Sunteți pe pagina 1din 15

Beneficiile aderarii Romaniei la UE

Uniunea Europeana este o organizatie a tarilor europene dedicata cresterii integrarii


economice si intarirea cooperarii intre state.
Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia si a fost infintata oficial la 1
noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizatie de cooperare europeana care a inceput cu
Comunitatea Europeana de Carbune si Otel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeana
in 1967.
Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franta,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia si Spania.
In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a
mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in
Uniunea Europeana.
In 1994 Austria, Suedia si Finlanda au intrat si ele astfel numarul total de membrii a
ajuns la 15.
Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceste pentru a promova si
extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si
legate de comert, politica externa, securitate si probleme judiciare.
Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a
stabilit o singura moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste
obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de
neintelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din
partea noilor democratii est europene de a deveni membre.
Romnia a semnat n 1993 acordul de asociere la UE, iar n 1995 a dobndit statutul de
stat asociat la UE. Astfel Uniunea Europeana, interesata la rndul ei n extinderea procesului
de integrare, sprijina Romnia, tara relativ tnara democrata, prin asistenta, consultanta si
finantarea unor proiecte care corespund standardelor europene.
Obiectivul vizat este ca toate zonele , respectiv tara noastra , sa aiba un nivel
asemanator de dezvoltare, pentru a nu mai exista dezechilibre regionale, astfel nivelul de trai
din tara noastra s-ar ridica. Asta nu nseamna ca noi romnii vom simti diferenta n bine
imediat ce Romnia va adera la Uniunea Europeana.
Romnia a fost prima ar din Europa central i de est care a avut relaii oficiale cu
Comunitatea European. n ianuarie 1974, o nelegere a inclus Romnia n Sistemul
1

Generalizat de Preferine al Comunitii, dup care a semnat o serie de acorduri cu CEE


pentru facilitarea schimburilor comerciale. n 1980, Romnia a procedat la recunoaterea de
facto a Comunitii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei
mixte Romnia - CEE, concomitent, fiind semnat i Acordul asupra Produselor Industriale.
Relaiile diplomatice ale Romniei cu Uniunea European dateaz din 1990, urmnd ca
n 1991 s fie semnat un Acord de Comer i Cooperare. Acordul european a intrat n
funciune n februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse n aplicare ncepnd
din 1993 printr-un "Acord Interimar".
Romnia a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, mpreun
cu Declaraia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice
importante ale Romniei, n care acestea i exprimau sprijin deplin pentru integrarea
european.
n iulie 1997, Comisia i-a publicat "Opinia asupra Solicitrii Romniei de a Deveni
Membr a Uniunii Europene".
n anul urmtor, a fost ntocmit un "Raport privind Progresele Romniei n Procesul de
Aderare la Uniunea European".
n urmtorul raport, publicat n octombrie 1999, Comisia a recomandat nceperea
negocierilor de aderare cu Romnia (cu condiia mbuntirii situaiei copiilor
instituionalizai i pregtirea unei strategii economice pe termen mediu).
Dup decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de
aderare cu Romnia au nceput la 15 februarie 2000.
Obiectivul Romniei a fost de a obine statutul de membru cu drepturi depline n 2007.
La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat c Uniunea European
sprijin acest obiectiv.
Aderarea Romniei la Uniunea European a avut loc la 1 ianuarie 2007. Aceast dat a
fost propus la summitul de la Salonic din 2003 i confirmat la Bruxelles pe 18 iunie 2004.
Raportul de ar privind progresele Romniei din octombrie 2004 a afirmat de asemenea
data de 1 ianuarie 2007 ca dat de aderare pentru Romnia i Bulgaria. Cele dou ri au
semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaia Neumnster din Luxemburg.
n Raportul de ar din 2003, ntocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentar
european n grupul popularilor cretin-democrai, se menioneaz c "Finalizarea
negocierilor de aderare la sfritul lui 2004 i integrarea n 2007 sunt imposibile dac
Romnia nu rezolv dou probleme structurale endemice: eradicarea corupiei i punerea n
aplicare a reformei".
2

Recomandrile destinate autoritilor romne privesc:


-

msurile anticorupie,
independena i funcionarea sistemului judiciar,
libertatea presei,
stoparea abuzurilor politiei.

