SCRIITOPII ROMANI MODERNI

BOGDAN PETRICEICU - 11 ASDE U

SCRIERI bITE
MORALE siPOLITICE
EDITIE CRITICA CU NOTE

$1

VARIANTE DE

MIRCEA ELIADE

TOMUL I

'9,

..RTA
la

i"--.7:-71-7-FrIM-717t
=

ET,LE ,C

A r 1.1

R0

ITV

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERI
LITERARE, MORALE SI
POLITICE
TOMUL I

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

HARTIE VIDALON VARGATA, DOUIZECI

51 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN

COMERT, NUMEROTATE DELA I LA 25.

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERI
LITERARE, MORALE

POLITICE
TOMUL I
EDITIE CRITICA CU NOTE SI VARIANTS
de

MIRCEA ELIADE

Cu trel plunge afaril din text

BUCURESTI
FIJNDATIA PENTRU
SI ARTA
CAROL II
39,_LITERATURA
Eulevardul Llicar
Catargi,REGELE
39

1937

,
Ct.

q 74

BOGDAN PETRIGEICU-IIASDLU
Portret in uleiu, de Mirea. Colectia Academici Humane

PREFATA
Cdnd, in toamna anului 1933, d: profesor Aleccandru Rosetti, directorul Fundatiei pentru Literaturd fi Artei 4 Regele Carol I I >>, ne-a cerut

sei pregeitim o edilie criticd din scrierile literare alese ale lui Bogdan
Petriceicu-Hasdeu, noi eram destul de inainta# in cercetdrile preliminare a.supra unei eventuale tipeiriri a operelor complete ale lui Hasdeu.

De multi ani, profesorul Nae Ionescu se gdndea la editarea operelor

complete ale genialului fi necunoscutului- Hasdeu f i ne Enseircinase pe
noi cu pregeitirea planului acestei uriafe intreprinderi. Edilia operelor
complete ar fi trebuit sei cuprindei cam 20 de volume mari, in care absolut
toate scrierile lui Hasdeu, publicate f i inedite, ar fi lost tipdrite in ordine
cronologicei, dupei modelul ediliei Goethe dela Weimar. Un an de cerceteiri preliminare ne-a convins cei o asemenea monumentalei edilie nu
pentru motivele pe care le vom areita mai la vale este gnat' posibilei
f i, mai ales, nu este oportunei, inainte de a face accesibild marelui public
meicar o parte din opera literar'd f i morald a lui Hasdeu. Cu alte cuvinte,
Inainte de toate era urgentd clescoperirea lui Hasdeu de cdtre publicul

rorndnesc ; era necesarei restaurarea acestui uluitor scriitor in istoria

literaturii rorneinefti f i integrarea lui, in locul pe care il meritei, in istoria

vielii civile, morale f i profetice a veacului XIX romilnesc. 0 ediie a

operelor complete, distribuitei pe cel putin 20 de ani, ar fi int4rziat restau-

rarea lui Hasdeu in cultura romdnemicei. Pe de altei parte, o asemenea

ediie cuprinzda absolut toate scrierile lui Hasdeu afa dar f i cele
fapte, opt mii de pagini gtiintif ice ar fi fost oarecum inaccesibilei marelui public f i ar fi ingreuiat asimilarea acestui genial scriitor, care a
1 dcut tot ce i-a lost posibil in timpul i mai ales spre sfdrfitul vielii sale
I

VI

PREFATI

ca sd rdnuind un izolat f i un 4 neEnteles n. Ceea ce Poi= noi, En primul

rand, era th se vadd Intregul acestei opera uriage, En aparentd haoticii
fi desordonata ; set se ia cunoctinta: directa de poetul, romancierul, eseistul,
moralistul i criticul Hasdeu ; s'd fie descoperit gdnditorul politic, profetul, filosoful istoriei pe care o soarta turbure l-a tinut treizeci de ani
In intuneric. Numai dupd ce Hasdeu Pa 4reintra En circulatie n, va fi

citit fi gustat ne puteam gdndi la editia monumentald a operelor sale.

De aceea am prinzit cu bucurie propunerea d-lui profesor Alexandru
Rosetti de a pregdti o culegere critith din scrierile literare gi morale ale

lui Hasdeu. In ceea ce ne privegte, n'am renuntat la hotarirea ediiei

operelor complete. Chiar &la puterile noastre nu ne vor ajunge s'o ducem

pad la capdt, nu desperdm de soarta acestei < Opere complete # ; did

ceea ce a fost mai greu liniile de orientare, bibliografia, gantierul *
a fost taut prin editia de fag. Cdnd am Enceput noi lucrul prin
1932, gi Ewa mai Enainte, pe vremea studentiei
Hasdeu nu era numai
un 4 necunoscut * i un autor compromis, dar era Enainte de toate un
autor inaccesibil prin lipsa unei informatii temeinice gi complete asupra
operei sale. Existau, firegte, cateva broguri scrise despre gi in junal lui
Hasdeu
dar niciuna din ele nu acoperea toata Entinderea operei sale.
Nu e greu de triples cauza acestei aproape generale desinteresdri fag
de opera lui Hasdeu. In primul rand, intinderea ei coplegegte (cam 12.000
pagini in-quarto mic) ; En al doilea rand, vastitatea gtiintei ci varietatea
domeniilor strabdtute de mintea aceasta geniald c neastdmpa'rat sperie
chiar pe cel mai rabdAtor gi mai bine informat critic ; in sldrgit, scrierile
liii Hasdeu sunt risipite prin numeroase colectii de reviste qi ziare, fi
neexistand o bund bibliografie a lor, cerceteitorul le descoperd dug& multd
trudi. c uneori numai din intamplare. Toate acestea la care se adaoga'

lipsa de interes, Find mai deundzi, facet de secolul XIX romanesc, cu

singura exceptie a lui Eminescu au contribuit la Ennecarea operei lui
Hasdeu ci poleirea numelui this cu un mit de .rinci parale. Se gtia despre
Hasdeu ca a lost 4 genial *, a a lost pdrintele luliei, a era < spiritist #
fi i se spunea e magul dela Cdmpina n. Operei paste gi robuste ii luase
locul o falsei aureola de vizionar i, uneori, gloria cdtorva glume c calambururi.

PREFATA

VII

In asemenea condifii de lucru, totul trebuia fdcut dela Enceput. Trebuia sd-fi faci singur drumul, sii-fi creezi singur uneltele. Cdfiva ani
i-am cheltuit numai cu construirea tc gantierului t acestei edifii, gantier
care va sluji la ridicarea *Operei complete* de mai tdrziu. Mdrturisim
aceasta lungd fi anevoioasd named nu pentru a ne mdndri cu ea, ci
pentru ca cercetatorii cari vor veni dupd noi, cunoscdnd condifille in care
am lost nevoifi set lucrdm, sa nu fie prea aspri fag de eventualele lipsuri

sau sceideri ale edifiei de fall

Avdnd necontenit En minte construcfia meirealei a *Operei complete 6,
am ridicat gantierul pe o Entindere mult mai mare dealt aratei aceste doud
tomuri de fala. Gdndul nostru era ca, o data cu publicarea acestor doud

volume de texte, sei apard un volum de extrase (un Fragmentarium

distribuit En diferite rubrici), un volum de bibliografie f i note critice,
fi un volum introductiv, cuprinzdnd tnonografia noastr d: Hasdeu 0
contemporanii E.g. Doi ani dupa ce am Enceput lucrul efectiv, am fast
silifi ad restrdngem edifia la proporfiile ei actuale. Vieafa nu ne gagaduia sei ne dedicchn exclusiv acestei munci, care, dacd n'a lost exceptionald, a fost En orice caz lungd, spinoasd gi, uneori, desndajduitei. Pe
de altd parte, ne-am dat seama cd atdt timp cdt nu ne sunt accesibile toate
manuscrisele lui Hasdeu gi Entreaga sa corespondengi cu Iulia, o mono-

grafie asupra lui Hasdeu 0 contemporanii sfii e prematura. D. luliu

Dragomirescu, En grija cdruia au fost lasate manuscrisele lui Hasdeu,
a publicat numai ceiteva scrisori din aceastd, se spune, exceplional de
bogatd corespondengi Entre peirinte gi filed, scrisori lard de care, ne-am

convins, nu poate fi scrisd vieafa lui Hasdeu. Pdnd cdnd d. luliu Dragomirescu nu se va hotart sei editeze aceastd corespondengi sau sd o pund

la dispozifia cercetatorilor, nu vom cunoafte o serie de amelnunte personale f i, mai ales, opiniile pe care le avea Hasdeu despre contemporanii sdi. Am amdnat deci aceasta monografie, pentru pregatirea cdreia
am strdns materiale timp de doi ani mulfumindu-ne sei publicliin un
Curriculum vitae f i o Introducere, En care expunem pe scurt aspectele
mai importante ale operei lui Hasdeu. Tot din cauza zelului cu care d.
Iuliu Dragomirescu apard memoria lui Hasdeu, n'am putut folosi, la
Intocmirea edifiei de PO, decdt trei din cele case mape de manuscrise

depuse la Academia Romdnii. Din motive pe care nu le cunoaftem,

Is

VIII

PREFATI

Iuliu Dragomirescu a interzis Bibliotecii Academiei Romdne,

printr'o notificare trimisd prin porteirei, accesul celor fase mape cu
manuscrise, pe care tot d-sa le depusese in depozit provizoriu cu
cdliva ani .mai inainte. Notificarea fiind compusei in termeni precifi,
Direcjia Bibliotecii Academiei Romdne ne-a interzis i noud consultarea celorlalte mape. Dacd aceastd ediie apare lard nictun facsimil dupd manuscrisele lui Hasdeu fi fa'rci un fragment dintr'o
d.

vina
lucrare ineditei din 1859 despre e Coloniile Romane din Dacia *
este, fdrd indoialei, a noastre ; caci nu ne-am greibit sei ham fotografii

fi copii inainte de notificarea trimisd prin portdrei. Din fericire, d-na

E. Dvoicenko a putut transcrie in linifte pregosul jurnal din tinerele
al lui Hasdeu, precuin i fragmente literare scrim En limba rusei texte
pe care le-a tradus i le-a publicat intr'o lucrare recentd, de mare folos
pentru noi: Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu (Funda;ia pentru
Literaturd i Arta 4 Regele Carol I I *, 1936).
La alegerea materialului acestei editii am finut seama, in pritnul
rdnd, de valoarea fi semnificaga literard a textelor. De aceea am publicat
aproape trei sferturi din opera poeticd a lui Hasdeu ; micul roman Ducluca
Mamuca in cele cloud redaqiuni ; Rizvan i Vidra cu toate variantele ;
lungul i, din nefericire, neterminatul pamflet Micarea Literelor in
E0; mai multe foiletoane, cronici fi articole cu preocupdri literare. Am
publicat variantele la Poezii i Razvan i Vidra pentru a pune in lumina'
preocupdrile de adevdrat 0 artist * ale lui Hasdeu, vefnic nemultumit de
forma operelor sale, refdcdnd fi perfectiondnd neincetat forme fi versiuni

vechi. Cei cari vor infrunta truda de a urmetri variantele textului lui
Rtizvan t i Vidra vor infelege ce lunget fi sigurd muncd de laborator a
cheltuit Hasdeu pentru deseivdrfirea sa poeticd.
Am incercat, apoi, set' areiteim eleganfa i originalitatea

eseistului *

Hasdeu, sd reimprospdteim imaginea lui Hasdeu om de culturd, sei-i

lurnineim vastitatea profetismului seiu nalional publicdnd texte pu;in
cunoscute, unele din ele (cl. ex. Filozofia portretului lui Tepe) editate
intr'un numeir restrdns de exemplare gi epuizate chiar din anul aparigei (1864). Cea dintdi versiune a MicuIei, publicatei in 1863, n'a fost
nictodatei tipeiritet in volum ; nu ne indoim inset cci ea va ajuta <idescoperirea * scriitorului Hasdeu, afezdndu-1, dupd cum se i cuvine, printre

cei mai mari scriitori din cd;i a avut Rom4nia Find in prezent.

PREFATA.

Ix

De o deosebitei insemnlitate ni se pare a fi activitatea ziaristicd a lui

Hasdeu. Am ales un num& restrdns de articole politice restrdns, fatd
cle numdrul enorm al scrierilor sale ziaristice dar suntem siguri cd
ele sunt suficiente pentru a-I putea compara cu Eminescu. Aceeffi intelegere uluitoare a realizeirilor noastre istorice, acelagi sigur instinct de
orientare in politica externei, acela.yi nationalism intransigent, aceeagi
claritate in expunere, elegantd fi conciziune. Hasdeu venea pe lcingd toate
acestea cu nelirnitata sa informatie istoricei, juridicd f i economicei. Hasdeu

a lost singurul din generatia lui care a crezut intr'o misiune istoricd a
rorndnismului gi a demonstrat axele gi eficienta acestei rnisiuni.
N'arn publicat, dintre scrierile care intrau in. rubricele editiei noastre,
Ion Vodd cel Cumplit gi Sic Cogito, tocmai pentrucei ele sunt, impreund

cu Rzvan si Vidra, singurele cdrti ale lui Hasdeu care circuld f i se

gdsesc permanent in librdrii. Am vat cu tot dinadinsul sd ardtdm celelalte aspecte ale operei lui Hasdeu, care erau ori necunoscute, ori depreciate.

Textele au lost publicate conform ortografiei Academiei Romcine.

Hasdeu Ensuiyi f i-a schimbat de atdtea ori ortografia, incdt nu ne puteam
opri la alt criteriu obiectiv. Am pdstrat inset grafia acelor cuvinte ceirora

le corespundea un particularism fonetic: oara, voace, rfizas, Oriinte,

Francia, etc. La Addenda gi Note si Variante, am pdstrat, acolo uncle
se specified, forma sum pentru sunt. In general, modificeirile de ortografie sunt notate la locurile respective, in Note si Variante gi Addenda.
In pamfletul Mi9carea Literelor din Esi am pdstrat forma, literard,

monastire, aga cum scria pe atunci, 1862-64, Hasdeu. In Rzvan,

conform editiei ultime pe care a ingrijit-o Hasdeu, am pus forma corectd,
mandstire. Acolo unde un cuvcint lipsegte, e pus de noi in paranteze drepte.
Cdnd un cuvdnt se geisegte intr.' o forrnd ininteligibilei, am pus forma corecta fi, intre parenteze, forma lui Hasdeu: poziIiune [puseciune].
*

Se cuvine sd multumim, fi pe aceastei cale, profesorului fi sldtuitorului nostru, Nae Ionescu, prin grija cdruia am putut lucra un an incheiat la aceasta editie. Munca noastrd ni s'ar fi pdrut fi mai grea fard
incurajarea f i ajutorul profesorului Nae Ionescu. De asemenea, trebue

PREFATA

sa mulpmesc d-lor D. iccndru, asistent universitar, gi S. Mazilu, licenflat in filosolie, cari au transcris parte din articolele politice ; d-rei
Angela Busuioceanu, care a verificat unele indicalii bibliografice ; d-lor
Dan Smcintdnescu, Alex. Iordan f i C. Belgia, funclionari ai Bibliotecii
Academiei Romdne, cari n'au obosit alutdnclu-mei in decurs de patru
ani ; d-lui profesor N. Ionescu, lost director al Liceului 03 Matei Basarab*, care mi-a tmprumutat din bogata sa bibliotecei exemplarul Micutei
gi numeroase coleclii de ziare vechi. Nu pot incheia aceasta Prefata farli
a mulmmi Erica' o data d-lui profesor J. Byck, care a citit in intregime
corecturile acestei edigi, ajukindu-ma sci rezolt) multe dificultegi, verificdnd textul lui Frazvan i. Vidra f i ingrifindu-se sei nu se strecoare
gregelile de tipar pe care ochii mei nu le mai puteau vedea. D. profesor
Alexandru Rosetti, directorul Editurii Fundaliei pentru Literatura f i
Arta u Regele Carol II *, a purtat ediliei de Ala atcita dragoste, incdt
nicio mulcumire nu poate fi deajuns.
Mai 1937.

MIRCEA ELIADE

CURRICULUM VITAE
1838. 26 Februarie. Naoerea lui Tadeu Patriceicu-Hasdeu in
comuna Cristineoi, judeIul Hotin, Basarabia. Actul de naqtere al lui
Hasdeu a fost publicat in traducere romaneasca de Calinic Istrati,
Prin satul Hiijdailor (4 Junimea Literara*, Cernauti, 1925, Nr. 5-7)

0 de d-na Ecaterina Dvoicenco, Inceputurile literare ale lui B. P.

Hasdeu (Bucureoi, 1936), p. 17-18. Liviu Marian, Data fi locul nafterii lui B. P. Hasdeu (4 Junimea Literal% 0, 1928, nr. 1-3) 0 Bogdan
Petriceicu Hasdeu. Schip biografia fi bibliografica (Bucureoi, 1928),
p. 3, a fost printre cei dintai cercetatori ai lui Hasdeu care au stabilit

adevarata data de naoere. Z. C. Arbure, Basarabia En secolul XIX

(BucureOi, 1899), p. 752 0 urm., fixase data de 16 Februarie 1838.
Iuliu Dragomirescu, Ideile fi faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu
(Bucureoi, 1913), p. 16, 0 alIii, accepta, gre0t, data de 16 Februarie
1836. In articolul Comemorarea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (0 Trihuna Basarabiei*, 30 Martie 1936), d. Iuliu Dragomirescu staruie
asupra acestei date: 0 La 1.6 Septembrie (?) 1936 s'au implinit o suta

de ani de la naoerea lui Hasdeu*. In articolul Opera postumei a lui

Hasdeu (a Tribuna Basarabiei*, 27 Aprilie), se indreapta eroarea de
tipar: 16 Februarie 1836.
Despre genealogia lui Hasdeu, cf. Iuliu Dragomirescu, Ideile fi
faptele, p. 6-15; L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 3-4; E.
Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 18-20. Despre stramoqul Nicolaie
Hasdeu, 4 aprator al Vienei la 1.683*, Hasdeu publica in Columna
lui Traian, 1883, p. 366-368, un document pastrat de unchiul sail
Boleslav, din care reiese ajutorul dat de cdtre Nicolaie, nepotul ex-principelui moldovean tefan Petriceicu, la apararea Vienei, Wand parte

XII

CURRICULUM VITAE

din armata regelui polon loan Sobieski. Cf. scrisoarea lui Alexandru
Hasdeu catre Bogdan, publicata in traducere romaneasca de I. Dragomirescu, Ideile fi, faptele, p. 41-42. Cf. Teodor Ba lan, Noi documente privitoare la familia Hdideu (analele Dobrogei*, VII, p. 11.5
132. Spica genealogica a lui Hasdeu). Despre Tadeu, tatal lui Alexandru Hasdeu, cf. ban Pelivan, Tadeu Ivanovici Hdjddu (e Viela
Basarabiei *, I, nr. 3, p. 55-58); T. S. Bulat, 0 scrisoare dela Tadeu

Hdiclau (ibid., nf. 2, p. 55-56); P. P. Panaitescu, Tadeu Hazdeu.

scriitor, poet fi traducdtor, etc. (studiu scris in limba polona, pub heat
in Pamielnik Literacki, Var9ovia, 1929 ; cf. Revista Istoricd, XI, p.

318-321). Despre Alexandru Hasdeu, in afara de noticele mai

vechi, vezi acum In urma L. Marian, Alexandra Hasdeu f i
Academia Rorndnii (eMernoriile Segiunii Literare *, Academia Ro-

mana, 1932), E. Dvoicenco, Alexandra Hasdeu f i literatura romand.

populard (eRevista Istorica *, XXII, nr. 1.-3, 1.936). Cf. amintirile
i opiniile lui Hasdeu asupra parintelui sail, in Chevalerie (Oeuvres
pasthumes de Julie Hasdeu, Paris, 1890), p. 259 i urm. 0 biografie
a lui Alexandru, scrisa de Iosif Vulcan (6 Panteonul Roman *), a fost
republicata de Hasdeu in Columna lui Traian, II, nr. 16 (78), 19 Aprilie
1871, ca prefaca la nuvela 6 Domnia Arnautului *. Opere de Mexandru
Hasdeu, in romanete: Domnia Arndutului (ed. L. Marian, 1930) ; Un
filozol rnistic (ed. Majewski, Bucurqti, 1930). Despre bunica sa, Valeria, cf. Sic cogito (ed. 4 Biblioteca pentru toci *), p. 353 0 urm.
1838-1850. Copilaria in 6 fosta Polonie, Podolie i Volinie * (Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 19).

1848. Moare la Camenila (Podolia) mama lui Bogdan, nascuta

Elisaveta Dauc.

1850. 4 A. Hasdeu se stabileqte cu toata familia sa in Basarabia,

unde fiii sai, Tadeu i Nicolae, devin elevii liceului regional din Chiivau * (Dvoicenco, op. laud., p. 20).
1852 (?). Se inscrie ca student la Universitatea din Harkov. Cf.
Iuliu Dragomirescu, Ideile f i laptele, p. 23-25 ; Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 21-27 ; L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 4-5 ; L. Marian,
B. P. Hasdeu f i Rusia (Chiinau, 1925), p. 9. Lista lucrarilor, in rusete 0 frai4uze9te, ramase in manuscris: Iuliu Dragomirescu, Ideile

CURRICULUM VITAE

XIII

fi faptele, p. 25. Prima incercare poetica a lui Hasdeu, oda scrisli in

ruse9te pentru land Nicolaie I (Dvoicenco, p. 32 9i 51).
1852. e Pe la sfar9itu1 anului 1852 am facut cuncoinTa cu d-na
Lazareva, vaduva polilaiului din Chi9inau... Am intillnit la ea pe
d-ra Alina Merjeewski, o fata de vreo 17 ani, nu bogata, dar inzeOran cu o inteligenla deosebit qi de o frumusete rail... Copil de 16
ani eram sigur, cautam sa ma conving ca Alina ma iube9te !, .. *
Din e Jurnalul intim *, trad. Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 195).
1853. 4 Disperat de tradarea Alinei, m'am hotarit sfi-mi Inabu9
pasiunea, despailindu-ma de ea, iar singurul mijloc pentru aceasta
era intrarea in serviciul militar * (ibidem, p. 198). Alexanclru Hasdeu
refuza la Inceput. e Pousse a tout, cum se zice, de Impotrivirea tatalui
Meu, m'am hotarit sa ma sinucid. Secretarul tatalui meu, F. G. Vigura,
avea un pistol incarcat. Pandind momentul, and el era la tata, ocupat
cu hartiile, am intrat In camera lui, am luat pistolul de pe perete 9i,
vfirind Ieava in gura, am tras ... Se vede ca Providenlei ii datorez
vieaTa: faptul ea arma nu luase foe m'a salvat... Cugetlind, nu mi-am
permis A. mai incerc o data vointa Celui de Sus: m'am hotarit sit a9tept*

(Jurnal, prima redaclie ; Dvoicenco, op. laud., p. 198, nota).

1853. 29 &lie. Se adreseaza 4 vrjitorului Panaioti Usturoiu, bulgar de origine *, care traia 4 in livezile din imprejurimile Chiqinaului *, IntrebAndu-1 e daca voiu intra curand in serviciul militar *.
e Niciodata nu voiu uita pe omul acela slab, cu fruntea inalta 9i ochii
adancili In cap. A luat in maini carcile 9i a inceput sa-mi ghiceasca.
Ian cuvintele lui (29 Iulie 1853): 4 Tu vrei sa intri in serviciul militar ; tatal tau nu-li da voie ; el face bine ; in curnd va veni vremea

ta. Tu e9ti condus de iubire, dar ea e fara rezultate: aceea pe care

o iube9ti, in curfind se va casatori cu rivalul tau. In curand ai sa te
faci osta9, 9i norocul te va insoIi. Soarta ta depinde de 3 expedi/ii,
care te vor ridica foarte mult in opinia oamenilor, 9i in tinereIe Inca
vei ajunge la cele mai inalte onoruri* (Jurnal, p. 198-199).
' 1854. 22 Maiu; pleaca din Chi9inau, einsotit de tata, mama vitrega
(a doua solie, Tumanova), bunica (Valeria) 9i de fratele meu Nicolaie. spre Dubopri, granita Basarabiei, ca sfili ajunga regimentul
in care fusese primit (Jurnal p. 193). Drumul dela Dubo9ari la

XIV

CURRICULUM -VITAE

Mirgorod, unde se afla 4 statul major al diviziei de rezerva a cavaleriei ware # (ibidem, p. 201 0 urm.).
Aventuri galante, p. 205-206: u Agafila Zorici, compatrioata mea,
moldoveancri, care mi-a lasat o dulce amintire. E o fah' de 27 ani,
daca nu mai mult, dar, cu toat'a viirsta, ce tn'ara pare, ce atraclie
respir frumuselea ei! Am petrecut la ea, cu Nazimov, o singura searfi,
0 aceste cfiteva are au produs asupra mea o adnea impresie!* u Ziva
mi-o petreceam, de obiceiu, jucand biliard cu Cleopin 0 cu b6trtmul
Split, sau facnd curte incnt'atoarei Sonicica, servitoarea d-nei Split;

care 0 ea ins60 nu e urla * (p. 206).

Plecarea din Mirgorod la Noua Odesa, Jurnal, p. 207 0 urm. VieaTa

la Noua Odesa, p. 215 0 urm.

1854 5 Iunie. Prima scrisoare dela parintele sau, anunfandu-1 cri:
0 Ministerul de rilzboiu prin aspunsul sau din 16 Mai, nr. 7798 ciltre
guvernatorul de rkboiu mi-a fdcut cunoscut a eu trebuie s6 te inscriu

la rezerva 0 apoi transferarea ta in armata activ va depinde de

succesele tale in studiul tuturor parcilor serviciului militar * (Jurnal,
p. 222).

12 Iunie. A treia scrisoare deIa Alexandru Hasdeu: o Nu lsa 0

ocupaIiile literare. Citete, citqte mult; de asemenea, scrie mult ; dar
chibzuiqte, prelucreaz 5. ceea ce scrii; cultivA-te mai departe singur,
pentru care Invaca neaparat limba germana * (Jurnal, p. 223).
28 Iunie. A patra scrisoare: 0 Serie 0 bunicai Valeria, ca s'aii trimith neapArat pentru echipament 75 ruble argint ; scrie-i, ch eu deja
si-am trimis atAta, dar mai trebuie tot pe-atat. i eu i-am scris ap.
Ce-i de fcut? Am minlit pentru ca sa-Ii maresc punga to.* (hand,

p. 223-24).
5 Septembrie. Ordin urgent de plecare spre Nicolaev.
u
Mi-e indiferent, eapitane*, i-am aspuns eu cu sAnge rece: R ce
are s'a se In-ample, de aceea nu scapi: se vede cii mi-e scris A ramtin

In cadre. Dvs. tiIi a sunt fatalist! * (Jurnal, p. 226).

La Nicolaev. u Cearta cu Meyendorf 0 provocarea la duel* (Jurnal,

p. 228). Cf. V. Cosmovici, Amintiri din tinerepa lui B. P. Hasdeu,

povestite de el Ins*, 1852-1857 (0 Sm'anatorul*, 25 Noemvrie 1907,
p. 984-989); L. Marian, B. P. Hasdeu f i Rusia, p. 10.

CURRICULUM VITAE

XV

Despre aventurile sale la Harkov Iuliu Dragomirescu, Idei le iii

faptele, p. 23 (4 inaltul personaj turc )9, p. 24 (# calea9ca trasa de cei
opt ovrei o).
Alte amintiri militare, Fragmente autobiografice, Dvoicenco, op. cit.,

p. 246 0 urm.
In anii 1854-563 compune in ruse9te poezii lirice, fragmente dramatice, 0-9i scrie jurnalul.
1857. Hasdeu trece Prutul. 4 Ce prive9te pe fiul meu, care in prezent este foarte bolnav 1), am onoarea a raporta: a) nu %in minte &And
anume, dar in vremea general-guvernatorului Ilinschii, dansul a primit un permis, cu care kneazul Muruzi, Kammerjunkerul Inaltei Curp,
l-a adus la Ia0 0 acolo 1-a prezentat fostului Caimacam al Moldovei,
kneazul Vogorides, care 1-a numit judecator la Cahul 0 (din scrisoarea

lui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, trimisa in 27

Iulie 1867, publicata in traducere de Liviu Marian, Alexandru Hasdeu
f i Academia Rometnd, p. 31). Cf. L. Marian, Cdnd gi cum a trecut B. P.
Hasdeu Prutul, (u Adevarul Literal. o, 19 Decembrie 1926). Iuliu Dragomirescu, Ideile 0 faptele (p. 26), da anul 1856 ca data a trecerii Pru-

tului. Prin tratatul dela Paris (30 Martie 1856), judetul Cahulrevenise
Moldovei, a9a ca Hasdeu renuata la supu9enia ruseasca. *Ceva mai

mult: el lua papportul muscalesc 0 11 trimise sta9iat la Consulat,

declarand a ar vrea sa faca tot apt toli Romnii clin Basarabia. Pentru acest fapt, guvernul moscovit 11 osfindi chiar, in lipsa, la exil in
Siberia, desmo9tenindu-1 de drepturile ereditare asupra averii Orinte9ti 0 asupra averii unchiului eau care n'avea urmapi, in total vrco
30.000 galbeni* (Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 27, trimite
la Sentinella R=44 Vineri 30 Septembrie 1866. Este vorba de articolul lui Hasdeu intitulat: Rdspuns la articolul d-lui Boleac, aprut
in Trompetta Carpa;ilor din 24 Septembrie 1866 0 In care, la p. 64,
coloana 7, 19i face autobiografia ca sali dovedeasca lipsa lui de 4rusofilie*).
9 Alexandru Hasdeu invoca acest motiv ea IA poatk obgine un pagaport de
trecere ftn Principate, dela guvernatorul Basarabiei, general-maior gi .cavaler

Platon Alexandrovici Antonovici.

XVI

CURRICULUM VITAE

In cursul acestui an ii schimba numele din Tadeu, in Bogdan.

Se spune ca < de vreo patrusprezece ori s'au incercat Muscalii sa puna
miina pe dnsul, fara insa a ajunge la scop * (Iuliu Dragomirescu,
ibidem, p. 27, citand pe Gr. Popp, Conspept asupra literaturii romdne

qi literaglor, ed. II, 1876, p. 249).

4 Domnul Hasdeu, cnd au venit in Iaqi in 187, sub titlul de princiul Petriceico Hasdeuf trasasa la hanul lui Evangheli din dosul Mitropoliei. De aice calauzit de cele patru volunie de Uricariu, s'au indrep-

tat catre mine. Dupa putinIa mea 1-am imbraloqat, ba 1-am Imprumutat 9i cu 25 galbeni, spre

putea urni nevoile ce le avea la hanu...

(Theodor Codrescu, prefaIa la vol. XIII din Uricariu, p. III, citat

de Barbu Lazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 24).
La Ia9i, indura mizerie (B. Lazareanu, op. laud., p. 26, citnd
Familia, 4 Aprilie 1868 ; Gr. Popp, Conspept).
1858. < Prin adresa Nr. 2379 din 8 Martie 1858, i se inmneaza
opisul nr. 80 al prinlului Niculaie Conachi Vogoride, prin care e numit
judecator la Cahul (Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 27). Repede destituit de catre chiar oamenii lui Vogoride, pentruca refuza sa devina
unealta lui politica. (Mai tfirziu, la Bucure9ti, va ataca vehement pe
Vogoride.)

Revine la Chi9inau, cu pa9aport moldovenesc, eliberat pe numele

4 Comisului Bogdan Petriceicu-Hasdeu )> (L. Marian, Cdnd gi cum a
trecut B. P. Hasdea Prutul).
Noenwrie 1858, apare revista Romania. u Revista se tiparea in tipografia lui Adolf Bermann cu caractere semicirilice. Au aparut din ea
numai 4 numere la 18 9i 25/XI 9i la 2 9i 9/XII 1858 # (L. Marian, Activitatea publicisticd a lui B. P. Hasdeu, Chi9inau, 1932, P. 4). Revista
era mai mult istorico-filologica i scrisa in intregime de Hasdeu (ibidem).

1859. Continua Romania, cu urmatorul titlu: Romania. Revista

ebdomadard sub redapciun d-lui.Bogdan Petriceiko-Hcifeldu.. S'au tiparit

4 numere (dela 1-26 Ianuarie 1859). Cf. L. Marian, Activitatea publicisticd, p. 4.

23 Septembrie 1859, daruie9te Bibliotecii Scoalelor din Ia9i vreo

4000 de volume. Adresa din 28 Septembrie, primita din partea lui

Dm. Alexandresco, Departamentulu de Culturi i Instrumiune publica i reprodusa de Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 28.

CURRICULUM VITAE

XVII

Apare Foaea de storid roman& Sub redapciune lui Bogdan Petriceico-Haiddu, cu caractere semicirilice.

8 Octombrie 1859. Adresa prin care i se ffiglidugte e catedra de

istorie, geografie i statistic& la coala real& din Ia0 #, cu incepete dela

I. Ianuarie 1860. o far pentru restul anului curent veli primi o remunerare de 2000 (dourt mii lei) *. Cf. Iuliu Dragomirescu, op. cit., p.

28-29.
(L. Predescu, Un articol inedit al lui B. P. Hasdeu, Moldova
Literarb III, p. 13 14. Reproduce articolul .Despre organizarea fi
completarea bibliotecii naciunali, seris de Hasdeu in 3 Decembrie 1859;

din manuscrisele Bibliotecii Universit4ii din Iai. Despre un alt

manuscris dela Iai, cam din aceea0 epoch', E. Dvoicenco, Un studiu
necunoscut al lui llasdeu despre traducerea ceirfii .De Imitafone
Christb> ln 1647, #Revista Istorick XVIII, 1932, p. 315-329).
1860. 18 Ianuarie ; i se comunic& ordonanIa de numire (ibidem,

p. 28). o ...Fostul Domnitor Cuza I-a numit profesor de istorie 9i

statistic& la liceul din Iai qi custode la biblioteca nalional& b (serisoarea lui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, L. Marian, Alexandra Hasdeu f i Academia Romdnd, p. 31).
MartieIulie, redacteaz& Foitia de istoria f i literatura. Redesa de
Bogdanu Petriceicu Hasdau, profesoriu de istoria la Scoala reala centrala, bibliotecariul zcoalelor Moldovei.
In cursul aceluia0 an, revine la ChiOnau pentru a cumpfira crtrIi.
Consulatul rus din Principate intervine pentru extradarea lui Hasdeu,
care afl& un ocrotitor in partidul nalional (L. Marian, Cdnd )ci cum a
trecut B. P. Hasdeu Prutul).
Pierde posturile sale, prin 0 intrigi )) (I. Dragomirescu, op. cit. p. 32).

1861. Colaborgri la revistele iepne (cf. .Bibliografia).

IulieSeptembrie. Misiunea In Polonia, unde a fost trimis impreun& cu Panaiteanu. Cf. Ateneul Romdn, IulieAugust, p. 143,
publicfind fragmente din ziarul polon Czas; Inliu Dragomirescu, op.
cit., p. 32-33. Amnunte despre aceast& cal&torie, in studiul Luca
Stroici. Fragment din # Cdlatoriile in pdr;ile Galitiei * (<4 Ateneul Roman*,

SeptemvrieOctomvrie 1861, p. 157-178). Cf. Columna lui Traian,

I, nr. 1, p. 4.

XVIII

CURRICULUM VITAE

Traiete anevoios ; infiin/eaza un 4 Institut privat de educa/iune *

pentru elevi (L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8).
1862. 22 Ianuarie: ii recapath postul de profesor colegial superior
0 de bibliotecar al Universita/ii, retribuit cu o mie de lei pe luna.
Adresa Ministerului, Julia Dragomirescu, op. cit., p. 33, nota 3.
Scoate la Ia0 revista Din Moldova. Dela tomul II, revista po arta
numele de Lumina.
Intr tn corespondenn cu secretarul-arhivar K. W. Rasp dela
4 magistratul* (primaria municipiului) din Lemberg, capitala Gali/iei,
dela care primwe cOpii i extrase de documente, privitoare la istoria
Romanilor * (L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8).
18 Aprilie: scrisoarea Comitetului de Inspec/iune a coalelor din
Romania de dincoace de Milcov, prin care i se atrage aten/ia asupra
4 frivolita/ilor * din nuvela Duduca Mamuca, publican de Hasdeu in
a Lumina * (reprodusa de Barbu Lfizareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 9).
20 Mai: prin depep Ministerului Cultelor i Instrugiunii PuMice
cu nr. 14.845, Hasdeu este destituit din postul de profesor de istorie
(Anuariul Gimnasiului i Internatului din Iasii pe anul scolasticu
1862-1863 publicatu de Directorul T. L. Maiorescu ; citat de Barbu
Lazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 7).

3-4 Iunie: desbaterile procesului de presa, urmat de achitarea

lui Hasdeu. (Apararea lui Hasdeu, Lumina, III, nr. 17, p. 65-74;
reprodusa in edi/ia noastra, vol. I, p. 329-337; of. Barbu Lazareanu,

op. laud., p. 13-20).

1863. Numit de Cuza membru in Comisiunea mo0ilor manastire0i. 4 Ca magistrat in drept el a fost transferat cu decretul aceluia0 Domnitor la Bucure0i in calitate de membru al Comisiunii moOilor manastire9ti, care fi terminase acum lucrriIe, iar dupa aceea
a fost numit director al Arhivelor na/ionale i pre9edinte al Ateneului
roman* (scrisoarea lui Alexandru Hasdeu catre Guvernatorul Basarabiei, L. Marian, Alexandru Hasdeu i Academia Romdrul, p. 31-32).
V. Alecsandri intervenise pe langa A. Odobescu, pe atunci ministru
al Cultelor i Instruqiunii, ca sa-1 numeasca pe Hasdeu membru in
comisia istoricA. Adresa din 8 August, semnata de Odobescu, publican fragmentar in articolul d-lui Iuliu Dragomirescu Hadeu la Bucurefti Tribuna Basarabiei*, 30 Martie 1936).

CURRICULUM VITAE

XIX

3 Noenwrie 1863, apare la Bucureti revista saptamanala satirica,

Aghiug.
Colaborari la reviste streine, 1862-1864 (cf. Bibliografia). In
cursul acestui an, pierde poqtul de membru al comisiei istorice.

1864. 28 Februarie, apare cea dintai bropra a lui Hasdeu r Luca

Stroici, pdrintele filologiei romdne (a de vanzare la toate librarifie 0 la
administraTiunea Buciumului; anuffc din Buciumul, 12 Martie stil
nou). Bropra este tiparirea aparte a unor foiletoane din 4 Buciumul *;

aceea0 litera, acela0 format de pagina, etc.

14 Martie, apare Filosofia portretului lui repef (tot la 4 Buciumuh ;
retiparirea foiletoanelor).
Martie. Fundeaza u impreuna cu refugiatul patriot bulgar 0 dupaan
al Turcilor 0 Grecilor, istorieul G. S. Rakowsky, ziarul politic Viitorul,

scris in romanete 0 bulgarqte, in care pleda pentru identitatea de

tendin/i 0 coordonarea de acliune a ambelor na-Puni contra dupnanilor comuni* (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 9).
Inceputul lui Aprilie, apare in volum Micto (anunIata in Aghiutii,
nr. 22, 9 Aprilie).
17 Mai, inceteaza Aghiugi, suprimata din ordinul ministrului
Cogalniceanu.

Mai. In nr. 25 din Aghiugi (7 Mai) urmatorul anunI: 4 D. B. P.

Haideu propune colaborqiunea sa ea istoric la orificare foaie romana,
ffind vederat ca o ap colaboraiiune curat 9tiinlifica nu implica de
loc simpatie sau solidaritate politica, ci numai simplu va da autorului
mijloace de a lucra 0 de a scoate la lumina un foarte mare numar
de descoperiri de cea mai mare importanIa pentru istoria romana *.
August. Ministerul InstrucIiunii insarcineaza pe Hasdeu a editeze Archipa Istoricei (cf. Buciumul, nr. 265, 4/16 August 1864, publica a prospectul pe baza caruia a primit d. Hajdeu postul ce i s'a . incredinlat ))).

4 Am fost ministeriabil in 1864, and voda-Cuza improprietarise

pe Ifirani 9i desproprietarise pe Greci * (din I-a Scrisoare cdtre d. Niculaie
Ionescu, 4 Columna lui Traian *, II, nr. 1, 7 Ianuarie 1871).

1865. 27 Februarie. ConferinIa la Ateneul Roman despre Talmud

ca profesiune de credinla a judaismului (Buletinul Instrucgunii Publice,

I, p. 152).

XX

CURRICULUM VITAE

4 Aprilie. ConferinIa la Ateneu despre istoria roman& 0 istoricii

romani (ibidem, p. 152).
21 Aprilie, Conferinca la Ateneu, despre Filimon 9i Deparaleanu
(ibidem).

10 Iunie. Se cununa, in biserica Sf. Ilie Gorgani, cu Iulia Faliciu

din Ro0a Abrudului, dintr'o familie de Mo li (0 nevastd romAncd, Bucureti, 1903 ; cf. fragmentele reproduse hi edicia noastra vol. II, Note).

20 August. Se suprima Archiya Istoricd din ordinul ministrului de

InstrucIiune Pub lick C. A. Rosetti (Archiva Istoricd, vol. II, p. 176).
Conferinla la Ateneu, despre Spatarul Milescu (cf. Traian, p. 135).
5 Decembrie. Conferinia la Ateneu, 4 despre trei tipuri dramatice:
Siloc, Gobseck 0 Moisi* (Buletinul Instructiunii Pub lice, I, p. 151).
Compune, sub indemnul soliei sale, cele doua drame: Ravan i
Domnita Ruxanda.

Apar cele dintai bropri antisemite, cuprinzand textul conferin/elor dela Ateneul Roman. Apare Ioan Vodd cel Cumplit.
1866. 6 Februarie. Primul numar din revista umoristica i de pamflet politic, Satyrul.
Dupa 11 Februarie, ia atitudine hotarita contra Principelui strein.
Incidentele dela Ia0 (Aprilie 1866) II fac sa renurge la aceast atitudine.
MartieMai, scrisori dela Alexandru, publicate in traducere romaneasca de Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 43 0 urm.
20 Aprilie. Petitia lui Hasdeu in Romilnul (p. 234), catre Ministrul

InstrucOunii Pub lice, aratand ca Tipografia Statului nu-i lucreaza

Archiva Istoricd. El ia leafa de redactor, dar nu poate tipari nimic.
5 Iunie. Ultimul numar al Satyrului.
Toamna 1866. Premiera la Teatrul Nalional, a dramei sale istorice
Domnita Ruxanda, director fiind C. Demetriad, iar printre interpreIi:
Costache Caragiale, Stefan Velescu, etc, (L. Marian, B. P. Hasdeu,
p. 10).
23 Octombrie. Discurs in sala Slatineanu ; # nu despre Evrei va fi
vorba acum, ci despre boieri #. Publicat in Romilnul, 26 Octombrie.

