante?

Urmatoarele creante se constituie in categorii distincte:
a) creantele care beneficiaza de drepturi de preferinta;
b) creantele salariale;
c) creantele bugetare;
d) creantele creditorilor indispensabili;
e) celelalte creante chirografare.

CONTABILITATE
1. Se constituie SC Altia SRL cu capital mixt romano-american. Capitalul subscris de
catre cei doi, roman si american, conform contractului de societate, este de 16.000
lei, impartit egal intre asociati. Capitalul subscris este format din 1.600 parti sociale
a cate 10 lei fiecare, din care: aportul asociatului roman este de 640 parti sociale
reprezentand un spatiu de productie si 160 parti sociale reprezentand aport in
numerar, iar aportul asociatului american este de 800 parti sociale reprezentand
2.000 dolari SUA depusi la casierie.Cursul la data subscrierii era de 4 lei/dolar
SUA. Odata cu subscrierea are loc si aducerea aportului de catre cei doi asociati.
Contabilizati.
Subscrierea capitalului social
456 =
1011
16000 lei
Depunerea aportului social
% =
456
16000 lei
5314
8000 lei (2000USD*4lei/USD)
5311
1600 lei (160 psoc*10lei/psoc)
212
6400 lei (640 psoc*10lei/psoc)
Trecerea de la capital subsris nevarsat la capital subscris varsat
1011 =
1012
16000 lei

2. Dispuneti de urmatoarele date:

Receptia unor lucrari si proiecte de dezvoltare, efectuate pe cont propriu, in situatia
in care acestea au inceput in anul precedent ( pentru care cheltuielile aferente anului
expirat in suma de 11.500 lei au constituit imobilizari necorporale in curs de
executie) si se termina in anul curent (pentru care costul de 1.000 lei reprezinta
venit al anului curent).
Achizitionarea si receptia unor proiecte si lucrari de dezvoltare executate de terti in
suma de 12.000 lei, TVA 24%, pe baza facturilor fiscale primite si a documentelor
de receptie.
Cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licentelor obtinute sunt in suma
de 1.800 lei. Contabilizati.
a. Receptia imobilizarilor necorporale in curs in exercitiul precedent conf
OMFP 3055/2009 (2014)

233

721

11500 lei

b. Transferul imobilizarilor necorporale in curs din contul 233 in contul

203 conform OMFP 1802/2014 (la inceputul lui 2015)
203

233

11500 lei

c. Receptia imobilizarilor necorporale in exercitiul curent

203

721

1000 lei

d. Achizitionarea si receptia proiectelor si lucrarilor de la terti

% =
203
4426

404

14880 lei
12000 lei
2880 lei

e. Cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor obtinute

205 =
203 1800 lei

3. O societate comerciala contracteaza cu un furnizor un utilaj in valoare de 6.000

lei. Conform contractului incheiat, i se acorda furnizorului un avans in suma de
2.000 lei. La data stabilita prin contract, furnizorul livreaza utilajul contractat si
intocmeste factura cu urmatorul continut:
Valoarea utilajului........................................................6.000 lei;
Cheltuieli de transport facturate de furnizor...................100 lei;
TVA deductibila 24%...................................................1.464 lei
Total factura..................................................................7.564 lei
Avans acordat................................................................2.000 lei
Valoare neta de decontat...............................................5.564 lei
Contabilizati: inregistrarea avansului; receptia utilajului si stingerea obligatiilor de
plata fata de furnizor prin virament bancar.
a. Inregistrare avans utilaj pe baza facturii de avans
% =
404
2000,00 lei
4093
1612.90 lei
4426
387.10 lei
b. Receptia utilajului
Valoarea utilajului = 6000+100= 6100 lei
% =
213
4426
c. Stornare avans
% =
4093
4426

404

7564 lei
6100 lei
1464 lei

404

-2000.00 lei
-1612.90 lei
-387.10 lei

d. Plata furnizor utilaj

404 =
5121

5564 lei

4. SC GAMA SA formata la 1 ianuarie 2004, cu un capital de 10.000 lei

constituit din aport in bani. Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, deci
societatea dispune de 1.000 actiuni. Prin contractul de societate se specifica ca 1/5
din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu subscrierea (10.000/5 =
2.000 lei.). La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.000 lei.
Subscrierea capitalului social
456 =
1011
10000 lei
Depunerea aportului social la data subscrierii 1/5*10000=2000
5121 =
456
2000 lei
sau
5311
Trecerea de la capital subsris nevarsat la capital subscris varsat
1011 =
1012
2000 lei
Depunerea aportului social la sfarsitul exercitiului financiar 3/5*10000=6000
5121 =
456
6000 lei
sau
5311
Trecerea de la capital subsris nevarsat la capital subscris varsat
1011 =
1012
6000 lei
La sfarsitul exercitiului actionarii trebuie sa mai depuna 2000 lei.
5. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15.000 euro
Subscrierea capitalului social
456 =
1011
15000 EUR
6. SC GAMA SA dispune de un capital social de 5.000 lei, adica 500 actiuni a
10 lei actiunea, valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.
Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei
de 1.000 lei, echivalenta a 100 actiuni gratuite, la nivelul valorii nominale.
117 =
1011 =