Amendamentul 19 al aceluiai raport a dat cele mai multe emoii la Bucureti, deoarece
n acesta se propunea iniial suspendarea negocierilor cu Romnia. " Parlamentul
European cere Comisiei o analiz detaliat i o monitorizare permanent a problemelor
menionate n raport i raportarea acestora ctre parlament. Prin urmare, recomand Comisiei
i Consiliului s reorienteze strategia de aderare a Romniei, pentru a ndruma aceast ar
ctre un stat de drept. Cere Comisiei s stabileasc de urgen un plan pentru o monitorizare
mai bun i mai eficient a implementrii acelei pri a legisla iei europene deja adoptate de
Romnia, n special n ceea ce privete justiia i afacerile interne", se arat n amendament.
Dup dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat ctig de cauz, ns sau realizat cteva schimbri care au moderat tonul acestuia.
Romnia a reacionat imediat prin realizarea unui plan de aciune pentru anii dinaintea
aderrii.
Pn la sfritul anului i pe parcursul anului 2004, Uniunea European a dat semnale
bune n privina Romniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii lrgite,
Romnia a primit asigurri c face parte din primul val al extinderii alturi de Bulgaria i
celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune i c Uniunea European are n vedere
integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului.
Comisarului european pentru extindere, Gnter Verheugen, a exprimat de multe ori n
vizitele sale dorina Uniunii de a vedea Romnia ct mai repede ca membru cu drepturi
depline al acesteia.
Romnia a ncheiat negocierile de aderare n cadrul summitului UE de iarn de la
Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la
Abaia Neumnster din Luxemburg, urmnd ca cele dou ri s adere la 1 ianuarie 2007, cu
excepia cazului n care sunt raportate nclcri grave ale acordurilor stabilite, caz n care
aderarea va fi amnat cu un an, pn la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).
Comisia Comunitilor Europene a publicat n octombrie 2005 un nou raport de ar,
privind progresele nregistrate de Romnia n perspectiva aderrii la UE.
Potrivit acestuia, Romnia continu s ndeplineasc att criteriile politice pentru a
deveni Stat Membru ct i criteriul unei economii de pia funcionale.

Raportul afirm c o punere n practic serioas a programului propriu de reforme


structurale i va permite s fac fa presiunilor concureniale i forelor de pia din cadrul
UE.. Raportul mai precizeaz c Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea
legislaiei interne la legislaia Uniunii Europene i va fi capabila s-i ndeplineasc obligaiile
de Stat Membru al Uniunii ncepnd cu momentul preconizat al aderrii, dac va accelera
pregtirile ntr-o serie de domenii i se va concentra pe consolidarea capacit ii administrative
n ansamblul ei.
Largirea UE aduce serioase beneficii Romniei:
-

ea va fi sprijinita n procesul de tranzitie spre democratie si economia de piata,


urmarindu-se respectarea drepturilor omului, functionarea statului de drept, a
pluralismului politic si a separatiei puterilor n stat;
va beneficia de tehnologii avansate pentru modernizarea industriei si agriculturii, a

introducerii unui management modern;


Patrunderea pe Piata Interna a UE permite cresterea productivitatii si a nivelului de trai
a romnilor;
Perspectiva integrarii n Piata Interna a Uniunii o obliga sa-si creeze mecanisme de piata
functionale, o economie competitiva, n masura sa reziste presiunilor concurentiale ale
produselor si serviciilor occidentale;
Ii este garantata independenta si suveranitatea, participarea ei - n cadrul PESC - la
solutionarea unor probleme importante ale lumii contemporane.
Aderarea Romniei la Uniunea Europeana nu este lipsita de costuri pentru ca orice
alianta este bazata mai ales pe aspecte de natura economico-financiara, dar integrarea n UE
este imposibila de realizat fara costuri suplimentare efectuate de ambele parti. nsa noul cadru
institutional al UE reformele structurale efectuate n politica tarii, pot conduce la diminuarea
substantiala a costurilor totale si, mai mult la o dinamica descendenta n timp a tarilor pentru
Uniune, pe masura ce Romnia va fi capabila sa preia din costurile respective. Este cert ca
aderarea la UE costa. Dar, care ar fi oare costurile neaderarii? Neaderarea ar nsemna, de fapt,
mpingerea spre subdezvoltare. De aceea, avantajele aderarii sunt cu mult mai mari dect
costurile.
Cnd Romnia va adera la UE, cetatenii romni vor deveni automat cetateni ai Uniunii,
putnd sa se stabileasca si sa munceasca n orice tara a acesteia si sa aiba drept de vot n
regiunea n care traieste (articolele 1-8 al Tratatului de la Maastricht).
Tratatul privind Uniunea European (numit i Tratatul de la Maastricht) a fost semnat
de Consiliul European la 7 februarie 1992 n localitatea olandez Maastricht, reprezentnd
4

pn atunci cea mai profund schimbare a tratatelor de la nfiinarea Comunitii Europene.


Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene.
Dup negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht tratatul a fost semnat deja la 7
februarie 1992. Din cauza unor probleme aprute n procesul de ratificare (n Danemarca a
fost nevoie de un al II-lea referendum, n Germania s-a naintat o excepie de
neconstituionalitate mpotriva acordului parlamentar dat tratatului) Tratatul UE a intrat n
vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. Tratatul UE este considerat ca o nou treapt pe calea
nfptuirii unei uniuni tot mai strnse a popoarelor Europei.
Pe lng o serie de modificri aduse Tratatului CE i a Tratatului EURATOM acest
document este i actul constitutiv al Uniunii Europene. Acesta a fost un prim pas pe calea
adoptrii unei Constituii definitive a UE, care ulterior va nlocui toate tratatele europene.
Uniunea monetar i economic
Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice i Monetare n trei
etape. Conform tratatului moneda unic european urmeaz s fie introdus cel mai devreme
la 1 ianuarie 1997 i cel mai trziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o ar s participe la Uniunea
monetar trebuie s ndeplineasc anumite criterii economice (criteriile de convergen), prin
care trebuie asigurat stabilitatea monezii unice.
Criteriile de convergen sunt urmtoarele: politica financiar, nivelul preurilor, al
dobnzilor i al cursului de schimb. n timp ce criteriul de politic financiar (deficit bugetar
< 3% i gradul de ndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte dou au fost
valabile numai pentru anul de referin 1997.
Odat cu semnarea tratatului s-a pus n micare un automatism, conform cruia rile
care ndeplinesc criteriile de convergen n urma constatrilor fcute de Consiliul de Minitri
pot participa i la uniunea monetar. Numai Marea Britanie i Danemarca i-au rezervat
dreptul de a decide singure dac vor introduce moneda unic european.
Politica extern i de securitate comun
Vechea Politic European de Colaborare a fost nlocuit prin Tratatul de la Maastricht
de Politica Extern i de Securitate Comun (PESC). Cu toate c PESC este un pilon al UE,
deciziile sunt luate n cele din urm de statele membre. Pentru cele mai multe din hotrri este
nevoie de aceea de un vot n unanimitate.

Cetenia european
Nu nlocuiete cetenia naional, ci o completeaz. Cetenia european o deine orice
persoan care are cetenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acord printre altele
dreptul de edere pe ntreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv i activ la alegerile locale
precum i dreptul de a alege deputaii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut
pe teritoriul UE.
Procesul de democratizare
O alt noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. n felul acesta
Parlamentul European are n anumite domenii aceleai drepturi ca i Consiliul de Mini tri. n
afar de aceasta s-a hotrt constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura
reprezentarea adecvat a intereselor tuturor regiunilor europene.
Colaborarea n domeniul politicii interne i juridice
n tratat s-a hotrt mbuntirea colaborrii n domeniul juridic i al afacerilor interne.
Pentru o mai bun coordonare a colaborrii poliieneti a fost nfiin at Oficiul European de
Poliie Europol, cu sediul la Haga.
Crearea Uniunii Economice si Monetare are menirea sa duca la o integrare
economica mai puternica. n acest scop s-a introdus moneda unica (EURO), folosita de toate
statele membre a Uniunii, mai putin Marea Britanie care a pastrat lira sterlina ca moneda
nationala. Astfel si Romnia va adopta euro ca moneda nationala.Romnia a semnat anul
acesta la 25 aprilie la Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea Europeana.