Republicat In Columna lui Traian, I, nr. 26, p. 3, 10 Iunie 1870.

Octombrie. Incepe la Ateneul Roman cursul public despre istoria
dreptului constitulional al Romanilor (Romdnul, 24 i 25 Octomvrie

CURRICULUM VITAE

XXI

1866: 43 Mierctiri seara la orele 7%, in salonul Ateneului, d. Hajdeu

va urma cursul sAu de istoria dreptului constitutional al Romdnilor.
Biletele se vor gasi la intrare o jumfitate or inainte *. AnunIul se
repet5). Un fragment publicat, sub titlul Fraternitatea fi Unirea, In
Buletinul Instructiunii Publice, Octomvrie 1866, p. 620-626.

1867. 10 Februarie. Premiera dramei Razvan Vodd, la teatrul

Bossel, de sub conducerea lui Pascaly (L. Marian, op. laud., p. 11-12).
23 Martie. Incepe publicarea lui Rdzvan Voclei in ziarul Perseveeranta, condus de Alexandru Candiano. Ultimul foileton, 29 Iunie.
8 Julie. Ziarul Sentinella Romand (an. IV, nr. 70) anunla aparijia
volumului Mayan Voda.
Vara anului 1867. CalAtorie in Transilvania, in deosebi prin MunIii
Apuseni (Columna lui Traian, an. VIII, 1877, p. 184).
In Comitetul Socieacii <Transilvania
Toamna anului 1867. Colaboreafa cu partidul liberal 0 serie articole politice i polemice In ziarul Romdnul (cf. Bibliografia).

Decembrie. Calgtorie prin Basarabia de Sud (cf. 0 cdlatorie prin

Basarabia meridionalei, In Romdnul, 22 Decemvrie).
Decembrie. Ales deputat la colegiul III dela Bolgrad. (Sentinella
Romdnd, 20 Decembrie 1867, nr. 112, p. 447, public& eiteva rnduri.
4 CAtr alegatorii colegiului III dela Bolgrad *. Le spune ert a cetit In
o Monitorul Oficial* alegerea lui ea deputat i le mu4umqte. La cole-

giul I se alesese Vasile Paruso, la colegiul II, Apostol Kfinescu, la

colegiul IV, Al. Cociu; cf. Sentinella, p. 448.)
1868. Activitate parlamentara (cf. u Monitorul Oficial*, 1868
9i urm.).

u Am fost ministerial in 1868, cnd d. Ion Brfitianu, ale ciirui

numeroase ratficiri iara0 nu vor gasi in mine o oarba venerqiune de
idolatrie, incepuse pentru un moment a sgandrtri idealul Daciei, rupse
un moment cu tradiliunea puprtrilor coaliiioniste i luase pentru un
moment o atitaine a-tat de antiisraelitfi, inat nu se sfiise, dactt nu
alteeva, incai a pune in capul prefecturelor celor mai gingae de peste
Milcov pe dd. Leca, Miller i Lupascu... *. (I-a scrisoare efitre Nic.
Ionescu, Columna lui Traian, II, nr. 1, 7 Ianuarie 1871).
II

XXII

CURRICULUM VITAE

24 Ianuarie. I se intrerupe discursul la Camera. In Romdnul din

27 Ianuarie, Hasdeu reproduce pasajul corect, plangandu-se ca 0 Moni-

torul Oficial* i-a modificat ideile, stilul 0 gramatica.

FebruarieMartie. Discuta la Camera legea organizarii armatei.
Nu i se Ingaduie sa-0 exprime complet ideile. Scrie In Romdnul din
3 0 6 Martie, articolul Armaiea generald. Rosetti opre0e urmarea.
Hasdeu voteaza singur impotriva legii (Columna lui Traian, I, nr. 56,
16 Noembrie 1870).

30 Mai, e anunIata In 0 Romanul* Istoria tolerangi religioase,

unde aparuse Intre 28 Ianuarie 0 28 Februarie.
IunieAugust. Calatorie de studii In Serbia, Ungaria, Austria,
Boemia, Bavaria, Franla. (Traian, I, nr. 6, p. 24). Cunowe pe Iosif
Vulcan (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 13).
Ales pre9edinte al SocietaIii 4 Romanismul*.
Descopera la Biblioteca Nalionala din Paris 0 tin exemplar prescurtat al Basilicalelor In limba greaca, intrebuinTat In Romania pe la
1400, cam sub domnia lui Mircea 0 Alexandru eel Bun*. (Din Prefata la ed. Indreptarea Legei ; cf. Columna, II, nr. 18 (80), 3 Mai 1871.)
1869. 16 Aprilie. Apare ziarul Traian, de doua i trei ori pe saptamana.
Calatorie in Serbia. Cauta manuscrise la manastirea Opova, Sir-

mia (Traian, nr. 14).

August. Nealegerea lui Hasdeu la Academie (cf. Traian, nr. 44, 9
August, p. 176).
16 Octombrie. Scrisoarea din Traian, prin care renunla la postul
de director, devenind simplu colaborator.
2 Noembrie. Se na9te singurul lui copil, Iulia. Na9 este Ion C. Bratianu.
15 Noembrie. Ales preqedinte al SocietaIii 0 Romanismul*. (Discursul, Traian, nr. 82, p. 330, 18 Noembrie.)
1870. 1 Martie. Apare primul numar din Columna lui Traian, cu
urmatoarea informaIie: 0 Traian a murit. A ramas Columna lui Traian... Columna lui Traian nu e Traian, dar direcliunea ambelor este

aceea0., . *.
Articole politica anti-dinastice.

CURRICULUM VITAE

XXIII

8 August. Arestarea lui Hasdeu, pentru 9 zile, banuit ca ar fi fost

amestecat in complotul Candiano-Popescu (cf. Columna, 1.2 August ;

Addenda, vol. II, editia noastra. Barbu Lazareanu, op. laud., p. 87

i urm..).

August. Primul 4 ram4ag* impotriva Convorbirilor. (Texte reproduse in Barbu Lazareanu, op. laud., p. 96 i. urm.)
26 Septembrie. Discurs despre 4 Cosmopolitism 0 Nationalism* la
Societatea * Romnismul #. (Cf. Columna, I, nr. 50, 30 Septembrie).
1871. 21 Mai. Urmatorul 4 Apel* este publicat in nr. 20 (82) din
24 Mai 1871, al revistei Columna lui Traian:
# Dupa patrusprezece luni de o dura viata, Columna lui Traian se
vede inteun deficit de aproape 100 napoleoni, acoperiti din timp in
timp prin imprumuturi, 0 anume 30 napoleoni datoriti la Banca d-lui
Mehedinteanu, 48 -napoleoni luati cu girul d-lui Nicu Dimitriu 0 alti
vreo 20 rama0 ca datorie la tipografie.

Rugam pe toti amicii acestui ziar, care numai el n'a fost 0 nu

este legat cu o click combatand fax% crutare in dreapta 0 'n stanga
tot ce i se pare a fi contrariu Romanismului 0 Democratiei de a
ne veni In ajutor prin abonamente 0 ofrande.
Acest apel este gray 0 rece, ca 0 desperarea de a vedea Romania
deschizanduli bratele numai bufonilor streini*.
6 Iunie. Discurs la serbarea de pe campul Cotrocenilor organizata
de Societatea 4 Romanismul* pentru comemorarea a 50 de ani dela
revolutia lui Tudor Vladimirescu. (Cf. Columna, II, nr. 22).
IulieAugust. Calatorie de studii in Serbia 0 Ungaria. Descopera
in Serbia prima parte din Pravila lui Matei Basarab. Descopera Anonymus Lugoshiensis la 1 August, la Budapesta (cf. Columna lui Traian,

II, nr. 30, p. 117). Bine primit de savantii unguri, (Familia, 1871,
p. 369).

13 Septembrie. Incepe A publice In Columna (II, nr. 34) vastul

studiu: Vladislav Basarab. Vico politicd, sociald, militard, religioasd,
juridicd, economicei fi literard a Romiinilor din Muntenia Entre anii
1350-1380.
11 Octombrie. Incepe propriu zis Istoria Criticd: Cartea I, Pmcintul
fi poporul.
II*

XXIV

CURRICULUM VITAE

22 Noembrie. Incepe al doilea paragraf: Nomenclatura.

22 Decembrie. Intr'un articol semnat <cComitatul*, se anunla

transformarea Columnei lui Traian in revista 9tiinpfica.

e Chemarea politica a Columnei lui Traian s'a implinit...
Acum trei ani, simul romanesc era batjocorit. Cosmopolitism pe
tot largul Daciei.
# Astazi simul romanesc bate biruitor In toate sanurile, fortand
pana i pe vechii sugari ai fantomei umanitare a ingana macar in aparenIa apucaturi mai nalionale.

cAstazi cosmopolitismul s'a turtit intreg inteo biata foica dela

Iai... Cand exista 30-40 organe politice romane9ti, Columna se
poate ocupa de educalia tiiniic, literara 9i industriala a poporului.
Ca 9i pan& acuma, ea [Columna] va apare o data pe saptamana...
ca i 'Ana acuma, va fi romaneasca i numai romaneasca ; dar scutu#

randu-se cu desavarire de trista complicitate in lupta fraqiunilor,

va avea la tot pasul in vedere cre9terea intelectuala, moral' 9i materiala a naliunii intregi.
4 Dintre tiine, vom concentra toata aten/iunea noastra mai cu
seama asupra istoriei romane i dreptului roman.
<<Din literatura propriu zisa, vom imbrali9a orice incercare originala a unei adevarate
; dar nu vom uita niciodata ca
sublima sorginte a oricarei literaturi se afla pururea vie chiar in gura
poporului, mai ales and acesta posed& colosala vigoare de fantezie
a naliunii romane 5.
1872. 10 Aprilie. Apare prima fascicula, de 13 coale, din Istoria
Criticd (anunlata in Columna lui Traian, III, _nr. 15, p. 119).
30 Aprilie. Vorbete in numele presei romane la inmormantarea
lui FIeliade Radulescu. (Discursul publicat in Columna, III, nr. 19,
6 Mai, p. 145.)

26 Iunie. In Columna (III, nr. 24, p. 191), se reproduce din Transagiuni Literare, urmatoarea notila:
s Am auzit cu multa satisfacIiune, ca are sa se instituiasca o societate de barbaii influinIi i cu valoare 9tiimificri, cari sa suslina intreprinderea d-lui Hasdeu: Istoria Criticd a Romdnilor. Ateptam cu

impaciinla constituirea acestei societali pentru a depune cu toIii

obolul nostru 5.

CURRICULUM VITAE

XXV

Intru cat tim noi, ideia unei asemeni societali o concepuse cu o

generoasa expansiune d. Ion Bratianu in timpul ultimei sale petreceri in Bucureti; ea gasi insa o vie oposit.iune chiar din partea d-lui
Hasdeu temandu-se ca orice specie de patronaj organisat, presupunand
necesarmente un raport de indatorire i obligaIiune, ii va putea inlanTui mai mult sau mai pit/in deplina libertate a cugetarii, fara care
piere sau lanceze9te veritatea istorica.
Mai bine: sdrac f i curat, dupa expresiunea Romanului. In oripe
cas, eu vai 0 cu chiu, va apare peste puIin a doua fascioara din Istoria
Criticd a Romdnilor k
Sfaritul lui August. Apare a doua fascieula a Istoriei Critice.
1 Decenwrie. Se anunfa in Colurnna apropiata aparilie 6 intr'o ediliune executata cu toata eleganla artei tipografice *, primul volum de
poezii al lui Hasdeu. Poesie este aparut, probabil, In primele zile ale
anului 1873.

1873. Ianuarie. Apare fascicula III din Istoria Criticd.

20 Ianuarie. Hasdeu afla <( fdra ca sa ne putem explica motivul
unei intarzieri atat de monstruoase* (Columna, IV, nr..3, 1 Februarie
1873)
de abia acum moartea parintelui sau, Alexandru Hasdeu. Pe
pagina I Columna din 1. Februarie, urmatorul anunl cu litere mari:
# La 9 Noembrie 1872,
In urbea Hotin, a raposat in etate de 61 ani, sdrobit de suferinIe
morale i fisice, ultimul patriot roman din Basarabia,
Alexandru Th. P. Hasdeu,

al carui sublim discurs despre antica glorie a Romannor, rostit la

1832 abia in varsta de 21 ani, rasunand din inima In inima In Intreaga
Dacie, espuse pe autor in nefericita-i patrie instrainata la un lung Or

de goane in tot cursul vielei,

ducand cu sine in mormant
durerea

de a fi fost oprit sa respire

mdcar o data fi mdcar in treacat
aerul Romriniei libere.

Fie-i Iarana upara, precum ii va fi eterna memoria !*

XXVI

CURRICULUM VITAE

3 Februarie. Printr'un decret, Domnitorul Carol ii decerneaza

marea medalie de aur pentru g istoria nationala )).
16 Februarie. Parlamentul voteaza un premiu 4 pentru continuarea
Istoriei Critice a Romtinilor *.
Mai. Apare fascicula a IV-a a Istoriei Critice, cu care se termina
volumul I.
1874. lanuarie. Prima fascicula din volumul H al Istoriei Critice.
Vara. 4 0 excursiune gtiinlifica In Transilvania it, care dureaza
trei luni, Din Columna, V, nr. 6, p. 125:
4 Escursiunea mea In Transilvania avea trei linte: intai, de a intra
Inteo legatura mai de aproape cu brbaIii de gtiin-cA Sagi 0 Unguri;
al doilea, de a cerceta bibliotecele sub raportul acelor publicqiuni pe

care nu poate cineva sa 0 le procure in Bucuregti; al treilea gi mai

pe sus de toate, de a utiliza avutele archive gi colegiuni de manuscripte de acolo, ramase Oa acum cu desavargire straine istoricilor
nogtri.

Relaliunile personale cu d. Dr. Teutsch, apoi cu dd. Bielz, Dr.

Trauschenfels, Reissenberger, Seivert, Wenrich, In fine cu d. Caroli
Szabo gi cu d. canonic Francisc Kovacs, cari toli se grabira cu o ex-

trema amabiitate a-mi Inlesni investigaiiunile, au satisfacut pe deplin prima din acele trei Iinte.
Ziarele .din Transilvania, atilt germane precurn gi cele maghiare,
nu pu/in au concurs gi ele a-mi face mai war% strabaterea sub prafuitele bolte ale bibliotecelor gi archivelor, prezentand publicitalii
scopul cAlAtoriei mele sub culorile cele mai simpatice... *.
14 Octombrie. La ora 7 seara, (an localul Universita/ii... deschide

la Facultatea de Litere, dupa invitalia Onor. Ministrului de InstrucIiune Publica cursul de Filologie ComparativA, imbraligand limbile
sanskrita, zendick armeank elena, latina, albaneza, celtick germanick slavica gi limbile romanice, toate in raport cu limba romAna *
(Columna, IV, nr. 7, p. 188).
Decembrie. Hasdeu anunIA (Columna, V, nr. 9, p. 240) ca, primind

cereri, va tipari eursul de Filologie comparativa, in volume de 400

pagini anual. (c Cererile se primesc la ziarul &maul, la Socec 0 la
autor )).

CURRICULUM VITAE

XXVII

Despre Hasdeu savant, cf. Prof. Budilowicz, Journal du Ministre

de I' In.struction Public de Russie, 1874, Decembrie, p. 17 sq.
1875. Apare a doua editie din Istoria Critica. Se prepar o traducere franceza, de care Frederic Dame.
Titu Maiorescu suspend6 cursul de Filologie comparativa.
Columna lui Traian apare hi acest an numai in trei fascicule.
Despre Hasdeu, cf. Hugo Schuschardt, Litt. Centralblatt, 1875, nr. 12.

1876. 17 Mai. E numit director al Arhivelor Statului, unde ramble

pfind la 1 Aprilie 1900.
31 Mai. Ministrul Instruc-punii Publice, Gh. Chip, reinfiinIeaz5.
cursul de Filologie comparativa (cf. Columna, VII, p. 288; VIII, p.

38-48).
5 Iunie. Hasdeu ii incepe cursul, 0-1 va urma # in toate Slimbetele, In sala amfiteatrului de Drept din Palatul UniversitaIii, seara
intre orele 8-91A*. (Columna, VII, p. 288).
Septembrie. Misiune tiinIifica la Cracovia, trimis de Ministerul
Instrucliunii Publice. 4 Din cauza calatoriei sale la Cracovia, d. Hasdeu
n'a luat parte la numarul de fac (Columna, VII, Septembrie). Dela
numarul viitor, se va incepe publicarea prelioaselor resultate ale acestei caatorii, In care d. Hasdeu a tewit a descoperi toate documentele inedite, relative la istoria romn, din vechiul Archiv Regesc al
Poloniei >>. Cunowe pe Wilhelm Schmidt, Baudouin de Courtenay,
Ioan Urban Iarnik.
Despre studiul Baudouin de Courtenay, cf. L. Leger, Revue critique
d' histoire et de littrature, 1876, nr. 52, p. 410-411.
1877. 13 Septembrie. Ales membru al Academiei Romilne, secIia
filologica, prepdinte ffind Ion Ghica.
Hugo Schuchardt scrie despre Columna in Zeitschrift far romanische

Philologie (1 Bd., 2-3 Heft, p. 481-484).

1878. Septembrie. Participa la al patrulea Congres Internalional
al orientali9tilor, la FlorenIa, ca delegat al Romniei (L. Marian, B.
P. Hasdeu, p. 16).
Apare in volum cel dinti torn din Cuvente den beardni.
N. Caix scrie in Giornale di filologia romana, 1878, t. I, p. 55-56,
despre articolul (< Ghiuj * al lui Hasdeu. Prof. Budilowicz, In Journal

XXVIII

CURRICULUM VITAE

du Ministere de l' Instr. Publique de Russie, 1878, Februarie, p. 401-418,

despre Hasdeu ca slavist. Cf. H. Meltzl, Zeitschr. f. vergl. Litteratur, 1878,

nr. 6, p. 535, etc. E. Picot, La Republique Frangaise, 14 Juin 1878,

nr. 2397, etc.
1879. 3 Ianuarie. Se inaugureazA stagiunea teatral din Bucurqti
cu comedia In 2 acte, Trei crai dela reisdrit, aprut sub numele Orthonerozia in Columna, 1872. 4 Arti9tii cari au creat rolurile principale
au fost: Iulian, Panu, Balanescu, Mateescu 0 doamnele Froza Sarandi
0 Romanescu. La a doua reprezentatie a comediei au asistat. Regele
Carol 0 Regina Elisabeta * (L. Marian, op. laud., p. 16).
Se alege pentru 7 ani secretar general al Academiei Romfine 0
secretar al Sectiei Literare. (Despre Hasdeu la Academie, cf. Barbu
Lazgreanu, Umorul lui Hasdeu, p. 111 i urm. ; discursul de receptie,
Anale, 1879-1880 ; cf. t. VII, 1885, sectia I, p. 163 ; 1885-1886,
discursuri de receptie ; 1885-1886, seria II-a, t. VIII, sectia I, p.
197, 203, 213 ; despre Etymologicum, cf. Anale, 1884-1885, t. VII,
vol. I ; 1887-1888, t. X, vol. I. Desbateri, rapoarte, etc., Anale, 1895
1896, t. XVIII, p. 402 ; t. XIX, 1896-1897, p. 321 ; t. XXIV, 1901
1902, p. 62, etc.)
1880. 10 Aprilie. Academia acordii premiul # I. Heliade-Rdulescu *

de 5000 lei aur, pentru cele doug prime tomuri din Cuvente den
Imitreini.

Vara. Calgtorie tiintifia la Londra, studiind manuscrisul Evangheliarului dela 1574, p5strat la British Museum. # In curs de trei sap-

tAmni, lucrfind zi dupa zi, dela 10 oare ante-meridiane pana la 5

dupii. amiaza, in cea mai gigantica Bald de lectura din London, i chiar

din lume, eu am citit manuscriptul de dou6 ori i am extras din el

tot ce mi s'a parut a fi interesant sub raportul filologic, fie ca archaisme
lexice, fie ca foneticA, fie ca forme gramaticale, ca sens, ca sintaxg,
ca fraseologie * (cf. Columna, Ianuarie 1882, p. 49, 60).

1881. # Hasdeu, admirator al lui Heliade 0 unul din initiatorii

ridicarii unui monument pentru acesta, vorbete In 1881, cu ocazia
desvelirii statuiei lui Heliade in fata Universitalii din Bucurwi #.
(L. Marian, op. laud., p. 16); cf. L. Marian, Hasdeu f t Heliade, clunimea Literara, XVI, p. 253-259).

CURRICULUM VITAE

XXIX

So Oa i fiica se stabilesc la Paris, unde Iulia Ii continua studiile.

Apare al treilea torn din Cuyente den beitrani.
Preocuparile linguistice doming intreaga sa activitate.
1882. Reapare Columna lui Traian (care Incetase In Decernvrie
1877), cu alt format, i cu preocupaiiuni aproape exclusiv linguistice.
Hasdeu incepe sa publice o serie de mici monografii linguistice, care
vor fi reproduse anastatic in volumul Din istoria limbii ronuine (1883).
Dela nr. 1, incepe editarea manuscrisului copiat la Londra.
4 Februarie. Ales in unanimitate membru al 4 Societatii de linguistica din Paris *, fiind propus de savantii M. Bral 0 Abel Bergaigne
(Columna, Ianuarie (?) 1882, p. 64).
13 Iu lie. I Trimis de Guvernul Roman la Paris, pentru a reprezenta
Romania la desvelirea monumentului lui Jules Michelet. Hasdeu pronunta atunci un discurs entusiast, reprodus i comentat eu elogii de
cele mai de seama ziare pariziene. Cu aceast ocazie, el 10 viziteaza
nevasta i fiica . *. (L. Marian, op. laud., p. 17). Ziarele pariziene
sunt: Le Temps, Le Rappel, L' Intransigeant.
Trece prin Italia. a Este curios ca primul document, pe care I-am
scotocit in Arhivele din Genova, emana dela un stramo al meu... *

(Columna, 1882, nr. 7-9, p. 478).

1883. Se infiiineaza la Bucurqti 4 Societatea Presei*. Hasdeu este
ales preqedinte al comitetului.
Aprilie. Candideaza la alegerile parlamentare dela Craiova. 0 Am
linut in Craiova doua intruniri. La una au fost peste 1500 de oameni.
To0 amicii mi-an spus ca discursul meu (improvizat, nu scris) a fost
admirabil. In orice caz, am sguduit, am mipat inimele tuturor, astfel
ca multi au plans cand le-am spus, intre altele, ca: 4 am pierdut Basarabia, dar am venit sa-mi caut un alt cuib in Iara Basarabilor *. (Fragment dintr'o scrisoare din 14/28 Aprilie, adresata 4 Dragelor mele
fulii*, publicata de d. Iuliu Dragornirescu, in Tribuna Basarabiei,
30 Martie 1936).

Desele dureri de cap ale Lilichii ma nelinitesc foarte mult. Ce

s fie?* (Post-scriptum la aceea0 scrisoare).
Mai. Pentru 50 de voturi, Hasdeu equiaza in alegeri. 4 Am cazut,

dar am cazut inteun mod atat de stralucit !neat s'au speriat chiar

XXX

CURRICULUM VITAE

dupnanii mei. De0 Chi/u nu putea sa ma susIina, de0 Stolojan m'a

combatut cu inverunare, de0 sosisem in Craiova abia cu o saptaTama inainte de alegeri, de0 adversarii mei au cheltuit mii de franci,
pe &And eu n'am dat nimanui nici o para franta, totu0 am avut 247
voturi, i mi-au lipsit numai 50 voturi pentru ca sa fiu proclamat
deputat. Plecarea mea din Craiova a fost un adevarat marq triumfal.
150 persoanc, floarea oraplui, In 40 birje au defilat dupa birja mea
pang la gara prin Craiova intreaga, 0 la gara toasturi peste toasturi.
Fiindca declarasem ea nu voi face politica militanta, ci numai de
principii, chiar opozilia a fost cu mine... *. (Fragment dintr'o scrisoare din 3/15 Mai, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, in Tribuna
Basarabiei, 30 Martie 1936).
Durerile de cap ale Li lieu/a ma ingrijesc grozav. Ele au o ware
influenta i asupra miopiei. Sa nu lucreze peste meisurei; are destul

timp In viitor k (Din aceea0 scrisoare).

11 Iunie. La desvelirea monumentului lui Stefan cel Mare, la Ia9i,
in prezenta Regelui Carol, roste9te i Hasdeu un discurs, in numele
societaIilor profesoraIe oltene. Afirma ca < prin opera Regelui Carol 1
a inceput sa se completeze opera marelui Stefan* (L. Marian, op.

laud., p. 17-18).
Vara. In drum spre Paris (cf. scrisoarea din 3/15 Mai) se opre;te
t la Pesta mai multe zile pentru a trage o copie de pe o bung parte
a manuscrisului*. (Columna, 1883, p. 406-407; e vorba de mss. Anonymus Lugoshiensis, pe care il descoperise la 1 August 1871).
29 Decembrie. Hasdeu e ales membru al Academiei Imperiale de
Stiinle din Petersburg. Diploma publicata de d. Iuliu Dragomirescu
in Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937.
1884. 10 lanuarie. Hasdeu afla ca a fost ales membru al Academiei Ruse0i.
* In vara anului 1884, Hasdeu face, din insarcinarea ministrului

instrucIiei publice Gh. Chiu, o lunga calatorie de studii in strainatate, la Viena, Mnchen 0 in special Elvelia, uncle studiaza de aproape
organizaIia coalelor. Despre organizarea i func-cionarea invalaman-

tului elveian, Hasdeu inainteaza la inapoiere ministerului un lung 0

documentat raport*. (L. Marian, op. laud., p. 18).

CURRICULUM VITAE

XXXI

Noembrie. Ales deputat la Craiova, 4 Jurnalele au si publicat ea

mi-am dat demisia dela Arhiva pentru a ramane deputat. E minciuna.
De Arhiva nu ma las odata cu capul. Maine ma due la Camera, fac

un discurs si-mi dau demisia din deputat. Daca Camera va refuza

demisia, atunci raman i deputat si arhivist *. (Scrisoare din 2/14 Noemvrie, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, Tribuna Basarabiei, 30
Martie 1936.)
a Stolojanu a Impins pe Cogalniceanu sa conteste alegerea mea,
sub euvfint Ca Directorul Arhivei, ca funclionar, nu poate fi deputat.
Erau faia In Camera 120 deputa/i. Se scoala Cogalniceanu si zice:
Contest pe d. Hasdeu, care trebuie s fie invalidat. Dupa lege, o con-

testare numai atunci se poate lua In consideraciune, and o susin

cel puIin 5 deputa/i. Presedintele Intreaba dar: Sunt 5 deputa0 cari
sa suslina pe d. Cogalniceanu contra d-lui Hasdeu? Aclnca tacere.
Intreba Inca o data. Aceeasi tacere. Intreba a treia oara. 0 voce raspunde: Nu este nimeni contra d-lui Hasdeu. Atunci pregedintele rosteste: Proclam pe d. Hasdeu deputat al Craiovei. Cogalniceanu a
ramas ca un caraghios. Stolojanu devenise galben ca ceara. Toci deputatii ma felicitau. Tablou!* (Scrisoare din 18/30 Noembrie ; Tribuna
Basarabiei, 30 Martie 1936).
18 Decembrie. Iulia Ii scrie sa renunle la Arhive daca nu se poate
altfel

dar sa nu-si jigneasca alegatorii dandu-si demisia dela Camera.

(Scrisoare in limba franceza, ea toate ale Iuliei, din 18 Decembrie,

publicata in rribuna Basarabiei, 30 Martie 1936).
1885. Lucreaza la redactarea primului volum din Etymologicum.
1886. Apare primal volum din Magnum Etymologicurn.
Moare, la Viena, unchiul su Boleslav, lasandu-i drept mostenire
R c ea sornicul, doua -Ogarete, doua pecei, toate documentele familiei
Hasdeu si mosia din Basarabia... *. (Dintr'o scrisoare a lui B. P.
Hasdeu catre 6 dragele sale Iulii *, publicata fragmentar de d. Iuliu
Dragomirescu, Ideile i faptele, p. 10, nota 2).
2 Octombrie. La Viena, prezinta la al 7-lea congres al orientaligtilor
memorial: Sur les lements tures dans la langue roumaine.
1887. Apare al doilea volum din Magnum Etymologicum.
15 Decembrie. Apare primul numar din Refrista Noud.

XXXII

CURRICULUM VITAE

1888. 8 Ianuarie. Lunga scrisoare dela Iulia, analizand primul

numfir al Revistei Noi. (Scrisoare publican de d. Iuliu Dragomirescu, in Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937).
R Mais je Buis assez srieusement malade depuis quelques jours.
Oui, je suis malade: tu ne t'en doutes pas, n'est-ce-pas ? Ma poitrine
est oppressee et me fait tres mal, ainsi que mon dos ; je tousse d'une
toux sche qui me dchire et me suffoque par moments. Je ne sors
pas, je ne chante pas, je prends des sirops, je me fais teindre d'iode
le dos et la poitrine, je me leve a 6 heures au lieu de me lever a 4 comme

de coutume, et je ne m'en porte pas beaucoup mieux. C'est que le

temps ici est deplorable. Apres un froid de 8 degres, une chaleur de
5 a 7 degres et maintenant un degel assez froid avec un air imbibe
d'humidit ; tant que cela durera, je ne puis guere esprer d'amelioration a mon tat, qui est, je l'avoue, pnible. Mais bah ! tout passe
a dix-huit ans, et le travail guerit de tout et tient lieu de sante... >>.
(Fragment din scrisoarea Iuliei, 8 Ianuarie 1888)..

Julia incepuse a aduna materialul pentru teza sa de doctorat la

Sorbona: c Filozofia in literatura nescrisa a poporului roman, teodiceia, metafizica, logica, psihologia, etica #. (Ionescu-Gion, Revista
Noud, I, p. 407). Fara indoiala, subiectul i-a fost sugerat de Hasdeu.
Sunt exact preocuparile sale dintre 1875-1885.
Lazar .a.ineanu, pe atunci doctorand in Litere la Paris, ii scrie
o lunga scrisoare despre sanatatea Iuliei, dup ce consultase pe d-rul
Percheron, specialist in boli de piept. Ii spune sa grabeasca aducerea
Iuliei in Iara. La aceasta scrisoare, Hasdeu ii raspunde astfel: (c Iubite
amice, nu poli sa-ti inchipuigti mulIumirea pe care mi-a adus-o serisoarea d-tale, linitindu-ma tocmai atunci &and aveam mai multa
trebuinIa de linite, caci nu primisem de mult nicio scrisoare dela
familie. Ili sunt recunoscator mai cu seama pentruca ai intrebat pe
insu0 d-rul Percheron, i te rog s' nu ma uiti i pe viitor. Primit-ai
Nr. 2 din Revista Noud? Amic devotat, Hasdeu *. (Scrisoare publicata de Luca Vornea, Lazdr .dineanu, Bucurqti, 1928, p. 21.)
Primeivara. Hasdeu pleaca la Paris. Aduce pe Iulia la Montreux.
Vara. Iulia la manastirea Agapia.
17 Septembrie. Moartea Iuliei.

CURRICULUM VITAE

XXX III

15 Octombrie. Apar In Revista Nouli (an. I, nr. 10) 4 Quelques pasies tirees du recueil posthume de M-lle Julie B. P. Hasdeu*.
15 Noembrie. Numarul din Revista Nola se deschide cu studiul
lui Ionescu-Gion asupra Iuliei. Tot In acest numar, Popestea Crinului
(p. 414-419) cea dintai scriere a lui Hasdeu dupa moartea Iuliei.
1889. 15 Martie. Se tiparqte in Revista Noud cea dinthi poezie
a lui Hasdeu compusa dupa moartea Iuliei, Afteptdnd.
17 Septembrie. Serie poema La Casa de nebuni, un an dupa moartea
Iuliei.

Noembrie. Republicand in Revista Noud (nr. 10,

p. 367-387)

capitole din al doilea volum al Istoriei Critice (1874), sub titlul 0 introHasdeu adaoga comentarii In care se
ducere in Istoria Universald

intrevad cele dintai afirma/ii spiritiste.

1890. Catedra lui Hasdeu dela Facultatea de Litere este suplinita
de Lazar Saineanu.
1891. 10 Martie. Sfarqete redactarea celui dintai studiu din Sic
Cogito:

tiina sufletului (Dumnezeu, Nemurire, Desteiinuirea), pe care

11 publica In Revista Noud, III, nr. 11-12.

8 Aprilie. Starmte al doilea studiu, Somnul ci sufletul (publicat
in Revista Nouei, IV, p. 2-22).
15 Mai. Sfarete al treilea studiu, Telegrafia iubirii (Revista Noud,

IV, p. 56-76).
2 August. Redacteaza al patrulea studiu, Ipnotismul i spiritismul
(Revista Nola, IV, p. 125-152).
10 Octombrie. Al cincilea studiu, Materialismul in spiritism (ibidem,

p. 254-271).
1892. Apare volumul Sic Cogito.
9 Februarie. La Ateneul Roman inaugureaza seria de conferinIe
cu Noi in 1892.
Ii reia iecii1e la Universitate unde fusese suplinit de Lazar
Saineanu
printr'un Curs general de Filologie Comparatd (menuscrisul, redactat de un student dupa notele luate la prelegeri, descoperit de noi In biblioteca lui Hasdeu, pastratfi la Arhivele Statului).
20 Decembrie. Inaugureaza sesiunea conferinIelor Ateneului Roman

prin Noi i Voi.

XXXIV

CURRICULUM VITAE

In revista Ungaria, care aparea la Cluj, redactata de romni niaghiarizati, Nic. Putnoky in studiul Etymologicum Magnum Romaniae
fi Filologia comparata din Rumdnia In presente (an. I, 1892, nr. 3, p.
118-121), lauda viata 9i opera lui Hasdeu, apoi in continuare (ibid.,

nr. 4, p. 150-156, nr. 5, p. 186-1.95), critia teoria circulatiei cuvintelor. I;-, nr. 9 al Ungariei (p. 369-373), Nicolau Putnoky publica
doua note sub titlul: Cepa limbistic (I. Sufixul 6s In I. romana ; polemica cu Hasdeu. II. Sufix enigmatic 9i Hasdeu).
1893. 19 Martie. Cite9te In tiedinta solemna a Academiei Romne,
darea de seama asupra Etymologicului.
Incepe cladirea castelului dela Cmpina.
Apare al treilea torn din Magnum Etymologicum.
Polemici 9i zeflemele

contra lui Maiorescu, Vlahuta, Dobro-

geanu-Gherea, Philippide.

1894. 9 Aprilie. Cite9te inaintea Regelui Carol, la Academia Ro-

ma* studiul asupra Basmului.

Incepe publicarea unor noi studii spiritiste, In Revista Noud (VI,
p. 406-418; VII, p. 47-58).
Decembrie. Apare in Repista Noud poemul Dumnezeu.

1895. Este proclamat membru onorific al Academiei din ,NewYork.

Ultimele scrieri literare 9i polemice In .Revista Noud, care inceteaza

aparitia in Septemvrie.
1896. 4( Hasdeu face, in amintirea fiicei sale moarte, o dona/iune
de 50.000 lei Academiei Romfine, din cari aceasta urma sa distribue
odata la 3 ani premii pentru diferite lucrari, cu subiecte stabilite de

Hasdeu. Nu uitase Hasdeu in donatiunea aceasta nici de studentii

romni basarabeni dela UniVersitatea din Bucure9ti*. (L. Marian, B.
P. Hasdeu, p. 19-20).

. La Universitate, incepe cursul Elemente dacice En linzba ronzdnd.

(Caietele descoperite de noi la Arhivele Statului).
Se termina castelul o Iulia Hasdeu*, dela Cmpina.
1897. Apare volumul Sarcasm f i Ideal, cuprinzAnd 0 ultimii noua
ani de literatura *.
Continua la Universitate cursul despre Elementele dacice.

CURRICULUM VITAE

XXXV

Se retrage la Cmpina, venind la Bucure9ti numai pentru lecIiile

universitare.

1898. Apare ultimul torn din Magnum Etymologicum (vol. IV,

Introducere).

La Universitate face cursul: Desvoltare asupra principalelor punte

din vocalismul romdn ea fi oa. (Manuscrise redactate de studenti, descoperite de noi la Arhivele Statului).

1899. Se retrage dela Arhive. Dr. Istrati, pe atunci ministru al

Instructiei Pub lice, 11 decoreaz i fi acord o pensie viager de 1500
lei pe luna.
1900. Februarie. atteva leciii universitare, despre Elementele dacice ale limbei romdne. (Manuscrise studenteti, la Arhivele Statului).
Martie. Se retrage la pensie dela catedra universitarri.
7 Decembrie. Conferinta la Ateneu despre Prieteni cu voie sau fdrd

voie (cf. Apdrarea Naionald 16 Decembrie).

1901. 7 Decembrie. Conferinca la Ateneu Impotriva propagandei
rusqti, Papa dela Neva (cf. Apeirarea Naionale 18 Decembrie i

urra. Conferintfi apAruta i in bropr aparte).

1902. 13 Ianuarie. Discurs la Academia Romting asupra lui Heliade
Radulescu.

2 Iulie. Moartea sotiei sale, Iulia. (Cf. 0 nevastd romditcli).

Conduce pentru ctiteva luni (2 Ianuarie-12 Iunie) ziarul Apdrarea
Nafionald. Ultimele sale articole politice. (Cf. Bibliografia).
1903. Apare ultima sa publieatie, 0 nevastd romdncd, in care se
dau din nou documente spiritiste.
1904. Ultimul eau articol: Prefata-scrisoare la volumul Studii al
lui N. I. Apostolescu.
1907. Vara. Agonia lui Hasdeu, singur, uitat, la Castelul din Campina.

25 August. Moartea lui Hasdeu.

27 August. Corpul lui Hasdeu este adus la Bucurqti i Inmormtintat
In cavoul cimitirului Belu, alturi de cele doug Iulii. D. Onciul vorbete din partea Arhivelor i a Academiei. (Anale, t. XXX, 1907
1908, partea administrativA, p. 29).

XXXVI

CURRICULUM 'VITAE

29 August. Petre Locusteanu scrie in 4 Vointa Nationala * articolul:

Inmormatare de cl. 11-a.

23 Noembrie. Se autentifica la Sec-cia de notariat a Tribunalului
Ilfov din Bucure9ti, testamentul lui Hasdeu. Manuscrisele sunt incredintate d-lor C. M. Ciocazan i Iuliu Dragomirescu; de asemenea d-nii
Ciocazan 9i Iuliu Dragomirescu au drepturile de proprietate asupra
tuturor operelor literare i tiintifice ale lui Hasdeu.

INTRODUCERE
1. Traditia enciclopedia.

Exista In cultura romaneasca o tradiiie care Incepe cu Dimitrie

Cantemir i pe care am putea-o numi <tradiia enciclopedica D. 0
bung parte din oamenii de seama, scriitorii mari l profe-pi culturali
ai neamului romanesc, se integreaza In aceasta tradiVe. Gheorghe
Lazar, Ion Heliade Radulescu, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, Bogdan
Petriceicu-Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga iar pe un nivel
mai jos, V. A. Ureche, Grigore Tocilescu. Niculae Densusianu to-0

acestia continua, cu genial sau puterile lor omenesti, linia istorica

deschisa de mintea vasta a lui Dimitrie Cantemir. Aceleasi preocupari
variate i contradictorii ; aceiasi sete de a strabate cat mai multe din
geografiile spirituale ale lumii ; aceiasi activitate multilaterala, uneori

grabita, alteori improvizata, izvolind frig Intotdeauna din dorinca

de a sili cultura romaneasca sa sara cat mai multe etape, inaltand-o
pe 4 plan mondial , dovedind puterea de creqie a geniului romanesc.
Enciclopedismul a fost, poate, un destin al Intregului secol XIX romanesc ; cand trebuia sa se creieze un Stat i sa se adaoge o cultura
celorlalte culturi surori * din Europa. Caliva oameni trebuiau sa
faca atunci tot, si sa faca repede. Dar ce voin-ca lnspaimantatoare de
crealie ! Se poate spune ea anii 1821-1880 au fost singura jumatate de secol de megalomanie romana, cand noi ne credeam central
atentiei universale. Ceea ce caracterizeaza Intreag5 aceasta epoed este
setea de monumental, de grandios ; orientarea artistilor si a scriitorilor
catre cei mai mari maestrii (izvorul i modelul erau Biblia, Homer,

In

XXXVIII

INTRODUCERE

Cervantes, Shakespeare, Rafael). Apoi, un sincer sentiment de colaborare, de solidarizare in creqie; oricine era chemat si erau toii alesi
(o scriIi bfiiqi!*), pentruca intreg poporul romArtesc era un popor ales
(romanul era frate bun cu codrul, era viteaz, pur, 4 poet *). Nu ii se
cerea dealt sa te hotarsti; geniul si virtulile creatoare erau in tine,
intru cat faceai si tu parte dintr'un popor excepcional. Dar nu se ho-

tarau deck foarte pulini...

Optimismul civic si mesianismul romanesc se impacau de minune
cu aceasta nebuneasca voinIa de cremie, cu aceasta 4 traditie enciclopedica * popularizata prin 1848 si devenita multa vreme aproape un
program oficial. Aceiasi voinIa de crealie care facea un Stat in dou-

zeci de ani, nazuia sa realizeze reforme sociale care o A inmarmureasca Europa s (batrana Europa o acintita cu ochii la noi #), inventa
o noua limba romaneasca (Arune Pumnul, Heliade Radulescu)
aceiasi voinfa de crealie si de monumental se intalneste si in opera
enciclopedistilor din secolul XIX romanesc. Este, de fapt, singurul
moment istorie and traditia enciclopedica coincide perfect cu misiunea si programul pe care si-1 impune Romania moderna. Au fost
si mai inainte enciclopedisti, si chiar cel mai genial dintre ei, Cantemir;

au fost si dupa a doua jumatate a secolului

dar niciodata n'au

cunoscut aceasta perfecta coincidenla cu 0 nevoile zilei )), niciodata

n'au avut inapoia lor totala aderen0 a elitelor si a tineretului.

