Benzodiazepinele sunt medicamente cu efect tranchilizant mediu sau minor, in

comparatie cu cele cu efect major, folosite pentru tratarea psihozei. Acestea sunt
cunoscute si sub numele de diazepam (Valium, Diazemuls), lorazepam (Ativan),
clonazepam (Klonopin, Catapres, Dixarit), alprazolam (Xanax). Folosite in mod
excesiv, benzodiazepinele devin droguri, deoarece au acelasi efect ca acestea si
provoaca dependenta.
Sunt medicamentele cele mai des prescrise de catre psihiatri, deoarece au un
spectru larg de utilizare in multe situatii clinice. Medicii le pot prescrie in mod
legitim pentru urmatoarele afectiuni:
Anxietate
Insomnie
Sevraj alcoolic
Crize de epilepsie
Relaxare musculara
Inducerea amneziei inainte de proceduri medicale inconfortabile
Ca medicament inaintea anesteziei (de exemplu inainte de operatie)
Denumiri de strada: Benzos, tranx, sleepers, downers, pills, serras, moggies,
normies.
Efecte ale consumului de benzodiazepine
Benzodiazepinele incetinesc activitatea sistemului nervos central. Ele scad nivelul
de anxietate, au efect sedativ, proprietati anticonvulsive (reduc convulsiile) si
relaxeaza muschii. Sunt prescrise pentru a reduce anxietatea, a ajuta oamenii sa
doarma si pentru relaxarea corpului. Trebuie prescrise doar pentru o perioada scurta
de timp, deoarece pot provoca dependenta.
Simptome ale abuzului de benzodiazepine
Administrate in doze corecte, benzodiazepinele reduc anxietatea si insomnia.
Uneori, consumatorii se pot simti somnorosi sau ametiti. Dozele ridicate pot provoca
efecte secundare nedorite:
Stari de somnolenta
Confuzie
Stari de ameteala
Probleme de vedere
Slabiciune
Judecata incoerenta, probleme in luarea deciziilor
Dificultati de vorbire
Lipsa de coordonare
Dificultati de respiratie
Pierderea memoriei
Schimbari de temperament, comportament agresiv
Coma sau moarte, ca rezultat al insuficientiei respiratorii
Abuzul cronic de droguri provoaca schimbari fizice si de comportament care
afecteaza relatiile si performanta la locul de munca. Semne de ingrijorare in cazul
adolescentilor sunt: schimbari rapide de temperament sau scaderea brusca a
performantei scolare.

Benzodiazepinele sunt folosite ca drog unic foarte rar. Se estimeaza ca 80% din
cazurile de abuz de benzodiazepine se inscriu intr-o dependenta multipla, cel mai
adesea asociata cu opiaceele, cum ar fi heroina. Un studiu desfasurat pe o perioada
de doi ani de catre Institutul National al Dependentei de Droguri din SUA a revelat
ca 15% din persoanele dependente de heroina consumau si benzodiazepine zilnic
de peste un an, iar 73% foloseau benzodiazepine saptamanal sau mai des. Alte
studii indica faptul ca un procent de pana la 90% din consumatorii de metadona
sunt si consumatori regulati de benzodiazepine. De asemenea, persoanele ce
consuma metadona folosesc benzodiazepinele in doze ridicate.
Benzodiazepinele fac parte dintre substantele care faciliteaza agresiunea sexuala.
Ele slabesc functiile care sunt responsabile de rezistenta in fata agresiunii sexuale
sau a atacurilor. Folosite in acest scop, ele sunt adaugate in bauturi care contin
alcool sau in sucuri, in forma de pudra sau lichid, cu un gust greu de depistat.
Aspecte clinice
ale intoxicatiei cu benzodiazepine
Este de reputatie relativ scazuta rata de morbiditate si mortalitate semnificative In
cazul supradozajului izolat cu benzodiazepine. Majoritatea cazurilor de intoxicatii
severe sunt legate de coingestia altor substante sau de administrarea parenterala.
Totusi, sunt descrise decese in cazul ingestiei strict de benzodiazepine si acestea
sunt mai probabil sa se produca cu derivatii cu durata scurta de actiune, cum sunt
triazolamul, alprazolamul si temazepamul. Tabloul clinic al intoxicatiei cu
benzodiazepine este nespecific. Evaluarea clinica este ingreunata in plus de
frecventa coingestie de alte substante. Cu exceptia efectelor de aditie, nu este
obisnuita interactiunea benzodiazepinelor cu alte sedativ-hipnotice.
Manifestarile predominante sunt neurologice si cuprind ameteala, somnolenta,
confuzie, ataxie, vorbire Ingreunata. Coma, mai ales prelungita, este neobisnuita si
trebuie sa ridice prompt suspiciunea unei intoxicatii cu alte substante sau o cauza
nontoxica de coma. Reactii paradoxale, incluzand excitatie, anxietate,
comportament ostil, agresiv, delir, sunt posibile, dar neobisnuite. Desi neclara,
etiologia unor astfel de reactii pare sa fie de tip idiosincrazic. Alte manifestari, tot
rare si cu mecanism neclar, pot fi cefaleea, greata, varsaturile, durerile toracice,
articulare, diareea, incontinenta.
Depresia respiratorie si hipotensiunea sunt rare si apar in cazul administrarii
parenterale si a coingestiei de alte substante. Efecte cardiorespiratorii serioase
produce frecvent administrarea intravenoasa, rapida, de benzodiazepine In doze
mari; cei mai susceptibili sunt varstnicii cu boli cardiorespiratorii subiacente.
Utilizarea propilen glicolului ca diluant pentru diazepamul de administrat parenteral
reprezinta un factor suplimentar de risc in aparitia stopului cardiorespirator. Se mai
descriu, cu incidenta rara in intoxicatiile cu benzodiazepine, reactii extrapiramidale,
alergice, hepatotoxice, hematologice. In general insa, benzodiazepinele nu au alte
efecte de toxicitate sistemica, decat cele legate de depresia SNC si depresia
cardiorespratorie. Investigatiile de laborator au o valoare limitata. Determinarea
nivelului seric de benzodiazepine nu este indicata de rutina pentru ca nu se
coreleaza cu starea clinica. Testele calitative pot fi de ajutor, dar trebuie stiut ca, de
rutina, acestea nu identifica toti compusii clasei.