I.

OMUL

Prof. Dr. Gherman Alexandru-Paul

Reflectia asupra omului este miezul oricarui demers filsofic.
Socrate spunea Cunoaste-te pe tine insuti pentru ca a-l cunoaste pe celalalt inseamna a te cunoaste pe tine in
primul rand.
De-a lungul timpului filosofii au incercat sa descopere esenta omului, ceea ce-l face deosebit de oricare alta vietuitoare.
B. Pascal vorbea despre maretia omului in raport cu universul. Omul este constient, stie ce i se intampla, este constient si
cand moare. In acelasi timp, omul este o ingramadire de cotradictii , omul este in acelasi timp depozitar al adevarului,
dar si bantuit de incertitudini si erori. Pascal il aseamana pe om cu o trestie ganditoare pentru ca este fragil ca o trestie,
dar puternic prin gandire.
R. Descartes ne spune ca omul este o fiinta cugetatoare, adica se indoieste, intelege, afirma, neaga, imagineaza si simte.
Cugetarea porneste de la indoiala metodica: Ma indoiesc, deci cuget, cuget, deci exist.
H. Bergson considera ca acea caracteristica definitorie pentru om si care-l face superior animalelor este faurirea uneltelor.
Transformarile suferite de societatea omeneasca sunt determinate de evolutia uneltelor, a masinilor. De exemplu,
inventarea masinii cu abur si-a pus amprenta pe o epoca istorica. Istoria nu ar mai trebui judecata in functie de revolutiile
sau rzboaiele care au avut loc, ci de uneltele care au fost construite. El spune ca daca omul ar renunta la orgoliu, ar trebui
sa se numeasca homo faber nu homo sapiens.
Filosoful si poetul roman Lucian Blaga vede in existenta intru minister si pentru revelare esenta omului.
Caracteristica animalelor este existenta intru imediat si pentru conservare . Actele omului sunt creatoare, creatiile
omului au caracter metaforic si stilistic si sunt judecate dupa norme imanente lor.
Pentru realizarea destinului sau creator omul este in stare sa renunte la securitate, la avantajele echilibrului.
Filosoful antic grec Aristotel considera ca omul este din natura o fiinta sociala, el se naste cu instinctul social, iar statul
este o institutie naturala. Din natura sa statul este anterior familiei si oricaruia dintre voi . Statul asigura cadrul legal
pentru existenta familiei si a fiecarui individ in parte . In fiecare om exista instinctul pentru comunitate, dar o comunitate
neorganizata, fara legi este o tragedie pentru om, este sursa celor mai mari rele. Spre deosebire de Aristotel, J. J. Rousseau
sustine ca, de fapt, viata in societate a alaturat natura omului . Omul nu mai izbuteste sa-si cunoasca adevarata natura din
cauza trecerii timpului si a transformarilor aduse de viata sociala. Totusi adevarata natura a omului este starea de om
salbatic, omul natural, asa cum a fost el inainte de a fi transformat de societate.
PROBLEMATICA NATURII UMANE
FIINT I EXISTENT
Expresia existen (derivat din existere) indic faptul de a fi provenit din ceva, i existena este fiina care a ieit din
temei G.W.Hegel
nceputurile filosofiei sunt legate de ntrebarea asupra fiinei.
OMUL ESTE O MANIFESTARE A FIINTEI
FIINA = substrat material (ap, aer, pmnt), origine unic a tot ceea ce exist.
EXISTENA este o manifestare a FIINEI.
OMUL exist i este o parte din tot ceea ce fiineaz.
ONTOLOGIA I METAFIZICA
Filosofia are 2 ramuri care studiaz fiina i existena.
ONTOLOGIE = interogaia asupra fiinei n sine, asupra raportului ntre fiina n sine i gndire
METAFIZIC = interogaia asupra fenomenelor care nu pot fi percepute cu simurile noastre, care depesc cadrul
experienei
ONTOLOGIA
PARMENIDES (510 i.Ch. - )
Primul gnditor care se ntreab asupra fiinei n sine
Filosofia sa este un rspuns care include dou concepte fundamentale: gndirea i respectiv fiina n sine
Distinge ntre 2 ci de cercetare a fiinei: o cale a opiniei i alta a raiunii

calea opiniei aparine muritorilor, netiutori, este departe de adevr, admite contrariile i chiar le
identific
1