S'a spus mai tarziu despre aceasta sete de monumental si megalomanie programatica ci s'a spus cu mult talent ca era o simpla
u maimu/areala a Europei*. Cred ca e o judecata pripita ; oamenii
aceia voiau sa intreacd Europa, ei se simleau o zorile unei noi umanitali s, incepeau o un nou ev )). Oamenii Renasterii nu aveau constiima
ca maimuIaresc antichitatea ci ca o restaureaza ; demnitatea lor

umana le spunea ca pot egala modlele clasicitaIii. Din nefericire,

o Renasterea # noastra a fost mai pucin norocoasa ; umanismul nostru
(descoperirea limbii latine, caci pe cea greaca o cunosteam mai mult

sau mai puIin aproximativ prin clascalii fanariqi) s'a transformat

prea repede In filologie si istorie, ca sa ne aparam latinitatea si drep-

turile istorice; orice valoare lating pe care o descopeream, o tranformam in instrument de lupta si de afirmare, niciodata In obiect de

114TRODLICEItE

xioux

contemplatie. Cu toate acestea, gestul spiritual, dominant al secolului

XIX romanesc, este un gest al Renapterii: creatii pe mari modle,

planuri gigantice, conptiinta demniatii umane, mesianism romanese.
t Dumnezeu era cu noi 0.
Aceasta nerabdare a crecgiei caracterizeaza pe toti marii romani
din secolul XIX: Balcescu, He liade Radulescu, Hasdeu, Eminescu.
Chiar Mihai Eminescu, atat de zgarcit cu paginile sale publicate
pe care critica ni-1 da de exemplu pentru extrema lui conptiinciozitate
este un nerabdator al creatiei. Zece mii de pagini manuscrise nu
cuprind numai munca lui de pantier, variantele i lefuirea versurior
sale geniale; cuprind nenumarate nuvele, piese de teatru, pagmi de
filozolie; folklor, incercari de economie po1itic i istorie, pana _pi planul
unor gramatici coraparate. Astfel se pregatea cel mai concentrat scriitor

roman al veacului! Cand se va face o morfologie culturala a sec. XIX

romanese, se va vedea cat e de aproape Eminescu de Heliade Radulescu, Balcescu i Hasdeu i cat e de aeparte de Maioreaou i a Junimea 0. Cu Eminescu fncepe totu0 o polaritate funesta culturii romanepti: carturarii i oamenii politiei sunt pentru sau contra Europei.
Inainte de Eminescu la Heliade Radulescu pi, mai ales, la Hasdeu
cultura romaneasca se situa altfel fat-a de Europa. Avea curajul sa se
apeze fa-ta in fa-ta, fn report de egalitate. Nu copiam Europa, nici nu
o respingeam ci ne rnasuram cu ea. Hasdeu, marele nationalist,
nu are niciun sentiment de inferioritate fata de Europa. In articolele
sale politice, compare adesea Romania cu Italia. Nu avea sentimentul
ca participa la o cultura mica, meschina sau modesta (apa cum credea,
bunaoara, Maiorescu i Caragiale). De aceia gasim la Balcescu, Heliade
Radulescu i Hasdeu cea mai bun'a atitudine spiritualfi pi politica fata
de Europa pe care o poate avea Romania moderna. Dela Eminescu
fncoace, ne zbatem ridicul inteo lupta sterila: ne acuzam unii pe aIii
crt suntem reactionari*
sau 4 occidentalizati*, a 4 mirosim a opined *
a
sau ea s maimutarim Parisul
ea i cand asta ar fi problema cul-

turii romanepti. Am aratat fn alta parte pi de mai multe ori ca asemenea diseutii (pro sau contra Europei) n'au niciun rost i ca cele mai
rondinefti genii creiatoare (un Cantemir, un Hasdeu, un Emincseu,
un Iorga) s'au realizat tocmai prin asimilarea uneia sau a mai multor

XL

INTRODUCERE

t Lauri europene. Geniul romanesc ca mice geniu ethic se manifesta rezistand, opunandu-se, alegancl i respingand.
Este semnificativ faptul ea toti creatorii i moraliftii romni care

participa la aceasta i tradiVe enciclopedica 0 au facut politica, 0

rnai ales gazetarie politica. Ziarul a jucat un roI de frunte in crearea
noului Stat romanesc. Intocmai ca i In Spania moderna unde
structura enciclopedica* (Menndez y Pelayo, Adolfo Bonilla y San
Martin) i# esseul* sau 4 glossa * (Unamuno, Ortega y Gasset, Eugenio

d'Ors, Madariaga) sunt genurile dominante, singurele compatibile cu

activitatea gazetareasca i cu politicaenciclopeditii i profelii secolului XIX romfinesc s'au cheltuit din belug in luptele civile i in
gazetaria politica. LucruriIe sunt lesne de In/eles. Era o epoca In care
4 intelctualii*, <junii luminaTi*, erau chemali sa conduca viala Statului. Respectul literii tiparite sthpAnea toate clasele sociale. In acelai
timp, 4 poporul* era izvorul tuturor energiilor i virtuplor ; contactul

cu el trebuia pastrat permanent 0 cat se poate de dramatic. Ziarul

era o voce inainte de a fi un program 0 o enciclopedie.
2. ilasdeu c geniu romantic .
Dela cele dintai manifestari ale activitalii publicistice, Hasdeu se
integreaia in aceastO 4 tradiIie enciclopedica *. In revistele pe care
le scoate pe rand la Iai: Romdnia (1858-59), Foaea de storici romlirdi
(1859), Foiti'a de istoria i literatura (1860) dar mai ales In Din Moldora (1862-1863), tnrul de dourneci i ceva de ani uluiete prin
mulcimea cunotinlelor sale qi prin noutatea tiin/elor pe care le stapanea. Era o orgolioasa vehemenfa In titlurile i rubricile prin care 10
distribuia Hasdeu tiinla: Diplomatologia, Dreptul Comercial, Archeologia, Glosologia, Isografica, Bibliologia, Odoporica, Iconica, Filo-

logia, Bibliografia, etc. Citate In toate limbile slave, in greaca i latina,

In limbile romanice i germana vasta orientare In economie politica, tiinTele juridice, arta militara, iconografie, tiinte naturale, lasau,

pe drept cuvant, impresia unui Pico della Mirandola. Dupa moartea

lui Hasdeu, and au putut fi cercetate manuscrisele Iui din adoIescenp,

impresia aceasta este 0 mai bine verificata. Intr'un caiet scris pe

timpul studiilor la universitatea din Harkow 0 care cuprinde 4 pe

INTRODUCERE

XLI

intiiele pagini o diserta-cie asupra lui Petru cel Mare scris cu litere
cirilice *, d. Iuliu Dragomirescu, In posesia chruia se afra acest caiet,
a gfisit titlurile si proiectele urm'atoarelor lucrari:
1.. <( 0 lucrare in ruseste asupra Doinei.
2. 4 Un mot inedit sur l'existence de Dieu. Lettre a Mr. C-g-n-o,
4 par le prince Bogdan Petriceico-Hazdao (publ.).
3. # Coup d'oeil gnalogique sur l' organisation de la nationaliti
(c roumaine en general et sur celle du peuple moldave en particulier. Pour
4 servir a l'intelligence de notre position extrieure et intrieure vis--vis

1 des trangers. Par le prince Bogdan Petriceico Hazdao.

4. 4 Codex diplomaticus claco-romaniae. Chrisobulaire Daco-rournain.

0 Uricariu daco-romdnesc (cu cirilice) de Bogdan Petriceico Hajdao.

(( Partea I-a, Genealogia (roumain et francais).
5. # Essai sur l'tat primitif des anatres des Slaves, des Grecs, des
# Roumains, des Germains, des Celtes, des Albanais, etc., par le prince
(( Bogdan Petriceico H.
6. #Georges Cuvier : De l'dsprit de la paldontologie. Etude philo-

sophie par le Prince.

a Tot In acest manuscris mai afram o lucrare intitulat: Infini,
ebauche d'un diagnostic de l'astronomie, par le prince Dieu donn
(sic) Petriceiko-Hizdeu.
4 Urmeaz un ciclu de opt poeme si sonete, toate In ruseste, sub titlul
general de Dragof (1352-1354) si alte poeme cu diferite subiecte istorice romnesti ... In sffirsit tot in acest caiet mai aflfim tili o lucrare

Intitulati: Loi de l'infini, problme d'astronomie, purtnd nota:

(( inser sous le pseudonyme P. B. Petrhaz dans la feuille belgique
Avancez No. 9 v (Iuliu Dragomirescu, Ideile f i faptele, p. 25). Toate
aceste studii si fragmente dateazil din anii 1852-1854. Hasdeu avea

pe atunci 14-16 ani.

Setea aceasta timpurie de a sti tot, si de a sti direct dela surs4
este 1nobi1atti la Hasdeu de pasiunea lui romantica pentru sintezd,
pentru cunoaoerea totala a realitalii. 8i aceastfi cunoastere o obcine
prin metode noi, revolulionate, 4 magice >>. Incercnd a face Filozofia
portretului lui Tepef (studiu publicat Intai In (( Lumina )>, t. III, 1863,

p. 62-64, 75-79, 95-96, sub titlul de Portretul lui Vlad Vodli Dracu,

XLII

INTRODUCERE

apoi, mai concentrat, In ziarul 4 Buciumul* Nr. 198, 200 si 201, din,
8, 1.2 si 1.5 Martie 1864, si tras in brosura aparte) Hasdeu marturiseste:

t lath sfera, asupra arei ne vom intinde mai pe larg, cu atht mai
bucuros a ea este de tot nou5 in prelucrarea istoriei romeme, studiul
de fath fiind la noi prima incercare iconografia ; jai% mie unuia, imi
place mai ales a m5. indruma pe ai nebatute * (p. 13 a brosurei).
Hasdeu a ramas toath viea-ca acelasi cercethtor 4 pe ai nebaute *.
In paginile enciclopedicei sale reviste Din Moldova, Hasdeu a introdus
cele mai 4 revoluVonare * mijloace de a cerceta si explica trecutul romnesc. Se foloseste de orice instrument de investiga-lie istorica, si
de altele multe pe deasupra. Era dela Inceput curajos si increlator.
Nu refuza niciun mijloc prin care putea explica sufletul marilor domni
romni sau intampl5rile obscure din trecutul nostru. In 4 filozofia
portretului lui epep foloseste fiziognomia si frenologia. Fruntea
mare, trAdeazgt inteligenla domnitorului; departarea dintre sprincene
si dunga vertical- e semnul 4 individualizarii b; nasul, arath 4 voin0
puternica, agerimea minIii unith cu o mare incredere in sine *; n5rile
mari, semn de mari t patime *; buzele striinte, dovedesc aceiasi vointh,
si cruzime unit cu disprel (4 buza mare de jos *). Iar in ceea ce priveste ochii domnitorului, Hasdeu exclam5: 4 Uitaii-v6 bine In ochii
lui Tepes; sa nu stiIi nimica despre celelalte traskuri ale felei, si a
Va fie cu totul necunoscuta biografia voevodului; ei bine! de pe sin-

gura aprofundarea acestor ochi, d-voastr qi putea renaste figura

totalk precum Cuvier restaura o lume de pre un os'amnt!* (p. 30).
Dar in afar de t fiziognomie si frenologie *, ate alte stiinle solicith
inteligenla si pasiunea lui Hasdeu, in timpul and redacta t Lumina *!
(Si, in acei ani, renunlase la multe din studiile si planurile lui din
adolescenth). Este o urias5 sete romantia de sinteza si enciclopedie,
de apropieri curajoase intre fapte mult departate intre ele. DistanIele
se pierd in viziunea aceasta romantick viziune ce concentreath spa-ciul,
creind un Univers de armonii nevzute si simboluri. Ochiul tnr al lui
Hasdeu vede asemAnsari nebanuite intre toate ordinele existenIii. Para
o plasa magia ar lega lucru de lucru, geniu de geniu, episod de episod.

Apucand un fir din aceasth nevazuth plaa ce unifia si. organizeaza

intreg Universul de fapte si semne Hasdeu crede a surprinde sau

INTRODUCERE

XLIII

reconstitue orice realitate, vzufa, nevrtzuta sau chiar 4 pierduta s.

Instinctul saki romantic este, de fapt, o concemie magica pe care o
ggsea, de altfel, la o bung parte dintre marii sai contemporani europeni.
Hasdeu credea a poate 4 restaura * persoana istorica pe oare o studia
a9a cum a fAcut cu Vlad Tepm urmand numai trasfiturile figurii 9i
credea in acela9i timp di poate 4 restaura * trecutul legendar al neamului a9a cum a facut in uimitorul sau studiu Perit-au Dacii? 4 Douti-

trei cuvinte dintr'o Iimbrt pot restaura o lungg obscurA faza inteo
istorie nalionaIa!* (Viata de codru in Dacia, # Columna lui Traian *,
IV, 1872, nr. 13, p. 247).
In acest sens poate fi numit Hasdeu (( romantic *; in sensul ca era
copIe9it de o intuicie magia a Lumii 9i a istoriei. Adia, gsea 4 corespondenIe * 9i. 4 armonii* intre toate ordinele existencii 9i credea ca
poate vedea # originile *, inceputurile, momentele acelea abisale in care
se nal9teau neamurile, se creiau legendele 9i. se lumina con9tiinca istorica.
Aeeasta viziune 4 romanticil z. 9i magicg explicit' pasiunea pe care a

consumat-o Hasdeu nu numai in plgnuirea lucrarilor monumentale

dar mai ales in cercetarea 4 inceputurilor * istoriei romaneoi. Motivele acestea dominante 4 inceputuri * 9i (( monumental * se reggsesc, dupg cum vom vedea, in intreaga opera a lui Hasdeu. In timp
insg ce la contemporanii din Igrile romane9ti pasiunile acestea 4 romantice * se opreau la patriotism, libertate qi literatura Hasdeu experimenteaza viziunea magicg a lumii in toata profunda 9i. primejdioasa ei splendoare. Sarcasmul sgu e luciferic 9i faustic; setea lui
de 4 origini* depg9e9te simplul devotament pentru cauza romaneasa ;
planurile lucrarilor sale stint monumentale. Hasdeu cunoa9te o epoch*

de maturitate qi 4 clasicism* in gandire (chiar in timpul and Julia

se prezenta la Sorbona) dar moartea fulgeratoare a fetei il redg, mai
pasionat, viziunilor abisale. Hasdeu care, pang atunci, nu cgutase
e cop1e9it
cleat 4 inceputurile * 9i 4 corespondentele * dintre lucruri
de problemele ultime, aproape apocaliptice. Vrea s cunoasca etapele
din urma ale sufletului, vrea sg 9tie taina armoniei 9i a 4 corespondenTelor * cere9ti. Este a viziune tragia de amurg care culmineaza In
Sic cogito. Dar 9i atunci and a voit sa cunoasca lucrurile de dincolo,

Hasdeu a aplicat aceeni 4 metoda magicA *; de 4 restaurare n, de

XL IV

INTRODUCERE

reconstituire, de ghicire a unor realitali abisale prin simple o documente *

omeneti. Hasdeu n'a ajuns spiritist prin metafizica ; a ajuns prin

0 interpretarea * documentelor spirite, prin o probele* (marea lui pasiune, iluzoria lui credinVa ca se apusca de o concret *) oblinute la masula de lemn fara cuie. Este aceea9i 4 metoda * pe care a aplicat-o in

toate lucrarile sale anterioare: metoda magica, certitudinea ea intre

toate ordinele existenlei, vazute 9i nevazute, sunt anumite corespondeme, pe care in/elegandu-le, o deslegandu-le*, omul poate patrunde
cu mintea oriunde, i poate vedea atat Enceputul (istoria legendara,
folclorul, etc.) cat 'i sfarfitul (viaIa post-mortem)...
Metoda aceasta o magica * asupra careia vom reveni ii oferea
o inIelegere dramatica i. grandioasa a istoriei romane. Putand sa valorifice pe planul istoriei universale atat apa4ile o eroice* din trecutul neamului nostru (oameni cu 0 destin*, descoperili de romantici),
cat i # fenomenele originare* romaneti (acele 4 virtuIi* naive, creiatoare, exaltate de intreaga gandire romantica) Hasdeu nu ovaia
sa inalIe istoria neamului romanesc alaturi de celelalte o istorii* europene. o Ne-am InIeles misiunea pe o scara colosala *, marturisea in
prefaTa Istoriei Critice. Nu uita ca in timpul lui Ioan Voda cel Cumplit, Europa intreaga era obosita, infranta, stearpa i" ea numai in
Moldova se inalcau zorile unor vremuri noui; numai un domn roman

avea curajul sa infrunte o colosul* turcesc. Cu caliva ani inainte, in

revista sa Din Moldova, la rubrica * archeologiea *, publicase in Nr. 3
(p. 33-40) 0 9 (p. 34-37, vol. II) un fragment din Cursul de Istorie
pe care il linea In acel an la Colegiul Superior din Iai: Con.speptul
studillor archeologice, in legatura cu istoriea universara f i a ROmanilor.
Este un studiu mai pulin cunoscut al lui Hasdeu, dei lumineaza precis

concemia lui curajoasa asupra misiunei Romanilor in Istoria Universala. Cand, pwcin timp dupa aceea, scrie in o Buciumul* (Nr. 111):
o A sunat momentul ca sa jucam i noi un rol in Europa, i sa ne intarim inauntru, facandu-ne respectaIi din afar& ! * (Comentariu asupra
titlului Donmilor romani)
el se gandea mai mult la misiunea pe
care trebue s'o implineasca poporul romanesc in Istoria universala,
decat la politica. Hasdeu avea despre trecutul poporului romnesc
pareri foarte magulitoare (Romanii creiatori de forme statale; romanii

MR ODUCERE

XLV

eroici), 0 era nerndfitor sfi asiste la marea a deteptare * nalionara

de dupa Unire. Se visase o bucath de vreme conductitor politic al maselor thrne9ti 0 4 ales al NaIiunii*. Mediocritatea victorioash a contemporanilor, tehnicile politice barbare ale conductitorilor, 1-au desgustat repede. Discursurile sale politice, de0 erau infierbfintate 0
inspirate, aveau prea mult miez, prea multe 4 idei* ca s'e. poath fi
gustate de auditor. Mai mult succes politic au avut lecIiile sale( despreistoria Dreptului Constitulional al Romnilor (toamna 1866), curs care
se Iinea in 4 Salonul Ateneului* 0 unde Hasdeu a vorbit, intre altele,
despre * Fraternitate 0 Unire * (fragment publicat In *Buletinul In-

strucOunii Publice * Oct. 1866, p. 620-626) 0 despre * Constitulia

Romna * (anun% in 4 Romnul* din 24 Octomvrie 1866). La ticest
curs public luau parte tinerii care se pregateau s intre in vieath polltica, precum 0 un numar insemnat de funclionari superiori, ofileri,
gazetari, deputali 0 asupra acestui auditor ideile lui Hasdeu aveau
inteadeviir inriurire.
Istoricul care credea ca' 4 fiecare virgulA In viath umanithlii are un
profund inIeles s (Armenii in Romcinia, * Columna lui Traian * I, Nr.
33, p. 4) nu-0 cruth niciodath efortul de a 4 reconstitui* o epocrt,
un personagiu, o legend, folosind toate documentele (toate * fondnele *) chiar cele, in aparenth, cu totul neinsemnate. Aceasth metodift
care a triumf at in Istoria Criticd este aplicath 0 la evenimentele
contemporane. Ni s'a pa'strat cea mai lungii 0 mai savuroas4 4 cronica *
a timpului pe care o cunoate literatura romtma din acea epoca: Milcarea literelor in Egi, cronica neterminat de0 ocup un mare numr

de pagini din *Lumina * (II, p. 89-104; III, 1-16, 50-58). Evident,

este vorba de o *reconstituire * in felul lui Hasdeu, adica subiectiva,
satiricA, pasionath. Probabil a la origina acestei * cronici* se aft&
pizma lui Hasdeu impotriva lui Titu Maiorescu i furia lui a n'a sthrnit

inch' valva 9i nu i-a cucerit Inca gloria pe care o atepta publiand

Din Moldova (Lumina). Studiul Incepe inteun ritm satiric pe care
nu-1 va folosi Hasdeu deck in revistele sale umoristice dela Bucure0i.
4 PfinA 0 clamele s'au apucat e urmeze nu numai la prelegeri libere,
ci chiar la cursul universitar de istorie, inflacthndu-se de dorinIa de
a auzi in ce mod * populele se rebelesc 0... Iar in aceasth 4( Aten a

XL IV

INTRODUCERE

Romniei care este Iasul, Hasdeu nu-si are inca locul pe care il merita.

atunci, cu inteligenIa sa asculita, cu sarcasmul ski necrulator, cu

sarja lui neistovita 4 da seama * de tot ce se intampla si se publica
in Capitala Moldovei ; reviste, spectacole, conferinte, lecIii universitare. Loveste in dreapta si in stnga, loveste mediocri si oameni invrtta.ti cu aceeasi furie, cu aceeasi zeflemea, cu aceea0 pasiune. Este
Si

cel dintiti 4 esseu pasionat * pe care il cunoaste literature romneasca.

Pentruca Hasdeu incearca sa reconstitue o epoca trecnd-o prin sensibilitatea lui jignita, prin marea lui personalitate sufocata de medio-

critatea si de suficienta contemporana. Suferinta lui personala, era

in acelasi timp si suferinta inteligenVi si a talentului. Luptand pentru
supremaIia valorilor reale lupta in acelasi timp pentru sine, Afirmnd ca geniul singur conteaza se afirma in acelasi timp pe sine.
Pasiunea lui polemica nu era intotdeauna indrept4ita. Dar, in acelasi
timp, nu era intotdeauna o polemica a personala s; caci judecnd prin
personalitatea lui, judeca de fapt prin cel mai a obiectiv * criteriu:
inteligenta si geniul.
Cu atfit mai paradoxal pare, asa dar, atacul ski violent impotriva
profesorului de istorie universala. a D-1 Ionescu zise atunci, intre altele,

far& ca sa zambeasca macar: a E absurdd parerea acelora ce pretind

Ca istoria trebue sfi fie 0 nepartinitoare 0. Eu aunt martor ocular si
auricular, cum ea a absurditatea * a iesit in adevar din gura profesorului. Prin urmare, dupa propria teorie a d-sale, istoria fiind de drit
supusa partinirii, 0 partinirea fiind necesarmente lucrul cel mai individual in lume, apoi u Insemnatatea istorica * se traduce altfel prin
o insemniitate individuca. Varatecul e insemnat pentru partinirea d-lui
Ionescu ; deci, el posed& o insemnatate istorica... * (t. III, p. 56).
De fapt, d. Ionescu mrturisea inocent i. arid ceea ce Hasdeu a facut,
fara voia lui poate, in intreaga sa opera istorica. a Partinirea * d-lui
Ionescu era, insa, absurda si nesemnificativa, pentruca nu era justificata de nicio scnteie de geniu. Hasdeu, care credea in 4 obiectivitatea * istoriei, ca tuti romanticii, care se trudea sa aduca cele mai
numeroase si mai critice argumente intru suslinerea unei ipoteze istorice, ca tuti giinditorii o magici* nu putea accepta a subiectivitatea *
unui mediocru. Subiectivitatea geniului, intuitia romantica a totului,

INTROMICERE

XLVII

reconstituirea grandioasa a trecutului pe temeiul cfitorva risipite doera, de fapt, o metoda obiectivii. In nenumarate randuri,
cumente
0 la epoci felurite, Hasdeu se declara aparator al metodei 4 critice *, al
obiectivitatii istorice. Fireoe, el era omul care respecta sincer 4 documentul ol) (marea veneratie a romanticilor fata de 4 concret *, de
acel u cristal* care reflecteaza o lume intreaga 0 se afla in corespondeata cu toate ordinele realita-tii) dar, dupa ce-1 edita 0-1 cerceta
conOiincios, 11 interpreta prin inteligent 0 imagina-tie, 11 silea s 0 spunk #

tot ce Oia despre locul 0 timpul de unde a fost rupt. 4 A citi in trecut
0 in prezent prin puterea unei colosale imaginatiuni care, bazandu-se
pe putine fragmente, reconstituie deodata un intreg grandios, este

cea mai sublima sforta, in care reuroe deabia unul dintr'o suta de
poeti 1 $tiinta inregistreaza numai ceea ce Oie ; poezia ghice0e ceea ce

nu Oie ; 0 se poate intampla ca oiinta sa via rnult mai in urmrt spre

a constata prin fapte ceea ce poezia descoperise deja prin inspiraliune
(Epreul In Shakespeare, 4 Columna lui Traian *, I, Nr. 14).
Aceasta putere de a # ceti in trecut * este o facultate spirituala, o
intuitie globala a unor evenimente strans legate intre ele prin spatiul
0 timpul magic din care au izvorit. Analizele filologice, cercetarea
abstracta 0 arbitrara a cuvintelor (care sunt 4 documente * magice,
cristale ce reflecta o lume, samburi de corespondente intro toate ordinele existen-tei) nu pot revela f un trecut # adica o realitate organica.
Hasdeu, care era el insu0 un filolog de frunte, se impotrivea net u analogiilor etimologice *, simple asemanari exterioare, care nu patrundeau

in miezul textelor. u Nimic nu poate fi, daca nu mai periculos, cel

putin mai derrt in studiul istoriei, ca patima de a trage consecinte
din derivatiuni 0 analogii etimologice *. (Limba slapicci la RomElni,
4 Traian * Nr. 53, p. 211, coloana 3). Legaturile dintre vieata sufle-

teased 0 limba unui neam, sunt tot atat de organice ca 0 legatura

ce exista intre toate activitatile (economice, spirituale, morale) ale
acestui neam. Hasdeu avea precis intuitia unitatii spirituale a vietii
s ...documente adunate de prin to.ate partile 0 grupate mai la vale inteo
ordine cronologica, arAtndu-se eu serupulositate unde anume se afl 0 supunindu-se totdeauna unei riguroase critici i (Introducere la Archiv I a toric, a Columns lui Traian s, I. nr. 1, p. 4.).

XLVIII

INTRODUCERE

dupil cum inIelegea caracterul structural al institu/iilor

0 industriilor ce se nasc 0 se organizeazgt in launtrul unui neam. t Cuvintele lui Stuart-Mill nu pot incapea in gura economistului francez
popoarelor

(Leon Faucher) 0 nici vice-versa. In fiecare din ei se recunowe luerarea cea diferit a preocupaTiunilor de localitate. Literatura din
America este plink de scrierile cele mai remarcabile despre sclavagiu,
care ar fi un adevarat anacronism in toat Europa, dark numai de
Rusia. Astfel economi0ii germani insist mai cu ingrijire asupra referincei agricolo-manufacturare, numai 0 numai pentruck lor le lipse0e intr'un grad mai simlit elementul fabricant. Cu cat ins& 0 mai
tare trebue sk strige Romanii, care nu au nici macar atata? Tocmai
aceasta o facem 0 noi, clack n'au fkcut-o, din nenorocire, predecesorii
no0ri, orbili 0 ameciIi prin sklbateca poezie a unei stkri # curat agricole * (Agricultura f i Manufactura, #Traian s, An. II, Nr. 3,p. 10)...
Concemia organick 0 unitard a oricarei realitali istorice domink
intreaga gandire a lui Hasdeu. De aici 0 pasiunea lui pentru (c inceputuri 0, pentru origini ; cci numai intuind precis Inceputurile unui
neam sau ale unei realitali istorice (conflicte de rasa', de religie, influen-Ole mediului primitiv ; crearea limbilor evoluate, etc.)
poli avea

inteadevar voluptatea intelectualk a cuprinderii totului, a intregului.

Numai aa *se explick
prin pasiunea lui de a vedea 0 inIelege realifacile unitar de ce, cu tot individualismul salt yuternic, Hasdeu
acorda totu0 importanIk numai colectivului. De aceea era in politick
impotriva # tiraniei # individuale; pentruck tirania sfarama legile colective, legile istorice. # Duya mine, 0 sper cgt In privinca aceasta nu

fac cleat a exprima 0 opiniunea d-voastfa ; dui:4 mine, o naliune

nu poate fi representat printr'un singur om; 0 dovada cea mai bunk,
cea mai logick 0 cea mai inIeleask este istoria feluritelor parlamente
sau camere; o istorie din care lesne ne incredinIam ca nici chiar sute

de deputaii de frunte nu reprezina totdeauna cumsecade naliunea

ce-i alege; apoi dark cu cat mai vartos nu poate represinta un singur
individ, fie cat de mare! )> (Fraternitatea f i Unirea, Fragment din cursul

public al lui B. P. Hasdeu despre Dreptul Constitulional al Romanilor. ( Buletinul Instruc-ciunii Publice )), Octomvrie 1866, p. 264,
coloana 2).

INTRODUCERS

XL IX

Hasdeu vedea eoncretul istoric numai In ceea ce era colectiv, organic 0 total. Numai intr'o lunga curgere laolalta, inteo traire milenara a unei colectivitali omene9ti istoricul poate intui destinul
acestei colectivitali. Este In aceast pasiune pentru 0 inceputuri *,
colectivitate *, 0 fenomen originar *

aceea9i emolie romantic& faTa

de 0 aurora istoriei *, faIa de orice 0 na9tere * grandioasa. Pasiunea

romantic& pentru etapele germinale, pre-natale, pentru 0 intunerecul *
larvar 9i 0 somnul * nutritiv, pentru tot ce este 0 insamantat *, potenVal, 4 inform * (in sensul ca era, Inca, foarte aproape de matricea care.
11 zandislise)
strabate opera istorica a lui Hasdeu. Tot ce poate vesti
0 misiunea * unui popor, destinul* unui om in aceste 0 inceputuri * se afla. Metoda romantica a 4 restaurarii* intregului dintr'un
fragment ce exercita cu deosebire asupra acestor semne, asupra acestor
4 peceIii * in care se poate ghici de catre un ochiu care 9tie ca vada
analogiile * 9i 0 corespondenIele *
Destinul...

3. Hasden, scriitor romantic.

0 Iara mie unuia imi place mai ales a ma indruma pe cal. neMtute *,
-marturisea prin 1.863. De sigur ; pentruca era <de prince Dieu-donn
Bogdan Petriceicu Hasdeu*, tartar genial, os de domn, stapan pe toate

instrumentele cunoa9terii romantice, cu un trecut de aventuri amoroase 9i militare, intocmai ca un erou de al lui Pu9chin. Dispre/ul meu
nebun faIa de bani 9i. de ziva de maine * (Fragments autobiograf ice,
traducere de E. Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 255), nu era numai

obipuita nepasare a tinereIii ; era 9i stilul perfectului erou romantic,

care se 9tie predestinat o 9i are incredere in steaua lui. Mi-e indiferent capitane, i-am raspuns eu cu singe rece * noteaza Hasdeu pe
&and avea vreo 1.6-17 ani ; 0 ce are sa se intample, de aceea nu scapi:
se vede ca mi-e scris sa raman in cadre. D-voastra 9t4i ca sunt fatalist * (Jurnalul intim, trad. Dvoicenco, p. 226). CredinIa In destin
este, fara Indoialfi, una din stravechile 9i universalele melancolii ale

sufletului omenesc. Niciodata, Ina, mai mult ca in romantism n'a

fost ea mai dramatica 9i mai obsedanta. Destinul nu mai era atunci
resemnarea omului faIrt de intamplari 9i nenoroc ; era, inainte de toate,

credinta In mirajul stelei, care inal0 pe om pana la Lucifer. 4 Nici

INTRODUCERE

chiar Dumnezeu el Insug't nu schimM ceea ce-i scris! to, exclama Vidra

and Razvan lgi joaca ultima sa carte. Aceasta Vida care se gtie 4 din
neamul acelui groaznic barbat # MoIoc erou satanic gi tragic, care
a obsedat pe Hasdeu Inca din tinerele, gi caruia i-a Inchinat marele
sate roman Ursita govaie nedumerita o singura data In toatil drama:

and Razvan, Impacat oarecum cu &du1 morcii, pleaca la lupta

cantAnd:
Moartea-i mireasa,
Mormantu-i cask
Viermii sant nagi

Hai la vatjmagi!

Pentru IntAia oara Vidra e turburata, nelinigtita. Ea, care credea

atAt de mult In steaua lui Razvan, care-I mAngAiase cu pulin Inainte,
in curaj andu-1 :

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!

Steaua lui Razvan e mare: Increde-te 'n steaua tal...
Fii barbat In orice soarta; gi 'n cficlere, 0 'n izbanda,
41 Privind cu sangele rece la rasplata sau osanda! e

aceeagi Vidra, auzind cuvantul moarte, se cutremura ; InIeleger ea

i se Intuneca, certitudinile ei se sfarama.
Moarte !.. Moarte !.. Dar ce poate ? Moara oamenii cei mici,
Precum calcaiul turtegte muguroiul de furnici;
Omul insa, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte,
Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismaga moarte!..
(Se gandegte)

Dumnezeule puternic! De ce mai faci uriagi,

Ilia 'n rand cu toli piticii, prada morlii vrei sa-i lagi?
Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara:
Vulturul traegte veacuri, iar musca de-abia o varti,
Si numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osandegti
Ca sa moara d'opotriva cu mugtele ornenegti!..
(Se cutremura)

0, nu, nu! Flazvan nu moare!.. thrice paiu in asta lume

Trebui s'aiba vr'o ursita, o linta, vr'un scop anume,

INTRODUCERt

LI

La care-i dator si meargi, de vantul sortii impins,

Ii cade numai atunci and este semnul atins !..
Calea lui Razvan e lungi gi de-abia se desffigoaril;
Pan' la capit e departe... Iltizvan nu poate A moara! *

Nu poate sei moare i ; cad toate lucrurile din lumea aceasta au un

sens, au un scop, se tin legate intre Oe printr'o plasa nev&zutli de
analogii gi corespondente, alatuesc un intreg gi acest intreg nu
poate fi sffirmat de o intAmplare. Destinul grandios sau mediocru
este atat de evident in firea gi vieata unui om, flick id este .scris, pecetluit pe figura lui. Fisiognomia, oiinta magi* intemeiata pe 4 corespondente *
n'a folosit-o Hasdeu in interpretarea portretului lui
Telie numai ea A apuce 43 pe o cale nebritut& 0. A folosit-o pentruc

credea in ea, pentrucii ii verifica intui/ia sa magia gi romantic& a

vietii gi li justifica propriile sale orgolii ; fi nas de goim, frunte inala *,
aga era gi Hasdeu, om predestinat faptelor marl, geniu universal, care

se visase cndva stiipfin gi Domn. Bagota, in Raw= i Vidra, face

de mai multe ori 4 analize fisiognomice*. Cnd apuca de piept pe Thrgovetul I, ca s& afle cine scrisese cntecul impotriva Domniei, dovedegte
c& gtie sii eunoasc5. oamenii:

e Tu ai o fall cam proasta: frunte jos, guru &bean

Semnele cele mai bune de-o inimi nestricati... *

Iar, mai tarziu, duptt ce vede 0 icoana o lui Rzvan lucrat la

Cracovia:

t Si cum o vzui, pe data zis-am: mare, mare, mare!

Nas de 9oim! o frunte 'mita! din ochi inima tresare!
Mai In sfinlit, toat fele numai duh 0 numai foc!...
Cfici pe cei ale9i de soarta eu unu-i ghicesc pe loc... *

Hasdeu n'a lasat s& se strecoare prea multe elemente autobiografice in opera sa. Dar nesfArgita lui sete de glorie gi de putere se trildeaza
in toate cuvintele Vidrei, gi certitudinea propriului sau geniu, a

LII

INTRODUCE RE

marelui sau destin in lara i cultura romfineasca1), strabate in multe din

4 analizele fisiognomice*. Portretul lui loan Voda cel Cumplit ii analizeaza ca i pe al lui Vlad Tepe9 (loan Veda cel CumpUt, p. 6-7; despre

ochi, p. 18). Iar In Ursita (cap. III, Buciumul, III, 7 Iu lie 1864, p.
986; in ed. Iu liu Dragomirescu, p. 37), incearca sa duck mai departe
chiar cleat Lavater inlelegerea i semnelor e care transfigureaza faca
unui om, tradandu-i firea pentru oricine inlelege acest alfabet magic
al fisiognomiei:
4 Nu oiu dacre toati lumea a observat un lucru: mie unuia mi se pare
ca nu I-a ghicit nici chiar Lavater. Natura copilului se poate recunoaoe
and Ii vezi plangand. Lacrimile nu desfigureaza unele fele copilareoi, ba
Luca la dau oarecare expresiune blanda, dulce, simpatica ; pe dud sunt
copii al caror plans le strmba O le schimonoseoe astfeliu toate trsaturile
felei, In cat nu te poci uita la el fara ca s resimi un desgust, o aver-

siune, o departare involuntara.

Aoi era copilul, la care se uita acuma vornicul...

Destinul * unui om IO are uneori radacinile adanc infipte In acel
4 sange a blestemat sau nobil, care se afla la e originile
neamului sau.
Concepte perfect romantice; caci nu mai e vorba acum despre destinul
unui Oedip, despre blestemul unui Atrid ci de o realitate organica,
imanenta fiiacei omeneoi, despre o plasma vie, care face ca anumii

oameni sa nu se poata in/elege cu lumea, sau sa fie eroi, luciferici,

dramatici. Structurile organice, impenetrabile, cu neputinca de omologat

structuri care se leaga, de multe ori, de e sange *, de R rasa * sunt

clack' nu descoperite, cel puIin popularizate de catre romantici. Nu e
numaidecit vorba, la Hasdeu, de influerice literare, deO romanticii
1) Cat de autobiografice aunt aceste versuri din Raw= i Vidra (act IV:)
Ramlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare
Ca sa scoata la lumina tot ce-i bun Ili tot ce-i mare,
Incat la plug EA la sapa gaseau adesea barbati
Cu cari se ffilete lumea: pe Catoni i Cincinati...
La voi bask and o raza
De soare patrunde 'n Tara
Toli se scoala, toti turbeaza,
Toti voiesc s'o dea afaral.. (arata la Mayan, i iese) a.
Hasdeu era acea raza de scare a, care a patruns n tara Increztor In geniul
lui, In destinul lui, In sangele lui domnesc

In buzunar and s'a dus la cununie.

i care, totu1i, avea doi poli de aur

till

INTRODUCE RE

rusi si englezi 1-au fascinat de timpuriu. Este mai degraba o

participare fireasca, organica, la acest stil de via-1,4 si aceasta
structura mentala. Fascinatia igani1or, neam nomad, # sange*
misterios, blestemat, enigma etnica ale carei nevazute fire se leaga de
Faraon din Biblie * (Reizvan i Vidra) fascinacia aceasta care a
purtat pe Puschin In aproape legendare aventuri, 1-a urmarit si
pe Hasdeu.
# Destin*,
# glorie *, (( sarcasm * virtu-tile acestea de geniu
romantic explicfi in buna parte viega sa pana la casatorie, si

toa t activitatea sa literara, stiin/ifica si politick 'Ana pe la 1870.

Sarcasmul era Inca un semn al predestinatei izolari intre oamenii
mediocri, Inca o 4 pecetie* luciferica. Niciun alt scriitor roman n'a
cantat mai smcer si mai infierbantat gloria, # setea de a fi tot mai
mare si mai mare*, # sete4 de a merge inainte* ca Hasdeu, in Mspan i Vidra. i daca s'a spus despre aceasta drama ea e romantica,
lucrul e adevarat In primul rand pentruca e strabatuta de 4 destin*
si de 4 glorie t,. S'a spus, de asemenea, c Rcivan e #sforilitoare t
pentruca inteadevar principalii ei eroi vorbesc uneori cu o pasiunc
deliranta. Dar cat e de perfect romantica aceasta 4 patima de a fi
mare*, aceasta nebunie a ascensiunii, a violentarii istoriei, a Increderii Inteun destin imperial! Razvan, convertit destul de tarziu
la aceasta patima a maririi, Ii da seama de desertaciunea ei i o
niarturiseste in ceasul morlii. Dar Vidra ramane intreaga, 4 din
neamul acelui groaznic barbat 0, Moloc pn la urma. Era mama
si credea In a sange o, In pecetia maririi care trece din frunte In
frunte de-a-lungul istoriei.
Mi-se pare ca nu se prqueste In deajuns aceasta magnifica drama,
pe care Hasdeu a imbunatalit-o necontenit, cu dragoste si truda (cf.
Variantele). In literatura romana, In care patima gloriei si # ambitia *
n'au ispitit imaginalia niciunuia dintre marii scriitori doar daca
s'a vorbit despre # parvenire*, despre instinctul ignobil al ascensiunii
sociale prin imoralitate si munch' de cartila Rlizpan fi Vidra nu

ramane numai o bine construita si admirabil scris drama istorica

romantica, dar este unica chiar prin cuprinsul ei. Strabat aici pasiuni
si nostalgii necunoscute repertoriului literaturii romanesti add de
TV

LIV

INTRODUCERE

s.rac n mituri, gi atat de bogata in personagii mediocre, 0 lipite de

pamant * sau 4 desradacinate *. Exista in Reizvan fi Vidra un model
despre care nu avem niciun motiv
4 imperial )), eroic, 4 pasional b
sa credem ca a fost anulat prin depagirea romantismului.
Nu mai pulin roman-CIA n structura ei, degi 4 moaerna * prin tehnica gi ritm este nuvela Duduca Mamuca. Ceea ce uluegte in primul
rand in Duduca Mamuca este fragezimea gi spontaneitatea prozei.
Are toata rezonanIa unei povestiri autobiografice, scrise in fuga, aga
cum se scriu spovedaniile. Este aceeagi tehnica romantica a 4 naturalului #, a u jurnalului *, pe care Hasdeu o folosea, fiindu-i organica,
gi mai inainte de compunerea nuvelei Duduca Mamuca. #N'am nicio
pretenIie sa 4 sistematizez > schiiele mele, de aceea sunt in drept sa
spun ceea ce imi vine in minte, adica cum mi se elaboreaza gandul
in cap. Cine n'a scris, sau a scris fax% a observa, acela nu poate nici
sa &ceased ce minunate intorsaturi face gandirea, pang ce se opregte
asupra unui oarecare punct ; eine, din contra, urmarea, ca pe un copil,
desvoltarea reprezentaIillor sale, acela gtie ca, incepand dela gaina,
poTi sa te ridici Oa la cele mai inalte probleme ale InIelepciunii omenegti # (Fragmente autobiogralice, trad. Dvoicenco, p. 263). Divagalie,

aga dar: dar o divagalie care te tine aproape de concret, purtandu-te

odata cu gandul viu, pastrandu-te in <cnatural #. 0 confesiune directa, plina de u fapte #. Dar este in aceasta confesiune foarte multa
experienla romantica. Mai Inainte de toate < imoralitatea # ei erotica. ei placida, u satanismul a acelui copilandru care Incearca sa fie
cinic, lucid, silindu-se sa para Imbatranit inainte de vreme printr'o
viziune nihilista a vieIii, aga cum gedea bine oricarui erou rommitic.
4 Imorala * mai e Duduca Mamuca i prin 4 actele gratuite care abunda

in cuprinsul ei. Copilandrul Ii propune sa cucereasca fata gazdei

numai pentruca voia sa-gi verifice tehnica amoroasa. Era o 4 experien0 *,
una din multele 4 experien/e # pe care le provocase 4 inima rece # gi
( inteligenTa pustiita * a acestui erou care, ca to-ci eroii romantici, este
gi el un 4 neinIeles *, ascunde gi el un4mistcer *, poarta gi el un u blestem *,
care-I face sa se sinucida In noaptea nun%ii, fara niciun motiv. 6 Murise
de mult *; era un 4geniu pustiu # ; era, in sens romantic, un u nihilist ));
nu mai 4 credea * in nimic in afara de propria lui curiozitate. Nimbul

NTRODUCERE

LV

luciferic al acestui personagiu este unic In literatura romana. i daca

Hasdeu a fost mandru de procesul de presa provocat la tiparirea unor
foarte curajoase pasagii In revista Lumina (Din Moldova) mandru
0 mul/umit ca, in sfar0t, numele sau este cunoscut i inspaimanta
-elitele Iaului apoi el insu0 a ovait un an mai tarziu, dud a prelucrat a doua versiune, Micua. Multe din 4 imoralit4ile * violente ale
nuvelei au fost suprimate. Publicarea textului integral, din 1863, In
edicia de faia poate fi considerata ca publicarea unui inedit caci
Lumina se tiparea inteun numar restrans de exemplare, i versiunea

prima n'a aparut niciodata in volum.