Avantajele integrarii Romaniei in UE


Integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene prezinta mai multe avantaje, decat
dezavantaje.
Romania se va integra intr-o piata in care marfurile vor putea circula liber, si noi ca
oameni vom putea calatori in orice tara si vom avea acces in toate zonele, la care pana acum
nu am avut acces, din diverse motive;
Potentialul economic al Romaniei va creste, deoarece UE ne va aduce investitori straini,
care vor sti sa valorifice potentialul pe care il avem, dar nu stim sa-l valorificam.
Poate, avantajele cele mai importante, pe care le-a adus integrarea Romaniei in UE sunt
drepturile pe care cetatenii romani le-au dobandit.

De la 1 ianuarie 2007 si noi, romanii au aceleasi drepturi ca orice cetatean al Uniunii


Europene. Aceste drepturi, pe care Carta Sociala Europeana ni le garanteaza sunt:
-

dreptul de a exercita orice profesie intr-una din tarile Comunitatii Europene, la

alegere;
dreptul de remunerare echitabila;
dreptul la ameliorarea conditiilor de viata si de munca;
dreptul la protectie sociala, asigurata prin sistemul in vigoare in tara primitoare;
dreptul la libertatea de asociere si la negociere colectiva;
dreptul la formarea profesionala;
dreptul la egalitate de tratament intre barbati si femei;
dreptul la informatie, la consultare si participare a salariatilor;
dreptul la protectia sanatatii si securitatea locului de munca;
protectie consulara si diplomatica din partea altui stat membru;
dreptul la protectia copiilor si adolescentilor;
garantarea unui venit minim pentru persoanele in varsta;
dreptul la integrare profesionala si sociala pentru persoanele handicapate.

Dezavantajele integrarii Romniei in U.E.


Exista persoane care cred ca aderarea la UE ar conduce la o pierdere de suveranitate si
identitate nationala sau se tem ca tara va deveni mai vulnerabila in conditiile concurentei din
Piata unica europeana.
n urmatorii cinci ani, Romnia va trebui sa cheltuiasca peste 25 de miliarde de euro
pentru a atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi platita
de cetatenii si firmele din Romnia. Costurile aderarii, pe care romnii le vor suporta, sunt
costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de
societatile comerciale) si costuri individuale (ce vor fi platite de fiecare cetatean romn,
pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesionala, pentru un alt standard de
viata).
Pentru primii trei ani de dupa integrare, adica pna n 2010, Romnia trebuie sa
contribuie cu mai multe miliarde de euro la bugetul comunitar. La acestea se adauga
cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii si investitiile n protectia mediului. Efortul
bugetar pentru cele doua domenii se ridica la aproximativ 10-11 miliarde de euro, pna n
2010. Valoarea totala a acestor cheltuieli se ridica la bugetul pe anul 2004, ceea ce nseamna
ca, n cinci ani, romnii vor plati impozite ct pentru sase.
Costurile din fonduri private, adica cele care vor fi platite de firmele romnesti, sunt
cauzate de modificarea normelor romnesti de desfasurare a activitatilor economice, pentru a
fi compatibile cu cele europene. Aici trebuie sa se regaseasca investitii pentru mediu ori
cheltuieli pentru a avea produse la alte standarde sau certificarea dupa alte reguli.
7

Aderarea la Uniunea Europeana implica si costuri economice, dar si costuri sociale,