calea raiunii afirm identitatea fiinei cu sine nsi i identitatea ntre gndire i fiin
ONTOLOGIA
HERACLIT (?-480 .Ch.)
Opune ontologiei parmenidiene, o teorie despre fiin, neleas ca principiul schimbrilor permanente ce se
petrec n natur, n lume
Asimileaz fiina focului, care guverneaz unirea contrariilor, acordul opuselor
Fiina este msura devenirii din natur care se datoreaz contrariilor
ONTOLOGIE I METAFIZIC
PLATON (428 348.Ch.)
Lumea n care trim este schimbtoare i finit
Lucrurile i schimb forma, structura; lucrurile apar i dispar, ele nu sunt identice cu sine
Platon va cuta identicul, imuabilul i eternul ntr-o realitate diferit de cea a lumii simurilor
ntre lumea ideilor imuabil, etern i lumea simurilor exist o relaie de participare: lucrurile lumii sensibile i
dobndesc existena participnd la idei
Participarea este asemenea raportului model-copie
Diferena ntre Fiina parmenidian i Fiina platonician, este aceea c Fiina nu mai este gndit n sine, ci este
gndit ca temei. Prin teoria Ideilor, ca paradigme ale existenei, ontologia se transform n metafizic
APORIILE ONTOLOGIEI
Teoriile despre fiin din cadrul filosofiei greceti sunt uneori contradictorii, aa cum este teoria parmenidian fa de
teoria heraclit.
Teoria parmenidian = fiina n sine poate fi definit doar prin atribute negative, precum imobilitatea, nemrginirea
susine faptul c micarea nu exist, ea este doar o iluzie
Teoria heraclit = recunoate pluralitatea i devenirea
Preocuparea omului pentru cunoaterea de sine este una permanent. Discipline precum biologia, psihologia, istoria,
sociologia au ca obiect de cercetare fie corpul uman, psihicul uman, fie evoluia omului de-a lungul timpului, fie existent
omului n societate.
ns toate aceste discipline ofer puncte de vedere limitate, ntruct au n vedere trsturi particulare ale omului.
ERA NECESAR O CUNOATERE GENERAL A FIINEI UMANE
Filosofia va ncerca s ofere o perspectiv de ansamblu asupra problematicii ridicate de existena omului.
Ce este omul?
n ce const natura uman?
Existena are sens?
Sunt ntrebri la care filozofia ncearc s rspund.
Filosofia nu ofer rspunsuri ultime pentru aceste interogaii. Ea menine ns, interesul permanent n cunoaterea de
sine a omului.
CE ESTE OMUL? este o interogaie asupra esenei omului:
Oare exist o trstur care este specific doar omului?
Exist o natur, o esen prin care omul se deosebete de regnul animal sau vegetal?
Exist vreo diferen ntre mine i cellalt semen al meu?
Despre natura uman sunt dou teorii importante: cea politic i cea metafizic.
Teoria politic abordeaz omul ca fiin social, ca parte component a unui sistem guvernamental.
Teoria metafizic trateaz gndirea i capacitatea acesteia de reflectare asupra lumii ca element distinctiv al
naturii umane. Omul nu este, n primul rnd, un animal (a)social, ci fiin meditativ, reflexiv.
ns interogaiile acestea nu epuizeaz specificului omului.
Pentru c problema naturii umane o presupune pe cea a identitii.
Care sunt criteriile prin care stabilesc c eu cel de ieri sunt acelai cu cel de azi?
Cum m deosebesc i cum gndesc pe cellalt om att de diferit i, n acelai timp, att de asemntor?
SOCRATE

Este primul filosof care face explicite preocuprile pentru natura uman

CUNOATE-TE PE TINE NSUI

(NOSCE TE IPSUM) este condiia pentru cunoaterea lumii i a universului

Este primul care afirm c sufletul este fundamentul fiinei umane

ARISTOTEL ( 384-322 a. Ch.)
Teoria lui Aristotel despre natura uman este influenat de concepia sa teologic,conform creia natura nu
creeaz nimic fr un scop.
2

SCOPUL OMULUI e de a tri laolalt cu semenii si n vederea unei viei bune.