Ce e de facut? * se intreaba Hasdeu in jurnalul sau intim, pe and
avea varsta eroului din Duduca Mamuca. 4 Inca nimeni nu m'a In((

veles complet, eu singur abia ma inIeleg* (Dvoicenco, op. laud., p. 214).

Cate elemente autobiografice au colaborat la scrierea acestei nuvele

unice in literatura romaneasca 1 1 NeinIeles *, (( diabolic *, ascunzand
In orice caz un (( mister * pe care nici el nu-1 poate patrunde eroul
lui Hasdeu 4 fascineaza * intocmai ca marii damnali ai literaturii romantice. Femeile nu-i rezista ; le atrage o forIa, care este inteadevar
4 magia >>; pentruca daca romantismul a descoperit magia teoretica
prin Novalis, magia e presupusa,, ca fapt, ca u traire *, in toate experiencele care stau la baza crealiei romantice. Cosmosul magic al romanticilor trebuia sa fie Implinit de o vocalie magica, <magnetica *, 0 fascinanta *. Asemenea vrajitorilor din toate vremurile, asemenea 4 mageroii
netizatorilor * i mesmerianilor dela sfar0tul veacului XVIII

romantici fascinau prin simpla kr prezema. Nimb luciferic, sarcasm,

mister * sau numai melancolie prin una din aceste force magice
erau atrase femeile. (( Mu, nu 9tiu ce place femeilor in infaliarea mea 1

Nu mi s'a intamplat sa intalnesc o femeie, care, desparlindu-se de

i cu toate
mine, sa nu-mi fi marturisit, i mie i sie-0, ca Ii plac
acestea, eu nu pot sa ma laud cu frumusele: in infaii9area mea e ceva

a la Peciorin* (Jurnalul intim, trad. Dvoicenco, p. 225). Peciorin,

personajul principal din romanul lui Lermontov: Un erou al timpului
nostru.

cu toate acestea, mai tarziu, Hasdeu a inceput sa InIeleaga ce

place femeilor * in infaIiarea sa. Nas de oim, frunte inalta *, ci,
i

TVs

LVI

INTRODUCERE

de geniu universal, de barbat

aprins, de inteligen0 sazcastica. Dei dupa as-atorie 1-a ritmat puhoiul aventurilor galante Hasdeu, o marturisete singur (0 nevastd
romdrecd), n'a renunTat niciodata la *piccadilele * lui, la verificarea,
Lath Indoiala, gratuita, a vocaliei sale romantice. Dar asatoria 1-a
facut sa descopere, inteadevar, < Femeia
pe care o judecase pana
mai ales, 4 unicitatea *1) existenIii sale

atunci mai mult In conformitate cu aforismul acesta din Aghiurd

(p. 62): *Fata unei femei urite este ca o cetate: artileria aezata pe
partea de sus nu lasa a se pune intim pe partea de jos *. Spre sfaritul
vigil, In omagiul pe care U. aduce chiar de pe catedra Academiei
sociei sale (0 nevastd romdncd), Hasdeu recunoate imensa influena

pe care a exercitat-o solia asupra creterii operei sale. In celebrul

monolog din Rdwan fi Vidra, In drama Femeia, in multe poezii se
simte inspiraIia directfi a soliei. Hasdeu a descoperit prin ea niveluri
feminine pe care nu avea cum sa le cunoasa scriind Duduca Mamuca.
A descoperit celalalt pol al *femei*: izvoarele creeatoare, radacinile,
Mamele.

i in aceasta <descoperire * st tot o virtute romantica ;

aceeai sete de lateniele abisale, de izvoarele plazmuitoare, de noaptea

demetrica.

4. Hasden gazetar politic.

Ce Insemna a face gazetarie In Romania, pe vremea and a debutat Hasdeu In vie4a politica, o spune chiar el In magistralul sau
pamflet Ziarele in Romdnia (a Satyrul*, 3 Aprilie ; edicia noastra,
vol.

II, p. 97-101).

e Pentru a seri o opera originala, un om, fie macar i un Roman, are

trebuinIfi de InvitIatura, de spirit, de meditatiuni, de rabdare. Pentru a
putea traduce, el are nevoie de a cunowe cu perfecIie limba sa proprie
1) 4 Mai nainte de toate, noi vom mArturi un pAcat personal: ne plac Englesii, ne place literatura lor: ne place pia i limba cea rauca i desarmonioasA
a acestor falnici insulari; ne place tot ce poarta pe sine caracteristicul sigiliu al
superbei Britanii; cAci originalitatea a fost totdeauna idolul nostru, si prin urmare
ne-ar fi imposibil de a nu admira singura grupA de oameni care nu voeste a imita
in nemica pe nimeni, preferind in toate a fi ea fnsai, o individualitate separatA,
o notA independentA In concertul umanitAtii... a (Anglia in Ardeal, a RomAnul 0,
19 Septemvrie 1868).

INTRODUCERE

LVII

9i limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum se zice,
publicist, Romtmul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica! Tot ce-i
trebue sunt ochi, sau urechi, urechi cu cat mai mari cu atat mai bine, 91
o capaVana in intelesul material al cuvintului, adica un organ comun tuturor animalelor, 9i in interiorul caruia se opereaza, inteun mod confuz,

oarecari asocialiuni de idei. A 9ti sa scrii, nu stria; dar nu e de prima

necesitate: ziaristul roman prefers a dicta, din data ce-931 poate procura
un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.
*Dar aceste avantagii nu sunt singure 9i nu Bunt cele principale.
*Pe cand autorul unei opere originale vorbe9te nurnai in propriul sau
nume; pe &and traducatorul vorbe9te numai in numele unui autor strain;
publicistul, chiar eel mai de pe urma, declama totdeauna in numele Ifirii
intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a na/iunii. i sa observa/i bine, ea nimeni nu-1 poate desminii in aceasta privinVa, afara numai
de un alt publicist; cfici nimeni altul nu poseda mandatul de reprezentant ai tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc, nici nu 1-au vfizut, nici n'au
vorbit cu dansul, nici n'a auzit poate de numele lui!
*Alt avantagiu nu mai pucin preten/ios este privilegiul ce au ziari9ii
romni de a schimba pe toata ziva ceea ce se nume9te principii. A fi 7iarist, este a fi acela9i om in cursul unei singure zile; caci cuvantul ziar
se trage din cuvantul zi. Din data lush* ce a trecut o noapte la mijloc,
ziaristul schimba faIa: ceea ce ieri a fost alb, devine negru; da se preface
in nu, marele Cuza se transform& In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanu

se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu... 0 noapte la mijloc, nu

mai mult !

Cateodata publicistul stigmatizeaza, In termeni fulgeratori, demoralizarea -carii, corumiunea funclionarilor, abuzuirle administraIiunii, etc.,

etc.... Cetindu-1, ai crede ca vorbe9te un Caton, ca auzi pe un Socrat,

ca vezi pe un Brutu. Desamage9te-te! Ziaristul nostru el insu9i e innoroiat
in viIiuri, e scaldat In corupciune, e innecat in abuzuri! Ce vrel.i! !litre
drepturile, cuprinse In calitatea de publicist, se numara 9i acela de a cere
ca allii sa fie buni, far& ca sa fim buni noi in9ine.
Ap dara, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania de
prerogativul de a nu 9ti nimic, de a vorbi verzi 9i uscate in numele Orli,
de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; 9i, in fine,
de a predica moralitatea de pe Insali tribuna imoralitaIii! Acesta e tipul
publicistului roman. Sunt excepliuni, dar exceptiunile nu aunt reguli; 9i
chiar excepOunile, ate ne intampin& aci, nu ni se par a fi destul de sigure.
Se intampla, bunaoara, ate un jurnalist moral, dar ce foks ! el nu 9tie
carte. Se intampla, pe de alta parte, ate un jurnalist me9ter de a seri, dar
far& cea mai mica autoritate morala. Se mai intampla ate un jurnalist
cu principii nestramutate, dar vai! acele principii aunt nestramutate numai

LVIII

INTRODUCERE

in riltriciri. Cat priveqte sacramentalul obiceiu de a indruga in0rA-te-margrite in numele naliunii, o! in aceastii pirvin0 vii putem garanta, ca nu
veli gsi in Romania nicio exceplie*.

Erau, totu0, eateva exceplii 0 printre acestea se numara fril

Indoiala chiar Bogdan Petriceicu Hasdeu; care nu facea gazetarie
numai cu talent, ci cu o vast& informole istorick economick juridick

0 nu sapara numai de inteligenIk ci avea cur aj, (I nedepedenca * 0

sinceritate. Hasdeu debutase destul de tnar In gazetaria politica.
Intrase 0 aici pe calea regala a pasiunii, elanului 0 mirajului ap
cum debutase in toate taramurile de activitate. Era (( patriot 0 0 (( democrat *, 0 aceste dou mari iubiri de neam 0 de libertate nu

s'au stins niciodan in sufletul lui uraganic. Protestnd odata Impotriva afirmaTiei lui Armand Levy, care acuza ziarul Traian ca ar
fi # ante-garda * partidului (( Bratianu*, Hasdeu nu se sfie9te ea mar-

turiseascfi deschis: (cAm Iinut totdeauna prea mult la demnitatea

individual pentru a nu suferi disciplina nimAnui, 0 am respectat
totdeauna prea mult natura umank pentru a nu disciplina pe nimeni...*. (Traian, I, Nr. 11, p.42). Iubirea lui de libertate era egaIan numai de iubirea sa pentru Iara 0 neam.
Daa a criticat atfita vreme 1) cu asprime pe Domnitorul Carol I,
a facut-o pentruca vedea primejduita libertatea f i latinitatea tanarului
Stat romanesc. Polemicile crude Impotriva lui Cogalniceanu 2), se Indreptau de fapt Impotriva (( dictaturei* acestui om politic. Nu tolera
deloc bfita electoralk e Parlamentul Popa-Tache 0 scrie el odata
(Traian, Nr. 53, 4 Septembrie 1869), surprinzAnd cu miln de
maestru una din cele mai tragice constante ale politicei romnwi 3).
1) Vezi nota Hasdeu fi Domnitorul Carol, dela sf Anhui volumului II.
2) Vezi nota Hasdeu fi Cogellniceanu, vol. II.
3) Despre afacerea Strussberg: 4 0 discutiune atit de voluminoasl, la care
au concurs cu profusiune toti vorbitorii Camerei, unii graind cite dou zile qi cei
mai modeqti cite (lout oare, a procurat pink' acum natiunii un singur rezultat
pozitiv, ci anume a concesiunea in sine, aca cum e votase Camera din 1868, este
departe de a fi atit de rea precit de monstruoasti a fost aplicarea-i de citre toate
ministerele succesive, IncepAnd dela Beizadea-Mitici si pima la d. Manolache Costache a. Iar in concluzie: 4 Din nenorocire, in loc de un deznodimint atit de
rominesc, parlamentul preferi o mare MUSAMA a (Columna lui Traian, II, nr.
10, 8 Martie 1871).

INTRODUCERE

LIX

4 D. Petre Gradipteanu pierdut-a vechia-i energie? Popa Tache nu

mai traiepte? ImpuIinutu-s'au giambafii fi hamalii? Apa dark Capitala va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai precum a mers...*,
(Traian, I, Nr. 8, 9 Mai 1869). Lucrurile nu p'au schimbat deloc, pi
alaturi de celelalte neuitate merite, Hasdeu 11 mai are pi pe acela de

a fi surprins, numai dupa caciva ani de vieala publica din Romania

unit, aceasta constanta a politicei romanepti.
Impotriva careia protesteaza, fra, cu vehemenIa. 0 Orice incercare de regim personal va gasi In acest ziar un antagonism perpetuu
pi implacabil*, anunIa el In articolul de fond al primului numar din

Traian. Cu doi ani mai inainte, In Sentinella Romemli (1 Dec.

1867. An. V, NI.. 105, p. 418) marturisepte: 4 Am colaborat pi voi colabora totdeauna prin articoli politici la toate foilb ale caror principii
nu sunt in contradicOune cu credinIele mele democratice nestramutate...*. Iubirea sa de libertate pi de neam fi calauzesc pi fi justifica
toate luptele politice. Ipi da seama a, in acei primi ani de autonomie
politica romaneasca, orice incercare despotica este In acelap timp reacIionara.

Groaza de a vedea din nou ptirbita bruma de libertate

cetaIeneasca pi autonomie na-cionala, de a asista la retntronarea fa-

nariotismului politic, deci la o umilinl nalionala 11 obsedeaza.

Orice incalcare de drepturi, este o stingherire a redepteptarii conptiinIei romanepti. Critic& t despotismul* lui Cogalniceanu pi 4 teuto-

nismul * domnitorului Carol din aceleapi motive patriotice; pi unul

pi altul sunt obstacole primejdioase in calea redepteptarii nalionale.
Singura mantuire i se pare a fi libertatea pi romfinismul. t Un om de
geniu nu poate fi despot*, spune el foarte frumos fn Columna lui
Traian din 23 Martie 1870. (An. I, Nr. 7, p. 1). 4 0 adevarata
capacitate nu poate fi personala, ci este eminamente colectiva;
ea cat sa fie o putere reprezentatipli in toata vigoarea &Ivantului, dupa cum o numea Americanul Emerson; ea se pune totdeauna
in cea mai stransa armonie cu necesitatea secolului sau 0 a naliunii
sale ; mai pe scurt, ea este servk fn loc de a fi domn. Dictatorii cei
marunIi de pe malul Dambovilei ar trebui sa se patrunza bine de
aceasta suprema lege, Inregistrata la tot pasul In filosofia istoriei. Un

LX

INMODUCERE

individ poate BA porunceasca societ%ii, numai intruch societatea

porunceste inclividului, ca el sa-i porunceasc s (ibid).
Dar aceasta <societate * este inainte de toate romtmeascfi, 0 are
legile ei de cre0ere, legi organice i specifice, pe care nimeni nu trebue
sti le nesocoteasca. Vorbind despre politica pe care o duce Ion Ghica

prietenii si, scrie raspicat: c Nu a9a se cre0e o na-Oune. Ipocrizia

conducatorilor formeazti sclavi idioi, iar nu cetilleni* (Columna lui
Traian, I, Nr. 12, 9 April 1870). Are groaat cle orice inmixtiune strinL
Ministerul actual este opera Nemlilor. Ministerul viitor va fi opera
si

Francilor. Negre;it, este un mare progres, cu ajutorul caruia vom

putea ajunge, in fine, la un ministeriu care sfi fie opera Romanilor...
(Traian, Nr. 49, pag. 193). Din toate articolele sale din acea vreme,
se despriude lirnpede teama lui Hasdeu ca nu cumva Domnitorul Carol
sa incurajeze influenia german i dictatura politicianistfi, &And astfel
inapoi cu o jumAtate de secol mersul firesc al Statului nou romanesc.
Apfirfindu-se de anumite atacuri guvernamentale, scrie a Ziarele guvernamentale strigA pe toate tonurile ea' a combate aceast hidoas6 sister-n-6

este a fi contra dinastiei. Dar interesele tronului pot oare diferi vreodata de ale Naliunii? 0 tarfi existfi fra dinastie, pe and o dinastie
nu exist& ffir tar: supunerea dinastiei la lar este o consecintfi 1agicti * ,(Traian, an II, Nr. 7, 20 Ianuarie 1870). 0 Adus a domni peste
un popor liber, Carol I nuli va gsi amid in cireada slugfiriei! Chemat
de ea-tea Latinii dela Dunre, romnismul este singura forra. a Mgriei
Sale... s (ibid.). Din numeroasele i uneori violentele sale atacuri se
desprinde acela9 leit-motiv: Domnitorul sa ina seama de firea poporului care 1-a chemat, i sa se identifice cu singura sa posibilitate de
creoere organica, romdnismul.
0 In regula generalfi: strainul devine patriot intr'o alt %era numai

atunci and popriile sale tendinte anterioare, propriile sale simpatii

si

antipatii, propria sa ideie predominatoare, coincid cu aspirapunile patriei

adoptive >> (Baba Novae, studiu publicat intfii In Romdnul, 29 Martie
1868 0 urmare, reprodus apoi in Columna lui Traian, VII, 1876, Aprilie,

pag. 145-165 ; citatul nostru, pag. 165). Catre aceast c coincidenr 5

erau orientate toate articolele lui Hasdeu in care se vorbea despre

Domnitor. Nu trebue judecata critica lui Hasdeu ca o simp1 atitu-

INTRODUCERS

LXL

dine negativa fa-0 de orice faceau * boierii* si 4 junimitii * (elemente

politice cu care el nu s'a impacat niciodata). t Noi unii, astrizi ea ci la
1865, nu voim nicio daramare mai 'nainte de a sti ceea ce se va pune
in loc. In politica numai incapacitatile cele mai absolute distrug toate,
distrug mereu, distrug in dreapta si'n stanga, si nu edifica niciodata.
Prima condi-pune pentru ca sa se poata cladi ceva solid, ceva frumos,
ceva bun, este ca lucratorii sa se inIeleaga nu atat asupra usoarei operaIiuni de a da jos o ruing, pe cat mai ales asupra planului dupit care
sa se croiasca in urma un alt edificiu *. (a Buletin interior*, Columna
lui Traian, II, Nr. 36, 27 Septemvrie 1871). Nu e vorba, aca dar, de
critica cu orice preT. In luptele sale politice si ziaristice, Hasdeu a
aratat de multe ori ea are curajul sa recunoasca meritele adversarului,
ca nu covaie sa intinda o a mana frateasca * dusmanului de ieri. A
aratat, mai ales, cat de sincer credea in a idei * si a principii *, trecand
de multe ori peste hotarari luate si marturisite, numai ca sa nu pagubeasca a principiul *1).

De aceea, in urma evenimentelor dela Iasi, din 3-4 Aprilie 1866,

&and (dupa spusele ziarului local Vocea Nationalei, din 4 Aprilie, reproduse in Romemul din 11-12 Aprilie, pag. 2) s'a strigat a Jos Unirea ! *

Hasdeu adreseaza redacliei ziarului Romdnul urmatoarea scrisoare:

( Domnule redactore, am lost 'contra principiului Domnului strain de
rasa nelatinet. De aceea am subscris in plebiscit in registrul contra
alegerii principelui Carol I. Astazi, insa, vazand tristele scene de reacliune

petrecute la Iasi si prin care se pune in pericol pana si marea idee de

Unire, ca unul ce am fost si voi fi totdeauna pentru Unire, ma grabesc
a-mi retrage votul, declarand ea, in interesul salvdrii Unirii, sunt pentru
alegerea lui Carol I * (Romdnul, anul X, Miercuri 6 Aprilie 1866, pag. 3).

De altfel, dupa cum se -tie 2), atitudinea anti-dinastica a lui Hasdeu

s'a atenuat prin 1872-1875 ; iar spre sfarsitul vigii ajunsese chiar un
infocat dinastic. A inIeles ca domnia Regelui Carol I nu era o primejdie
pentru romanism. A inIeles ca anumite a reforme democratice si na-tionale * sunt pe cale sa se indeplineasca. Simpatia lui pentru latini,
1) a Deviza modestului grup de protestaqi dela Columna lui Traian a fost,
este si va fi: 4 concordie pe baza principiuluil* (s Columna s, I, nr. 23, 28 Mai 1870).

2) Vezi nota Hasdeu f i Domnitorul Carol (vol. II).

LXII

INTRODUCERE

in deosebi pentru francezi, a inceput A* se echilibreze, dupa infrangerea

lui Napoleon III 0 in epoca de pregktire a alianizi ruso-franceze. In

schimb, a ramas toata viala un infierbantat 4 anti-muscab, cum

spunea el. N'a uitat niciodata a e basarabean 0 ca Basarabia este cea
mai amenincata provincie romaneasca 1).
In era u cosmopolita * in care i se I:area a traiqte plink de
u generozitali*, fascinata, ca intreg papptismul, de u unitatea omului *,
de 4 umanitarism * Hasdeu hipta din rasputeri pentru apzarea
istoriei proaspatului Stat romanesc pe axele nalionalismului. Nu odata
afirma ca 4 nalionalismul este o condi-Pe esenliala a tuturor crea.ciunilor

mari in sfera ideii. Ceea ce-i originalitatea pentru un individ, este

nalionalitatea pentru un popor *. (Cauzele fi rezultatele cosmopolitismului, discurs publicat In Columna lui Traian, II, Nr. 7). Structura
romantica a lui Hasdeu este Inca odata verificata prin aceasta sta.ruitoare reintoarcere la a popor *, la fenomenul originar etnic, la u individualitatea # de esenla organica. Printre u lumina0i * timpului, printre
u cosmopol4ii # cari credeau ca democralia implica numaidecat Oer-

gerea virtu/iilor etnice Hasdeu este, In orice caz, un izolat. u Ei

bine, in Romania cuvantul patriotism se pare a fi proscris de o bucata
de vreme. Oricine-1 rostwe, se expune neaparat rasului, ironiei, sarcasmului acelora ce-1 ascult. Nimeni nu ne impiedeca de a fi patrioli,
dar cu condiOunea cea mai riguroasa de a nu vorbi in veci despre
patriotism, de a nu-1 menIiona, de a nu hazarda macar o aluziune
indirecta ... Ranjeasca cat le place incolorii cosmopoliti, fara sim%
de nalionalitate, fara limba 0 fax% ideie romana ; ranjeasca ei, iar noi
vom vorbi despre patriotism, precum nenorocitul in oara de tribulqiune
invoaca numele divinitaIii!... *. (Patriotism i neincredere, I, Romdnul,
pag. 737, 1 Septemvrie 1868).
In activitatea gazetareasca 0 politica a lui Hasdeu, democraiia
era organic legata de romnism. u Am crezut totdeauna ca mantuirea
neamului nostru consista nu in neguroasele sfere ale abstraqiunii,
1) Liviu Marian, B. P. Hasdeu fi Rusia (Chiintiu, 1925). De altfel, Hasdeu
si-a dat foarte bine seama de legile politicei noastre externe. t RomAnia are cea
mai imperioasA trebuinIA ca Prusia sA se certe cu Rusia, cAci altfel nu-i mAntuire*

(Columna tui Traian, I, 58, 30 Noemvrie 1870).

INTRODUCERE

LXIII

ci numai in stindardul cel vizi al Romanismului...1). Am crezut totdeauna cil acest mare% drapel nu poate fi ridicat sus de ni0e maini
ve0ejite, ci numai 0 numai de puternicul brat al Junimii *. (Discursul
lui Hasdeu primind preedentia societatii 4 Romnismul ft, in edinta
din 15 Noemvrie 1869, aparut in 4 Traian t, Nr. 82, p. 330). tt Exista
la noi o legiune de oameni pentru cari un Grec, un Turc, un Otentot,
un Roman e tot una. Ei pretind ea meschina cestiune a nationalitatilor trebue sfi se piarza In grandioasa conceptiune a umanitatii.
Nenorocitii, ei nu oin sau nu voesc a oi ca adevaratul amic al genului omenesc este numai acela careli iube0e mai inainte de toate
propria sa ginte... Fiecare neam reprezinta In concertul total o idee
diferita, fara care n'ar putea fi armonie... Amoarea cea adevarata
se manifesta numai in concret: creanduli un ideal, sufletul 11 Intrupeaza ...*. ( Ibid.).
In acel faimos discurs din 15 Noemvrie 1869, 40 formuleaza Hasdeu

una din cele mai interesante justificari ale nationahsmului: cosmopolitismul este lenea de a iubi. De ce sa nu iubim atunci intreg Universul,
toate stelele 0 toli ur0i polari? Cosmopolitismul este In practica un
egoism rafinat, spune el. 4 E comod de a iubi umanitatea, and aceasta
ne scute0e de a vedea altceva in lume, afara numai de propria noastra
nulitate *. Cosmopolitii spun: intaiu libertate, 0 apoi nationalitate.
Dar ca sa poti fi liber, trebue mai intain sa exivti, ca roman. Babilo-

nienii nu mai exista nu in sensul ca n'au avut urmapi, ci in sensul

ca nu mai exista ca popor. Durnanul neimpacat al romanismului e
cosmopolitismul, conclude Hasdeu. 4 Romnismul este umanitate, libertate 0 adevar. Cosmopolitismul egoism, sclavie 0 minciuna ...

Junimea este incapabila a trai in minciuna 0 in metafizica: ii trebuie adevar 0 viara 1 * (Ibid.).
1) t Acei ce confund 5. nationalitAtile intr'o singura abstractiune chaoticA a
umanitAtii, de ce oare BA nu feel Inca un pas inainte [paste lozinca (to m i oms]:
dobitoc si dobitoc?
Francesul este om, ca iiii germanul; Germanul este om, ca i Francesul; dar
omul in genere, fie Frances sau German, este animal ca i. hiena, care-i desgroapii
gi-i mAnAncA pe furil cadavrul.
5 0 consecintA logicA a patimei de a generalize... t (Coentopolitism Ili Nage-

naliem, I Columna lui Traian*, an I, nr. 50).

LXIV

INTRODUCERE

Iar acest 4 adevar 9i vial& * II gase9te numai in poporul romanesc,

4 in opinca *9. Tineretea singura poate InIe lege acest izvor de apa vie.

4 In momentul de fa/a. numai junimea mai poate salva Iara L. La

noi batranii sunt obosiIi 9i tinerii dorm: nefericita Tara !.. De9teapta-te

dar, de9teapta-te cu o oara Inainte, generoasa junime romang, aducanduqi aminte ca Maria Sa Carol I este tanar ca qi tine: te va InIelege ! 0. (Traian, 12 Septemvrie 1869, Nr. 55, p. 217). Exista 9i
atunci o problema a generaIiilor. #...Nu ne putem stapani de a nu
constata Inca odata abisul, largit pe zi ce merge, intre generaiiunea
cea veche 9i generaliunea cea noua: una mai mult sau mai puTin cosmopolita 9i cealalta din ce In ce mai romaneasca! A. (Traian, 7 Oct.

1869; cu prilejul randurilor publicate de Heliade Radulescu In Trompeta Carpaglor, In favoarea teatrului grecesc din Bucure9ti). Uneori,
glasul lui Hasdeu ajunge profetic. 4 Aparfind cu energie puritatea naIionalitalii noastre, far& a o confunda cu ortodoxia celorlalte popoare
ale Orientului ; 9i demonstrand In gura mare ca pe pamantul Dunarii
de jos romanismul este singura cale de scapare, far& care vor pieri
toli, oricine va cuteza s'o nesocoteasca, incepand dela Tron 9i pana la
Opincal. .*. (Traian, an. II, Nr. 13, 7 Februarie 1870). Batranii
solidarizandu-se cu idealurile << cosmopolite *, Hasdeu vede toata nadejdea In tinerele, In 4 generaIiunea noua * care incepea sa despice
idealul papptist, pastrand ideea de <dibertate *, dar alaturandu-i un
patriotism total. Orice alta soluiie politica e retrograda, e u reaclionara 9i. despotic& *. Hasdeu marturise9te raspicat desolidarizarea lui
de Statul roman pus la cale de batrani 9i de boieri. # Noi respingem
cu desavar9ire orice idee de petrificare *. (Traian, an. II, Nr. 6,
17 Ianuarie 1870). Este marturisita aici toata rezistenIa lui organica
impotriva # reacIiunii *, a atitudinilor nedemne 9i. neromane9ti a
1) e Printre celelalte cai de a dezvolta [contiinta national51, una din cele mai
practice, dac nu singura esentiala, ni se pare a fi formarea 4 femeii *.
e Sotia-mum exercit o dubl& influent& supremA asupra societAtii...
e Astzi, din contra, nemic nu este mai putin romnesc 0 chiar mai anti-national decat creqterea fetelor noastre...
4 Mai dati viitoarele mume rii sotie ale copiilor no9tri pe mana jesuitilor: atAta
]ipsia! i (Traian, nr. 61, p. 245).

INTRODUCERE

LXV

conducatorilor politici. Hasdeu avea no/iuni bine precizate asupra naliunii si Statului. Nu gasea alta scapare pentru poporul romnesc
dealt intr'o ofensiva a romfinismului, ofensiva pe care numai * june/ea
generoasa * o putea Infaptui. Care sunt cauzele victoriei germane? se

intreaba el In 26 August 1870 (Columna lui Traian, vol. I, Nr. 12,

p. 1). Fara Indoiala a ele nu stau nici In pusca cu ac, nici in instruc/ia
public&
ci In spiritul nationalist al nouei Germanii. Frana imperiala era cosmopolita, In loc de a fi latina. (< Fi-va Fran/a republican& altfel? ..*.

Respingand categoric orice t idee de petrificare *, Hasdeu lupta

In primul rand contra boierilor 1) contra 4 clasei cosmopolite *, care
era In acelas timp si 43 genera/iunea veche *. 0 spune chiar el, si de
nenumfirate ori. 4 Nu lin cu Rosetti, nu /in cu Bratianu, tin cu aceia
cari astdzi se lupt4 contra boierilor *. (4 Discurs * linut in sala Slatineanu, 23 Octomvrie 1866, publicat In 4 Romdnul *, Miercuri 26 Octom-

vrie, si republicat in 4 Columna lui Traian*, I, Nr. 26, p. 9, 10 Iunie

1870). Dar 4 boierii * sunt uni/i si tari, In timp ce liberalii sunt impar/i/i in dot& tabere, cuzisti si rosii (# acum In urma In centru 0
rosii *).

Inca de pe cnd publica ziarul umoristic Aghiutd, Hasdeu purta

o cumplita lupta Impotriva boierilor si In favoarea Igranilor. In numarul 7 din Aghiutd (pag. 56) coperta arata doua mici tablouri: 4 strajerii satesti; cum au fost, cum vor fi *. Intr'o parte, Iaranii sunt aratali batu/i cu biciul ; alaturi, /firanii Inarmali, tragand In ispravnic
asa ( cum vor fi *. i acest desen satiric nu e cel mai revolu/ionar din
toate eke a publicat Hasdeu In Aghiutd. Chiar In numarul urmator
(p. 57), se afla un desen despre 4 neviolabilitatea * domiciliului *. Scene
1) In articolul de fond din primul numar al lui Traian, rezuma astfel atitudinea sa politica: * ...In imaginea lui Traian se Intrunete ambele elemente ale
existentii noastre nationale: romanism iii democratie e.
* Trei date formeaza totalitatea crezului nostru politic: 1821, 1848, 1866*.
* Sus meritul personal, jos prerogativa nalterii*. Iar In articlul din Columna lui
Traian I, nr. 23, din 28 Mai 1870: t Scuturati-va cu o oar& Inainte de cumetria
boiereasca, fmbranciti la o parte umilitoarea disciplina, Inaltati la o programa
Minutia iii riguroasa, chemati la o sincera Infratire tot ce-i adevarat national i
adevarat progresist In Romania... *

LXVI

INTRODUCERE

brutale alaturi de scene extrem de sentimentale ; a feciorul boieresc *

0 sub-prefectul arata/i in cele mai salbatice aspecte; iar taranii idealizali, a9a cum se gasesc mai tarziu in literatura samanatorista. De aici,
din Aghiugi s'au desprins dm& 4 motive de inspiraiie * de mare circulatie in literatura romneasca modern& ; pe de o parte satira carageleasca, pe de alta parte 4 laranismul t literar. Se gasesc in Aghiuld
un numar impresionant de motive caragea1e9ti: scrisoarea de amorl),
dialogurile mahalage9ti, ridiculul gen Rica Venturiano, 0 altele, pe
care geniul lui Caragiale le-a prelucrat 0 le-a dat o valoare literal%
dar care existau totu0 Inca din 1864 la Hasdeu. Fara a fi atins vreodata
perfecvlunea lui Caragiale, umorul 0 satira lui Hasdeu inseamna un
vadit progres asupra produciiilor satirice contemporane. Hasdeu se

revolta impotriva unor glume din Nichipercea (...Pe unde se p...

gaina...), afirmnd ca Cilibi Moise intrece .Nichipercea # nu numai
prin spirit, ci Inca prin buna cretere # (Aghiuld, Nr. 11, p. 84, 16 Ianuarie 1864). De multe ori las& sa se inIeleaga ca humorul 0 satira lui
stint revolulionare in literatura romneasca.
Republicand e Discursul * din 23 Octomvrue 1866, Hasdeu adaoga
in Columna lui Traian i programul pe care a voit sa-I impuna atunci
# marelui partid de aqiune *, 0 care se rezuma in urmatorul 4 catechism*: 41. Responsabilitatea ministeriala 0 administrativa ; 2. Armarea Iarii in realitate, iar nu printr'o farsa ; 3. InstrucIiunea, iara0

instrucIiunea 0 tot mereu instrucIiunea poporului, contra careia

conspirase Insa0 legea organica a %Aril ; 4. Cel mai riguros control
financiar ; 5. 0 energica 9i sincera combatere a invasiunei evree9ti ;

6. 0 lupta pe moarte contra amestecului strainilor in afacerile /Arii ;

1) 0 4 epistola amoroasa a unui sergent major, comunicata de d. V... son,
amic din Braila *, tsi publicata in Aghiurci, nr. 5, p. 52-53, 1 Decemvrie 1863,
are toata savoarea caragialesca. De altfel, epistola era autentica. Sergentul major
a prins pe d. Vellisson, care trimisese aceasta scrisoare (adresata unei evreice 4 arfoniste *) lui Hasdeu
0 in numarul 7 din Aghiurei (p. 54) apare urmatoarea telegrama, nu mai putin caragealeasca. Braila in 23/12 Decemvrie 1863, 5 ore chip&
amiaza: 4 Sergentul major Nicolae Panu 0 alti doi m'au batut mortalminte astazi
in mijlocul pielei i in fala a sute de oameni, scotand li sabiile. Protestali In numele
legilor cui se cuvine. Vellisson s. Inteun articol din Columna (I, nr. 9, 30 Martie
1870), expresia: 0 baioneta cea intelleginte s.

INTRODUCERS

LXVII

7. Cea mai deplina libertate a cuvantului 9i cea mai deprma libertate

a sufragiului ; 8. Un antagonism perpetuu contra tuturor tendintelor
boiere9ti... *.

Dragostea fata de 4 Omni * qi ura impotriva 4 boierilor * care

strabate 9i in operele sale istorice (d. ex. 'ban Vodd cel Cumplit) nu
se explica numai prin romantica simpatie fa-ca de 4 popor *, de izvorul
tuturor formelor originare, de fantana vie a sentimentelor fundamentale 9i pure. Mai intervine, fire9te, 9i pizma acestui <prince Dieu-donns,

care se 9tia 0 os de Domn *, impotriva unei clase sociale inferioare,

impure (fanariotii), anarhice. In numeroase randuri arata Hasdeu interesele anti-nationale ale boierilor. Pentru ei 4 Unirea * era inceputul
declinului. Nu vor mai putea juca rolul 4 nefast * pe care-1 implinisera
dela Brancoveanu incoace; nu vor mai putea, pe de alt parte, sectitui
4 fantanele vii * ale istoriei neamului, taranimea. Brusca ascensiune
politica (1868-1869) a 4 partidului boieresc * sile9te pe Hasdeu, dup&

ce-i biciuise in atatea satire din Ada*, A scrie faimoasa lui Odd
la ciocoi, care a avut un rasunator succes de pres& 9i de public, 9i care
este, fara indoiala, cea mai reu9ita satira politica din literatura romana.
Nu este, de altfel, singura. Pentruc& Hasdeu, dupa cum facea 4 poli-

tica * in Joan Vodd cel Cumplit, In Rao= gi Vidra 0 in cursul de

Drept constitutional facea politica nu numai In satirile din Aghiugi
(cf. Addenda, vol. I), dar 9i in foarte multe din poeziile sale epice. Coinplotul butei, In afara de caracterul sau anti-boieresc, reflecteaza perfect
atitudinea politic& a lui Hasdeu din acel an ; intocmai ca 9i # fabulele *
9i q baladele 0 sale.

Lupta sa pentru 1 romfinism *, pe care nu o va abandona niciodata

complet, i se pare ca da roade. Inainte chiar de a transforma Columna
lui Traian in publicatie q curat 9tiintifica *, pe motivul ca timpurile
sunt acum schimbate, 9i. con9tiinta nationala cle9teptata Hasdeu
vorbe9te despre influenta pe care au exercitat-o ziarele 9i ideile sale.
e 0 legiune de organe nationaliste, pline de energia junetei 9i invartopte
de vigoarea credintei pentru care luptfi, propagfind din toate partile scanteia Romnismului, pe care Traian cutezase cel dintai a o desrnormanta
de sub noianul fantasmagoriei masonice a lui 48! (Columna lui Traian,
II, Nr. 35, s Buletin Interior *, 20 Septembrie 1871).

LXVIII

INTR ODUCE RE

Iar dupfi Congresul Presei Nalionale, scrie In

Buletinul Interior*

din Columna lui Traian, II, nr. 38, 11 Octomvrie 1871 :

Vntul Romanismului 9uerit atilt de tare, fuck cei mai falnici stejari
ai cosmopolitismului de mai deunfizi, cei mai inflliclirqi adepci ai lojilor
franc-masonice, Ii pleaca umilitele kr frump dinaintea puternicului suflu
al direcliunii nationale *1).
In unul din ultimele sale articole politice, Carliftii (23 Martie 1.902 ;
edilia noastra, p. 300-304), Hasdeu Incearc& o privire generala asupra
istoriei romfine9ti in timpul Regelui Carol I, 0 recunoa0e ca s'a inelat
socotind ca 4 influenia nernIeasca 3) atat de limitata, In realitate
va aduce dupa sine 4 cosmopolitismul *.
Faciind politica marturiswe singur mai tarziu cu 8 patima )),

Hasdeu judecfi totu0 faptele cu o uluitoare obiectivitate. De altfel,

el Insu0 Ii dadea seama de pozi-pa lui cu totul special& In gazetaria
epocei. 4 Ne putem fali, nu pentru prima oaf* ca am semnalat totdeauna pe deplin, cu mai multe zile inainte, ultima faza a lurcurilor,
fiindca niciodata nu ne-am pogorit a cerceta situaliunea sub auspiciile
oportunitaIii, ci numai i numai In vederea adevrului * (Columna lui
Traian, I, Nr. 32, 4 Iulie 1870). De Cate ori scrie despre politica interna,

dovede0e un mare talent de simplificare i organizare a faptelor, un

precis spirit de critica a informaliilor. In totdeauna rezuma, clarifica,
define0e. 1 Fara aceasta caracteristica defini/iune, ar fi cu anevoie
a Inlelege cineva toate cate se petrec 0 se vor petrece Inca In jurul
nostru... > (Columna lui Traian, d Buletin Interior *, anul I, Nr. 44).
1) De altfel Hasdeu, care mArturiseste c iubefte Franta iar nu pe

ciocoii

frantuziti to, protesteath Impotriva unei reprezentatii In limba francezA:

Ceea ce a preocupat Capitala in cursul ultimei saptAmAne a fost o representatiune teatralli in folosul rAnitilor francezi de cAtre un grup de diletanti din clasa
de sus a societatii.
Din fatalitate, n'a dat-o Romdnia i n'a dat-o poporul.
Zicem c n'a dat-o Romdnia, caci s'a jucat numai frarktuzelte, ca i and n'arn
avea o limbA a noastrii proprie.
Zicem c n'a dat-o poporul, cci toate lojele i primele staluri fuseserA ImpArtite
exclusivamente in cercul amicilor inainte de a se anunta spectacolul, pare& inadins
pentru ca nu cumva un burtd-yerde sau un mitocan sA cuteze a ledea alaturi cu un
membru al protipendadei.
Trist! e (Buletin Interior, 22 Febr. a Columna* II, 8 (70) 1871).