aducnd, printre altele, masive cresteri de preturi.
Suntem obligati sa adoptam regulile europene ale concurentei loiale;
Nu se mai poate livra energia sub costuri, fie ca este vorba de gaze naturale, electricitate
sau caldura. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o data sau treptat, subventiile
directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru sustinerea tarifelor la energie.
Astfel, aceste tarife trebuie sa creasca. Preturile energiei vor trebui sa acopere costurile,
inclusiv cele legate de reducerea poluarii.
Implementarea eficienta a acquis-ului pe mediu presupune o asumare n comun a
responsablitatilor, ntruct un mediu curat nu nseamna doar beneficii, ci si obligatii. Pentru ca
progresele n acest domeniu sa conduca la rezultatele cerute de acquis-ul comunitar, este
nevoie de o colaborare sustinuta a tuturor factorilor implicati n implementarea legislatiei
europene, de la institutiile statului (prin elaborarea si coordonarea politicilor n domeniu),
precum transporturi, energie, agricultura si actiuni la nivel local si regional pentru promovarea
dezvoltarii durabile si pna la nivelul cetateanului.
Exigentele impuse au determinat si vor continua sa determine si costuri, poate chiar si
suferinta: vor exista firme care trebuie sa-si modernizeze tehnologia, altele, care si vor
nchide portile pentru ca nu vor fi suficient de competitive pe piata. Din acest an si pna n
2024, Romnia va trebui sa investeasca aproape 30 de miliarde de euro numai pentru
implementarea reglementarilor de protectie a mediului.
Costurile aderarii Romniei vor fi mai mari dect n alte tari, cel mai important motiv
fiind nsa situatia din agricultura.
Reforma structurala a agriculturii ar trebui sa aiba un dublu obiectiv: n primul rnd,
reducerea populatiei care si cstiga existenta din agricultura; n al doilea rnd, cresterea
dimensiunii fermelor si, ca atare, marirea eficientei agriculturii.
Chiar daca transferul de resurse financiare prin programele Uniunea Europeana va fi la
nivelul de circa 3 miliarde de euro, acesta ar putea fi insuficient pentru o tara care s-a aflat ani
la rnd pe ultimul loc al alocarilor prin programele comunitare. Raportorul pentru Romnia,
Pierre Moscovici, a declarat ca "Votul n favoarea Romniei a fost unul politic", foarte
important.
"Nu este punctul final; este o etapa decisiva, fara ndoiala, dar nu este cea finala.
Trebuie sa munciti, sa munciti n continuare, sa muncim mpreuna pentru a rezolva
problemele pe care nca le mai are Romnia", a explicat Moscovici.

Acestea sunt cteva dintre riscurile si obligatiile cu care se confrunta Romnia si pe care
trebuie sa ni le asumam cu totii n procesul deosebit de complex al integrarii n structurile
europene, riscuri asumate n speranta unui viitor mai bun.
Dezavantajele integrarii Romniei n Uniunea Europeana sunt deja vizibile n viata de zi
cu zi si trebuie sa ntelegem ca avantajele acestui proces tin mai degraba de durata lunga, de
viitor. Romnia trebuie sa fie parte a transformarii politice, economice si socio-culturale
numite Uniunea Europeana.
Uniunea Europeana se doreste un spatiu al pacii, securitatii si democratiei. Romnia nu
poate opta altfel dect majoritatea tarilor aflate pe acest continent, indiferent de costurile pe
care trebuie sa le plateasca.
Dezavantajele aderarii Romniei la UE pentru romni sunt:
-

impozitele se vor mari,


accizele se vor mari ceea ce duce la scumpirea produselor,
preturile imobilelor se vor ridica,
romnii nu vor mai lucra pentru stat, ci pentru patroni, datorita privatizarii
intreprinderilor de stat (consecinta a conditiilor de aderare la UE).

Opinia public
n general, n Romnia, opinia public este favorabil integrrii europene. Potrivit
Eurobarometrului 64, desfurat n toamna anului 2005, ncrederea romnilor n Uniunea
European, dei nc cea mai mare ntre statele membre sau n curs de aderare, este tot mai
apropiat de cea a altor state membre: 64% fa de 62% n Portugalia i Grecia.

Statutul Romniei n Uniune


Dup semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, Romnia a devenit stat n curs
de aderare, obinnd statutul de observator activ la nivelul tuturor instituiilor comunitare,
fiind necesar asigurarea prezenei reprezentailor romni la nivelul instituiilor europene i al
grupurilor de lucru ale acestora.
Statutul de observator activ a permis Romnei s i exprime punctul de vedere, fr
drept de vot, n procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putnd astfel influen a aceste
decizii i promovndu-i interesele naionale.
Romnia a participat ca observator activ n urmtoarele instituii ale Uniunii Europene:
-

Parlamentul European,
Consiliul European,
Consiliul Uniunii Europene,
Comitetul Reprezentanilor Permaneni COREPER I i II,
Grupurile de lucru ale Consiliului,
9

Comitetele i grupurile de lucru ale Comisiei Europene,


Comitetului Regiunilor i Consiliului Economic i Social.

Dup aderare Romnia a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu


drepturi depline. Romnia a devenit a aptea ar din UE dup numrul de locuitori. ara
desemneaz 35 de deputai pentru Parlamentul European, dar numrul acestora va scdea
printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulat n Tratatul de la Nisa. Limba romn
a devenit una dintre limb oficial|limbile oficiale ale Uniunii (a aptea dup numrul de
vorbitori, n concuren strns cuolandeza, urmnd ca oricare cetean al UE s se poat
adresa instituiilor n aceast limb. Denumirea de Uniune European, n limba romn, a
primit statut oficial.