1011
1012

1000
1000

7. La 31.12.N, intreprinderea ALFA are in stoc 200 kg produs P in curs de executie

cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizrii si vanzrii
produsului in curs de executie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit
obtinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piat cu 45.000 lei/buc. Concomitent au
fost obtinute si 300 kg produs finit. La inceputul perioadei nu exista productie in
curs de executie. Cheltuielile necesare obtinerii produselor finite si in curs de
executie au fost de 20.000.000 lei. In bilantul contabil, stocul de productie in curs
de executie este evaluat la:
a) 5.000.000 lei;
b) 2.500.000 lei;
c) 8.000.000 lei
d) 15.000.000 lei;
e) 20.000.000 lei.
Conform IAS 2, stocurile se evaluaeaza la minimuldintrevaloarearealizabilanetasicostulacestora

200 kg produs in curs =100 kg produsfinit

Valoarearealizabila a productiei in curs=200*45000-2500000=6500000
300 kg+100 kg=20000000
400 kg = 20000000
100 kg = 5000000 deci 200 kg produs in curs = 5000000 lei
8. Cifra de afaceri a unei intreprinderi ce realizeaz vanzri prin corespondent, cu
clauz de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse
sunt returnate. Marja brut medie practicat de intreprindere este de 14%. Care din
urmtoarele afirmatii este adevrat?
a) intreprinderea nu recunoaste venitul din vanzare deoarece incasarea acestuia este
incert;
b) intreprinderea recunoaste venituri la limita costurilor angajate pentru vanzarea
produselor sale;
c) intreprinderea recunoaste venituri din vanzri de 250.000.000 lei si
constituie un provizion pentru garantii acordate clientilor de 1.050.000 lei ;
d) intreprinderea recunoaste un venit din vanzri de 248.950.000 lei;
e) intreprinderearecunoaste un venit din vanzri de 35.000.000 lei.
RASPUNS C

9. Dispuneti de urmatoarele date:

I. societati fuzionate : Alfa absorbanta si Beta absorbita
II. Bilantul contabil inainte de fuziune se prezinta astfel:
Denumirea indicatorilor
Alfa
Beta
A. Active imobilizate
10.000.000
9.200.000
I. Imobilizari necorporale
0
0
II. Imobilizari corporale
10.000.000
9.200.000
1. Terenuri si constructii (brut)
43.000.000
15.000.000
2. Amortizarea constructiilor
(33.000.000)
(5.800.000)
III. Imobilizari financiare
0
0
B. Active circulante
7.000.000
3.000.000
I. Stocuri
1.500.000
800.000
Marfuri
1.500.000
1.000.000
Ajustari pentru deprecierea marfurilor 0
(200.000)
II. Creante (sumele ce trebuie sa fie 5.200.000
2.000.000
incasate dupa o perioada mai mare de
un an trebuie sa fie prezentate separat
pentru fiecare element)
1. Creante comerciale (clienti)
5.200.000
2.500.000
Ajustari pentru deprecierea creantelor- 0
(500.000)
clienti
III. Investitii financiare pe termen 0
0
scurt
IV. Casa si conturi la banci
300.000
200.000
C. Cheltuieli in avans
0
0
D. Datorii ce trebuie platite intr-o 5.000.000
20.000.000
perioada de un an
Datorii comerciale (furnizori)
5.000.000
20.000.000
E. Active circulante nete, respectiv 2.000.000
(17.000.000)
datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente 12.000.000
(7.800.000)
G. Datorii ce trebuie platite intr-o 0
0
perioada mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri si 0
0
cheltuieli
I. Venituri in avans
0
0
J. Capital si rezerve
12.000.000
(7.800.000)
I. Capital subscris(prezentandu-se 10.000.000
3.000.000
separat capital varsat si cel nevarsat)
(10.000 actiuni)
(3.000 actiuni)
II. Rezerve
2.000.000
1.200.000
III. Rezultat reportat
0
(12.000.000)
III. Inventarierea si evaluarea elementelor bilantiere: reevaluarea imobilizarilor
corporale pe baza evaluarii efectuate de evaluatori autorizati:
Constructii :

Alfa = 13.000.000 lei valoare justa;

Beta = 11.000.000 lei valoare justa
Restul elementelor sunt evaluate la valoarea din bilant
Folosind metoda rezultatului:
a) determinati numarul de actiuni emise de absorbant pentru remunerarea
aportului absorbitului;
b) prezentati inregistrarile contabile in contabilitatea absorbantului;
c) Prezentati inregistrarile contabile in contabilitatea absorbitului;
d) Intocmiti bilantul contabil dupa fuziune.