INTRODUCERS

LXIX

Discuta fapte i. avonuri recente, dar intotdeauna le cauta radacinile

0 semnificaciile, incearcti s prevad evenimentele, A preintimpine
nenorocirile. t In economie, ca i In politica pull, nu Bunt mai prelioase
tocmai rezultatele cele mai apropiate: vai de acel btirbat de Stat, carele
ii bate capul numai cu momentul de faIrt *1). (t Ocnele in Romtinia *,
9 In articolele sale politice, Hasdeu a dezbitut probleme care au ajuns t actuale * deabia In ultimii ani. Bunoari, proiectul de lege pentru descentralizarea
administrativi, judiciark militar& tji financiari, pe care II propane In Columna
ui Traian din 19 Iunie 1870 (I, nr. 28, p. 1). Sau importanta pe care o acordi
armatei (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870) li care il face citeva luni In
urm& s& propuna o instructie pre-militara.
e ...dorind din tot adancul sufletu/ui ea Rominii a/I reinvie month:dente birb&tia ostatjilor lui Stefan Iji ai lui Mircea, am crede totui o neghiobie de prima
ordine, in conditiile ltiintei militare de astazi, de a cere cu singe rece o copie
material& dup& institutfile din epoca arcului 0 a buzduganului. Ideia noastr& va
fi romineasa, ins& din secolul XIX... *.
o IntroducAnd exercitiul militar pe o *marl general& in Instructiunea Publici,
ne vom conforma cu insili baza psicologic& a pedagogiei intima cunoltinti
a inimei umane...
Iesit din tjcoala primari, elevul va poseda serviciul ostAtiese ca un bun soldat.
Absolvind gimnaziul sau universitatea, el va rivaliza In dibicie pi In exactitate
cu orice veteran, tras pe sub ranit& in curs de doisprezece sau chiar cincisprezece
ani* (Armarea Nafionald, o Columna* I, nr. 56, 16 Noemvrie 1870).
Si tot Hasdeu, In e Columna t, II, nr. 14, 5 Aprilie 1871, face planul unui sat
model: 0 In kc de a ameti pe bietul gran prin metafizicA, oferiti-i un exemplu

de imitat... *
Conditiile satului-model:
e I. Condifiuni intelectuale :
1.

coalA;

2. BisericA;

3. Serviciu ostiqesc.
II. Condifiuni igienice :
1. Locuinti i Imbraciminte;
2. Spitaluri;

3. Hrani.
III. Condifiuni economice:

1. Institute de credit;
2. CM de comunicare ;
3. Irigatiune vi canalizare *.
o N'ar strica gi o miniaturA de muzeu*.
V

LXX

INTRODUCER&

Columna lui Traian, I, Nr. 13, pag. 2). Numai Eminescu mai avea,
alaturi de Hasdeu, asemenea serioase preocupAri in ziaristia: de a
cAuta radAcinile istorice ale evenimentelor, de a le preciza semnificaTiile

0 ghici urmrile.
Organic In tot ce simIea 0 &Idea, Hasdeu descifra spiritul 4 romanismului* In toate manifestkile sufleteti ale poporului romfinesc.
El care afirmase a 0 o fiinVa se nimice9te cnd 10 neag-a principiul*
(ba Scrisoare deschisd cdtre d-1 Nicolau Ionescu, 4 Columna *, II, Nr. 1.,
7 Ianuarie 1871), Inlelegea a orice instittucie civila romitneasca trebue

restauratti In conformitate cu structure sa specifica, iar nu 0 imitat1*

chip& forme streine. Nu numai legislaIia trebue inchegata conform cu
spiritul neamului (cf. Caracterele naionaliteicii romdne ca baza legislaliunii sale, 1 Romfinul *, 11, 13, 14, 20, 25 lanuarie 1868; primul articol

publicat in ediIia noastrk vol. II, pag. 164-468), dar 0 armata trebue
organizatUt conform tradiIiilor militare batrfinecti (Armarea generald,
u Romlinul *, 3, 6 Martie 1868). Iar in articolul Policia ruralei (uRomnul *, 22, 24 Martie 1868) se bucura de vestea c5. Guvernul cere A
se respecte vechile instituIii romnecti. Citeaza ckeva decumente,
prin care incearca s dovedeasca 4 solidaritatea comunal* romneasea.

toate aceste crediace politice ale lui Hasdeu nu erau numai

simple entusiasme sentimentale fard de 0 trecutul i marirea * neamului romnesc. Hasdeu credea in autonomia 0 impenetrabilitatea
creepilor spiritului etnic. A fost ffir indoiala eel dintiti care a vorbit
de o 4 logica naIionara *, de structuri spirituale conforme structurilor
etnice. 0 In adevgr, fiecare popor, ca 0 fiecare individ, are o logica
a sa, adic un mod propriu de a concepe 0 a desvolta ideile. Logica
excentricului Englez diferd de aceea a sistematicului NeamI, melancolicul Spaniol cugeta altfel deck vivacele Francez, 0 niciunul dintre
ei, nici Englezul, nici NeamIul, nici Spaniolul, nici Francezul, nu se
pot asemsana in aceasta privinra cu fantasticul Oriental * (0 Limba
skwicei la Romdni #, cap. I, 7, Traian Nr. 47, p. 188). Destainuecte
pareri revolu/ionare despre scopul 0 justificarea ctiin-cei, 0 vorbecte
despre o 0 ctiinra l'omAneasc6 *. Iat5 ce spune Inteun articol din 15
Iunie 1870: 0 tiin-t.a romneasca este: spiritul aplicat ditre natura
naliunii romitne. Pulin ne pas de Ottentoli 0 de Irochezi! Vora fi

INTRODUCEBB

LXXI

osandi/i a zace Inteo trandava starpiciune, din data ce imaginara

groala a fruntariei ne va Iinea cu bralele incrucipte b. (Colorants lui
Traian, I, p. 27).
Ceea ce e mai curios, o spune asta Hasdeu, romanul cel mai, invacat al secolului XIX! Dar 110 spune dupa ce a dovedit cali poate
asimila toate metodele de investigape ale spiritului european, dela
filologie 0 numismatica, 'Ana la economia politics 0 istoria dreptului...

In mice caz, nu e cea din urma 4 contradigie * aparenta care ne intampina in gandirea lui Hasdeu. Romantic, dar de o structurfi romantick polara, Hasdeu Incerca adesea sa-0 domine 0 sa-0 4 transforme #
melancoliile prin aqiune, in deosebi activand impotriva Ea insmi.
Fie ca sunt u eforturi de obiectivizare *, fie ca sunt 4 contradicIiile *
inerente marilor romantici, fie ca sunt pur 0 simplu polii opu0 ai
imensului sdu camp ideologic toate acestea dovedesc o robust
personalitate, in care contrariile -se pot Intregi. Hasdeu, despotul,
lupta pentru libertatea 0 demnitatea individuala ; el, prinwl, lupta
contra aristocralilor 0 pentru opinca ; el, omul cel mai universal al
vremii sale, lupta pentru cel mai intransigent romnism; el, cel mai
genial 0 mai u pasionat * istoric, lupta pentru t adevarul istoric #. In
lupta aceasta impotriva lui insmi, a biruit, aproape intotdeauna, el...

5. Coneeptia istoria.
S'a spus 0 judecata aceasta circula cu insistenla ca opera
istorica a lui Hasdeu e # haotica *. Astfel pare ea, firete, unui cetitor
nepregatit 0, mai ales, lipsit de rabdare. Cel care urmarqte lima cu
aten/ie paragrafele din Istoria Critica, bunaoara, ii patrunde repede
planul general ; plan riguros, de o perfecta economie, pacfituind

daca

poate fi vorba de un # pacat * numai prin propor/iile lui monumentale. Hasdeu insu0 0-a dat seama a numeroasele sale monografii complimentare ar putea intuneca, la o pripit lectura, imaginea
totala a Istoriei critice. In prefaia la edi/ia I-a scrie: t Aplicarea celei
mai riguroase metode analitice silindu-ma a descompune toate elementele constitutive ale fiecarei chestiuni 'Ana la punctul non-plusultra, m'a atras vrand-nevrand In episoade mari 0 mici, de care insa
V.

LXXII

INTRODUCERE

Bunt departe de a ma ciii, caci ele mi-au permis a resolvi inteun mod.
incidental o mulIime de probleme de cea mai inalta importanla nu
numai pentru Romani, dara gi. pentru studiul universal al istoriei... *
Istoria criticd, firegte, nu e construita 4 clasic *. Nu avea nimic
de a face viziunea romantic& a lui Hasdeu dominata de monumental * gi 4 originar * cu o tectonica liniara, mediteraniana. Prin
tot ce iubea Hasdeu in istorie (0 originile *, Mamele, plasma amorffi),
gi prin sensul pe care il dedea el istoriei romanegti (Dacii, elementele
pre-latine)
nu i-ar fi fost fireasca o constructie 4 clasica *. Degi in

politica milita pentru pan-latinism

structura sa mental& nu era

deloc latina. In tot ce a fficut gi a scris Hasdeu, nu se ghicegte nostalgia

spiritului sau pentru normele mediteraniene. Asta nu inseamna, insa,

ca Hasdeu nu construia dupa canoane tot atat de riguroase. Daca

Istoria Criticd ar fi fost sfargita, caracterul sau <cgotic * sau, mai
precis, de Summa historiae ar fi fost evident pentru oricine. Paragrafele, episoadele, care astfizi ratacesc pe un neiniIiat
intocmai ca
quaestiones 0 articuli intr'o Summa medievala se intregesc inteo

perfectfi economie. Trebue sa se Iina necontenit prezent in minte

planul acestei monumentale lucrari. # In scrierea de faIa noi am dori
sa se rfisfranga, sub toate aspectele sale, traiul naliunii romane in
sec. XIV: lucrarea naturii asupra omului i a omului asupra naturii,
endosmosul dintre geniu i mullime, persistenla sangelui, spiritul
epocii gi aga mai incolo. Am imparIit intreaga materie in gapte car/i:
I. Pamantul gi poporul ; II. Tronul gi nobilimea ; III. Arma ; IV. Crucea ;

V. Economia gi Dreptul; VI. Limba gi literatura ; VII. Concluziuni *

(Planul f i metodul, in Columna lui Traian, II, p. 144). N'a fost sfargita
cleat prima parte a carIii I-a. Dar se poate reconstitui gi a doua parte
.- 4 poporul * care ar fi fost probabil acea Istorie etnograficii a Munteniei pe care o anunta Hasdeu in Istoria Criticd (ed. II, p. 199). Caci
studiile pe care le publica in Columna lui Traian, dupa apariIia fasci-

culei 1 din volumul II al Istoriei critice studii in care

cerceteaz&
* originea civilizaIiei *, (< alfabetul dacic *, (4paleontologia vestman-

tului, armei gi locuinIei in Romania *, originile agriculturii, viniculturii

gi pfistoriei la Romani, etc. nu sunt decat capitole dintr'o vasta

monografie asupra preistoriei gi etnografiei Munteniei.

INTRODUCERE

LXXIII

Constructia rnonumentala a Istoriei critics a speriat In deosebi pe

savantii generaliilor imediat urmatoare lui Hasdeu. Imensa erudiVe
adunata in paginile ei, neputand fi cleat arareori controlata, a Inceput
A fie pusa la indoiala. Nu ne referim la mediocri de specie lui Gh.
Panu, care avea curajul A vorbeasca astfel de Hasdeu: 4 Noua deocam-

data nu ne trebue sanscritioi 0 zendice0 1), noua ne trebue filologi

ai limbelor romanice 0 slavioi... * (scrisoarea catre Iacob Negruzzi;
Torouliu 0 Carda, Studii fi documente, vol. I, p. 162). Un Gh. Panu
judecand pe Hasdeu! Sfatuind sa se apuce de filologie slava pe cel
dintai 0 poate cel mai mare slavist roman!.. Ne amintim, Insa,
a savanIi oneoi, ca Alexandru Phillippide, au fost nedrepti cu oiinIa
lui Hasdeu. Ca Hasdeu a facut grepli, ea nu toate etimologiile sale
erau justificate era firesc. Dar A. Phillippide (Specio2istul roma,
Viata Romaneasca #, I, 1907, p. 419) pune la indoiala cinstea oiintifica a lui Hasdeu, insinuand ca citeaza carti. fara A le fi cetit. Uitase
pe semne ea Hasdeu, atunci cand executase Inteun pamflet magistral
(ziarul Binele Public, MartieAprilie 1881) cartea elevului sau Tocilescu, Dacia inainte de Traian aclusese probe zdrobitoare ca Tocileseu copiaza bibliografia de unde poate, chiar din cataloagele anticarilor. Al. Phillippide se mil% eh Hasdeu citeaza, pentru friguri, pe
Hippocrat, Vico, cartea lui boy 0 Mahlbhirata de0 este o tendin%
generala a romanticilor, 0 In arta 0 In oiinVa, sa dea semnificaiie
amanuntelor vulgare prin citate din izvoare # canonice #. Phillippide
insinuiaza IDA lipsa de onestitate a lui Hasdeu pentruca citeaza Ma.

habharata apud Muir, Original sanskrit texts, London 1863, in 80, t. 4,

p. 314 adaogand In paranteza: (< D-1 Hasdeu oie sanscrita ca apa *

(Specialistul romin, p. 418). E greu de precizat cilta sanskrita oia

Hasdeu. E ufor de aratat, mnsgi, ea Phillippide oia destul de purina
englezeasca. Pentruca Original sanskrit texts nu inseamna

cum credea

1) Ca avem nevoie de iranigti, de II zendicegti s cum spunea Panu, o dovedelte

faptul ca d-1 prof. 0. Densusianu (Irano-romanica, s Grai qi Bullet io, 1923-1924,

p. 38-71, 235-250) a Incercat s explice prin iraniana, Infra altele, cuvfintul,

stand, pe care, pe aceeagi cale,il explicase gi Hasdeu (Columna lui Traian, V, p. 105).
Cf. asupra acestor etimologii, A. Rosetti, Rey. de linguistique romane,1927, p. 230, gi
Resturi de limbd ecito-sarmatd (II Viala Romfinease *, LXXX, p. 114 gi urm.)

LXXIV

-INTRODUCE RE

texte sanskrite publicate in original, ci pur i simplu o culegere

de texte sanskrite autentice. i degeaba se speria ca Hasdeu cita pe
Muir, pentruca Muir dedea traducerea textelor sanskrite. Nu era deci
nevoie sa 4 -tie sanscrita ca apa ca sa poata face trimiterea la Muir ;
era destul sa 9tie bine limba engleza. i Hasdeu o 9tia
Pe asemenea observaPi care uneori descopereau profunda ignoran-ca a chiar acelora care le faceau (cazul Gh. Panu) s'a intemeiat
legenda ca tiinpt enciclopedica a lui Hasdeu e necontrolabila, aproximativa i haotica. Legend& nedreapta, impotriva careia au inceput
el

sa se ridice competenpi de astazi dovedind ca Hasdeu a fost cel

mai bun editor de texte vechi romnqti, cel mai invalat roman 9i
foarte onest in citate. Ceea ce a contribuit, fara indoiala, la u cornpromiterea * lui Hasdeu a Lost faptul ca din atatea foarte ingenioase
ipoteze, numai cateva au rezistat timpului. Dar aceasta timpurie ofilire
a ipotezelor este un lucru curent in filologie i istorie. Cate teorii filo-

logice dela 1870 mai sunt acceptate astazi de vtiinva? Cate ipoteze
istorice dela 1870 n'au fost inmormantate dupa o generape? Scurta
vial& a unei ipoteze este destinul trist al oricarei <teorii * din tiin-cele
istorice. Cu toate acestea au supraviquit In liniile kr mari. multe
din 4 descoperirile * 0 4 legile lui Hasdeu. Bunaoara, teoria circulaPei
cuvintelor ; existenIa cuvintelor dacice in limba romana ; importanla
Olteniei in istoria romanilor ; pluralitatea Basarabilor ; ipoteza asupra
originei basmului; influenla bogomilismului asupra literaturii scrise 1),
0 Inca alte cateva ipoteze de lucru sunt i astazi valide. Dar ceea ce
intereseaza in opera unui istoric nu sunt ipotezele de lucru sau rezultatele pe care le obline ci metoda i concenia pe care o formuleaza

el despre valoarea istoriei. De0 n'a avut elevi in adevaratul IneIes

al cuvantului

cad Gr. Tocilescu a insemnat un mare pas inapoi 2)

metoda lui Hasdeu este astazi, mai mult ca oricand, acceptata

gi

1) Astazi ipoteza aceasta este depreciat la noi, In urma observatiilor d-lui

prof. D. Russo (Studii bizantino-romEne, Bucure9ti 1907). Ne propunem sl aratAm,

Inteo lucrare speciala, ca totusi Hasdeu a avut dreptate.

2) Unele ipoteze ale lui Hasdeu sunt reluate de prof. Ilie Barbulescu (d.
ex. Individualitatea limbii romdne i elementele slave vechi, Bucure0i, 1929, p. 494,

etc.). Vezi qi N. Mustat, Arhiva, XXXII, 1, p, 69.

INTRODUCERS

LXXV

rodita. Evident, nu e vorba de metoda de lucru care e atat de persona% la Hasdeu, datorita n primul rand structurei sale romantice,
gi in al doilea rand 4 genialitatii* sale. Ci de felul de a interpreta anumite realitati romnegti, acordandu-le o maxima importanta sau
reducandu-le la fapt divers. Bunaoara, pasiunea cu care Hasdeu a

militat * Inca din prima tinerete pentru importanta elementului

traco-dac In istoria, limba i cultura romaneasca se poate spune
ca a rodit magnific in opera lui Vasile Parvan gi a elevilor lui. Cand

se intreba Iiasdeu, prin 1860: Perit-au Dacii? --intrebarea aceasta

aproape ea nu avea sens pentru contemporani. 8wala latinista nu-gi
epuizase inch tirania i gloria. Altde erau problemele care solicitau
pasiunea i inteligenta elitelor romanegti. Hasdeu apare ea un meteor

in aceasta disputa in jurul elatinitii *, a (< occidentalizarii*, a (I barbariei *. Prin studiul sau de tinerete care nu era, de altfel, deceit
o versiune definitiva a altor incercari din adolescenta, prin cerce,
tarile care au urmat, Hasdeu incearca s fixeze parghia istoriei romanilor in alt punct de sprijin. Totul se schimba, In perspective istoriei
romfinegti 0 in justificarea misiunii istorice a neamului nostru, daca
privim din acest unghiu. Nu mai suntem pur gi simplu un popor romanic; participlim la un popor originar, a card glorie precede pe

cea a Romei...
Este ugor de Inteles pasiunea lui Hasdeu pentru problema daca.'
In primul rand, simpatia romantica pentru 4 steavechi*, primordial,
*original. )).

In al doilea rand, opozitia tot romantica

fa-VA de

orice universalism, civil sau spiritual; tendinta de a gasi, cu mice pret,

structuri organice, autonome, impenetrabile; etnicitate contra universalism (politic, celebrul cosmopolitism i nationalism* al lui
Hasdeu). Fenomentul acesta de opozitie contra universalismului
degi a fost promovat de Reform i exaltat de gandirea romantica,
are o aparitie mult mai frecventa in istorie, bine inteles de semnificatii locale. In epocile de criza ale istoriei unui neam, intoarcerea la
radacini )), la e originar * i 4 specific )), opunerea sau chiar negarea
universalismului* este un fenomen deseori verificat. Intoarcerea
Indiei la hinduism 4 fenomen originar
gi abandonarea budhismului ((( religie universal& *), in timpul marilor invazii turco-mongole

LXXVI

INTRODUCERE

9i a valului islamic, care ameninca chiar fiinta spiritual& 9i istoric& a

naliunei indiene. In timpurile moderne, primejdia care ameninIa fiinta
indiana este stapanirea politic& 9i spiritual& a unui neam european;
de aceia, asistam astazi la o a moda * pre-ariand in toil% gandirea indiana. Se cant& cu orice preI o desolidarizare de familia indo-europeana (din care fac parte 9i Englezii), o ie9ire din (( universal * 9i
gfisirea unei radacini autonome, locale, 0 etnice *. Fenomen identic In
Japonia, unde, in mijlocul secolului trecut, asistam la redescoperirea
religiei na/ionale, shintoismul, 9i decadenla precipitata a budhismului.
a Criza * Japoniei din veacul XIX seamana cu criza care a strabatut
Franla imediat dupa RevoluIie ; pe de o parte frenezia libertkii, con9tiirtla unei etape aurorale in istorie, pe de alta parte primejdiile din
afara. i atunci chiar aceste valori aabstracte* 9i universale, care fa-

cusera gloria Revoluliei, valori laice, 4 umane*, au devenit pentru

scurt timp 41 franceze *. Zeila Rwciunii era divinitatea poporului francez,
egala Francei (cf. F. A. Aulard, Le culte de la Raison et le culte de l'Etre

supreme, 1793-1794; Paris 1892). a Criza * care va incerca con9tiinIa

romneasca de abia peste citeva generalii o steal:oil-Luse Hasdeu

Inca de pe la 1860. Caci era acela9i amestec de frenezie a libertfilii
(ca In FranTa), a 4 intrarii in lume * (asemanare cu Japonia dela jumatatea secolului XIX) 9i. de primejdie a (dnstrainarii* (a invazia *,
teroarea generaVei dela 1859-1870 invazia care AmeninIa FranIa
pe la 1793-1794), a a dezradacinarii* (occidentalizarea criza similara In Japonia).
Toate acestea au contribuit, inteo masura mai mica sau mai mare,
la cristalizarea pasiunii lui Hasdeu pentru Daci*. De altfel, o generacie dup.& el, fenomenul s'a repetat in FranTa unde Camille Jullian
scrie Istoria Galiei, afirmnd ca mult laudata civilizalie roman& nu

a fost deck un militarism brutal, care a distrus inceputurile unei

culturi promiIatoare, a locale * (celtice). Iar pe la 1900 gandirea spaniola se a desolidarizeaza * de latinitate 9i Roma, prin Unamuno, revendicanduli radacini a pasionale * (a africane *; VizigoIii). In Germania 9i Anglia, atitudinile acestea de autonomie Bunt frecvente. In
cultura romaneasca, dup.& Hasdeu care n'a izbutit sali intereseze
contemporanii asupra acestei glorii pre-romane a rasei noastre

INTRODUCERE

LXXVII

4 momentul dacic s trae9te cu fervoare numai In strania Dacie preistoricti

a lui N. Densu9ianu, ca sa deving cu adevarat instrument de crealie

istorica la Parvan 9i elevii sai, 9i mijloc de valorificare etica gi metafizica a existenlii la Lucian Blaga (4 Revolta fondului autohton *).
Astiizi, fascinalia Dacilor depfile9te interesul oiinIific ; totul ne Indeamna a crede Ca setea de 4 originar * 9i 4 local * se va adanci in spiri-

tualitatea romaneasca. De aceea afirmam ca rnetoda lui Hasdeu rode9te astazi, 9i se bucura de o actualitate pe care n'a cunoscut-o niciodata In timpul vieIii.
Romantic in filosofia istoriei, pe care o inIelege ca o eterna creoere,
o nesffirita desfa9urare Hasdeu imprumuta totu9i carlilor pe care
le citeoe pe la 1870 o anumita conceptie pozitivista, socotind aceasta

continua desfaprare ca o 4 evolucie *. (De altfel, In filozofia istorica

a pozitivismului au trecut destule elemente ronantice). Hasdeu se
grabeoe ins sa precizeze masura In care se lag influentat de pozitivism. 4 Suntem departe de a apaqine a9a numitei 9coale pozitiviste
din Francia ... Pozitivismul cel adevarat nu poate respinge direct
sau indirect nici pe unul din elementele constitutive ale Universului ...

A nega spiritul sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin fizica,

este o procedura tot a9a de nelegitima ea 9i negarea materiei sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin metafizica ... Doctrina pozitivii,
dupa cum ni place not& a o concepe, probeaza materia prin experiment,
probeaza spiritul prin rationament, 0 probeaza prin experiment fi prin
rafionament ceea ce este materie fi spirit totodAtii, deoarece fiecare taram

pur sau mixt poseda in parte ate o procedura conforma propriei sale
naturi. Medicul carele ar examina ochii prin steotoscop 9i pieptul prin
oftalmoscop, ar fi un curios medic. Filozoful carele studiaza spiritul
pe o cale materiala qi inchide materia In criteriuI raIiunii, este un ciudat
filozof ... Un pozitivism bazat pe istorie trebue sa fie materialist,
spiritualist fi deist totodati i .. . Spiritul 9i Divinitatea nu numai ca pre-

domnesc In istoria propriu zisa, dar ele transpira chiar in antropologie,

cea mai materialista din toate oiintele care se ocupa cu studiul naturei
umane ... * (Materia, spiritul fi divinitatea. Pozitivism istoric, 4 Columna
lui Traian *, IV, -nr. 8, 1 Iunie 1873, p. 144.) Asemenea afirmatii, din
partea unui istoric far% nicio sirnpatie pentru creoinism, 9i In special

LXXVIII

INTRODUCERE

pentru ortodoxie, facute in plin pozitivism

sunt semnificative.
Hasdeu se va mandri cu ele, mai tarziu, cand le va republica intovara9ite de completari spiritiste, in Revista Noug. Iar dupa ce discuta
ipotezele lui Darwin i. Lubbock, Hasdeu ajunge la urmatoarele concluzii: 4 . . . Este dar invederat ca pe om 11 produsese nu selectiu-

nea naturala, nu vreo alta lege fizica, nu materia cea necon9tiinta,

ci o cauza intenIionala, o foga inteligente, o putere prevazatoare,
avand in scop progresul uman in viitor, iar nu mizerabilul statu
quo al salbatecului* (ibidem, p. 149).
Intr'un studiu urmator, Originea cipilizaiunii (4 Columna *, IV,
nr. 9, Iulie 1873) 40 precizeaza concemia providencei in istorie.
Observa a is progresul uman e numai posibil, nu necesar * (p. 170),
ca 4 selecOunea providentiala nu distruge liberul arbitriu urnan 0 nu
inlatureaza responsabilitatea moral& * (ibid.). DecadenIa Egiptului nu
poate fi explicata prin factori climaterici (p. 171). << Factorii climaterici,
genealogici i. sociali ridica cele de mai multe ori pe ici-colea cate un
col-0pr al valului, chiar atunci insa cand el arunca o vie lumina asupra
chestiunii giniilor, popoarelor, oamenilor mari, totui ramane ceva in

rezerva, un mic residuum mai esenIial decat toate, un sambure care

nu se rezolva cleat prin seleqiunea providenVala ... *. <( Aceasta

aeciune a Provedinlei, dei continua, totui nu impune umanitaIii,
girrcii, poporului sau individului vreo direqiune necesara, ci-i faciliteaza numai posibilitatea de a merge mai bine sau mai iute, posibilitatea de a ajunge mai sus sau mai departe, o simpla posibilitate, famanand in responsabilitatea omului de ali 1mplini misiunea sau de
a o neglege, a face mai mult sau mai pulin, a se radica sau a cadea.
Fara Divinitate, civilisapunea ar sta prea jos ; fara liber arbitriu, ar
sta prea sus ; simultanitatea Divinitalii cu liberul arbitriu impacand
singura in istorie susul extrem cu josul extrem; iar cat despre punturi
intermediare, ele decurg din presiunea circumfuselor, caci ProvedinIa nu schimba raporturile lucrurilor * (ibid. p. 172).
Hasdeu incerca sa valorifice moral # progresul * uman, fara sa renunIe la prezenTa imanenta a divinitaIii in istorie. Pe &and pregatea
volumul II din Istoria Criticci, i. se lupta cu marile probleme ale inceputurilor civilizaIiei simOse nevoia de ali preciza i poziliile

INTRODUCERE

LXXIX

sale filozofice Dar n'a facut-o decfit intilmplfitor. Era prea indrgostit
ca s incerce dezbaterea pe larg a unei
de 4 fapi a sau de R legend'a

teorii filozofice. Rezisterqa sa impotriva pozitivismului este tatuei

uimitoare, and ne amintim c primise entuziasmat metodele pozitive
in lingvistic i antropologie. Efortul filozofic, in aceast etapa a
lui Hasdeu, se concentreaza in evitarea oriarei 4 teorii unilaterale *
A fost unul dintre puinii romni ai secolului XIX care nu judeca
lumea u unilateral * adica nu o socotea, cum spunea el, u exclusiv
materiala * sau e exclusiv spiritual'a *. Dack in aceasta etapft, ei-ar
fi continuat meditaciile filozofice, ar fi formulat, facia indoialsa, o teorie
a 4 planurior realitt9ii a.

S'a Intors tns, foarte repede, la istorie. Mai precis, la etnografie

ai preistorie, ca sa fie dupa ease luni fascinat pentru o bunk bucata
de timp de lingvisticfi. RenunTa la dezbateri teoretice, ins'a in tot ce
scrie se accentuiala setea lui romantic& de 4 inceputuri*, pasiunea lui
pentru structurile colective (institt4ii, obiceiuri, legende), pentru global,
organic, concret. Acum incepe sa studieze cu mai multa rvn folklorul,
sa-i caute izvoarele, sa-i ghiceasea legile. Este in aceasta aplecare a
lui Hasdeu pentru faptul total, colectiv, anonim, originar o intreag1

conceplie istorick IA care epoca lui, a Unirii ei a Independenlii, nu

a asimilat-o. Se promovau atunci s individualitile * ei se cautau in
Istoria neamului efiguri * mari nu institucii i obiceiuri. Concert-Oa
istorick a lui Hasdeu primatul realitttilor originare, aurorale nu
incepe s fie, la noi, deck de acum inainte actuala. Hasdeu se trudea
totuei s justifice originalitatea unui popor sau a unei etape istorice
in chiar totalitatea istoriei. u ...0biceile cele mai originale, cele
mai ciudate in aparen0, cele mai exceplionale la prima vedere, apaqin
in totalitatea timpilor umanit4ii intregi, dar In perioctde definite camatematiceete vorracterisa diferite popoare sau regiuni, astfel c
bind usul x in totalitatea timpilor este comun lui A, B, C, D, E,
F
insii A ei F 1-au avut numai in periodul a, D numai in periodul

i E numai in periodul y, etc.

Cu alte cuvinte, punctul fundamental de stabilit este: in epoca

13, B

cutare obiceiul cutare distingea poporul cutare in regiunea cutare *.

(Originile Craiovei, 14, Columna lui Traian, VIII, 1877, p. 344).

LXXX

DITRODUCERE

Geniu romantic, Hasdeu ramane inainte de toate unur dintre,cele

mai uluitoare genii pe care Ie-a zamislit neamul romnesc. Hasdeu
este de altfel singurul care a trait un romantism romanese 0 a realizat
o viziune magica romaneasch. Valorificarea istoriei, inIeleasa ca un
izvor de fenomene originare ; valorificarea morlii, Inceleasa ca pragul
de unde bleep un nestar0t numar de 4 forme * care due, una prin alta,
la ultima perfecOune: Durnnezeu conceplia aceasta magica a exi-

stemei 0. a omului nu a realizat-o niciun roman din secolul XIX.

Structura magica a gandirii lui Hasdeu se manifesta In toata opera sa:

orgoliu 0 agiune In viata 0 in lupta politica, elogiul eroismului 0

al ambiliei imperiale (Razvan ;i Vidra), incredere in geniul sail 0 in
misiunea neamului sau, optimism. Restaurand viziunea romantica pe
adevaratele sale axe magia Hasdeu nu e numai cel mai prof und
romantic al nostru, dar 0 unul dintre cele mai insemnate figuri ale
romantismului european. Dupa Novalis, este singurul care a avut o
intuilie magica a lumii atat de perfecta 0 de coherenta.
Geniu de o Inspaimantatoare vastitate, Hasdeu 0-a ebeltuit

puterile sale creatoare cu o nepasare pe care numai un print, un

romantic 0 un erou ea el 0-o putea Ingadui. Din tot ce ar fi putut
crea, au ramas multe antiere, 0 foarte puline monumente. Dar planul
acestor antiere aunt suficiente sa acorde semnificalie istorica unei
intregi epoci.
Descoperit cel din urma dintre toate figurile mari ale secolului XIX,
Hasdeu va fi anevoie de asimilat total de cultura romneasca. Destinul

lui de abia acum Incepe ...

*
*

POEZII

POEZII

MUZA
In OH nepatrunse de-a soarelui cfii;
Unde ursul ealea peste munci de ghiata ;
Se pcigoara muza, inviilitil 'n ceatii,
La a friguroasei Canade copii.
5

10

Iat6 cli, din fimdul vechilor pfiduri,

Cntec se strecoarft 'n valuri Intrerupte,
Zugavind cu dupnani sfingeroase lupte,
Oglindind nespuii frumuselii nuri.
Astfel, lumea 'ntreaga falnic strlibfitand,
Oriunde s'avtintii cntfireala zink

Dragostea 0 slava ca un ec suspinl

Cara ceriuri shoal% al omului gtmd.
1860

8CRIERI LITERARE, MORALE 8! POLITICE

IONACU VODA
BALADA
(1574)

t Robi sa nu se fact). ! Nu voi s m 'ncurc !

Marti tot ce-i Turc !
Astfel Iona9cu Voda porunceqte.
Sbarnfie sageata, i funebru-i cant,
Acordat In vfint,
Suer prim came i-apoi amuIete !
4

StaIi ! Destula treab4 ! *

Stolnicul Moroi,
10

VIA un ciocoi,

Aducand cu sine pe-un vizir sau pa.

catre Voda zice umilit,
4 Doamne
a Focu-i potolit,
* Sfi deschizi acuma i punga vriljma0 !

!;

Seraskirul 4sta, ca s nu-1 omori,

0 sA-%i dea comori:
4 Glbenai de aur parca rupci din soare !
Domnul In urgie striga : mai fartati !
Dracului sa-i daTi
Turcul i ciocoiul pe-o spanzuratoare ! *

15

41

$i pe cand arma0i pe-amandoi In sus

20

Cioarelor i-au dus,

POEZII

Zise Vodh chtre ceata-i voiniceasch:

4 Cine vrea sh scape %ant de necaz,
4 Fie bun viteaz
e i la banul naibei sh nu se gAndeasca 1 *
1862

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

FEMEIA INNECATA
FAB ULA

Pe mal ezand
Plin de 'ntristare,

Eu petreceam prin end

Pe rand
5

10

Necazurile vielii solitare,

4 Ce trai
a De raie A fi casfitorit !
t Ce dulce armonie
STA tot iubeoi necontenit,
o

Ffind mereu iubit

Cu duio0e !
t Mai in sfaiTit
a Si mie
15

4 Imi trebue o sacie,

de bucurie !*

4 Sfi mor

Deodata

Iata
Alearg oarecine,
20

Dand busta peste mine.

POEZII

4- Bre, ce-ai paIit, vecine? I

Rau
Si bine!
# Nevasta mi-a cazut In rau:
4 S'a dus
#

Pe apa 'n sus,

Si-i caut trupul eu!*

Cu voia dumitale,
fi, prietene, cam greu,

e Ti-a

lo

Cad trebuia s'apuci la vale , s,

InvaIii, mai,

t Doar pe flacai

15

15

Ca tine!
Eu Imi cunosc nevasta foarte bine!
e Ea toate le facea pe dos,
4 i prin urmare bietul val
a A. fost silit s'o duca nu In jos,
4 Ci drept la deal:
cc Pe placul ei
4 SS. 'nnoate,

4 Cad altfel nu se poatel*

Destule sunt asemenea femei,

Dar nu se 'nneaca toate!

1873 ; prima variantA, 1862

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

ADEVARATUL POET
Doi dumani far' astimpar in urgie
In inima poetului se bat:
A Iarnii din aproape tiranie,
si-al cerului un echo departat 1
5

10

15

20

In jos atfirna 'n greutate lutul ;

In sus se 'nana-al insuflarii foc...
Se rumpe inima la tot minutul:
Vrajma0i 9i-au ales acela0 loc !
Cumplita-i lupta! ea se poate simte !
Dar n'o depinge-al graiului penel:
El zugravete plastice morminte,
Mormantul inimii i-ascuns de el!
Sunt clipe, cfind vapaia cea sublima
Se urea, stralucind ca meteor:
Se pare ca splendoarea se darama
Pe elementul ce-o popre9te'n sbor !

Sunt clipe cand povara taritoare

Intinde falnic orizontul sau,
5i-ascunde 'n adancimi marelul soare
Al cugetarilor lui Dumnezeu!

POEZII

Cazut din sfera de lumini nestAnse,

Trantit In glodul patimii lumeoi,
Poetul ride 'n amArite planse
Sau geme el In hohote draceoi !
5

Idei contrare, cerul i. pamantul,

Din inima sarmanului detun.
S'aduna gloate spre-a'sculta cuvantul...
Si-apoi rostesc osanda: a Ii nebun ! xl
1863

SCRIERI LITERARM, MORALE SI POLITICE

10

TEFAN TO1qA VODA 1 VORNICUL ION MOTOC

IN PRINSOARE LA LEOPOLE
(1564)

Stefan Toma Voda plnge 'n Inchisoare,

Aruncat In lanTuri i lipsit de soare:
e Ah! de ce, Mo/oace, m'ai urcat pe tron? *

Vornicul zilmbeoe: tulburate oapte

Nu-i Insufla 'n cuget stafia de noapte,
Nici d'obezi se 'ntrista vornicul Ion.

Iat'un ce 'nalbeoe In firida porta ;

0 Nu priveoi, Moloace, cum se scoalfi mor%ii?

e Despota cu-o ceata... ah, nu ma lam ! *

10

15

Vornicul se uita spre acea negrealfi,

Vorniculi suceoe corbul de musteata:
0 Esti nebun ! * el zice la Maria Sa.

Tomp 'n jos pogoara ochii plini de frica:

4 Ne 'nnecam, Moloace ! au nu vezi nemica?
e SAngele se sue... cum de nu siinceoi? *
Vorniculi intinde mocaneasca-i %urea,

Ca pe puf pe-o piatra vornicul se culca:

0 Vremea buna, Tomp ! da voinic mai eOi... *.

TOEZII
Bufna jalnic geme; boaltele rasuna ;
Ceru-i far' de stele; fulgera i tuna:
t Scoala, ah, MoIoace ! iadul s'o deschis !*

Lui Moloc nu-i grija, lumea 'n praf se sfarme !

Pe 'nnegrite lespezi el ca paa doarme,
Mngaiet In somnu-i d'un fantastic vis !
Tomp se 'nfioartt: Doamne ! o naluca
Se ridia, cregte, de grumaz 1-apucti!
4 Ajutor, Moioace, moartea s'o ivit. , . *.

10

Vornicul se 'ndreapta, iata-1 In picioare:

t Cu plecata frunte un Moloc nu moare !*

Tun bral de arama 'n Tonna s'o lovit.

1861

'11

12

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

BRADUL
Mid arde soarele de mai,
Cancl vantul iernii geme,
Mare WI brad pe 'naltul plai
Sta verde 'n orice vreme.
5

10

0 radacina de colos
i-a sfredelit In stalled,
Si de pe stanch' maiestos
Mai sfredele0e Inca!

De mult cu blocul de granit

El s'a facut tot una,
pe-amandoi necontenit
Ii sguduie furtuna.

lemn 0 piatra la un loc,

15

20

Verdeata-i ne 'ntrerupta
Aspira ger, Indura foe,
Cu trasnetul se lupta!

La piept cu viforul turbat,

La cap cu norul rece,
De-atatia ani nestramutat
El tot ap petrece.

POEM
De-ar fi sa-i &Ili In vai adanci
Odihna desmierdata,
Rapindu-i viscole i. stanci
L-a-ci omort pe data!
5

Cand arde soarele de mai,

Cand vfintul iernii geme,

Marqul brad pe 'naltul plai

SO verde 'n mice vreme !
1872; prima variant, 1863

13

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

14

TABLOU FLAMAND
BALADA.

UmblAnd prin odaie, tatal cu 'nfocare

Vorbea despre lark despre Adunare,
Despre Ministere, Dunare, negot ;
OsAndea Prusacul, zicAnd ca-i un caine,
5

10

15

20

Fraata se tot schimba de azi 'Ana ratline,

Turcul n'are minte, Moscovitu-i hot.
Intr'un colt de cas bunatatea mama
Pieptena pe bietul catelu de dama,
Care de durere hamaia mereu.
4 Ia te linioeoe ! Mai agteapt'o leaca!
4 E ruine, draga, gura sfi nu-ti taca!
4 Voi sfOri odata ! Nu fii ap rau!*
Fata, dulce floare, care tot viseaza
Ca 'n veci o s'o scalde raza dupa raza,
i nimic nu oie de brume i noH ;
Fata pe fereastra priveoe 'n gradina,
Urmarind cu ochiul ireata albina,
Care dupa miere colinda pe flori.
Lfinga o msata, aproape de fata,
1.1n amie al casei asculta pe tata,

POZZII

Repetand adesea: negre9it, da-da!

i fiindca- tatal nu baga de seama,

Pe and caleluul ocupi pe mama,

Amicul la fa% lacom se uital...
1863

15

16

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

LUI N. NICOLEANU
Rade omul, cat e june ;
Cat e june, omul plnge ;
Si razand-plangand,
5
.

10

15

Cana cantece nebune,

Cana cantece de sange,
Cana vrand-nevrand !

Rasu-i o speranca plink

Plansu-i urma de speranra
Rupta din apus ;
far sperauca-i o gradinfi
D'unde cantecul se lantii
Drept la Cel de sus !
Ins& iata ffiea veste
Focu 'n spuzil se preface,
Spuza piere 'n \rant:

Cnd speranla nu mai este,

Tace plansul, rasul tace...
Cum vrei sa mai cant!

20

Am ajuns o czilturA
i privesc cu nesimIire
Imprejurul meu:

Fara teama de tortufa,

POEZII

.17

F5r dor de fericire,

Voi B5. cuget eu!

Suflet veted, minte rece,

Mi-a r5mas atat in lume
TO tot cantfiresc:
Orice VA orice trece,
S' despoi de mandru-i nume,
Masca sn-i r5pesc !

10

Tot ce-i falnic, tot ce-i mare,

Tot ce-Ii place in natura,
June cantaret,
Nu-i aa precum se pare !
Totul merge cu masurrt!
Totul are pre.; !

15

Ziva sboar, noaptea vine:

Cand din marea vieIii june
Vei sosi la mal,

0 s5 vezi 0 tu ca mine,
Si ca mine tu vei spune:
20

Sarbd carnaval !

Pan' atunci rasul i. jalea

Te 'mpresoara. i. te 'mbatfi:

Cana! nu 'nceta!
Cantecul deschide calea:
25

Cine n'a cantat vreodatfi,

Nu va cugeta!
1866

SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE

18

ODA LA CIOCOI
I

Ca lacoma omida, celi cauta o prada

Pe fragede mladile ;
Ca neagra lipitoare pe sanul de zapada
Al dulcii copilio ;
Ciocoiule ! un secol, un secol 0 mai bine,
Setos de duvamie,
Sugeai In frunza sucul 0 sangele din vine
In blanda Romnie !

II
to

15

De groaza i durere, de munca 0 bataie,

In jaf 0 'n umilincd,
Am tot strigat, dar glasul se 'nneaca 0 se taie
D'atata suferinla ;
Si ca prin codri freamat, ca murmur In izvoare,
A9a In noi suspinul
Mai ramanea el singur sa spunfi cum ne doare,
Cat de cumplit e chinul !...

III
Si tu radeai, jupane, cu fala 0 rfinjire ;
Radeai precum un Ode,

POEM

19

Cfind vede capul jertfei sburat dintr'o izbire,

Se laud& 0 rade;
Cfici nu tiai c& vieata, Inchis 'n nemipare,
E cea mai cu putere ;
CAci nu credeai c'un suflet se face 9i mai tare,
Calindu-se 'n tficere !...
IV

10

Suspinul, ca scanteia ce cade jos in paie

Sau p'un covor de spice,
Pandind o adiere s'o umfle 'nteo viipaie
l'n slay& s'o ridice ;
Suspinul, and poporul intreg din piept il scoate
Tun echo se gAsefte,
Suspinul, ca scanteia, turbat coprinde toate
$i 'n praf le mistuete!
V

Ca un satrap alene lungit intr'o gradin&

In moale cugetare,
Privind cum se ivete In ziva cea senin&

15

20

Un nor In deri&rtare ;
Apt privea ciocoiul cu genele adormite
Suspinul Romaniei,
$i iat& c& 'ntr'o clip& din neguri gra.m&dite
Da flacfira urgiei!
VI

Cki el zicea In gandu-i, ca to:4i ap&sfitorii

In scurta kr vedere:
25 Nu-mi pas& de nimica! Nu na 'nspiiimantfi norii!

E aburul ce piere !...

2*

20

SCRIERI LITERARE, MORALE tilt POLITICE

Da! abur este norul, suspinu o suflare

Ce 'n aer rtticqte,
Upara, nesimcitri, gingafi, dar in care
Un tasnet locuiete !
VII
5

10

A patruzecea iarna, a patruzecea vaia

S'au dus pe-a vremii roata,
De and prin mii de echuri suspinului din lath'
Raspunse Tara toat;
Cci sunt anume timpuri, In care o ideie
Ii afl th. un rrtsunet,

Si-atunci, ori niciodatk ia foc dintr'o santeie,

Suspinul nate tunet !