Efecte asupra viitorului Uniunii


Amplasarea geopolitic a Romniei va influena politica UE cu privire la rela iile
cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia i Asia. Prin Iniiativa de Cooperare n Sud-Estul
Europei (SECI), Romnia are o oportunitate de a-i demonstra supremaia n regiune.
Integrarea n Uniunea European a influenat i relaiile regionale ale Romniei. n
consecin, Romnia a impus un regim de vize pentru cteva state est-europene precum
Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus i Turcia.
Oficialii consider c ara face parte att din Europa Central ct i din Balcani. Acest
lucru reflect ambiiile dualiste ale guvernului romn, care dorete mbuntirea integrrii
euro-atlantice a rii, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagr.

Efecte asupra economiei romanesti dupa aderare


Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, indiferent de momentul acesteia, 1 ianuarie
2007 sau mai tarziu, va produce o serie de efecte pozitive si negative asupra economiei locale.
Insa impactul aderarii asupra economiei nu se va simti peste noapte.
La nivel macroeconomic integrarea europeana ar trebui sa aduca un salt al productiei
interne si o crestere economica, in primii 5-7 ani de la aderare, mai ridicata decat in tarile
vechi membre ale UE, se precizeaza intr-o analiza realizata de revista Biz impreuna cu
reprezentanti marcanti in Integrare Europeana.
De asemenea, luand exemplul statelor care au aderat in 2004, se poate aprecia ca dupa
aderare preturile, salariile si inflatia pot inregista un puseu, urmand ca ulterior acesti indicatori
sa revina la cotele normale.In plus, este posibil sa apara o volatilitate mai mare a cursului de
schimb.
10

Specialistii din piata sustin ca efectele pozitive ale aderarii se vor face simtite in
urmatorii 2-3 ani de la aderare, prin imbunatatirea serviciilor, a sistemului de sanatate si
educatie sau prin crearea unor piete eficiente. In ceea ce priveste impactul aderarii la UE pe
domenii, este de remarcat faptul ca din cele 19 sectoare analizate, aproape jumatate vor
resimti efectele aderarii dupa primul an de la integrare.
Printre aceste domenii se numara leasing-ul, IMM-urile, telefonia, internetul, industria
hardware, industria software, etc. La polul opus, exista domenii care vor resimtii efectele
aderarii dupa 3 ani (ex. piata de capital, industria bancara, turismul sau industria HR) dar si pe
o perioada mai lunga de timp, 5 ani, asa cum este cazul agriculturii.
In timp ce domeniile cele mai performante vor resimti efectele pozitive ale aderarii, pe
termen scurt anumite ramuri din economie vor disparea sau isi vor incetini evolutia. In aceasta
categorie intra domeniile mari poluante sau marii consumatori de energie. Sectorul cel mai
sensibil din punctul de vedere al aderarii va fi cel al IMM-urilor.
Astfel, dupa aderare multe IMM-uri vor trebui sa-si restranga activitatea sau sa se
autodizolve pentru ca nu vor putea face fata competitiei venite din partea UE. Totodata
companiile din industria textila, a lemnului si a produselor din lemn, precum si industria
mobilei vor trebui sa-si regandeasca strategia pentru a putea rezista pe piata.
Turismul si transportul sunt domenii care vor beneficia de pe urma aderarii. O problema a
Romaniei este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul 2004, va avea o putere redusa
de absorbtie a fondurilor europene. Astfel de tari nu au reusit sa atraga mai mult de 10-11%
din fondurile postaderare.
In general, in industria FMCG efectele aderarii se vor face simtite la 6 luni de la
aderare. In acest domeniu, integrarea va presupune o intensificare a competitiei, ceea ce va
atrage dupa sine o consolidare a pietei; investitii masive in brandurile locale; gasirea unor
canale de comunicare alternative, cum sunt magazinele. In plus, cresterea competitiei ii va
obliga pe producatori sa se adreseze cumparatorilor mai mult la raft si sa le ofere valoare la
punctul de vanzare.
Dupa integrarea in UE, 60% dintre IMM-uri vor da faliment, indiferent de nivelul de
pregatire pe care l-au atins in perioada de preaderare, spun cei de la BMG. Acest lucru se
explica prin faptul ca managerii au trebuit sa-si schimbe radical abordarea, standardizarea
insemnand nu numai crearea standardelor, ci si aplicarea lor.
O provocare pentru IMM-uri va fi cresterea productivitatii in conditiile in care
productivitatea medie a unui IMM este de 19 ori mai mica decat media europeana. De altfel,
IMM-urile vor resimti efectele aderarii la 1 an de la integrarea in UE.
11