A. ANC ALFA=12.000.000,00
ANC BETA=-7.800.000,00
Avand in vedere ca ANC al societatii BETA este negativ nu se vor emite
actiuni noi de catre ALFA pentru actionarii BETA (societatea absorbita). Societatea
absorbanta nu-si va majora capitalul social, nu se va acorda prima de fuziune.
B.
reevaluare cladire
212=105 3.000.000,00
preluarea activelor la valoarea actuala
% = 456 14.700.000,00
212
11.000.000,00
371
1.000.000,00
411
2.500.000,00
5121
200.000,00
preluare datorii
456 = % 20.700.000,00
401 20.000.000,00
397
200.000,00
491
500.000,00
preluare pierderi
456 = 117 -6.000.000,00

C.
vanzarea activelor
461 = 7583 14.000.000
cladire=11.000.000
marfuri=800.000
clienti=2.000.000
banca=200.000
scoaterea din evidenta a activelor cedate
% = 212 15.000.000
6583
9.200.000
2812
5.800.000
% = 371 1.000.000
6583
800.000
397
200.000
6583 = 5121

200.000

% = 411 2.500.000
6583
2.000.000
491
500.000
transfer datorii
401 = 461 20.000.000
inchidere venituri si cheltuieli
7583 = 121 14.000.000
121 = 6583 12.200.000
drepturile actionarilor
% = 456 -6.000.000
1012
3.000.000
106
1.200.000
121
1.800.000
117
-12.000.000
456 = 461 -6.000.000

D.
Denumirea indicatorilor
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii (brut)
2. Amortizarea constructiilor

Alfa
10.000.000
0
10.000.000
43.000.000
(33.000.000
)
III. Imobilizari financiare
0
B. Active circulante
7.000.000
I. Stocuri
1.500.000
Marfuri
1.500.000
Ajustari
pentru
deprecierea 0
marfurilor
II. Creante (sumele ce trebuie sa fie 5.200.000
incasate dupa o perioada mai mare
de un an trebuie sa fie prezentate
separat pentru fiecare element)
1. Creante comerciale (clienti)
5.200.000
Ajustari
pentru
deprecierea 0
creantelor-clienti
III. Investitii financiare pe termen 0
scurt
IV. Casa si conturi la banci
300.000
C. Cheltuieli in avans
0
D. Datorii ce trebuie platite intr-o 5.000.000
perioada de un an
Datorii comerciale (furnizori)
5.000.000
E. Active circulante nete, respectiv 2.000.000
datorii curente nete
F. Total active minus datorii 12.000.000
curente
G. Datorii ce trebuie platite intr-o 0
perioada mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri si 0
cheltuieli
I. Venituri in avans
0
J. Capital si rezerve
12.000.000
I. Capital subscris(prezentandu-se 10.000.000
separat capital varsat si cel nevarsat) (10.000
actiuni)
II. Rezerve
2.000.000
III rezerve reevaluare

Beta
9.200.000
0
9.200.000
15.000.000
(5.800.000)

FUZIUNE
24.000.000
0
24.000.000
24.000.000
0

0
3.000.000
800.000
1.000.000
(200.000)

0
10.000.000
2.300.000
2.500.000
(200.000)

2.000.000

7.200.000

2.500.000
(500.000)

7.700.000
(500.000)

200.000
0
20.000.000

500.000
0
25.000.000

20.000.000
(17.000.000
)
(7.800.000)

25.000.000
(15.000.000
)
9.000.000

0
(7.800.000)
3.000.000
(3.000
actiuni)
1.200.000

0
9.000.000
10.000.000
(10.000
actiuni)
2.000.000
3.000.000

IV. Rezultat reportat

(12.000.000
)

(6.000.000)

10.In anul N se efectueaza urmatoarele operatii: facturare marfuri la 12.06.N in

valoare de 10 euro, curs de schimb la data facturarii 3,2 lei/euro; achizitie materii
prime la 01.08.N in valoare de 20 euro, curs de schimb la data achizitiei 3,3
lei/euro. Cursul de schimb la inchiderea exercitiului financiar N este de 3,4 lei/euro.
In anul N+1 are loc decontarea tranzactiilor la cursul de 3,5 lei/euro.
Conform IAS 21 contabilizati:
a) recunoasterea initiala a tranzactiilor;
b) recunoasterea diferentelor de curs valutar pentru anul N;
c) decontarea tranzactiilor in anul N+1 si recunoasterea diferentelor de curs
valutar.
a. facturare marfuri
411 = 707 10 EUR X 3.2 LEI/EUR = 32 LEI
achizitie materii prime
301 = 401 20 EUR X 3.3 LEI/EUR = 66 LEI
b. diferente de curs la inchiderea exercitiului
411 = 765 10 EUR X (3.4-3.2)=2 LEI
665 = 401 20 EUR X (3.4-3.3)=2 LEI
c. reluarea diferentelor de curs la inceperea exercitiului N+1
411 = 765 -2
665 = 401 -2
5124 = 411 10 EUR X 3.5 LEI/EUR = 35 LEU
765 = 411 10 EUR X(3.5-3.2)= 3 LEI
401 = 5124

20 EUR X(3.5-3.3)= 4 LEI