VIII.

Aa cea snt carte a Bibliei ne spune

15

Prin tainice cuvinte,

C'o trmbiO. de Inger odath va s sune
Pe stArvuri i morminte ;
S'un sunet, numai unul, va face sa re 'nvie
Incenuata fire,

Caci timpul este totul: o clip dintr'o nile

20

Aduce mntuire !

IX

A patruzecea var 'mbradase ieri ampia

In busuioci i 'n grne,
De and suspinul nostru smulsese Romania
Din ghiara ta, jupne ;
25 A patruzecea iarnii in haina-i de mireas
Se 'ndrumfi dup varfi,
De and suspinul nostru pe litfa n'o mai las'a

Ali bate joc de -Ora !...

POEZII
X

sara se deteapt, voioask zilmbitoare,

PlapandA, rrisflatA ;

Jos florile desmiardii, se uitil sus la soare,

De raze 'nconjurata ;
Scfildndu-se 'n luminfi, din ce In ce mai vie,
Ca trandafiru 'n roug ;

0 altrt simte via, o veche barbatie

Si o putere nou !...
XI
10

15

Dar ce privese, o Doamne ! Eu cant 1.-acum deodat

Cutremurul m'apuca ;
0 ceal se 16/ete, o brum 'ntunecata,
0 groaznic nalucri:
Ciocoii se radica, ca hoituri Invechite
Din cripta infernal,
i ea 'n trecut se-apaza pe holdele 'nverzite,
RAzbiti de framnzealA !. ..

XII
Nu-i oare vreo prere, vreun joc al fantaziei
Teribila icoanli?
20

Tu n'ai fost mort, jupne? Sub masca letargiei

Scapat-ai viu din goan6?
A Irii bucurie la patul moqii tale
Sfi fie o grealfi?

Venit-ai iar in lume sfi 'nfrunIi cumplita jale

Cu fata triumfal ?

XIII
25

Sau poate ea natura, sarind din c'ai batute,

Din legile-i eterne,

21

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK

22

Cand teancul de verdea-ca, din mii de flori Vesute,

Pe Iarina s'aqterne,
*i filomela canal, i soarele zambeoe,
dragostea viseaza,
5

Atunci deodata ninge... dar neaua se topeoe

Sub calduroasa razA !

XIV

Un mort, ce 'n cursul viecii a secerat blasteme,

Poporul povesteoe
10

Ca viermii nu-1 mAnnca qi nemiloasa vreme

In veci nu-1 putrezeoe:

Cand vine miezul nopIii, and fulgerfi i tuna,

Din gaura 'ngrozitoare
Strigoiul desmorteOe si iese la furtuna...
Sa fie asta oare?
XV
is

20

Mai oiu ca mortaciunea se 'ntampla cateodata

SA stranga din sprancene,
Ori ochii sa deschida, ori mana-i inghelata
S'o lase jos alene,
Si frica ne coprinde... dar amAgirea trece
i nu ne mai !meal& :
Cadavrul nu se scoala, cadavrul este rece,
Mipare machinalal...
XVI

0 nu! E viu ciocoiul ! Nu-i vis, nu-i ratacire,

Nu-i nea de primavara!
25

Nu-i spaimA sburAtoare, nascuta 'n zapacire

Si gata BA dispara!

Nu-i chiar nici letargia, ce lasa o pecete

Pe tristele-i victime !

POEZII

0 nu! E viu ciocoiul, cu bube 0 cu pete,

Intocmai ca 'n vechime !...
XVII

to

Nu s'a schimbat nemica! Aceia0 fudulie

De na0eri venetice
Din oameni ftirtt nume, goniti de prin Grecie
priptiliti aice:
Aceett0 goliciune la inimfi, la minte,
La cugete romne;
De jafuri lacomie, dispret de cele sfinte

i lips& de ru0ne!!...
XVIII

0 nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s rnowe !

Priviti-i crunta ghiarA!
i pentru ca de 'ndat sa-1 poattt recunoate
Nefericita tarA,
/5

El trage duprt sine, ca 'n zile de 'nainte,

Invazia strfiink,
Chemind prtgAni 0 Unguri stt dante pe morminte

In patria romAnal...
XIX
La lupt& dar ! La lupt! Sil Tie vedem de-aproape !...
20

Lacustele 'ngropate,

De n'ati strivit chiar 'cub din fundul negrei groape

Invie mai turbate!
Nu mai gre0 de-acuma! Trecutul at te 'nvete!
La vngtoare, frate 1
25

La vniitoare ! Ina... jos pu0ile 0 bete:

Sti-i bati prin libertate !...
1869

23

24

SCRIERI LITERARE,. MORALE ip POLITICE

COMPLOTUL BUBEI
La descrizione che gli antichi ci beano
lasciata de 'leprosi, fa orrore. Nel 1321
que' miseri si consigliarono che, se trovasser modo di commnnicare A tutto il
mondo Forribil morbo di cui erano
contaminati, potrebbere anch 'essi sa-

tire in signoria ed aver parte aside

ttmane grandezze. 2 pore si diedero,
dicesi, a corrompere le acque con pol-

vere velenosi, tanto in Francia che

appresso al Reno...
Cibrario, Economia politica del media evo, lib. III, cap. 2.

Era 'ntr'o btran5 pildure,

De unde vrjmapa secure
Nu smulse o creangfi de brad:
Pe-o strinca de fulger crpat,
5

Pe-o rfipli de perpi Imbi ilatfi,

Pe-o beznfi cu fundul in iad.

In cuibul acei vfigh'une,

Precum Inteo cronia. spune

Din secolul patrusprezeci,
10

A lost o petrecere mare:

Lepropii din mii de hotare
Venirfi pe mii de poteci.
Vedeai o icoanri grozavrt:

15

Tot bube, pocnind de otravfi

Pe brale, pe coapse, pe frunli ;

POBZII

Otrepuri, de mult incbegate,

Lipite pe rani destupate,
Ca ni0e oribile punci !

cronica spune, Parea ca un foe de taciune,

Cu spuza 'nvalit imprejur,
Cand negrul cu ropl s'alunga,
Trecand pe de laturi in dung&
Alb, vilnat, 0 galben, 0 sur !
Obrajii lor,

io

15

Se-apaza pe ganduri in iarba,

buba pe bubrt se 'ntreaba:
Cum merge 0 ce-i de facut,
In lume A nu mai domneasca
Taria 0 fala trupeasea,
Frumosul calcand pe cel slut !
Se scoala atunei din gramada

0 hark un monstru, o prada

20

25

A unui sarcasm infernal:

Atilt de urit ca, vazandu-1,
N'ai puns pe oameni de-a-randul
Cu cel mai hidos animal !

Se umfla a scoate cuvantul,

i parca ca vuete mormantul,
Rasuna un glas din plamni,
Pe care ca to/i sti-1 auza,

Il trage prin nazi 0 prin buza,

Sudoarea curgand peste rani !...
De prin puTuri 0 izvoare
30

Toata lumea bea, Ap el zicea,

25

SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

26

Fratilor, pricepeli oare

Cugetarea mea?

4 Apa-i pentru noi scfipare,

lute la fntemi,
Din glesne *i maul
Da Ii-le cu mic i mare

Puroaie din rani!

Toate IrnYile s fie

De sus pan& jos

i pttna la os

to

Un popor de came vie:

Lepros i lepros!
o

Ha, ha, ha! SA vezi atunce

0 vi0 0-un soi,

15

Intocmai ca voi:
Unde-i sfintul ca s'arunce

Cu piatra in noi?... *
II
Trecu de-abia o lunk
Bubo Oi Impreuna
go

25

Acum din nou s'adunk

In codrul cel spurcat;
Dar nu mai este jale,
Ci rtisuri triumfale,
Sunnd In deal i 'n vale,
Ca dracii In sabat!
Ad uce fiecare

Cu sine pe spinare
Bucata-i de mncare
La prfinzul canibal:

POEZU

Nemicinate grfine

Servind In loc de pine

Cu vr'un ciolan de cane
Sau un picior de cal!
5

Apoi voioasa ceati,

De stirvuri siturati,

to

Incinge desfrinati
Un dant nertqinat:
Satan rinjind se pune
Cu pompi stt'ncunune
Cumplita uriciune

Cu groaznicul pica I...

15

Striga/i de bucurie,
Si kali de veselie,
Cici lepra cu urgie
Se mica pas la pas:

Prin tirguri 0 prin sate,

Cu ape 'nveninate,
20

25

Ea Wile rizbate,
Pu lin i-a mai rimas!
Privici-o cum pitrunde
In turnurile, unde
De-abia se mai ascunde
Seniorul tremurind:
Bordeiul 0 palatul,
Siracul 0 bogatul,
Opinca 0 'mparatul

0 vor sin* pe rind!

Atunci din voi oricare
30

Va fi upr In stare
Si

el s'ajungi mare,
Cid lepra-i chiar pe tron!

27

28

SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

iata din nemica

Bubosul se radial
Marchese ori vladica,
Sau cel pillion baron!
5

i nu viseaza nime,

10

C'o noun nobilime

Se urea la 'nfillime
Pe feudalul car !
O buba mo9tenita,
De secoli invechita,

E cea mai stralucita:

Lepros ereditar !

15

In urma, se 'melege,
Veli nascoci o lege
Ca nimeni nu s'alege

De nu va fi bubos:
Caci este cu dreptate,
Ca prin majoritate
Rotund sa mearga toate
20

Sub cerul luminos !

O goana 'nvierqunata

Se va porni pe data
In lumea cea curata
25

30

Pe bietul nesupus,
Ce nu vrea sa 'n-celeaga,
Ca trebue o plaga
Sa fie Tara 'ntreagfi,
Cand buba ade sus !
Printr'un decret se schimbfi
Orice idee strambfi,
ScoVandu-se din limba

Ca lepra e un rau ;

rotzzr

29

Si dupfi chip i seam,

Pe pfinza Fi pe-arana,
veli face far5. team&
Bubos pe Dunmezeu! ...

III
5

Poporul kconjoarfi pfidurea fru% veste

Si-i pune foc:
Lepronii pan' la unul, bfirbaIi, copii, neveste,

Au ars pe ke.
10

Memoria kr ksfi pe-o lespede funebr

De-atunci s'a scris,
Pe care se cite#te: *Crqtini, fugiti de lepra
Ca de-un abis !*
.

De cfitva timp incoace, furtuna pe mormmte

Cutreerfind,
15

Se sbuciumfi a 9terge batrfinele cuvinte,

Strabunul tfind.

De lene uitii lumea ispitele-i antice,

Si iar la sfat
Se grfimfidesc bubo0i, visfind A se ridice 20

Pan' la Palat !...

1869

30

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

SARACIA

10

SArlicia cea flminda

Ca pucapil st la pfinda,
Cu cocopil radicat:
Dintr'un deget o mipare,
Glonlul sboarri cu turbare
vAnatul a picat!

Munca tare, munca deash,

Numai &Ansa nu mli lasfi
Sbuciuniiindu-m4 sa pier:
Tocmai astfel altildat
0 d'imaa ferecat
Apara pe-un cavaler!

Dar junia mea, o Doamne,

Face loc sbiircitei toamne:
15

BritrtineTele-au sosit !

Zile red 0 fgr soare,

Ca un negru Or de cioare
Pe cadavrul prsit!

20

Munca geme 0 suspinfi

i se roagti la odinti,
Invalid neputincios,

POEZII

Care dupa lungi campanii,

Cand apar din nou dumanii,
Fara voie cade jos !

10

In zadar ca mai 'nainte

Imi asvarl trudita minte
Colo 'n sferele de sus:
Ea se 'nalca o bucata
Si s'afunda desperata,
Ca lumina In apus !
Totwi surda de durere,
Lumea striga, lumea cere,
Lumea strange birul ei 1
Dandu-i spirit pentru paine,

Ea-li da oase ca la dine:

15

20

Schimb de carnuri 0 idei !

Si de li-a secat izvorul,

Te turtete cu piciorul,
Scuiph ca 'nteo carpa rea ;
Cfici pe lume n'o atinge
al fitillll, ce se stinge,
Ars-au numai pentru ea !...
Saracia cea flamanda

25

SO ea un puscaq la panda,
Cu cocopl radicat:
Dintr'un deget o micare,
Glontul sboarti cu turbare
Si vanatul a picat !...
1870

31

SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

.3 2

VORNICUL IANCU MOTOC

BALADA DIN SECOLUL XVI
Rasturnitor In curs de douftzeci de
ani, vornicul Tanen Motoc alungA pe
Alexandru Von. si aduce In locu-i un
strlin din Germania; dar Mai la urml
dind jos si pe acesta, pentru a pune pe
tron o foul creaturl, poporul nn-I mai

ascultl, a primeste Inapoi pe gonitul

Alexandra. Vornicul fuge tn Polonia,
Uncle Insl, dupl stilruinya Porni Otomane, piere descapitat In capitala Gali-

na. Testamental acestei triste celebri.

tan se dill pinll astizi la Lemberg, In
Tabula Municipall, Liber Testamento rum, t. 2, ab anno 1544 ad 1578, p. 225.

La cetatea Leov, tn Tara lepasca,

Va taia &Maul pe-un Roman fugar:
Curge tot poporul, lacom s'o priveasca
Lacom s'o priveasca, ca-i un lucru rar.
5

Solul din Moldova, trimis ca a ceara

Marfa cumparata: capul cel taiat,
Sta cu nerabdare mai curand sa piara
Mai curand sa piara omul vinovat.
Mii 0 mii de glasuri se pornesc deodata,

10

Ca 0 and orapl izbucnea de foc:

Vine ! vine ! vine ! 0 'nsfar0t s'arata
Si 'nsfar0t s'arata vornicul Moloc.

POEZII

38'

Dansul alungase pe trei Domni din tail,

Mind apoi cununa unui venetic,
Care 'n holda noastra, ne'mblanzita fiara
Ne'mblanzitA Earl, nu cruta nimic.
5

10

Invatat boierul sa sufle 0 'ndata

A tranti pe-un Voda, fie bun sau rau,
Cugeta sa-i spele fapta-i cea spurcata
Fapta-i cea spurcata: Neamtul natarau.
Dar satul Romanul, mai crescut la minte,
Tot mereu sa 'ndure baterea de joe,
Nu-1 mai amageoe, meoer la cuvinte
Meoer la cuvinte, agerul Motoc.
Cel ce 'nstrainase tam prin domnie

In strilinatate cat ajutor;

15

20

Ins& chiar strainii sfarnia cu urgie

Sfarma cu urgie pe ciocoiul lor.
4 Iancule ! -- ii zice solul din Suceava,
a Vezi tu cum pateoe cel necredincios ?
e Astfel to-0 sa moara, eine cuteza-va 4 Cine cuteza-va sa dea Domnii jos !*

Minli, lingau de cane, gata sa iubeasca,

Fie chiar murdara, palma de stapan!
a Multi tirani zdrobit-au 9i-o sa mai zdrobeasca...
Si-o sa mai zdrobeasca puiul de Roman.

25

a Nu-i aci blastemul ce ma urmareOe ;

4 V ai, cu mult mai groaznic e pacatul meu!
a Moartea cea mai crunta nu ma pedepseoe
a Nu ma pedepseoe Indestul de greu !
3

34

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

t Cand Romanul nostru e croit sa fie

Ramuril domneasca, vita de 'mparat,
Eu, nesocotitul, printr'o nebunie Printeo nebunie, Domn strain i-am dat !... #
5

Gadea mi9ca barda. Urea se despica.

Ceafa dupa trepte zuruind cadea. . .
As-02i este timpul ca lumea sa zica
Ca lumea sa zica: ap-i trebuia !...
1870

POEZII

85

TEFAN 5 I RADU
CANTEC BARBATESC
(1474)
Bate toba la Craiova
$1 s'aude la Moldova
Ziedfoare oileneand

Stefan cel Mare,

Acela care
Pereche n'are
Sub santul soare,
Duce o ceata
Moldoveneasca

In loc de plata
Sali dobandeasca
Prada bogatil
10

Si voiniceasca.

15

Radu cel Mare,

Acela care
Pereche n'are
Sub santul soare,
I-a pus In cale,
Pazind moia,
In deal gi 'n vale
Catu-i cfimpia,
Cetele sale

2o

Din Muntenia...
11.

36

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS

Mare-i i-i mare

Din ei oricare

10

Si seaman n'are
Sub santul soare;
Dar din pacate,
Doi fii d'un tat&
Meniti a bate
Lifta spurcata,
Frate cu frate

Stau sa se beta...
II
Stefan Voda pleaca 'n sbor
Pe cea iarba de mohor
De 'naintea wilor,
Pan' ce iat ea 'nta1ne9te,

15

20

Intalnqte i. chite9te,
Si chite9te vitejeqte

C'un stejar de buzdugan

Pe cel Radu, Domn Muntean;
Si-1 chite9te, mari drept
Langa inima In piept:

Pena fulgera 0 tuna,

25

SO

Suna greu i greu rasuna!

Radul sta nevatamat,
Caci la san mi-i Infa9at
Cu pieptarul fermecat ;
Buzduganul sare 'n Vint,
Apoi cade la pamant,
Iar pe locul ce cadea,
Pamantul se deschidea,
i 'n gatleju-i destupat,
Cu navala au intrat,
Supt o negura de pray,
Buzduganul cel grozav!

POEZII
Radu Voda, mfinios,
li aduce mAna jos,
$i cAnd o radica sus

Cea maciuca s'a 0 dus,

5

Despiatindu-se de mfinii

10

Ca un trunchiu din radacina:

Dar nu merge butucete,
Ci strabate vulturete,
Pan' ce iata c'a gasit
Pe cel $tefan, Domn vestit,
Fara teams, fru% frica,
Fara grija de nimica,
Numai de Tata cel sant
Ce-i fn cer d pe pamant!

15

$tefan Voda, cum vedea,

20

lute palopl scotea,

de fieru-i ()lea,
Pe unde-i mai asarcit,
Maciuca s'a poticnit;
Tapoi iata
Ca d'o data
Dintr'o singurfi bucatfi
Doua Iandari se fficea,

25

Una 'n dreapta se ducea,

Alta 'n stnga rAtficea,
$i. pe locul ce cadea

Toate 'n Ora le trAntea

'n pamant se mistuia!
so

Vezi ca cine-i puiu de zmeu,

Fie greul cat de greu,
Mi-I ajuta Dumnezeu;
$i cAnd doi Romani se bat,
Nu-i nici unul mai bfirbat!

37

30

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

III
Pe cel pisc, pierdut in nor,
Sta un oim nemuritor,

Care-9i aducea aminte

Multe zile de'nainte
Crt Ci trei veacuri au trecut
De cand ma-sa 1-a facut
Si de-atunci

Pe munli i 'n lunci

Fost-au iarna, fost-au vara,
to

Dar el tot traia in lark

Fost-au vanturi, fost-au ploi,
Dar el tot 9edea la noi.
Agerul 9oiman batran,
Frate neamului roman,

15

Se uita de sus cu jale

La cei doi voinici din vale,
Sili graia in graiul sau:
Cand eram mai tartar eu
Moldovenii

20

i Muntenii,
Ardeleni
Si BanaIeni

Inca nu erau pe lume,

TO purtand un singur name.. 25

so

Dare-ar Domnul sa mai dea

Iar aa sa-i pociu vedea!
tefan Voda nazdravan
Auzea pe cel oiman:
Auzea frate pe frate;
i (land arma dupa spate,
Zice: Radule fartate,

Nu-i cu cale a ne bate!

PO_EZZI

39

A ne bate nu-i cu cafe,

Ca 9oimanii plang de jale!
Arz'o focul dumanie,
5

Sa ra)nai tu la Domnie
si-mi dit hicaii de so-cie:
Cu Domnia-ti n'am ce face,
Dar DomniIa mult imi place!
Taci,

tefane barbfirie,

Pe Maria n'o dau lie.

10

15

Nu hi caine, Radule,
Radule fartatule!
Ti-am mai zis o data, mai,
Tu 'n Domnie sa--ci ramai:
Decat lara dela tine,
Iau mai bine
Tani vecine
Dela limbile straine,
Dar nevasta vreau de-o viola:

20

Porumbel 0 porumbita!
Da-mi-o dara sa mi-o dai,
Ca de nu, amar gi vai:
oimii plang; corbii vor ride
Intre noi de ne-om ucide!

Taci,
25

-1,efane barbaric!

De-ar mai fi mice sa fie,

Pe Maria n'o dau lie,
far de-1i trebue pamanteanca,
Ia-Ii muiere Moldoveanca !

30

Lasii gluma, Radule,

Radule, turbatule!
Pana-i treaba la cuvant,
Zicu-Ii eu .cuvantul dant:

40

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Sa ramili tu la Domnie
Si-mi da fiicali de solie
Caci sinnesc un aprig dor,
Dor de falnic viitor,
Ca sa-mi facti ea fecior,
Fecior mie,
Nepot lie,
La doi Domni o semincie,

Bun la sfat i bun la mana,

10

Fire neao9a romana

Din vulturul muntenesc
Cu zimbrul moldovenesc;

Si de-i vrea tu, de nu-i vrea,

Eu ma jur c'o fi a meal...

IV
15

Lumea-i lume; vremea trece.

Iat'o luna, iata zece,
kVA c'a trecut un an.
La Suceava-i bucurie
C'a Mcut Doamna Marie

20

A facut un baietan.
Crease& mandru cat e bradul,

ca-i nepot lui Voda Radul

Si-i fecior al lui Stefan!
1870

POEZII

DORUL

Privind tficuta unda,

Pe ganduri am ramas:
Cat este de profunda
La fiecare pas;
$i totu0 izvoreoe
Din departate vii,
Apoi se risipeoe
Prin mil i mii de crd!
Asemenea-i i dorul

to

In pieptul meu sadit:

E departat izvorul,
Din care mi-a venit,
$i ta multe lumi straine
Cararile-i s'ascund,

15

Dar revarsat in mine

Cat este de profund!

II

and razele de soare,

Catand iubirea jos,
Pe 'mbalsamata floare

41

42

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Arunch voluptos

Lumina 0 caldurk
Eu ma gandesc uimit
Ca ele strbatura
5

Un .spaliu nefinit !

Si dorul meu f0 are

Un soare nascator ;

Un cer fail hotare

Strbate 0-al meu dor;
10

Dar prin intunecime,

Pe drumu-i racoros,
El vine din nalcime
Si cald 0 luminos !

III
0 raid diafana
15

*1 undele de-azur,

De nor 0 buruiana
Lovindu-se 'mprejur,

0 deed 'nveninat
Infrunta" ne'ncetat,
20

Dar flaeara-i curata

Si valul e curat !

Ap-i 0 doru 'n lume!

In negur i spin,
Menite s'a-1 sugrume,
25

Rmne tot senin;

Nu simte 0 n'aude
Sarcasmul trivial:
Ispitele-i sunt crude
Si-i pin.' ca un cristal!
5010

POEZII

LUNTREA
Si rade, si plange, si 'ntocmai ca luntrea usoara,
Plutind printre valuri
Departe de maluri
Se sbuciuma inima meg.
5

Mid luntrea, o Doamne, se 'nalra si iar se coboara,

Ajunge odata
Mereu leganata
Doritul liman a vedea.

Si eu am o linta, dar timpul ce fuge si sboara

10

Lasa-ma-va oare
Pe &di miscatoare

S'ajung sovaind pan' la ea?

15

20

Mid luntrei se 'ntampla a groaznicul vnt o doboara,

Cui pasa sa stie
In lumea cea vie:
Cu ce si 'ncotro se ducea?
Si 'n mine s'ascunde feria de tori o comoara:
D'a fi at se 'nnece
In unda cea rece,
Mg bine, ah, nu se nastea!

43

44

SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

Si rade, si plAnge, si 'ntocmai ca luntrea usoark

Departe de maluri
Plutind printre valuri
Se sbuciumA inima mea!
1870

POEZII

MUNTELE

10

1 VALEA

Nebun, nebun de mii de ori

Acel ce cata grau 0 flori
Pe muntii rataciti In nori:
Sunt tari, sunt nalti, sunt de granit,
Dar fruntea lor cea triumfarti,
Abia rodeoe cu sfiala
Un murhiu marunt 0 otravit.
Priviti, priviti aceste vai,
De rfiulete 0 de cai,
De busuioace 0 de did
Brazdate ea un curcubeu:
Se scalda struguru 'n lumina,
Si

iese mierea din albingt,

totu-i plin de Dumnezeu!

15

Nu sus, nu sus la cei avuti,

In norii fumului pierduti,
Se nasc fecundele virtuti:
Poporul ce suspina jos
E singur valea roditoare,

20

In care cre0e grail 0 floare,

Bun 0 frumos !...
1870

45

46

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

FRUNZELE
Ut sylvae foliis pronos mutantur in

Prima cadunt ....

Bubue furtuna,

Una ate una

Frunze le rapite

Cad 0 a-Meese:
5

Arborul suspina,
Insfi nu se 'nchinii,
Infruntnd ispite
Pieptu-i barbtesc!

la primavara
0 verdea-p iarift
Mugurind Imbraa
Falnicul stejar:
Bi

10

Vfintul urlfi-geme,

Trunchiul nu se tune,
15

Foile cfind pleacii

Altele rsar!

Arboru-i ideia,
Frunzele-s aceia
Ce 'nviaza Tara
20

1-43 'idled sus:

annos,

Horatius

POEZI/

Cnd furtuna muge

fricosal fuge,

Altii iau povara

Celor ce s'au dus I
1871

47

48

SCRIM LITERARE, MORALE I3I POLITICS

FEMEIA CU CATELUL
(FABIJIA)

Mi-a venit azi o ideie,

Vaztind pe pod o femeie,
Intocmai ca Tara mea,
Vai de mine si de ea!
5

10

Un copilas, ca o floare
Ce 'mboboceste la soare,
Abia pfisea pe picioare,
Mergand singurel pe pod,
Mereu izbit de norod

i far' ajutor de nime

Croindu-si drum prin mullime,
Cad mfi-sa, muiere rea,

15

20

In brale la sfin Iinea

0 spurcata de calea,
Indopand-o tot cu pane
Deli parea mama de cane,
Pan' ce pruncuIul sarman
A cazut pe-un bolovan
i-a spart ceafa mititelul,
Ramanand numai catelul!
Tara z-nea astazi ori math
Tot asemenea o pate,

POEM

49

Uitand fiii sai Romani

Pentru fel de fel de eitni,
Aduqi din straintate...
PAcate!
1871

SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

50

CANH

1 LUPII

(FABULA)
Toatl deosebirea de organism
Intro hip si cAne se mArgineste
In coadA.

Un cane plin de falli,

Numit Buffon,

Celebru liberton,
Scriind istoria ce-i zice naturalg
Din cartea lui Biuffon,
Flcuse o 'ntrunire de cnime,
Du lai, prepelicari, zavozi,
Mai toTi nerozi,
Si le gral din Inill lime:

10

u Citni

u Citadini!

# Voi sa va dau un gat,

15

# Ca om de stat.
# Sfi qtergem urmele de barbarie,
# De care mi-e ruOne mie,
# CAci sunt civilizat.
(< Netoleranca ruginit,

# Mwenit4
# Din timpii primitivi,
20

(< WI face exclusivi,

Duponehel

POEZII

51

4 UitAnd cA lumea-i azi cosmopolitA.

4 In secolul acesta liberal

4 Nu trebue 0 nu se poate
4 A nu primi pe lupi la drepturile toate,
s

o efici dupfi codul natural

4 Numit zoologie
4 Se ftie

q C'acqti jupfini

o Si ei sunt tot un fel de ani,

to

4 Cu noi de-o singurA tulpintt:

4 Familia canink
AvAnd strtimin pe mopsul cel scApat
4 In zile de potop

4 Refold un hop
25

* In Ararat ! ... 10.

Senzatiune mare
In lAtrAtoarea adunare I
Cfileii mai ales

Din spirit de progres

20

Se distingeau prin gAlagie,

ChemAnd pe lupi la hora de frAtie.

Un cane ciobAnesc ntunci a zis:

o Frumos e 'n teorie
25

o
'n vis ;
0 Dar vfi poftesc la stilni,
o Ca sA vedeli voi armonie

4 De lupi i cAni ! *

30

0 fabulA pentru RomAni,

Cam inrudit
Cll chestia israelitd I
1872

4.

SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

52

VIERSUL
Homer canta mania divinului Achile

5i Dante Tartarul cnta:

Poetul, and se na9th in amartte zile,
Amar 0 el ca lumea, nu calla pe copile,
s

Nici cupa bacchanal& nu-I poate Imbata!

eu elite o data smulg harpa din tacere,

Cand sparge Muza pieptul meu,
Caci inima zdrobita rasuna prin cadere
10

salt a. disperata in spasmuri de durere,

ScoVind din agonie un Tipat scurt 0 greu;

0 poezie neagra, o poezie dura,

0 poezie de granit,

Mirata de teroare 0 palpitand de ura,

Ca vocea ragu0ta pe patul de tortura,
15

Cand o silaba spune un chin nemarginit !

Ar fi o ironie A cant eu flori 0 stele

In veacul nostru pe pamant,
Cand ele sunt o larva, grimata cu vapsele,
20

Iar adevrul geme tempeste 0 resbele,

Blastem, urgie, neguri, pucioasa 0 mormant!
LasaIi pedestrei proze minciuna curtezana!
Al cantului entuziasm

POEZII

Respinge veselia spoita i vicleana,

and totul fmprejuru-i printr'o imensa rang

Exala din cangrena un colosal miasm !

Homer canta mania divinului Achille

i Dante Tartarul canta :

Poetul, cand se nwe In amartte zile,

Amar ci el ca lumea, nu canta pe copile,
Nici cupa bacchanala nu-1 poate Imbata I
1872

53

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

54

OVIDIU LA GURILE DUNARII

TRISTIA, lib. III, eleg. 10

De-ar fi Ali mai adua aminte de Nasone

to

In Roma vreo fiin14, i dacal WA mine

A mai rAmas acolo ceva din al meu nume,
SA 9tie dar ca 'n Tara, In care-al mArii luciu
In veci nu se 'ntfilnete cu zodia 'nstelatA,
Aici imi duc eu traiul in sanul barbariei,
Cu fiarele sarmate, cu Bessii i cu GeIii,
Nedemni a le riispunde- un echo 'n versul meu!

Ctit mai adia vintul rAcoritor al verii,

Aveam un zid de valuri, prin care ne scutwe
De cruda lor nilvalA curgAnd la mijloc Istrul;
Vai Insri cand sose9te posomorita iarnA
Rtinjind grozava-i buzA, 9i cnd tncepe gleba

A earunIi cu 'ncetul sub marmora de ger!

15

Si crivalul pornete, i neaua umple norclul,

Si cade, cade, cade: nici soarele, nici ploaia
N'o mai topesc acuma, cAci frigul o 'mpietreqte;

Si Oat sa disparA un strat, s'werne altul,

20

Si-adesea 'n aste cuiburi de gheluri indesate

Priveti Inteo gramad zApezi din douA ierni!

POEZII

$i-atetta-i de cumplitti furtuna deslAnlath

bleat rApepte case, ductindu-le departe,
$i turnuri maiestoase hi praf le risipepte;
zguduit atuncea hi temelie polul,
De spaima se 'nfioarA sAlbatecele ginO!
$i barharul Imbracri nAdragi pi piei informe,

Cat din a lui ftipturii de-abia se vAd obrajii,

Dar petn 5. i prin blanrt dfi gerul hi putere;
$i pulberea de ghiatrt pe barbA scrinteiazA;
10

$11 te coprinde groaza, mind sloiuri cristaline

Se 'nchiaga printre plete pi se ciocnese cu freamAt

L'a capului mipcare; pi 'n vas Inghia/A vinul

De-1 scoli In bolovane pAstrand figura oalei,
'n loc a soarbe spum, mAnanci bucAli de yin!
15

Sa mai descriu eu oare, cum raurile toate

In poduri le preface suflarea cruntei ierne,
$i-atunci din obosealrt c'un strop de al:A vie
De vrei
stfimperi setea, spargi Int Arita ghia0
SAptind adnc o groaprt cAscatA ca un lac!

20

Chiar urigul Istru, pe care nu-I Intrece

A Nilului lfirgime, acuma se sbArcepte
Sub viscolii de crivrq, pi-albastrele-i talazuri

Se fac o marl& tare, pi pe furip sub &ma

Se scurge 'n toiul mArii prin cele inulte guri!
25

i p'unde mai deuntizi plutea corrtbierul,

S'alunecA piciorul srtittind fArA sfiala ;
$i-a calului copitA izbepte cu rfisunet

90

In lespezi fliurite din colosale valuri;

$i boii tar fricrt pe-aceastfi nouA punte,
Sub care stau Inchise prpAstii desfundate,
Alene trag caruta nomadului Sarmat!

55

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

50

De necrezut, i totu0 eu am vazut chiar marea,

Chiar marea 'nciitupta de-un bloc imens de ghiata:

Tacuta, neclintita sub Teasta-i lunecoasa ;

n'o vazusem numai, dar am umblat eu singur

Pe creqtete marine calcand ca pe Iarna
De-aveai i tu a trece asemeni mari, Leandre,
Nu te 'nghilea 'n vAlvoarea-i un mai ingust abis !

$i
5

10

15

Respins de ger, delfinul tot in de9ert se 5ncearca

In aer s tresalte pe-a marii suprafaTa ;
i vntul dela crivaI, trantindu-se cu sgomot,
Turbeaza far' sa poata un val din loc sa mipte ;
$i vasele, ca 'n cercuri de marmora coprinse
De ghiala ce le 'ncinge, stau iepene: vasla9u1
Talazurile dure azi nu le mai despica ;

i 'n unda degerata, cu capete afara

Vezi petii ce se 'ncrusta, i unii mai traiesc !

20

25

30

Atuncea dar cnd Pontul i Dunarea spumfinda

De iarna 'mbratiate prin pieli/a de ghiala,
P'a Istrului lucioasa i milturatift cale
Calari pe cai salbateci vrajma0i yin incoace,
Vestind a lor sosire sagelile ce sboara,
$i ramnnd drept urma pamntul despuiat !
Taranii fug departe, Iasnd cmpia prada,
Si barbarul rfipqte putina-i avutie,
Tot ce putu sa strnga sateanul prin sudoare:
$i carele, i turme, i saracia toata!
Apoi pe robi ti leaga cu mAinile la spate...
Se duc, se duo sarmanii, privind cu desperare

In urma kr ogoare ce n'o sa le mai vaza

i focul ce se 'nalla din ubrede colibe ;
Caci barbarul aprinde, doboara, mistuete

Tot ce nu poate duce, tot ce nu vrea sa duca,

POBZII
$i stoluri de victime sucumba sub sligeata-i

In \rad Incarligata, al carei fier supsese

Din ierburi ucigae un suc Inveninat!

10

15

Aci 0 'n timp de pace razboiul te 'ngrozeOe;

De nu mai vezi pe barbari, e spaima ce li-o lasa;
$i nirneni nu cuteaza pe camp sa traga brazde;
$i lariat uitata ramane sterp pamantul;
Nici desfatatul strugur nu creoe 'n umbra vilei;
Nici fierbe mustul dulce in 'naltele basinuri;
Un porn nu se zareoe, pe care ca 'n vechime
Sa aerie un Acontiu cuvinte de iubire;
Pustie, trista, nuda, nici arbore, nici frunza...
Fugi, fugi de-aceasta Tara, tu omule ferice!
$i totui din Intreaga nemarginita lume
Aice, ah! aice osanda m'a tramis!
1872

57

58

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

DARUL DUNARTI
DIN OVIDIU, PONTICE, III, 8

10

15

20

M'am tot gandit, amice, din dunareana tar&

Ce ti-a putea eu oare la Roma sa trmit?
E cAutat argintul, sau aurul mai bine,
Dar a-I primi nuli place, deprins mereu a da;
Si-apoi In aste locuri nici s'au visat comoare,
Abia putfind o brazdfi sA trag' bietul plug!
Pe-al tau vestmnt .adesea purpura str5lucete:
Purpurii strillucit a vrea eu sd-Ii ofer ;
Dar turrnele sarmate dau Ulna grosolana
$i. n'ar putea s'o pinga o 1ab4 de Sarmat ;
Nici fetele nu -ose, ci macina la grille
Sau umbra' dupa apfi cu donica pe cap !

Aice blnda \Tip a strugurului dulce

Nu se 'mpletete verde in jurul unui ulm,
Nici arborul nu-i pleaca mladiole 'ncfircate
De fructe parguite sub luminosul cer:
Pelinul singur numai inform Imbrac5. esul
Si nu rodete cmpul deck amaraciuni!
Pe 'ntregul -cArm sinistru al marii furtunoase
Chtnd o suvenire i negasind nimic,
Din crudul men exiliu eu I%i trfirnit o toll*

POEZU

Pe care-am indesat-o cu scitice sfigeTi,

Dorinduli ea vrajma9ii ce-i fi avand sfi caztt

Tori unul cite unul sub otAvitul fier!

5

In este vfigune salbatece 9i dure

Sfigeata 'nveninath e singurul condei,
Ce aerie 'n vastul spaIiu poeme Angeroase,
Avand in loc de versuri cadavre puse 'n Or!
Resbelul in turbare e Muza dunareana.:
Cu fruntea descreTith primqte darul meu!
1872

59

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

60

CIOCARLIA
Se duce ciocArlia spre pri mai fericite,
LAsAnd mAhnita lama cu viscole i. ger...
PlApAnda melodie, poete 'mbAtrAnite,

Cu 'ncetul se retrage Iluziile pier!

5

Natura cAruacit O-acuma tot mai cata

Pe blAnda cAnatoare cu cAntecu-i pierdut!
Nu mai spera, poete, In inima-li sfArmath
SA redeoepii avAntul doritului trecut!
Se duce ciocArlia A' cAnte 'n depArtare,

10

Acolo unde vara mai poate strAluci...

Ce mai a9tepti, poete? E ziva de plecare!

Vei mai anta odat... dar numai nu aici!

POEZII

MATER DOLOROSA
Eoi Dumnezeu, Isuse, 0 mAntueoi o lume
Prin moartea-Ti nascatoare de noile idei;
Dar mama e Maria... ce-i pas& unei mume
De lume 0 ne lume, &and piere fiul ei?
5

lo

15

Tu mori, Cel far' de moarte, caci alte cruci Te chiama

In alte lumi, d'a randul, pe buni a-i mangaia.
Eoi Dumnezeu, Isuse; Maria insa-i mama:
Piroane, ea le simte; oTet, 11 soarbe ea!
'alearga ratticita, turnand Fecioara Banta
Margfiritari de lacrimi pe calea lui Isus;
plansul nu-i mai sea* ci-Ii pare ca s'avanta
S'avanta 'naripata spre sferele de sus.
Taranul poveste0e a lui e poezia!
CA din acele lacrami albina s'a nascut:
Amar i-e acul; mierea-i e dulce ca Maria ;
$i tot pen flori colindA, catand pe cel pierdut...
1888

61

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

62

ALB

I NEGRU

Blanda toamna dunareana, desmierdfindu-ne, s'a dus,

Totu-i alb i-i reee totul: jos, omatul; bruma, sus.
Moarta-i lumea cea albita, peste care, IAA. fala,
Vara nori i fara soare, greu atarna alba ceaTa.
5

10

erpuete 'n aer fumul 0 se 'ntinde alburiu

Din colibe, troienite ca sicriu langa sicriu.
In zadar privireali cata negre benghiuri In albeala!
Pan' i umbrele sant albe pe cea marmura de ghiala!
Insa iata, ca Oreaguri de calugari fn sobor,
Vaz ceva negrind in zare: ciorile pe es cobor
$i de spanul chip al iernii, vesel croncanind, s'agaIa...
Mu lt mai drag mi-e viul negru decat albul fra vieaVa!
1888

POEZII

MULTIPLICAMINI
BALADA BURGHEZA

Hagi Tudose, vecti zaraf,

i-a logodit acum pe fata;
Caci, de! era fatoiul gata,
To cere corogea un graf.
5

io

PoveOile babeoi ne spun

C'a fost, in vremea cea batrana,
Un dafin ce 'nchidea pe-o zana:
Era un Wertheim, darA, mai bun.
Din Wertheim darn, tremurand
i 'ncet, Hagi Tudose scoate
Nu pe vr'o zana, ei bancnoate
$i

15

20

le desfarra pe rand.

Apelpesit i ahtiat,
Le 'nhacd graful cu toptanul.
Ce-i mai ramane? Deci la anul
Contesa na0e un baiat.

De bucurie nu mai pot

Cel vrednic tat& 0 cea mama ;
Hagi Tudose, mai cu sail*
E chiar nebun dupa nepot.

63

SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

64

In sus, in jos, ca zapficit,

Nepotul! i mereu nepotul!

Tejgheaua 9i-a uitat cu totul

Hagi Tudose cel sgArcit.
5

Nu-i vorbfi, fats vi-o iubea,

Dar pe nepot... he, alta treabti.!

Miratrt, fie-sa-1 Intreab:

De ce nu-i astfel i cu ea?

a
10

De ce? mai Oiu eu... cum, Ali zic?

4 La catastih, negustore9te,
4 0 Arad ca nu se potrivete:

Tu mare eoi, el este mic.

Apoi... apoi... 1) Tacu apoi.

De unde tocmai el a oie

a
15

Probleme din psihologie?

Si st, privind la amfindoi.

e El mic, ea mare ; la ctintar

Fireoe-i mai uor nepotul ;
0 Mai scurt, de-i masura cu cotul,
4 11 poi b&ga Inteun sertar.

20

Il poTi baga inteun sertar ;

<i dacii-i mic, iar dtinsa-i mare,

4 E i mai eften, prin urmare... *
Se 'ncurcti bietul tejghetar.
25

Sudori pe fruntea-i curg iroi

Simjinduli minOle mufluze,
Abia mai mi9cfi trist din buze
Si sta, privind la amandoi.

POEZII

65

Inteun tarziu, ieind din hal,

El lasa inima-i sa zica:
0 Mai dulce-i camata, chiar mica,
s Deck un mare capital.
5

5 De 'ntai un ghem, apoi un vraf,

0 Tatunci dobanda mai sporeqte... *
Un stranepot de-acu '1 doreqte
Hagi Tudose, vechi zaral.
1888

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

66

AFTEPTAND
Din doul aripi un avant,
Din dotal eonuri un cuvant,
Din rapeodii o epopee,
Oriunde ae fi, oriunde-i ea,
Noi pururea vom ecanteia
Ca una singura idee!

Sunt trist, 0 trist aunt totdeauna.

De and... ? de ce A spui de cfind?
0 -tie soarele i luna
De-atunci privindu-mfi pe rind!
5

Sunt trist; nu-mi cereli veselie,

Lasa-ci-ma at plang mereu.

A rfide eu? ce ironie!

Ce rfis grozav a rAde eu!
to

Sunt trist; .1 lacrima fierbinte,

Din geanfi-mi venic picuriind,
Mi-aduce singura aminte
C'am fost eu vesel oarecfind!

