Fascinaia antichitii

Indiferent de epoca lumea Antichitii a atras prin imaginea unui civilizaii n

plin glorie , prin malancolia dispariiei, dar i prin contiina unei continuiti
culturale.Antichitatea este cea de-a doua epoc a istoriei. A nceput n jurul anului
3000 I, H cnd a foast inventat scrierea cunuiforma i pn n anul 476, cnd a
czut Imperiul Roman de Apus. Reprezint epoca n care s-au dezvoltat cultur,
art, religia i marile civilizaii.Perioada clasic este una dintre cele mai importante
perioade n decursul creia s-au dezvoltat marile civilizaii. Perioada clasic a
nceput n anul 776 cnd a avut loc prima Olimpiada din Grecia Antic i se termin
odat cu apariia cretinismului. n perioada clasic au existat diferite culte
religioase a cretinismului.Cultura geto-dacica din perioada lui Burebista, dei
inferioar culturii greceti sau a celei romane era comparabil i n bun msur
superioar altora culture naintate din cultura vreme. Lumea Antichitii a
reprezentat de-a lungul secolelor o fascinaie deosebit pentru mari scriitori iar
acest lucru este vizibil n operele lor.
O anume receptare a Antichitii i a culture clasice o gsim n urmtoarele
opera

Hinov de Al. Macedinski

Ausonius de Alexandru Philipide
Un rsunet de Andrei Muresanu
Ovidiu i Fntna Blanduziei de Vasile Alecsandri

Hinov
De Al. Macedonski

Autorul parcurge o ax a timpului din present n trecut ,,Potopul de secoli cea curs El remarc faptul c n poezia Hinov ,,S-ascunde taina timpului. Hinovul ,,
rna muta la prima vedere este corelat cu Antichitatea. Cu toate c acestea ar

fi ca un fap mort , autorul vede din noi urmaii eroilor antici ,, Umbrele acelor
eroi . Eul liric se ls dus de imaginaie reuind s ptrund ntr-o lume veche,
aducnd astfel trecutul n present , ,, Sculatu s-au toi de sub pietre.
Repetiia ,, trec, trec accentueaz scurgerea timpului i imposibilitatea e a-l
opri. Imaginaia unei lumi antice este adus n present prin imaginarea localitii
Hinov drept Roma n toat splendoarea ei ,,Consuli , proconsuli .
Fascinaia Antichiti se observ de-a lungul poeziei dar n special n ultimele
versuri: Salutare, eternal step e-aceste rmuri pribeaga . Din aceast evocare se
observ respectful deplin i adorarea. Poetul remarc faptul c nici chiar versurile
nu pos a redea importanta antichitii. El o divinizeaz : Sruta pamanutl aceste/ E
sfnt . n concluzie Antichitatea a reprezentat un reper pentruoamenii de cultur
dar n acelai timp i fascinaia de a descoperi lucruri noi i totui att de vechi.