Impactul aderarii Romaniei la UE asupra industriei locale se va putea simti la 2 ani de la


momentul aderarii. Cea mai mare provocare va fi cresterea competitivitatii si a eficientei
astfel incat companiile din Romania sa poata face fata competitiei venite din partea
comunitatii europene. Ca efect al aderarii, este posibila o majorare a costurilor salariale
(vizibila intre 6 luni si 2 ani), o scadere relativa a puterii de cumparare a populatiei, ceea ce va
determina o stagnare a cererii de produse industriale.
Efectele imbunatatirii infrastructurii se vor face resimtite pe termen lung (3 -10 ani).
Cele mai afectate de aderarea la UE vor fi industria alimentara, a bunurilor de larg consum si
retailul, iar cele avantajate vor fi sectoarele cu potential mare de export si care beneficiaza de
costuri mici (industria medicamentelor generice, cea de petrol si rafinare, domeniul auto si al
componentelor auto, producatorii de materii prime).
Aderarea va aduce pe piata fortei de munca o migratie a personalului catre tari precum
Olanda sau Finlanda, unde se inregistreaza un deficit de forta de munca in sfera serviciilor.
Impactul semnificativ al migratiei fortei de munca se va face simtit in primele sase luni de la
aderare. Ulterior, in urmatorii 2-3 ani de la integrare , migratia fortei de munca se va stabiliza
la un nivel de echilibru.
O data cu aderarea la UE va avea loc o crestere a pachetelor salariale prin prisma
diversificarii beneficiilor ce se vor acorda angajatilor. Nu in ultimul rand, aderarea inseamna o
crestere a numarul angajatilor romani care vor ocupa pozitii de top sau middle management in
companii multinationale din afara Romaniei.
Un efect important al aderarii la UE asupra pietei leasing-ului va fi intensificarea
procesului de achizitii si fuziuni precum si disparitia unor jucatori. Totodata, o data cu
integrarea europeana va avea loc o usoara crestere a preturilor pe piata leasingului, in special
a celui imobiliar. Nu in ultimul rand, activitatea companiilor de leasing va fi afectata dupa
aderare si de disparitia unui numar important de IMM-uri, care constituie clientii de baza ai
companiilor de leasing de pe piata locala.

12

13

14

Evoluia negocierilor de aderare la UE


n 2000 (pe durata Preediniilor portughez i francez) au fost deschise 9 capitole i
nchise 6 capitole: 16 ntreprinderi mici i mijlocii; 17 tiin i cercetare; 18- Educaie,
formare profesional i tineret; 26 Relaii externe; 27 Politica extern i de securitate
comun; 12 Statistic.
n 2001 (pe durata Preediniilor suedez i belgian) au fost deschise 8 capitole i
nchise 3 capitole: 8 Pescuit; 23 Protecia consumatorilor i a sntii; 5 Dreptul
societilor comerciale.

n 2002 (pe durata Preediniilor spaniol i danez) au fost deschise ultimele 13


capitole i nchise 7 capitole : 11 Uniunea Economic i Monetar; 13 Politici sociale i
ocuparea forei de munc; 15 Politica industrial; 19 Telecomunicaii i tehnologia
informaiilor; 20 Cultur i audiovizual; 25 Uniune vamal; 30 Instituii.
n 2003 (pe durata Preediniilor greac i italian) au fost nchise 6 capitole: 1 Libera
circulaie a mrfurilor; 2 Libera circulaie a persoanelor; 4 Libera circulaie a capitalului; 9
Transporturi; 10 Impozitare; 28 Control financiar.
n 2004 (pe durata Preediniilor irlandez i olandez) au fost nchise ultimele 9
capitole : 3 Libera circulaie a serviciilor; 6 Politica n domeniul concurenei; 7
Agricultur; 14 Energie; 21 Politica regional; 22 Mediu; 24 Justiie i Afaceri Interne;
29 Dispoziii financiare i bugetare; 31 Diverse.

15