II
Un ir de ani, tu retndunica,
15

Pe var te 'ntorceai la noi.

Eu revedeam pe-a mea Lilica:
Eram o lume amilndoi!

POEZII

67

Plecai la iarna; eu aice,

Ca ursu 'n vizuina sa,
Traiam dormind; dormeam ferice:
Dormind eu te puteam visa!
5

In vis iernatec, numai val.&

Visam mereu; apoi deptept,
Re'ntoarsa, te primeam eu iara,
Cu flori pi frunze, pe-al meu piept!

Tu ai murk; pi totu-i rece,

10

$1 totu-i lama fax% vis;

Dar iata-iata Moartea trece

In sboru-i catre paradis...

15

Apteapta-ma, o! randunica;
Pe vara ducu-ma la voi
Sa-mi mai revad pe a mea Li lid:
Sa fim o lume amandoi!

III

20

Din vierme fluturul se napte

$i tu din mine te-ai nfiscut:
floare vesel sburatoare,
Tu
Eu nu ptiu ce mahnit pi slut!
De pe 'nalcimi nemarginite

Pogoara-te la tatal tau:

Sa te mai vad; Vapoi, voioasa,
Te-i duce iar la Dumnezeu!
25

De m'ai iubit a miia parte

Din cat eu vepnic te iubesc,
Pe-o clipa numai lasa raiul
Si vino 'n sanul parintesc;
5e

SCRIERI LITER/UM, MORALE $1 POLITICS

68

Sau, ca o stea cu mii de raze

Intinde o razA prin eter
Rana la mine s strithata:
Un capgt jos gi altu 'n cer!
5

Desmogtenit de vieala vieIii,

De vrei un pic sA mai invii
Pe negrul jalnicul Vau tan,

De ce nu vii? de ce nu vii?
10

De o fi actilo, 'n cea lume

Vr'o piedea a crudei Boni,
Oprind pe ingeri s mai vie
La cei ce, vai! nu-s Inca morci;

De-o fi, ei bine! cu al tu zmbet

15

La Dumnezeu te 'nal-VA drept:

Zimbegte-i cum zmbeai tu ruie,

'o sa te lase... eu te-agtept!

floare vesel sburatoare,
nu gtiu ce mAhnit gi slut:
Din vierme fluturul se nate
Tu
Eu
20

i tu din mine te-ai nAscut!

IV

Si nevazutfi, ea-mi raspunde:

Nu pot veni, dar snt ;

Fii miingiliat!...
Egti uncle?... unde?

25 - Nu ma cata 'n mormnt!

IntrInsul vei gasi o haing,
Pe mine nu. Mi-e greu
SA-li desvlesc a mortii tain;

POSZII

de-a putea, nu vreu!

Nu vreu, cad trebue-a ta cruce
Pang 'n sfarit s'o duci:
SA suferi !...
s

10

15

Numai de m'a duce,

RAdic 0 mii de cruci!
SA tiu ca 'n cele lumi senine
Iar ne-om mai revedea...
De nu-mi rAspunzi, all! altul cine
Vre un raspuns sa-mi dea?
Intreb pe filosofi de-a-randul,
Intreb ...
Nu-i Intreba!
Ei toarnA 0 rastoarna gandul,
Dar inimile ba!
CArarea vieiii viitoare
De vrei s'o nemereti,
Vei ti rAbda ; 'oricat te doare,
SA crezi 0 s iubeti !

zo

Tu vei putea sa 'nvingi ispita,

CAci doar eti tat'al meu!
A crede i-a iubi, atata
Ne cere Dumnezeu...
V

Cu groazA cugetam la moarte

25

Cand tu erai In fala mea;

4 Ce neagr, ce cumplita soartA
4 SA mor %sand aci pe ea 0!

Tu nu mai eti: murit-au toate!

De atunci eu ma &den mereu:

30

a Ce dulce vis, ce voluptate,

4 Cand ea muri, sA mor i, eu! #

69

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICK

70

VI

Cali ucigai ce lumea-i osandete!

10

De ce un osandit nu se gasete
Pe care eu sa-I binecuvantez?
Loveasca-ma curand oricum ii place,
Dar numai fara gre: un glonl, qi pace!
Atata mai visez!
Averea-mi s'o rfipeasca el nu poate,
Caci colo 'n cer sunt ale mele toate,
Si pe pamant orfan eu am ramas;
D'aceea, oh! tot rog sa se gaseasca
0 mana de-uciga prieteneasea,

La care sa ma las.

15

Ea m'a uitat, a morIii dulcea zina,

Ea dupit care ne 'ncetat suspina
i geme sufletu-mi, ea Prometeu;
Un suflet ce se sbuciuma i Iipa,
Dar care 'n veci nu s'a 'ndoit o clip&
C'aa vrea Dumnezeu!

20

Ar fi uor printr'o micare-a manii

Sa-mi sdrumec ieasta, sa-mi sdrobesc plamanii,
Sau un pahar cu-otrava sa-mi inchin;
Dar a fugi, oricum, e inielie:
Ostaul cade mandru 'n batillie
De-i moartea prin Destin.
VII

25

Cand vrei sa mori, la doftori alearga mai in graba I

A kr e sa omoare: aceasta-i steaua kr.
Li-i drag sa curme-o vieala ; i fie chiar de giaba,
Ei spinteca i taie c'un aer zambitor:

POEZII

10

15

Nici ca simle0i tortura! Ca lai iertali de lege

D'a pedepsi cu moartea pe cel nevinovat,
Ei sunt in omenire mai regi &cat un rege:
Regi fara nici o frica, regi far' nici un soldat I
Un doftor, cel mai gade, nu-i greu a mi-1 alege:
Eu vi I-am aratat.

Dar el n'o s mai vie, caci printr'o vorba numa,

Rfinjind In gluma dansu-i acel nelegiuit!
Imi ucisese fiica, precum ucide ciuma
Cand adiaza 'n treacat spre cel nenorocit!
Nu, nu, el n'o sa vie la patu-mi de durere.

H opinte9te groaza. 0, Dante tu sa-i spui

Cum Ugolin cu dimii rupea pe Ruggieri,
i. din0i mei sa simta scrapind In capul lui!...
Il las' sa tot traiasca, dar versu-mi sa-1 Infiere
In veacul veacului!

VIII

20

Ce sanatos mi-e starvul! Nimica nu ma doare,

Si totu0 mor.
Fiinla-mi de boa% 0 nu de varsta moare,
Murind de dor.

Zi dupa zi apune 0 noapte dupa noapte,

Si eu tot scap;
Dar nom.' 0 zile 'ntr'una aud ciudate 9oapte
In piept 0 'n cap.
25

In orice diminealk uitandu-ma la mine,

Ma laid mai dus;
In fiecare sea* grozava pofta-mi vine
Sa plec In sus.

71

SCRIERI LITERARE, MORALE 5I POLITICE

72

Cu cat Imi scade carnea, tinzand mereu sa moara

Incet-incet,

Pe atata cugetarea-mi s'avanta mai upara:

Sunt mai poet.
5

Vorbesc cu nevazutul 0 dansu-mi poveste0e ;

Iar eu ma mir:
De ce, and sus mi-e duhul, jos nu ma mai porne0e
La cimitir?

In cer eu sorb prin suflet Intreaga venicie,

io

'aci-s

nimic:

Bucata-mi pamanteasca incape 'ntr'o cutie...

Curand un dric !

15

Tree somnoros prin lume, 0 numai printre stele

Mai sunt de0ept:
Ma duc! ma duc la tine, lumina vielii mele,
Nu mai :Wept!
IX

E sfanta a ta slova, 04 drept ca ea sa fie

La maica-ta 'n pastrare, ca mowele 'n altar,
Dar cat e scris de tine,
20

25

Azi mana-rni o prescrie:

Sunt ceasuri mai senine
In negrul meu amar.

Lungi nomi prescriu, iar ziva tiparul pirone0e

Inaltali cugetare: foi dupa foi rasar.
Cu lacrimi 0 suspine,
Mid tomul se gatete,
Ma cred mai tang& tine:
Baut-am un pahar!

POEzIr
Grabesc! Mai sunt In sticla vr'o cateva pahare.
Tom dupa tom, ca raze din cer, voi repezi;
Si lumea atunci pe tine
5

Priveasca cu mirare,
Iar eu, o maracine,
Pe loc m'oi vegtezi.
X

A/i fost voi oare la Abrud?

Acolo-s muncii o comoara:
to

15

In piatra da ciocanul crud,

Mai &, mai da a suta oara,
Tot da salbatecul ciocan,
Sburand scantei ca din balaur:
Se sparge bietul bolovan,
S'atunci din el s'alege aur.
Ce piatra tare fost-am eu!
Ani mulIi Ursita ne'mpacata
Ma tot izbea, izbea mereu,

Pan ce m'am spart gi eu odata;

20

Si din trecutu-mi spulberat

- Un bolovan In agonie
Gemand, In lume-am revarsat
Odorul meu de poezie!
'1889

73

74

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC&

LA CASA DE NEBUNI
Tficfind c'un semn opresc tasura,
Tcnd ma sui. Alt semn mai fac.
Plecam far' a deschide gura:
Birjarul, eu i caii tac.
5

Cgci dobitoacele cuminte

Degeaba le mai -Pi un spiciu,

Cnd ele, Ma de cuvinte,

Pricep mai repede un biciu.

113

Vreau s vorbesc dar cu nebunii

In falansteru'n care unii
Sunt mari poeli i mari tribuni.
Deci: hai la casa de nebuni!
Imi iese doftorul.

15

DA-mi pace!

Cu cei minto0 eu n'am ce face,

S'a vrea pe tori sg-i pot uita:
Venit-am nu la dumneata...
*

20

In jurul meu se 'ntinde un petec de grading

Cu flori i pomi, amestec de umbra 0 lumina ;
Iar printre ele falnici, incet, nepasatori
Pglesc, albind ca spectri, superbii visatori.

POEZI1

In fund, tot alb ca dnii, salcamul inflorete.

Nebun 0 el, mirosu-i in yard ti risipeqte.
Jos la tulpina-i larga, sub desu-i coveltir,
St neclintit un tartar c'o faItt de martir.
5

10

Privire mai senina 0 mai patrunzatoare,

Mai multa bunatate pe-o buza zambitoare,
0 frunte mai mreallt, pe care cu fiori
Priveiti un cer cu raze 0 totu0 plin de nori,

0 fala mai cu farmee, o faIa mai oglinda

De 'nalta eugetare i de simlire blanda,
totul gingt3q, palid, electro-straveziu...

Eu n'am vazut-o 'n vieata 0 nu pot s'o descriu.

M'apropii. Catatura-i pe loc ma pironete.
15

20

25

Ramai intr'o uimire. El galeq ma privgte;

un glas ce te strabate prin timbru-i fecioresc
Rasuna: Vii la mine. 0 tiu i te iubesc.
Gaud pentru 'ntaia data
In lumea vinovata
Al Tatalui cuvant
S'aduc o viea notta
M'a pogorit, ca rota
Din stele pe pamant,
Cazui mahnit pe palfimida,
Cazui pe frunza cu omida,
Cazui pe buruieni cu spini,
Si roua cea dumnezeiasca
Din balarii facu sa creasca
Lamai i rodii i maslini!

75

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

76

ts

lo

Acum pentru a doua oara

Din ceruri Taal ma coboara,
Cad raul btmtue mai rau;
Mai rau ca oricnd altadata
Icoana lumii e scaldata
De sfingiuri fara Dumnezeu!
M'arat, strigand sa stnga
\Tapia cea natfinga
A groaznicului tun...
Vorbesc, i. 'ndata gloata
Ma 'mpinge la Golgoata
Si -00' ca-s nebun!
Atept Caiafii sa m'apuce,

4tept sa 'nfiga iar pe cruce,

15

20

25

Sa. 'ndoape cu olet pe Crist.

Prin chin solia-mi se 'mplinqte
Prin moarte-mi omul se 'noete,
Si tu-mi vei fi evanghelist.
D'aci vor inceta razboaie,
Cel tare n'o sa mai despoaie
Si nu va mai rabda cel slab ;
*tiintd, arta Vavutie,
Unite 'n pace prin fra/ie,
Vor curge dintr'un singur jghiab.

In cer m'adasta plata.

Piroanele sunt gata.
Loviti, lovili, mereu!
Ma doare, i-s ferice,
Caci rastignit aice

30

Ma intorc la Taal meu!...

POEZII
*

Un nu oiu eine, scund grascior,

Buzat, cu fa-ca de bujor,
Spre noi Inainteaza
.i.-ini zice: lasa-1 ca-i ursuz!
5

El tot postete ca Isus

venic aiureaza.

to

Dar nu te turbura. Pe-aice tot ce este,

E numai visul meu, pe toli eu va visez.
Dormind va nascocesc, va Os ca 'ntr'o poveste.
Dar ce eoi tu?
Ce-s eu? Ma chiama Chichirez...

15

Ali spune tocmai ce-s, nu prea gasesc cuvinte.

In vis, aunt un nebun, de nu m-a detepta;
In fapta, cand nu dorm, sunt sanatos la minte
Tam un stomac de lup cand are ce manca.
SA te mfinnc sau nu? Ba. Fii acum pe pace.
In vis eu sunt satul i nu m'auzi urland.
Nebunii sunt hraniIi, si-a fi nebun fmi place,
De nu m'a detepta, caci adormii flamand.

20

25

Ce adormire, vai! Cand trupul alipise,

Atunci visez Ca tree pe langa un brutar.
Sunt altfel nm cinstit, dar ce sa faci cu vise?
In vis, imi pare rail, furai ca un What..

0 jiml'o oerpelii. Ma prinde gi m'apuca.

Plecam la comisar. Ma judeca pin vis.
Un polioi visat nu-i oare o naluca?
0 palma Ii carpesc i danii m'au litchis.

77

78

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Eu li priveam cu haz, 0iind ea visu-i gluma,

De nu m'a; de0epta, flamAnd aa cum fui;
Pe-un Cuza de-Eq visa, eu Il Injur de mumk
Ba 04 omor In vis. E vis. Ce-i pasa lui?
5

Un mare tfiraboi urmeaza dup' aceea:

To/i sbiara ca-s nebun, 0 lup! aici m'aduc...

Ca-i vis, o 0iu, ap-i, dar nostima-i ideea
Pe cetaleni flamAnzi sa-i duci la Balamuc!
10

De-atunci manAnc ticnit; am came, paine, poame,

Un singur eau: In vis ma satur Indestul
S'apoi visez c'adorm visAnd ca-mi este foame.

Grozav !... Dar iar visez ca ma de0ept satul.

Eram flamAnd. Acum petrec 0-s prea ferice.
15

20

Mai rad de cei nebuni, mai rild de mutra ta:

E0i cam posac. De-ai fi aevea, eu li-a9 zice
S'adormi 0 tu. Ha, ha! De nu m'aq de0epta!
A ! iata cineva mai potrivit cu tine:
Moneag posomorat cu nasul tot pe sus.
Ce vis ciudat! eu, bre, m'a mulcumi mai bine
Pe-un Capp sa-1 visez decAt d'alde Isus!
*

El pleack iar batranul, un chip de mowe stAnta,

SurAde 0 -mi intinde o mana de schelet ;
De 'ntAi optete 'n cer, privind cu ochii linta
In zarea dintre arbori, 'apoi ma 'ntreaba 'ncet:
25 - L-ai auzit, ce dulce 0 mAngAios vorbe0e?
Vorbe0e cine? unde-i?
Nici tu n'ai auzit?
Eqti surd 0 tu ca dAn0i! Pe toli va 'nnebunete
Materia cea bruta, pe tori v'au asurzit!

POEZII

Urecheaii nu-i ureche! Tu nu 9tii c'ai In tine,

Ascuns In fundul minii, pitit In duhul Um,
Un alt auz ce-aude din sferele senine
Pe spirite, pe ingeri, pe insu9i Dumnezeu!
5 Tu n'o 9tii, cfici I6retna te 'nlfin/ue 'n crttuO,
Caci sufletuli robete robia cea mai grea,
Caci lutu-i purarie, din care n'ai vr'o ugt,
Si lit a sparge zidul de vrei s iei din ea!
Tu nu-1 auzi, s'armane?
10

i ate el mai spune

E fiul meu, pe care In lupta la Vidin

Un glonl 11 rpusese, i totui o minune!

Din ceasul morIii sale trAete mai deplin.

II vezi acum? Privete-1!

Nu-1 vAd.
15

Orbire crud5.!
Eti unul dintr' aceia ce jur pe tipic
In lume s nu 9tie, sub soare s n'auda
Deck ce 'uvula 'n gcoal: o buche i nimic!

20

25

Prin vazul cApalnei qti vita, care crede

Ca firea dat-au ochii sti vezi cum s manfinci!
La om e ochiu 'n suflet, privind ce nu se vede:
Mai raza cleat raza, el trece i prin stand!
Nu-I vezi? E chipe, mAndru, cu nimbul tot lumine,
0 frunte cer sub eare doi gemeni curcubei
Cunung doua stele ce m'aIintesc pe mine
Si yin a se rfisfriinge duios In ochii mei.

Sub stele... ah! ce zambet! Cand piatra lacrameaza,

Din lacrima-i nqtearsA se face-un stalactit;
Dar va zfimbi g'o piatr, de i-ar fi dat sa vaza
30

Cum dnsul imi zfimbete de cfind ne-am desprulit.

79

80

8CRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

gura-i se deschide; rasuri i crini s'arata:

Sunt buze 'n care-mi pare ca vd intregul Mai!
Iar ca parfum cuvantu-i se 'ntinde i ma 'mbata:
Ce-i muzica la oameni, la ingeri este grai...
5

10

De fiu-sau el imi vorbea

Iar eu vedeam pe fie-mea
Dentai lucind ca o scanteie
Apoi ca pasare de-argint
Plutind uqor dare pamant,
Si iat' o zana de femeie!
De fiu-sfiu &Ariel imi vorbea,

Eu auzeam pe fie-mea,
Dental a unda 'n departare,
15

20

25

30

Apoi un tril, apoi un cant,

Sunand din cer pan' la pamant
rasunand in sarutare!
De flu-Am el imi vorbea,
Dar eu eram cu fie-mea,
sufletu-mi n fericire,
Sburand intr'un nespus avant,
Imi lasa corpul pe pamant
Rostogolit in nesimtire!

De-atunci o due ca i 'nainte:

Privesc ce unii dreg,
Ascult ce a4ii spun,
Urasc pe cei crezirci cu minte,
Si nu pot sa
Ca n'am ajuns nebun!
1889

r ClEZII

81

GAUDEAMUS
Ce n'est pas d'un ommeil Uterus) quo

'endoet
Le mourant qui i'affaisse en ferment
la paupitre...
Julia Hasdeu

Ciind o fi s'a m5. duceti la cript...

Nu pe mine, ci vasul rfimas:
D'ocamdat4 in vasu-i Infipta
0 facile sclipind din cel vas
0 senina
lumina
pe-uu ceas;

lo

Cilnd o fi sa-mi rostiti la cuvinte

De iubire, dulceagul volum
Ce se 'ndruga la toti pe morminte,
Ba la unii popasuri pe drum:
SA rlimaie
tamAie

cu fum;
15

.2%.9 dori sa' vild fete voioase

s'aud imprejuru-mi ciintand:

<LA scapat o sinrtire din oase

<*i din came scapat-a un gaud,

20

0 Printre glume
din lume

plectmd!.
6

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

82

$i cu suflete dragi, cari In soare

Tot adasta sosirea-mi cu jind,
Eu veni-voi la cea sarbatoare
Pe co9ciugul meu, raze 'mpletind,
0 sglobie
chindie

sa 'ntind !

Sa ma bucur, satul de-a mai pMnge...

Ce mai lacrimi varsai pan' sa plec!

10 4 putea, la un loc de le-sq strange,

Innotand prin durerea-mi sa tree
$i cea groapa
de-o chioapa

s'o 'nec!
15

20

SA ma bucur, caci omu-i o treapta

Pe sui9u1 cel Fara de-apus,
$i martirul meu cuget WeaptA,
Ieri un vierme 0 maine-un Isus,
Cale lunga
s'ajunga
mai sus !
1889

POEZII

83

TABLE-D'HOTE
LA JUBILEUL DE 25 ANI AI REVISTEI FAMILIA"

Am tot glumit
Cat am trait
In birta0ta lume;
Si 'n Joe de bani,
s Ca multi golani
Mancam platindu-i glume;
'am tot glumit,
Cat am trait
La masa cea comuna.
lo

Vacum glumesc,

Dar ma graben:
Sa plec curand afara.
Un pranz mai prost
Nici c'a mai fost,
15

Nici sa mai fie iara I

Am tot glumit
Cat am trait
La masa cea comuna ;
Vacum glumesc,

20

Dar ma grabesc;
Mncati, 0 pofta buna!
1889

6*

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

84

DUMNEZEU
Avez vous entendu, quand la nuit est sans voiles
La vaste mer chanter ea chanson aux toiles r
Quelle musique, amis ! Dieu parle en cette voix.
Sublime createur de Vinfini son monde
Dieu prate a l'ocan cette basse profonde
Et l'ocan chante ses lois.

Bonsoir, amis ! Ce Dieu, par qui le ilot murmure,

Par qui tout prend naiseance et vit dans la nature,
Qui fit ce qu'on ne peut ni comprendre Ili voir,
Comme les flots des mere, comme les choeurs les anges,

Banissez-le sans cease et chantez sea louanges.

Au clair de lune, aznis, bonsoir:

Julie Hasdeu, Au bord de la mer.

lig vrea sa smulg din mine un cantec, numai unul,

Un singur de pe urma: copil intarziat
Ce mu se nagte Inca, dar totugi, plin de vieaTa,
Duioasa muma-1 simte sub inima svacnind.
5

lo

Un cantec, numai unul, acum la carunte le,

Ca Fat-frumos din basmul cu fost-au-fost un mog *.
E garbovit batranul, dar fiul cat un munte
Miratei lumi va zice: dintrInsul m'am nascut.
Un eantec, numai unul... Cand soarele-asfinIegte
Pe-un alt taram sa treaca, eternul calator
Pamntului ii toarna lumini mai arzatoare
pleaca, iar odihna s'agterne pe pamnt.

POEM

85

Un cfintec, numai unul ! Dar rima cea cocheta

Alearga dupa tineri, 0 eu s'o prind nu pot ;
Tar and, rutacioasa, s'apropie de mine,
Gfindirea mi-o cioplqte, iqind ceva mai mic.
5

A, rima rasfalata! Crezi tu ca far' de tine

Batrnul nu-i In stare sali taie din granit
Un dintec ce nu piere, un imn ursit pe veacuri,
Faretele ciclopic durat far' de ciment ?

10

0 rima, ce-i aceea? E haina de parada

C'un card de deeoralii smallat 0 poleit,
Sub care toil de-a-randul Ili par ca-s de-o-potriva,
i-adesea chiar piticul se leagana &amt.
Nu-i poezie rima. Homer 9' Anacreonte,

Virgiliu 0 Horaniu n'au stat a fauri

15

zo

Pe 4 Tisa-plansu-mi-s'a... s, sonoare chilibuuri

Pe-o cartifa menite s'o schimbe 'n elefant.

Artistic e tenetul poemelor dantesce,

Nu-i Insa pentru Dante. Gigant cu zurgalai!
Divina-i Comedie ar fi 0 mai divina
De i-ar lipsi aceste broboade pamfinte9ti.
Shaekspeare, Shaekspeare cel mare, Shaekspeare cel fara seaman,

Al carui geniu soarbe tot neamul omenesc

Precum cristalul prismei II vezi sorbind lumina,
Shaekspeare, cand cata rima, vai ! nu mai e Shaekspeare.
25

Tu fugi de mine? Fie ! IP mulIumesc. Odata

Fugit-ai 0 de Milton cel orb 0 prigonit,
i-atunci, din neputinIa croinduli o putere,
A scris el fara rima sublimul Paradis.

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

86

Da, tu-mi pliiceai 0 mie in vremile trecute,

Cemd te-aacam la viersuri, cum fetele din sat
Aca Vi la cosica cfite-un boboc de floare,
Macar a far& benghiuri frumosu-i mai frumos.

a Dap 0-i garofila cu frageda-i catri4

Din rop 9i din galben, bucfili de catifea ;
Dragut e fluturagul, garoafa sburatoare,
Catifelat 0 dansul, 0 dfinsul efemer;
Dar nu-i gamed. bradul, nici aquila nu-i flutur ;
10

Lor nu le trebui rop 0 galben 0 pestriI:

Prin singura-i m'arime se 'nalt cel ce-i mare ;
Cel mic se 'nzornoneaz, caci e pipernicit...

115

Un cntec, numai unul 0 cel mai de pe urma,

AO vrea sil smulg din mine... Dar unde-i? Nu-1 brodesc.
Acum II siml aice, 0-1 sims deja departe,
i-1 sinic ca-i pretutindeni, i sims ca-1 siml mereu.

Eu nasc o cugetare, 0 dfinsali ia avintul

Nimic n'o mai oprete In spaIiu sau in timp ;
20

A mea-i 9i parca-i alta, cAci este Para margini;

A mea-i 9i-i infinit, plutind in univers.

E infinit In mine nu omul cel de came,

Nu hfirca-i infinita, ci cugetarea mea:
Artistul fgr' astAmpar ce ne 'ntrerupt imi joacA
Pe clapele din creier, cfintnd ca p'un clavir.
25

i clapele tocite se prenoesc, se schimba ;

La locu-i nu rmfine nici una dup'un an ;
Dar eu sunt tot acelqi prin tot ce cugetasem,
Prin tot ce cugeta-voi pe clape noi sau vechi.

POEZII

Clavirul cand se stria, eu ma silesc a-1 drege,

Ca m'am deprins cu dnsul, mi-e drag, m'am niiravit ;
Cand nu se mai acorda, 11 spulber cu manie,
Sau fara supb."rare 11 parasesc 0 plec.
5

*1 pleaca cugetarea-mi sa-0 cate alte clape

P'un alt clavir...

Poete ! paete mai Meet!
Nu desveli deodatfi altarul nemuririi:
Lumina-i amele9te pe cei nedumeriIi.
10

15

20

25

In mine-i infinitul !... Dar eu 0 Hotentotul,

Un Cesar, un Platone, un Kant 0-un Eschimos
Suntem aceea0 viIrt: la cel mai crud salbatec
S'ascunde 'n cugetare ceva nemarginit.
Cand -es aceste strofe, eu sinrc ca-i Ifinga mine
Un scapar, o scanteie cu chipul lui Darwin,
Si-adie peste capu-mi, optindu-i: (( omu-i musca!
4 Ce-i musca ? ce-i o iarba? 0 ce-i un bolovan?... *

Si-a disparut ; iar glasu-i, mai rasunand In juru-mi,

Cuvinte rasturnate mi-aduce: 0 musca-i om !
(t Din cremene-i o 'Planta, din planta-i animalul,
(c Din om un Inger naoe, din Inger un Isus !... *

Si cufundat in ganduri, privind cu zapacire

0 piatra la picioru-mi rostogolitfi jos,
Eu o luai in palma 9i-o netezii cu milk
Zicandu-i: chiar in tine-i un punct din Infinit !
Prin punct se 'ncepe Iumea. Un punct dimensii n'are,
Nirnic mai fara forma 0 mai nepipait ;.
Dar pune '1 in micare, 0 linia se 'ntinde,
Si linia-Ii da totul: deci, totul e 'ntr'un punct.

87

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

88

Natura, firmamente, sistemele solare,

Cu toate ate 'n ele i printre ele sunt,

Cu 'ncetul se desvoalta din puncturi se ce miqca,
Din puncturi ce se mipa plecand din Dumnezeu.
5

Din" Dumnezeu plecate, 0 ele-s infinite:

Un punct nu se mrisoar, fiind neTarmurit;
Din Porta cea mai forla plecand, .i ele-s lone:
Un punct zideqte sfera, aci este centrul ei.

Nu-1 in/elege mintea, nu poate sa-1 cuprinza,

10

15

Atat de mare este 0-i pare-atat de mic:

Minunea Met care in veci nu s'ar pricepe
Tot ce se 'ntemeiaza pe-acest nepriceput!
Aa 'n orice tiinIA izvoru-i poezia.
Chimistul i Astronomul incaleca pe sfinx,
Impin0 prin miriade de micuri infinite
Ce-i due la infinitul cel mare: Dumnezeu.
$i ceea ce nascuse pe-acele miriade,
$i ceea ce le 'nnoada cu Unul infinit,

20

ceea ce le-atrage unite laolalt,

Cea mai supremk lege, e legea de-a iubi!...

Un cantec, numai unul i cel mai de pe urma,

Voind sa-1 smulg din mine, 1-am asvarlit in cer ;
Din cer mi-1 crampolegte in creier cugetarea,
Dar nu-i intreg: sfarqitul rfimase 'n cer pribeag.
25

i cugetarea-mi plange, tanjind de umilinIa:

Pan' la final imi zice nu-i chip sa ma radic ;
o Extazul singur numai atilt de sus se 'nal/a ;
(c Extazul, care leaga pe-un om cu Dumnezeu!*
(c

POEZII
Extazul. , e ce-i extazul? 0 clipa seculara,

In care vezi atatea traite i traind,

Ineat un veac 10 pare, nu vrei sa erezi, 9.1 totui
StiinIa-i nevoita sa murmure: aa-i 1
5

10

Mid omul cade 'n apa i-i gata sa se 'nnece,

Trecand In panorama pe denaintea sa
Intreaga-i vieap, viea/a-i intreaga d'amaruntul
0 simte 'n clipa ceea, o clipa, nu mai mult.
Gaud pe-un bolnav 1-adoarme un doftor ea sa-1 taie,
Ii cioparIete trupul, doar sufletu'n extaz
Nu tie de durere, petrece, canta, joaca,

Traete luni o clipa, o clipa, nu mai mult.

15

Extazul n'are-aface cu clapele din creier,

Dei 'n clavir rasuna, spunandu-i ce-a simlit:
0 povestire lunga, cuvinte i cuvinte,
Macar c'a fost o clipa, o clipa, nu mai mult.
Extazul ma ,rapete. Aud Divinitatea:
a Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.
a De n'a urzi, pe eine Mi-a revarsa iubirea?

20

0 Ca sfi iubesc, Ma sfilii, urzind din Mine lumi 1

a Tot ce urzesc din sanu-Mi, e urzitor la randu-i.

a Porxdnd din Mine, este un microcosmic Eu,
a Ce 1-am nascut sa creascA in plina libertate:
a Sa se renasca singur, mai sus i iar mai sus.
25

0 Un germen de voinVi se miea chiar in piatra.

a E adormit, e lene: o umbra de impuls;

a Dar and se redeteapta, mijete 'n piatra muchiul,

a Iar dela murhiu la Spirit se 'ntinde scara 'n timp.

89

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

90

4 Cu eat voinvi este mai forte, mai &Mita,

* Cu atata se iu-Mte s'ajunga mai curand,
4 Ctlei orice pullet se 'ntoarce pe sanu-Mi: sa se 'n0re
t In salba de luceferi un nou margaritar.
5

10

4 Mi-e draga chiar o piatra; dar un arhanghel! Dansul

4 Din nmphiu, prin suferinle de secoli necurmaTi,
0 Reintra iar in Mine, iubirea fnmiita
t Din tot ce el iubise n sutele de vie-Li!

t Atettia taci i mume! attqia fii i fiice,

t Surori i fra-ci i soale i neamuri i amici:
4 Iubiri de el traite, traite i rfimase
t Un ocean Intr'insul, iubit i iubitor !
Si-aceste oceanuri se tot desfunda 'n Mine.
t Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.
<<Dc n'a urzi, pe eine Mi-fq revfirsa iubirea?

15

t Ca sa iubesc, M sfii, urzind din Mine lumi!

4

Arhanghelii din sanu-Mi porni-Li ca nifte puncturi

t De mil 0 mii de veacuri, apoi filtrai pe rand

Prin pietre ci prin plante, prin animali, prin oameni,
20

<<Cnd se re 'ntorc In Mine, triumfatori atleTi,

Cea raza de iubire, primita la plecare,

o Mai vie 0 mai vie 0-acuma curcubeu,
* Ii sbuciuma, ii fierbe, ii face sa urzeasca,
t Si Eu: din nebuloase ii las a cerne sori!
o

25

<<Jar cand o omenire pe vre-una din planete,

4 Craut 'n desnklejde, Ma striga 'n ajutor,
siDintre arhangheli unul, ca Messia, s'avanta,
0 Jertfindu-se sa scape nevinovate oi !

POEZII
0

i jertfa-i Imi inchina miresme iubitoare., .

a Ma 'ntrebi:. ce-s Eu? iubire. ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.

# De n'ai urzi, pe eine Mi-a0 revarsa iubirea?

# Ca s iubesc, Ma sf4ii, urzind din Mine luraii... p

s

Si cnd vorbea, Cuviintul, urnind acele puncturi,

Le rasptindea din suflu-i, i fiecare punct
Lua cilte-o figura, un calapod, o forma:

Materia se incheaga aviind o forla 'n ea...

to

15

20

Extazul inceteaza. Poetul se dqteaptfi.

Mai luminos se simte: i 'n el, i 'n preajma lui.
Frfinturi din amintire in creieru-i se-araza,
Si gfindul, ca sa toarca, apuca noul fir.
Materie i for/a! Din Forta cea suprema
Ce-i numai forca, una, monad& fara tarm,
Orice se desfarara, orice se desdrumeaza,
Ramne forIa, insa c'un straiu de individ.
Si straiul se transforma. Prin vie-0 evolutive
Treptat se sulniaza, ajunge straveziu,
Nepipait, elastic, intreIesut cu forIa,
A ciirei e pojghila: un corp molecular.
NaturalistuI, care din jos in sus invwca,
Materie viseaza in universu'ntreg.
Din sus in jos cu fala privqte filosoful,
Si-i pare numai forra. Se 'nrala amndoi.

25

Poetul singur tie, extaticul prin care

In jos zilmbqte cerul, pamfintul plnge 'n sus ;
Si el, plapfinda harpa, vibreaza totodata
Cu Dumnezeu-iubirea 0 cu iubirea-om...

91

92

SCRIBE! LITERAEB, MORALE ga POLITICE

*

Un cantec, numai unul i cel mai de pe urma,

Voind sa-1 smulg din mine, 11 asvarlii In cer;
Si ca A prind fugarul, sburat-am dupa dfinsul:

VAzui eternitatea... De ce m'am mai Intors?

5

De ce? Cad fiecarui e data o solie.

Mai are pan' la Iinta apostolatul meu.
Rabdare, i 'nainte! Cand voi sosi la capat,
SA cant cu serafimii:
0, Dumnezeule!
1894

PROZA LITERARA

DUDUCA MAMUCA
DIN MEMORIILE UNUI STUDINTE
Aveam geaptesprezece ani; eram studinte n drepturi la o Universitate ruseasca oarecare, i ineam cu chirie trei odai au premier
in casa d-nei Ana P., veche actorita In demisiune, a carei unia fart,
domnigoara Maria, copili/a de gasesprezece ani, aparuse atunci de
5

10

15

20

curand pe scena, culegand din capul locului aplauzele publicului

iubitor de... domnigoare.
Eu o numeam Mamuca*,
degi era rusca, ba chiar poate pentruca
a
era rusca; pe de o parte, ca om, o iubeam; va s zica o iubeam
pe de o parte; pe de alta parte, ca Roman, mi-mi placeau lucrurile
gi chiar fetele rusegti i, numind pe frumugica mea Mamuca, prin Insagi aceasta o romanizam i o iubeam oarecum gi pe cealalta parte.
Ce-i dreptul, era frumoasa! Era frumoasa ca o nomanca ! Avea
nigte ocbi... culoarea i marimea nu Imi aduc bine aminte! Avea
un par... de seama ochilor. Avea o gurird.. , Dar de atunci au trecut
nourt ani, gi'n noun ani am uitat mai multe feluri de gurile! N'am
uitat numai ca Mamuca mea mi se parea a fi foarte frumoasa, nespus
frumoasa, nefnchipuit frumoasa, frumoasa stragnic!
Contractul de chirie se rostea aga:
a D-1 N. N. va plati d-nei Ana P. ate patruzeci de ruble pe luna,
pentru trei odai i pentru cite cinci feluri de bucate la prfinz pe zi,
intre can i un aluat; idem &ate o mancare senile*.
A doua zi dupa mutarea mea In casa stimabilei doamne P., intrai
in apartamentele d-sale, despfillite de ale rade prin un lung, Ingust
pi intunecos coridor ; fcui o profunda reverinp, zambii gi...

96

10

SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICE

Ce mai faceli, cucoana?

Sunt bine ; iar d-voastra?
Nu mai pulin.
Ma bucur.
Duduca nu-i acasa?
Li la repetiVe.

Ma rog, cucoana: la cate ceasuri edeli la masa?

La doua nesmintit.
Si mancati ... ?
Se inIelege !

Eram sa v Intreb, daca manca0 tot aceea ce-mi trimeteTi i mie?

Dad,-

Mancali cu gust?
Ce intrebare!
15

20

- 0, cat sunteli de fericita de a putea manca cu gust!

D-voastra, pe semne, aveli stomac dezorganizat?

0, nu ; dar imi lipsete gustul de mancare.
Poate bucatele nu aunt bune?
Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoana.
Un lucru la mijloc?
Nu-s deprins a manca singur ; in societate mancarea se pare mai

gustoasa, gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara...

25

Sa edeli la masa cu noi?

Daca nu va fi cu suparare.
Putem incepe chiar de astazi. Ali fost asara la teatru?
Am fost.
Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei?
Nu mi-a placut.
Pentruce?

30

- Pentruca nu mi-a placut.

35

Aceasta-i o rqiune ; insa...

Domnipara joaca cu prea mare foc.
Si de aceea nu va place ?
Dar ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul

pozitiv, rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...

PROZA LITERARL

97

Dar fi-va el atunci natural?

Pentrii mine.
Cum apa : 4 pentru d-ta*?
Natura mea fiind rece per excellentiam, rficeala pentru mine
e naturalfi.
Doamna P. trecuse peste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca
veche actori0 t jeune *, ea se socotea capabilfi a juca oripicind un rol
tfinfir ; apa dar, pentru a vedea daca sofismul meu e sincer, ea imi puse
mfina pe umfir pi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasidulce:

10

- Oare nu ugueti, amice? Eoi rece?

Am lasat ochii in jos pi m'am inchinat cu cea mai mare seriozitate.
PIecficiune, cucoanfi.
ret duce-O.?

15

20

Iertali-mfi, cucoana ; aveli prea mult foc.

Eu?
Nu sunte-O naturalfi.
Intrfind hi odaia mea, aprinsei o ligarte pi ma pusei a medita asupra
principiilor juridice ale lui Bentham; deodatfi upa a scfirtfiit pi s'a
deschis ; intorc capul 0 vAd... un nas! un nas in crapatura upii, un
nas antedeluvian, adica un nas a cfirui marime covfirpepte in acelapi
grad mfirimea nasurilor vulgare, precum mastodontele covfirpea pe
elefant. Eram sa ma sparii: dar auzii tot late() vreme, rfisunnd de
sub baldachinul nasului, o voace, sau, apa zicfind, o sbierare bine cunoscuta pi care ma facu sfi ghicesc pe Joe pe proprietarul colosalului nas.

25

- Aicea pade NN?

Intr, intr, feldepule ! raspunsei din odaie, pi baronul von R.
se afla deja lfinga mine.
Baronul von R., studinte jurist pi coleg al meu, era un june Finlandez bogat, scurt, gros, alb, nasos, pi cunoscut oboepte in socie-

30

35

tatea universitath sub porecla de 0 feldep *. Cine nu mai avea porecle!

Pe mine, bunfioara, tovarilpii ma numeau t spiler *, zfiu nu ptiu din
care cauz: sau pentrucfi iubeam parfumurile pi pomezile, sau pen-

truck' aveam cam adesea nevoie de felurite doftorii, ca unul ce mfi

deosibeam din copilarie prin slfibiciunea constitirOunii; sau pentruca
curtenisem pe doamna Benedeck, frumoasa spioreasa vaduvA, dela
7

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

98

care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci 0 9apte
Opupare, maxi 0 mici, colorate 0 necolorate...
R. s'a pus Inaintea mea Inteo pozfi foarte eroica, cu mana
stangfi In old, cu mana dreapta Intinsa deasupra capului meu, cu
5

piciorul suing Inapoi 0 cel drept Inaintat In departare ca de o palma ;

cu nasul radicat 0 gura cascata. Apoi conversaIiunea s'a Inceput ap:
Siretule !
0!
Desfranatule 1

10

A!

Craiule !

E!

^ Vicleanule !
U!

15

20

25

- Dobitocule !
I! I! Mai sad 0 tu. Am sfar0t toate vocalele i am nevoie a
recurge la consune. Mai, ai innebunit tu?
Cum de ai Indrfiznit, spiorule, sa te muli In casa Anicai?
Ma tem ea-0 place cucoana Ana!

- Te provoc la duel.
Si la duel 0 la quadrille I Despreluesc numai solo 0 trio.
Unde si-s pistoalele?
Aveam pe masa doua tifle, sucite In forma semilunei ; luai un a In
mana, 0 prezentai cealalta lui R.
- Ia lasa gluma la o parte, zise baronul aezandu-se. Iti place
mademoiselle Marie?
Quelle idde 1

30

Nugi place?
Cum vrei sa-mi placfi o copil, un ce nedesvoltat, necopt, neformat, nernatur, nedeplin, nesfar0t, nepractic, nepragmatic... ga fait pitid !
Vorbeti serios ?

4 fi mare prost de a ugui cu un felde;. Citit-ai calatoriile lui.. ?

35

De ce dar te-ai mutat In casa Anicai?

Trebuia A ma mut undeva.
- Din casa lui Stepanov?

PROZA LITERARI

99

Va sa zica tu nu qtii nimica!

Despre ce?
0 ! o istorie foarte lung& ! Afla ca Stepanev a captitat un gust
s

to

is

20

foarte estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul uriciunii:
les extrimites se touchent. El line numai o slujnica, dar frumu0ca ca
o gurie mahometanii, 0 nu numai ca o line, dar Inca line prea mult
la dansa. Se pare tisk a 0 Frosa lui are un gust nu mai pulin estetic;
!neat Stepanov, pe care numai doara tu /I pup intrece In privirea
fizica, nu placea nicidecum bietei copile. Mutandu-ma In casa lui,
sunt norocos cu grisete ! veni, vidi, vici : mai pe lung vorbind, chiar
dela cea dintai zi mi-am Insu9it jus servitutis quae in faciendo consistit
asupra Frosei. Trei luni de zile Stepanev nu 9tia nimic despre co-proprietarul sau, 0 incepeam deja a spera a voi capata In curand jus prescrip-

tionis, cand deodata... cam inteamurgul, Stepanov lipsind din cask

gustam In odaia mea, In bra/ele Forsei, ah... aud bataia la ugt.
Cine-i acolo ?
Pentr'o vorba de cinci minute, domnule NN. (Era
glasul lui Stepanov.) Binevoili, domnule, peste cinci minute. Tu
inIelegi, amice, greutatea poziliunii 1) in care ma aflam. Peste vreo
douazeci de minute Frosa ie0 din odaia mea, fara ea sa-i fi trecut prin
end ca Stepanov, lipovan pfilit 0 priceput, o a9tepta mulcom chiar
loan& ua mea. Dupa tragedia ce se petrecuse Intre (Ulna 0 la care
eu nu vream a fi martur, Stepanov intra la mine. Domnule I
Sluga d-tale !