Oamenii trebuie s fie o parte important a unui stat pentru ca viaa lor s fie n conformitate cu actele morale i
intelectuale.
Teoriile sofiste de pn atunci, considerau statul ordinea social drept o convenie
Aristotel trateaz statul drept instituie natural, rezultat, n mod indirect, din instinctele de autoconservare i
reproducere ale indivizilor:
din punct de vedere al genezei, statul este o consecin a tririi laolalt indivizilor
din punct de vedere al funciei sale, statul este anterior oamenilor care l compun, precum corpul precede
membrele sale.
natura uman este una social
Aadar, din natur exist n toi instinctul pentru o asemenea comunitate;iar cel dinti care a ornduit-o a fost autorul
celor mai mari bucuri. Cci, dup cum omul, n perfeciunea sa, este cea mai nobil dintre fiine, tot astfel, lipsit de lege i
de dreptate, este cea mai rea dintre toate
(Politic)
JEAN-JACQUES ROUSSEAU (1712-1778).
Teo r i i l e politice despre natura uman de pn la J.J. Rousseau considerau c omul este o fiin social, care i
mplinete atributele sale eseniale supunndu-se unei ordini sociale i trind alturi de semenii si.
Rousseau i pune ns ntrebarea:
Trecerea de la o stare natural ( n care toi oamenii sunt egali ) la o stare artificial, cea a societii umane ( care
impune inegalitatea dintre oameni ) este una benefic fiinei umane?
Pentru J.J.Rousseau
existena n sfera social determin nefericirea omului pe msur ce se difereniaz de starea natural, primitiv
Natura uman nu este cea social
Natura uman const n starea primitiv a omului slbatic, n alctuirea originar a fiinei umane
CONTRACTUL SOCIAL
lucrare reprezentativ pt. problematica naturii umane
a stat la baza constituirii ideologiei republicane a Revoluiei Franceze i a Declaraiei drepturilor omului
regim democratic n care voina tuturor se supune voinei generale
statul garanteaz exercitarea tuturor drepturilor individuale
SFANTUL AUGUSTIN (354-430 .e.n.)

numit Aureliu Augustin

opere: Confesiuni, Contra academicilor, Despre nemurirea sufletului, Despre cetatea lui Dumnezeu

Gnditor cretin ce dezvolt ideea c omul este o creaie divin, care se deosebete de toate celelalte pentru c
este fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu

Distinge ntre omul interior i omul exterior:

Omul interior = sufletul i facultile sale orientate ctre cunoaterea ideilor eterne

Omul exterior = trupul perisabil i cunoaterea provenit din simuri.

Doar omul interior, adic sufletul i facultile sale existena, cunoaterea i voina reflect divinitatea.
BLAISE PASCAL (1632-1662)
Omul judector al tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pmnt, depozitar al adevrului, ngrmdire de
incertitudine i eroare,
mrire i lepdtur a Universului.
Definirea naturii umane presupune cunoaterea limitelor acesteia, care nu pot fi determinate dect prin raportare
la ntreaga realitate
Cunoaterea omului este un act complex care implic autoreflexivitate i cercetarea naturii
Omul este nimic n raport cu infinitul, tot prin comparaie cu neantul
Omul nu este nici Dumnezeu, nici animal, nici nger, nici bestie
RENE DESCARTES (1591-1650)

ntemeietorul filosofiei moderne

Matematician i filosof

Dezvolt dualismul cartezian (exist 2 substane create distinc: una corporal, una necorporal)

Meditaii - metoda ndoielii

certitudine

Dubito ergo cogito. Cogito ergo sum

Discurs asupra metodei, Lumea, Reguli pentru cluzirea spiritului, Principii de filozofie
HENRY BERGSON (1859-1941)
3

 Evoluia creatoare, Timpul i liberul arbitru

Filosofia sa e concentrat n jurul ideii de timp n cele 2 accepiuni: tiinific i de flux al vieii
Elanul vital este cel care ne faciliteaz cunoaterea: Afundai-v direct n fluxdac vrei s cunoatei
realitatea
Intelectualismul d erori filozofice
Este un materialist-mecanicist, antiintelectualist
Omul este un homo faber (furitor de unelte)
Capacitatea sa creatoare este pregtit de evoluia creatoare la nivelul viului, de desfurarea i diferenierea
continu, n noi forme, a elanului vital
DEFINIII ALE OMULUI

Sufletul este asemenea cu ce este divin, nemuritor, inteligibilPLATON

Omul este un zoon politikon(fiin social) ARISTOTEL

Omul este un homo faber (fiin furitoare de unelte) H. BERGSON

Omul este o trestie cugettoare B. PASCAL

Omul judector al tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pmnt, depozitar al adevrului, ngrmdire de
incertitudine i eroare marire i lepdtur a Universului. B. PASCAL

Omul este une chose qui pense (un lucru cugettor) R. DESCARTES

Sufletul (omul interior) constituie esena uman AUGUSTIN