25

30

Te poftesc sa te milli din casa mea.

N'oi Intarzia

a-Ii face aceasta placere. Chiar astazi, domnule ! Ba dupa ce

Nu vreau banii
voi primi bani pentru a-ti plati luna trecuta.
Imi plateti dara pentru a m'am slit aii perfecliona Frosa
d-tale.
d-tale?
In vrasta d-tale ... Aceste lucruri sunt mai iertate cleat
In vrfista d-tale ! Cand te mull? Maine dimineata. DesdedimineaIa ?... i a9a mai departe. Precum vezi, feldeple, mutarea
mea in casa doamnei P. n'a fost precugetata.
M'ai raeorit la inima, spiterule !
Mi-am facut datoria, ca spior ; de0 In facultaIi nu se InvaI5
farmacopeea felde01or. Mai adaug a zice ca aunt atat de departe de
a iubi pe papu0ca ta, Meat voi -fi gata a-i vorbi In favoare-li, a-i
1) In text: puseeiunei [Ed.].
'70

100

to

SCRIERI LITERARE, MORALE 13/ POLITICE

iperboliza meritele tale, iperbolice numai in profil; a... it propos,

de and oare te-au lepit graiile ei?
De aseara ; la teatru.
La teatru... Hm! tii c'ar trebui sgt-i faci un cadeau?
Parbleu I dar n'o cunosc. Ora acum. Introdu-ma.
Mai tirziu. Nu eti frumos (c' est peu dire 1) i deci, pentru a
plgicea unei femei, trebue mai inainte de toate s'o previi fur' a fi vfizut,
s'o faci s'admire caracterul i generozitatea ta, st-i apari ca un ideal
sublim imbrobodit inteun real urtt. Dintru intaiu trebue st-i faci un
cadeau anonim, l'asandu-m4 pe mine a-i desveli la ureche, pare& un

secret, numele galantului adorator, adgogand din parte-mi un lung

comentar despre ilustrele tale merite.
Minunat idee! Vino, spilerule, s te strang In braTe!
Bucuros ; numai cine nasul Mai departe.
is
Ne-am skrutat, 0 R., departe de a ghici pe buzele mele vicleana
ImbrAlivare a lui Iuda, iei sau mai degrab, sbur din odaie, famAind
ca s6-mi trimica ffiffi za.bavh, spre inmnare, cadoul In cestiune.
Dupgt ce tovargul dispgru, m'am uitat la ceasornic :. era dou'a
ffa un pgttrar. Chemai pe Fedor, aa se numea feciorul meu.
so

Dna va veni cineva dela baronul R., s vii sa-mi spui la cucoana Ana.

Fedor s'a inchinat 0 a ie0t: Ru0i se fnchina chiar cnd dorm!

M'am uitat iar50 la reasornic: era dou rar zece minute.
25

so

Bre! da Incet mai trece timpul! 'opoi imi mai trebuesc, dup
teoria probabilitacii, trei saptAna'ani pentru ca Mamuca s fie a rnea
pentru trei ceasuri!
Luai condeiul tti inmul/ii 21 pe 24: a ieit 504.
Uitgt-te, m mg! S5. mgt neckjesc eu 504 ceasuri pentru hatarul a 3! Aceasta nu se prea potrive0e cu principiile juridice utilitare ale lui Bentham: vreau s creez o coalgt a parte.
Domnule NN.! cucoana Ana VA pofte0e la mash.
Ah! nici n'am auzit cum ai intrat Cati! Duduca s'a tutors dela
repetiiie?
Da.

35

Vorbitu-s'a ceva despre mine?

PROZX LITRRARX

101

Cucoana Ana a spus ca i se pare... a nu sunteli... adeca...

In toate minlile?

Da.
5

10

15

*i ce a raspuns duduca?
C A aceasta nu se poate spune despre un poet.
*i ce a rOspuns cucoana?
CR Invamii sunt totdeauna nebuni.
Si ce a raspuns duduca?
A fault.
*i ce a raspuns cucoana?
A tricut.
Bravo! Brutus, dragutO, se fficea prost pentru a putea Wirt
cu/itul In pieptul lui Cesare; eu m'oi face prost pentra a putea...
Dar ele m'weapta cu masa.
La masa, gasii In adevar, pe cucoana Ana 0 pe duduca Mamuca
qez'and cu 9ervetele pe genunchi.

20

ss

so

ss

Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, Incepu duduca.

Natura mea nu va place?
De fel.
Atunci nu sunteli femeie.
Daci-mi voie a nu va Inlelege, domnule filozof.

Strabunei d-voastre, Evei, placuse arpele, cel mai rece din

toate fiintele Insufletite. In orice caz, daca natura mea nu va place
d-voastre, am fost destul de fericit pentru ca ea sa placa neneacai
matale. SA fi vazut azi diminewp cu ce ochi dulci...
Cucoana Ana, Mnga care edeam, m'a piscat de genunchiu.
De ce ma picali, cucoana?
Intrebarea mea a fost pronuMata cu o naivitate perfecta. Duduca
-Lama, dar ochii sai, trecfind dela mine la muma-sa 0 vice-versa, exprimau o curiozitate tragi-comica.
D-ta vorbqti azi n4te lucruri..., Incepuse cucoana Ana.
Ei bind sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat I
Ii iepure, domnule! nu-i curcan, Intimpina duduca.
Se cunowe, a n'ai studiat filozofia.

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

102

De ce?
Gustu-i subiectiv; gustul se afl In noi; i prin urmare iepurele

d-voastra e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte

5

10

in acest minut un gust cureinesc I

Cucoana Ana, de0 cam bosumflattt, n'a putut recine rsul.
Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul meu.
Contrazicerea e cu neputinlfi In natura, doamna mea. D-voastilt n'aTi citit pe Hegel!
Intra Fedor.

- A venit feciorul dela domnul baron.

Ma iertai, cucoanelor! sunt silit a ma lipsi de societatea d-voastra ; s lasam pe mfiine discuiiIe noastre filozofice.
Inca nu inchisei bine up, cind am auzit rasunfind vocea d-nei P.
Ce natarau!

15

20

- Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natgrai! Imi zisei 0

intrai in odaia mea.
Baronul model de bunomie Imi trimise, clupa vorba noastr,
un cadeau superb; un <ncessaire * femeiesc de eben, Incrustat cu
aur smalluit.
Ii rspunsei prin urmatoarele rnduri:
#

Feldeple!

0 Mini la ora dreptului penal 4i voiu raporta despre isprava.

25

t Spiterul, manu proprio n

a P.S.
Trimete-mi chiar acum, sania ta: a vrea sa ies nitel
la aer. tiu ca ai s pzi la masa, apoi ai sh dormi... trasura ta va
fi
; prin urmare, wept )).
NIA' la acea zi, baronul nu acordase Inca nimanui, absolutamente
nimsdnui, favoarea ce-i ceream prin scrisoare. Peste o jumatate de ork

o sanie de nuca sta la up mea.

SO

- La bariera

chiopului!

strigai vizitiului.

Prin acea barier am fost fAcut prima mea intrare in ora, viind
a studia la Universitate teoria DreptAlii, pentru a nu o aplica apoi
niciodat In viaIa practica.

PROZI LITERARIE

103

In cei dintAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de vapte

ori din cash In casn. Voiam, acum, pe conta baronului, a revedea cele
otse locuinte trecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerii mele
5

to

in fiecare din ele.

Hoisa! in ulita R.
Trecui lAngn o cask cu dotal rAnduri al cfirei rez-de-chausste era
ocupat prin cinci blnnarii! In rAndul de sus, la cele doun fereoi din
capnt, am ezut eu trei luni far& patru zile. Celelalte odni le ocupa
proprietareasa, femeie frumoastt, dar de patruzeci de ani; vkluva

unui bogat negutator, stapAna a cinci... ba a vase blnnrii. Am

iubit-o doun. luni; i m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veei
o femeie de patruzeci ani, sau in genere o blnfiritn: ele nu se
mai incfilzesc !

Sala! in ulita M.!

15

Iata o casn care nu voi uita-o niciodatn. Sus qezusern eu, jos
Enrieta, modist franceztt, creaturn oftigoasn, dar atilt de incAntfitoare,
Meat ran fncea a crede en oftiga e boala ingerilor. Am mai spus odatn,
ch locul ei era dedesubt, al meu deasupra. Intr'o searn trimite la mine,

20

rugAndu-mn a nu face vuet, d-ei ffind bolnavn. A0t s'a inceput cu110til4a. 0, zeilor ! ce izvor de volupati, purure noun 0 din ce In ce
mai fermecntoare! Ea a murit sau, mai bine zicAnd, s'a stins peste
apte saptamAni pe bratele mele. Enrieta a fost singura femeie, pe care

25

30

inn pot Inuda a fi iubit 'Ann la moarte.

Hoisa! In ulita F.!
Ha! iat 0 fericita locuintn a d-lui Consilier-titular! realizarea
falansterelor lui Fourier. In casa din ogradfi edeam doi studinti 0
un impiegat, 0 tori ne bucuram deopotrivn, far gelozie, ffirfi sfezi,
frn intrigi de nesecabilele favoruri ale doarnnei, al arei barbat era
al patrulea tovarn 0 cel de pe urmn I
Mai rametneau doun case: a spiteresei Benedeck 0-a lui Stepanov.
Destuln plimbare! inapoi 1

35

Trniesc cam repede, cam repede, gfindeam in gAndul meu,

pe cAnd sania se apropia de a paptea mea locuintrt, In care, o pot prezice de pe acum, far' a ma abate dela arta romanistului, cram
menit a face fericirea 0 duduciii Mamucni b.

104-

Gaudeamus igitur
Juvenes dum sumus:
Post jucundam juventutem,
Post molestam senectutem,
Nos babebit humus!

lo

SCRIEM LITERARE, MORALE IN POLITICE

IntorcAndu-ma acasa, am gash un nou ravael dela baron. Nerabdatorul amant pe semne n'a fost in stare ali indeplini obipuita
siesta: insomnia este, in toate cercurile viqii, apanajul amorului:
calatorii povestesc, In adevar, ca insu0 feldepil vorba e anume
despre un feldq cAnd i se aprind calcAile, uita greutatea pachidermului sau, sare, se svArcolete, innebunete i nu doarme. Baronul
Imi scria aa:
t SpiIerule!

15

t Am gAndit mult despre moclul in care ai putca face mai nimerit

* ca eana mea sa poata ghici numele adoratorului sau. S'ar putea ca
ideea mea sa nu fie rea. Daca ea Ii va putea conveni, iata esenla
ei. Vei putea pune in a necessaire alaturata aici marca a neamului
a meu, ceea ce lesne va putea stArni curiozitatea ei, i atunci Ii vei
putea explica, ca, dupa cunotimele tale eraldice, ea n'ar putea fi
4(

20

25

*dealt a baronior von R.

# Al tau 'Ana la moarte, R. *.
Scrisoarea o pastrez Ong acum ca model de originalitate i de
stil, mai cu seama de stil.
Deacum nu mai este indoiala ca feldeul iubete pe Mamuca mea:
un om teafar n'ar fi intrebuinIat atAtea t pot * 0 t put *. Ncessaire-ul
i sania, lucruri la cari nici m'am ateptat din partea sa, vin a sprijini
aceasta eviden-ca.

M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capelel de hArtie

30

parfumata couleur rose. Scutul stemei nu prezinta dealt o stea eptegra* figura foarte ordinara in eraldica prezeasca.
Am tras clopoi.elul.

PROZA LITEllArti

105

Marca mea, din cauza IntAmplatoarei male origini dela un domn

moldovenesc oarecare de fericit memorie, mnfia un cap-de-bou cu

o stea cincegrana Intre coarne. 0 Intiparii pe ceara tare deasupra

6

scutului baronului, care, adecA scutul, iar nu baronul, s'a ascuns fript ;
ei Inchisei hartiuta ii ncessaire.

Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit n minte fr scrisoarea

feldequIui,

10

Imi zisei tn mine. Adevarata dragoste e inventiva! Acum

trebue sa mai pun lucrurile la cale aot ca baronul sa fie incredintat

ca Mamuca a primit darul sau, ca-1 iube9te (pe dar sau pe baron
tot una!) incognito, ba cfi el a i vorbit cu ea... 0 atm mistificatiune
nu e tocmai grea ; sa recurgem la vreo grizeta, care mAini la bal-masqu...

Ah, Doamne, ce inspiratie! R. are o manta... Fara a ma gAndi

mult, ma grabii a scrie urmatoarea epistola lepasca:
Moja Kochana Pani!
5 Am dovezi autentice despre necredinta amantului d-tale. Permite-mi a veni chiar Indata, 0-0 voiu proba lucrul, ba Inca I0
a

15

voiu da mijloace de a te Incredinta In persoana. In aoeptarea raspunsului, care te intereseaza, cred, mai mult deck pe mine, sunt al
d-tale Anonim*.
20

Intriga e legata de minune, parca Inteun roman dumasian.

Sarmana Lecuta va juca rolul Mamucai.
Au intrat Fedor i Cati.
intreba Fedor.
Ai tras clopotelul?
Da.

25

30

zise Cati.
- V'am adus mAncarea de seara,
Bine c'ai adus-o 0 bine c'ai venit tocmai acum. Eram sa trimit
sa te cheme. Iat'un lucrurr, Catincuta: trebui sa-1 dai In mAna duducai. Spune-i ca ti 1-a InmAnat pe 'ntuneric In coridor, un om pe
care nu 1-ai putut vedea 0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte:
a La mademoiselle Marie pentru reprezintatia de aseara *. Tine secretul

'Ana la o vreme, adaosei vArindu-i In lama o bancnotfi ruseasc&

de trei carboave.
Ce frumoasa Mita!

106

SCRIERI LITERARE, MORALE' $1 POLITICE

Catiie9i. cu nicessaire-ul, lAsind mAncarea sa pe masrt ; nioe perjA.

Tu, prostule, du-te in uliIa Lopuhin, cauth casa cu Nr. 86,

intreabrt pe doamna Victoria Przikszewska, drt-i in mAnA, auzi: in
Wink aceast scrisoare, 'ateaptA raspunsul. Ce ri-am spus ?
'-- Ca-s prost.
AdevArat ; 9'apoi?

Ca A ma duc in ulila Lopuhin.

Minunat ! mai departe?
SA caut casa Nr. 68.
10

15

20

- 86, gogomanule.
86, cuconaple.
5i ce sA mai faci?
SA 'ntreb pe doamna Chiftoria 5igic9icska.
Victoria Przikszewska, magarule.
Chiftoria 5icicqicska, cuconaple.
Intreaba dar numai pe o doamnA vaduvA leacA... ; crez crt
doar n'or fi douh vAduve lwe sub acelai acoperamAnt !
0 viiduvA leacrt Nr. 86.
Casa, iar nu vAduva, Nr. 86, ma 'nlelegi acum?

- 51 s'aduc un rAspuns.
SA nu spui cumva cine te-a trimis.

25

so

AtAta?
Fuga !
Doamna Victoria Przikszewska sau cum o numea Fedor, Chiftoria sic9iqicska al patrulea personaj principial al romanului meu, ego fiind cel
dintAiu
vAduva unui capitan ucis la Caucaz, primea dela recunos-

cAtoarea ocArmuire ruseascA o pensiune atAt de mica, incit, pentru

a nu muri de foame spre economia finanTelor Statului, ea era silith
a intreprinde negoTul frumuselelor goale i lene9e. In acest mod treand asemenea crisearii dela om la om, Victoria, intr'una din zile,
a dat peste Felde.y, i Feldeyul tot atunci dete peste Victoria. Ah!

zise vicleana lew, uitAndu-se gale9 in ochii celui mai slut 0 mai
bogat studinte al UniversitAlii,

ah ! in zadar am cautat pAnA acum

Oh! rAspunse bunaticul baron,
topindu-se de focul cochetAriilor zambilei celei mai rafinate a oraplui,

un bArbat care sA ma 'nleleaga!

35

PROZA LITE RARA

107

oh, In degert am visat pilna azi o femeie, care sa ma iubeasefi !

Nu sunt cu stare! Nu sunt frumos! Ai simliminte dulci, cari
sunt destule pentru a aprinde amorul femeii!
Ai un chip Ingeresc,
care e deajuns pentru a Inviipaia dorul barbatului !. , Victoria a les 9inat i Feldeful s'a apucat s'o trezeasca prin o detunatura de sarutari,
Insotite, fire9te, de gAdifitoarea frecatura a piramidalului sau nas.
Rezultatul melodramei a fost ea baronul, spre a Inlatura saracia Le9tei, o lua in Intretinere eu o mie de ruble pe an, o trasura de bill&
daruri neprevazute in buget; iar Leara, vice-versa, spre a Inlato tura diformitatea baronului, ii Mrazia de porunceala ceea ce t le beau
sexeb, duptt dreptul naturii 9i al nomenclaturii, ar trebui sa harazeasca numai barbaIilor frumo9i sau cel pulin nostimi.
R. de mai matte ori invita pe intimii si amici, Intre cari eu eram
primul actor, actor In ambele 1nelesurile acestui euvint, la ceaiu,
15

la Victoria. Lea9ca clinta din piano 9i din gura; vre-unul din musafiri
o ajuta din, flaut sau din violina; vreo doua-trei amice i con-breslafe
ale gazdei, intovara9ite de nenorocitorii kr, incingeau o pole& sau

un valt; vreo civa studinti sau militari se puneau la pichet sau

2o

25

la stos, i seara trecea pe nesimcite spre multumirea tuturora. Nu

9tiu clack inconjurata ffind de o societate atilt de variatii, 9i scutita
de gelozia baronului, omul eel mai lesne Crezrdor din lame; nu 9tiu,
zic, daca Victoria, aluneandu-se pe calea virtutii i aducnduli
aminte trecutul, nu avea cumva ali amanci secundari, intamplatori
sau gratis. Prezummiunea juridica ma face a o presupune ea ideal
de credinta femeiasca. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodata
curte, nu din amicie pentru baron, nu pentruca frumu9ica vfiduvica
nu mi-ar fi placut, ci simplu de lene: Victoria rdea prea departe.
0 data numai, dupfi a sa dulce rugaminte, i-am aerie In album un
sOnet ex promptu, in care ziceam, pare-mi-se, cu o pomp& prea poe-

na

tick ca fericirea cea mai fericita este de a fi fericit in fericire.

Fedor imi aduse dela Victoria un biletel cu euvntul Czekam*,
adeca, lemte, wept*.
Ad'o birja inteun minut!
Aveam pe masa un domino : m'am mascat, am pus In buzunar
scrisoarea baronului cu a pot * i a put * din care am 9ters cuvntul

W8

SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICS

e spiter *, fiindca porecla mea era cam universahninte cunoscuta ; am

aruncat pe umere blana ; 0... iata-ma Inaintea intrigatei Lepe,

inteun salon baroneoe Imbracat, tete-a-tte.
Doamna mea! eine sunt, vei sti mai pe urma. Deocamdata,
sa nu pierdem timpul in vorbe. Cunooi aceasta slova?

10

Ii artitai scrisoarea.
0, Doamne ! Slova lui R.
Citepe.
Domnule ! eine esti? Spune-mi eine dti? Om sau dimon?
Sunt prea moral pentru a fi drac ; condiIia de om imi convine

mai degraba, dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci nurnai

despre necrediMa baronului; maini sau poimaini, doamna mea, ai
sa fii delasata ; ai sa pierzi acele mii de ruble ; ai sa ramai cum ai fost
15

mai inainte, in intervalul vietii d-tale intre capitanie 0 baronie...

Eu unul sunt in stare a darama planurile lui R. 0 a-li intari pozitia ;

20

dar trebue sa-mi dai o ascultare deplina 0 nemarginita. Te invoieoi?

Ce ceri dela mine, masca ?
Nici bani, nici trup, macar ca ai cheltuit adese din aceste doua
ucruri Ma a trage din ele vreun mare folos. Cer sa vorbeoi, cum
te voiu Inva/a eu.
Ma 'nvoiesc.

25

Mini este balul mascat. Trebui sa fii acolo. Baronul are sa vie
de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni pe noua sa amanta,
pe care iarasi eu o voiu impiedica a ie0 din casa. Costumul lui voiu ti
maini 0 ii-1 voiu arata in bal. Ceea ce ai sa vorbeoi, vei sti tot atunci.
Dupa ce vei veni, abordeaza-mil 0 spune-mi cuvantul 0 czekam # pentru

30

ca sa te pot recunoaste. Esti blonda ca 0 iubita lui R., esti de aceea0

statura ... lucrul va merge bine.
Te 'nTeleg acum ; insa cum sa te recunosc eu pe d-ta ?
Am uitat lucrul de capetenie ! Vino la noua oare tocmai ; ma
vei vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, s'apoi
am s fiu necostumat, cum ma Vezi acuma.

Cum ai sa 'mpiedici pe mutra aceea sa vie la bal?

as

Vorbeoe cu respect despre sex frumos. Ca s'o 'mpiedic, e sarcina mea. Adio, Victorie !

PROZX LITERARX

109

Ascult, masa. Daa vei izbuti a-mi fnlan/ui pe R., apoi...

Apoi?

Cum ti se pare, oare sunt eu frumoask?

Sri presupunem cri-i qa, pentru a ne feri de dispute economico5

tri

15

20

25

politice despre valoarea relativa a una mie de ruble...

Une de mes nuits sera a. vow.
Lucrurile acestea se rostese mai bine fn frantuzegte, cleat In
oricare alt4 limba... Ma 'nvoesc gi eu, daa numai voiu avea vreo
noapte slobodfi. Adio!
La revedere, tiranule!

Mrt 'ntorceam acaa mai vesel deck era Alexandru Machedon

dupa batalia dela Granic. Intr'o singua zi am facut atettea Incuraturi, ate nu lesne le-ar fi putut descurca Inteun lung an capul
unui Metternich! De acum sper, Imi ziceam, gurgulandu-mrt in
sanie 0-ascultnd monotonul son al zurgalailor, de acum sper a
Mamuca va fi a mea nu fn trei, ci numai In dot& aptamani: am
agtigat dar geapte zile! Ins cine putea prevedea a baronul R. va
veni hurduz-burduz cu cadoul au gi cu scrisoarea sa; a Victoria
sau Chiftoria se va prinde fn capcanrt aga de ugor q'aga de stalls!
Planul meu de 'ntru 'ntAi era de tot altminte; voiam a fac un asediu
strategic, regulat, prelungit: curte, curte... Dupa cum s'au tutors
lucrurile, \rad a cucoana Ana, Feldeful 0 Leagca vor fi tustrei
instrumente pasive, cu al aror ajutor voi prttrunde, far& nici o greutate gi 'n timpul cel mai scurt, poate chiar Inteo saptilmttna, In sanetuarul <4 duduai Mamuai o. Nu e adevtirat antecul:
(( Ochii gi sprincenele

Fac toate gregelele... *

Toate gregelele fncap In sfera guritei! Ah, gurira, guriVa! cum de te-ai
30

ascuns dela ochiul antecului poporal, care stabate codrii cei mai
degi gi papastiile cele mai adiinci!
*

Toat noaptea am visat nigte nazdriivanii gi razbiltii de cele mai

nastrugnice, precum se Intmpl fn genere, duprt o zi plinrt de

110

SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

agitaliune. Mi se 'Area a fi femeie 0 sora cu doamna Przikszewska ; du-

duca Mamuca se metamorfozase im barbat, ceea ce in adevar, i se

cam prilejea cateodata pe scena ; baronul R. ma curta pe mine, adeca
pe exemplarul meu femeiesc; duduca. Mamuca, se InTelege, ca tanar
curta pe Victoria. Nu mi-amintesc toate peripepile dramei; -tiu numai ea ea s'a incheiat prin dourt cununii de tot in caracterul visurilor ;

to

15

20

25

Mamuca s'a insolit cu Prziszewska 0 eu cu Feldeful.

La noua ceasuri ma indrumai spre universitate. Aveam ora dreptului penal. Profesorul, doctor de legi dela Berlin sau dela Mtinchen,
nu Iin minte, un june cu ochelari pe nas, cu nasul ridicat in
sus de frica A nu-i pice ochelarii, ceea ce ridicarea naiului
ii era
lesne de facut din cauza upritaIii caparanii intregi, profesorul, zic,
ne traducea, sub numele de scripte originale, prelegerile dascalilor
sai nenne0i; le traducea din cuvant in cuvant, din litera in litera I
Nu degeaba suna un cantec studenIesc, compus la Berlin sau la Winchen, cine mai 9tie !
So geht's in Academiis
Da giebt es viel Doctores,
Plus tamen est in titulis,
Sunt sine fructu flores,
Gelehrte wenig, Docten viel
Das lass' mir sehn im Quasi-Spiel,
Freche Stirn,
Schwaches Him,
Doctores sunt vel quasi,

Sie lehren nur so quasi...

X, aa se numea profesorul, ne explica, vreau sa zic ne memoriza
acum despre cestiunea t preacurviei *, de adulteriis, i ne desvolta, ca

de pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach, cu ma

so

silnicirea unei femei e fizice0e cu neputin-ca. Spre incheiere, el a suras

0 a zis cu un aer de profunditate: t Eu unul, domnilor mei, ma unesc
cu opinia lui Feuerbach numai intru cat prive0e pe barbaTii fizice9te
neputincio0 n. Dupa cum aril aflat mai in urma, pan' 9i aceasta

incheiere era literalmente tradusa din nemIe0e.

PAOLI LITERABI

111

Domnule profesor ! mi4i da voie a cere o deslegare? Deslegare

In Intelesul juridic al cuvAntului, zisei -ridicAndn-ma.
Mai ales, domnule.
5

Legile romane, In cazul preacurviei, vorbese nnmai de jure

patris vel mariti... prin urmare, este iertat a amid o fata, adeca o
femeie fara barbat, care totodata, ar avea numai o muma-viduvA.
FacAnd aceasta intrebare, eu gAndeam, fireoe, la dudnea Mamuca.
Cestiunea e foarte grava, rAspunse profesorul, apisind oche-

larii, care se pregateau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a Intim10

pina

la cazul meu prin an alt caz tot atat de neprevazut In

scriptele nemteoi ale profesorului. Cestiunea e foarte grava. In

lectiunea viitoare o voiu desbate exegetic en ajutorul texturilor
pozitive i filozofice.
15

20

25

In acest moment rasuna clopotelul, 9i X ie9i din clasA buiguind

fraza: s cestiunea e foarte grava, foarte grava... s. Pesemne pi el avea
vreo duduca Mamuca!
Ei bine, spiterule! facut-ai eeva ? opti baronul R. abordAndu-ma.
Mai mult deck s'ar fi putut aoepta ; ea Ili rAndueoe un rendezvous deseara la bal ma.squi.
Est-ce possible?
I-am spus ca eoi frumos ca un Persian, ca o iubeOi ca un Turc,
ca eoi Infocat ca un Arab, In fine, te-am prefacut Inteo minune orientala. Spre a nu ma desminti, trebue sa fii mascat i sa-ti cunosc

costumul mai dinainte pentru ca s'o pot preveni.

Voiu fi drapat In flutur.
Admirable I Vino 1) la noua trecute; ea te va atepta. La bal
te voi lfimuri mai bine despre toate.
Cadoul i-a placut?
E IncAntatfi.

30

- Nu ;ezi azi cu mine la masa?

Iarta-ma ; am mai multe trebi... Uitat-ai amorul meu pentru
Frosa lui Stepanov?
Fi done 1 0 slujnicii...
1) In text: vine [Ed].

112

SCRIERI LITERARE, MORALE 61 POLITICE

De gustibus non est disputandum. Mie lad plac florile campene0i, ie florile cu miros. Nasul tau uor inghite orice aromate, al meu
se teme de gutunar ! Adio !
Au revoir, mon cher I Au revoir I
Mai tagaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa causans a tuturor noroacelor Abia ma departai c4iva pa0 dela columnada universitat.H, intrand in uliTa Vanchin, cum deodata zarese pe Mamuca

qind dintr'un magazin, urmata de Cati, care Tinea intr'o mina o

10

legatura 0 in cealalta o pereche de papucei. Aleasa inimii mele mergea

repede inainte, lasand in stratul de omat urmele unui picionq fabulos,
91 ascunzancluli nasuprul in moon
asemenea pasaruicii, cand Ii

adaposte0e capuorul in caldura aripioarei. Precum vedeti i iarna

are o poezie a sa, diminutiv ca a lui Alecsandri, pe care trebui
s'o cautam in comfit i 'n moon.
15

20

Imi pare bine ca te-am intalnit, domnipara. Sunt sigur ea

insui ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tte, pentru ca sa-mi po/i face
doua intrebari despre care ai gandit i ai visat toata noaptea.
Cum tii dumneata gandurile i visurile mele, domnule NN?
intreba Mamuca cu o voace tremuranda, care dovedea c zisa mea,
bazata In parte pe un fapt pozitiv 0 in parte pe o inducere psihologica, a lovit-o drept in inima.
Va-sa-zica am ghicit? Nu-i aa?
zisei zambind.
Eu n'am spus aceasta, apuca inainte Mamuca, lasand ochii

in jos... Irma aerul de siguranla cu care m'ai abordat a putut cu

25

tot dreptul sa ma minuneze.

Sa nu faiarnice0i in zadar, domnipara ; eu sunt un fel de
nazdravan, e prea greu ca netine sa ascunda ori0ce dela mine. Dumneata ai gandit i ai visat toata noaptea despre ncessaire de eben,
ce 1-ai primit aseara i despre curtea ce mi-ar fi facut neneaca dumi-

30

tale ieri dimineala, and erai la repetiIie. Trebue sa recuninti adevarul.

53

Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in

cugetul meu? Cum de ai aflat despre ncessaire? De unde aceasta
schimbare in manierele dumitale? len a fi jurat ca etti...
0 Poet #, cum m'ai numit d-ta, sau o natarau*, cum m'a Impodobit doamna Ana. Ieri nu faceam deosebire intre curcan i iepure,

PROZA LITE IIARA.

113

astazi citesc in funduI inimelor; ieri ma laudam cu raceala naturii

mele ezand intr'o odaie calduroasa, i astazi vorbese cu foc calcand
pe ghiaIa... Vrei oare sa-ti lamurese aceasta cimilitura?
Cu orice pret!
- Oho ! preul va fi foarte moderat: de seara la bal nzasqud intreaba-ma i vei afla, cam pe la zece oare. Ieri ma credeai prost, acum ma

socqi geniu; peste pucine ceasuri ma vei vedea nici una nici alta,
dar ceva mijlociu. Apt dar te salut in Weptarea a treiei e schimbari
la fala #.
lo

15

20

Vei fi mascat?
Nici sufleteoe, nici trupeOe, cel putin pentru d-ta ; destul ea
m'ai vazut in doua zile sub dou'd mgti: de acum inainte voiu fi eum
sunt. Mi-i acorda mfinuOta in semn de revedere?
Mamuca imi intinse manu/a sa, palpitanda de frig sau de emoIiune, nu oiu ; o strfinsei cu aprindere i ne desparliram pentru a nu
intra in cask' impreuna. Cati, care, mergand in urma noastra, a inceles
pe jumatate ate ceva din conversalie, ma ameninIa pe furi; cu degetul, ceea ce, in argotul subretelor, insemneaza ce crai! # sau ce
blastamat ! i, dot& sinonime In limba romana, limba duonana a
monarhismului.
Tactica mea ostaeasca In privinIa duducai Mamucai se baza pe-o

observaciune filozofica foarte veche, ce o cuno;team in teorie prin

studiu, mai inainte de a o fi adeverit in practica prin un sir de

25

experimente. Brbaii, afara doar de poeti 0 Inca de poelii cei fameni,

cand iubesc o femeie, o iubesc numai ca pe-o temeie i adesea o iubesc
chiar mai pu-cin; femeile, din contra, iubesc deoboe un ideal, un ce
mai presus de natura omeneasca, un Inger sau un drac, ca Jeannele

d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodata un barbat cum sunt barbatii. ScelerateTa cea mai neagr atrage mai degraba amorul unei
o

femei deck o onestitate mediocra a unui nici-turc-nici-turlac. De

aceea holilor i talharilor color vestiIi nu le lipseau amante de foc,

35

pe cand vreun prepdinte de municipalitate sau vreun prefect de

policie ordinarminte nu sunt iubii nici chiar de legiuitele kr
jumatati, cari nu gasesc in ei o destula materie de simlimant, bun
sau ran, ci numai o destula materie groasa sau grasa. Aa dar,

SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

114

convins despre patima femeilor pentru extremitalile barbatesti, m'am

silit a aparea Mamucai extrem sub toate privine1e, ti eram sigur

de a-i fi cazut cu tronc la inim, chiar sa fi fost fiziceoe mai urit,

cleat generalul mangiur Ianc-Vanc. Voesti oare, cititorule, ca sa te
5

iubeasca sexul, sau, cum zice d-1 Cipar, sepsul fiumos ? o voeti?
fii totdeauna prea: prea in dreapia, prea in stanga, prea in mijloc, prea

dinainte, prea dinapoi, tot prea i prea, in bunfitate, in rautate, In

idei, in fapte, In vorbe, in aprindere, in racealfi, in omnibus rebus et
aliis quibusdam !
10

Credincios sistemului meu, la masa eram prea tacut ; si mersul

conversaIiunii sfimfina, prin monotonie i delicatep, cu al unei tragedii franceze In versuri, bunaoara :
Mamuca (catre mine) Va ducei deseara la bal mascat ?

Eu (care Mamuca)
15

Ana (cfitre mine)

Da.
Ve/i fi mascat ?
Nu.

Eu (catre Ana)
Sosu-i prea sarat, nu-i ap?
Mamuca (catre mine)
Eu (catre Mamuca) Da.

Ana (dare mine) Poate vreIi mai bine castraveti.

20

Eu (catre Ana)

Nu.

Mamuca (catre mine), Dimineala a fost foarte rece.

Eu (catre Mamuca) Da.
Ana (catre mine) Aveli obiceiu de a dormi dupa masa ?
25

so

35

Eu (catre Ana) Nu .
Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliard
sunt agiunile care au umplut timpul meu 'Ana la opt oare de
acasa
seara. Asteptam cu nerfibdare minutul bataliei, din care speram a iesi
ba tocmai nu, cfici cununiile nu-mi plac de fel... speram,
incununat
cum ar zice francezul, apoir le des.sus; cu un simplu le dessus ma mulIumeam mai bine cleat cu o mid de cununii ! Locul bataliei era planuit la bal masque, care se facea obisnuit In cele trei saloane ale clubului ; dusmanii mei de naIii deosebite erau numerosi: baronul, Przikszewska, Mamuca ; stratagema mea consta, ca a tuturor hatmanilor
mari incepfind dela Codes, Intru a-i combate in timpuri si cu arme
diferite dupa oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli, de

id

PROZX LITERARX

a face astfel ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramttind ca eu g culeg

apoi folosurile luptei.

Punct la nou ceasuri stam langa up salonului Intaiu. Eram dominat, adica, pentru ca neolog4tii sa n'o Inteleaga In sens rau, aveam
pe fata un domino. Purtam paltonul in care vizitasem aseara pe Victoria, i lineam manile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la
urechea mea cuvantul: # czekam 5.

Te Wept, draga.
10

15

20

25

Baronul e aici?
Trebue el vie IncIata, o sa fie costumat In flutur.
Aceea n'are sa vie?
Fii 1in4tita. Amanta baronului se chiama Maria P., actorip,
i. totodata, lucru de mirare, domnipara. 0 cunoti?
Ma mai Intrebi! Cine nu cunowe creaturi de-acelea!
- Fii cu sange rece. Baronul fi trimise ieri un scump necessaire
de eben incrustat cu aur. Pang acum el o cunoate numai din vedere
i n'are dela el nici un semn de 'ntelegere. Cata g joci bine rolul Mariei. Spune-i ca ai primit cadoul, multumeoe-i, fagaduepte-i, Ocaneaza-1, intrigheaza-I, fa ce-i vrea, eti mqtera, numai...
Numai?
Vei strica totul de Indata ce il vei intreba despre numele meu;

trebuete numai atata pentru ca el sa priceapa a joci un rol strain.

Si numele tau oare nu-I voiu afla niciodata?
Il vei afla dupa ce m'oiu putea lauda de a fi binefacatorul tau.
Uitat-ai fagaduin-ta de aseara? Cand voiu cere Implinirea ei,
atuncea vei -ti cum ma cheama.
Ma iubeti dara?
B a.

Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.

SO

- Nu te iubesc, dar imi placi; i dela placere !Ana la iubire a

un singur pas ; eu unul sunt deprins a urma placerii, O'n privirea
placerii qti datornica mea.
Nu Inca.

35

Iti vorbesc cu siguranta ; dar pune-te ceva In laturi; nu vezi

cum ma cauta fluturul nostru?
8*

116

to

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Victoria s'a departat cfiliva pa9i.

Iubite domino, nu e9ti cumva spiter?
Tocmai. Sunt spiter din casa Anicai tale.
Ea-i aid?
Cine? Anica?
Da-o dracului! Mademoiselle Marie.
Acum vad ea e9ti un flutur din cuno9tincele mele; vreau A
zic un fe1de9 metamorfozat in flutur, un # avatar o, cum ar zice profesorul nostru de limba sanscrita. Apropos, vrei sali vorbesc in limba
sanscrita, limba ta naTionala?
Tau lad stanas stubdha.
Ksama bliag'dadati driyatai.
Bravo. Acum recomand5.-ma,

frate

Sp4ere,

la

ingerul

meu.
15

- Trebue sa te previn mai inainte de toate despre un lucru de

prima importanla.
Spune.

20

Ili aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Stepanov?

Scute9te-ma, pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeIi de trei
sute de ori pe zi! nu te pot intfilni fara ca s'aud indata numele acelei
nenorocite!
Ce sa fac, draga Felde9e, o iubesc. Dar sa venim la vorba noa-

25

stra. Mutilindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva

&A ajunga la 9tirea sa scandalul meu cu Stepanov. Tu inlelegi ca,
avfind o fata mare, ea n'ar fi suferit pe un chirigiu... Deci, in contractul nostru mi-am schimbat personalitatea, incat muma 9i fata
ma cunosc sub nume, porecla 9i profesie imaginare de Teopomp Pere-

petuevici, student de medicina. Cauta dara pentru propriul tau

interes a nu ma desminli.
30

- 41 promit.
Mai bine de toate, nici sa vorbe9ti despre mine.
Fie 9i a9a.
Parola?
Parola.

35

II luai la brat 9i am inaintat la Przikszewska.

PROZX LITERARX

117

Frumoaa masa! iata generosul tau adorator, celebrul flutur

Inamorat de floarea nurilor tai ci nsetat de dorinla de a Intinde asuprfi-i splendidele sale aripi,
Domino
spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele.
Da-mi dar braTul tau, incantatorule flutura, i uit pentru aceastil
seal% origina ta orientala, pentru a vorbi cum se vorbecte in Europa..

to

25

20

Va las a gustaIi placerea dialogului: ma ateapta alte mrtti

mai pulin poetice.
Ziand acestea, ma repezii n sala unde ma aftepta Fedorul meu,
Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe faIa.
acest domino, c plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbecti cu niminea nici un cuvfint, chiar de ai asurzi de Intrebari. Ma 'ffcelegi?
Apoi reaparui In salon, In uniforma mea studenIeasca (In Tarile
barbare toIi au livrelele lor, incepand dela capul Statului) i VIM
domino, ca un personaj din nou venit, lasand pe amulitul Fedor a
juca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare Intr'un mod foarte filozofic, vechiul meu roL
Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma d'a fi Insemnat de catre
feldec, care pptea nu ctiu ce la urechea falsei sale Mamuca.
Cate poezii ai mai scris astazi? ma 'ntreba o masa.
La mascara(dc nu se raspunde.
Inconjurai salonul al treilea.
SpiIereasa Benedeck moare dupa tine, Imi zise In fuga un
domino.

as

so

N'are deck s citeasca pe a Bolnavul imaginar s al lui Moliere

0-apoi sa-ci pue un clistir de apa rece.
Ma 'ntorsei In salonul al doilea.
Vrei sagi povestese viala ta dela leagan i 'Ana 'n seara de
astazi? Imi zise o Circaziana.
Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce am
facut de ieri j 'Ana astazi. Vezi cA taci? Ecti dar mufluza de parola,
pi te las pal& a te Indrepta In opinia publica 1).
1) Textul este: te las ptin'a nu indrepta in opinia publicd. Firegte, e o gregalA de tipar. In versiunea 1864, textul e modificat astfel: te las ca sd to indrepfi
in opinia public& [Ed.].

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

118

Apropiindu-ma de ua salonului intaiu, vazui intrand dou ma0i

proaspete. Una, mai inalta 0 mai grasa, purta o rochie lunga de atlas

mohorit 9'avea pe cap un fel de coroana aurita cu dinti; cealalta,

a

mai subtire 0 mai mica, era imbracata in rochie scull& de atlas verde
deschis, cu un spenter de catifea pimbie 'o cununa de flori artificiale
pe cap. Cateva cuvinte intrauzite din gura mascutei verzi 0 adresate

catre masca mohorita, ma facura a ghici pe ambe.

Las-md s intrighez un pic pe nataraul d-tale,

zise cea

dintai.
10

15

20

Cum iti place, dar sunt incredintata ca peste cinci minute o

A incepi a casca, raspunse cealalta departandu-se.
Apucai bratul mascutei.
Ai venit sa-mi ceri seama, Marie?
M'ai cunoscut?
Apoi luai bratul Mamucai, iertandu-mi, drept precuvantare la
ceea ce ma pregateam a spune, sa strang [cu.] desnadejde micuta-i
mana, care tremura in palma mea, dupa o expresie noua in asemenea
cazuri, ca un peatior prins in retea ; 0 ne Eqezaram intr'un colt al
salonului, unde o uriaa columna arunca asupra-ne binefacatoarea
sa umbra.
Mamuca tficea.

25

SO

35

Cand o femeie amatete deodata in ajunul unei rastalmficiri amoroase ; cand, vesela 0 glumeata pana atunci, ea pleaca ochii in jos,
sau se face a se juca cu aliseda ceasornicului... e semn bun! Ea au
deja iube0e, au presimte rasaritul dragostei. Crescut in coala poetilor latini, adapat la adancele izvoare erotice ale lui Ovidiu, Petroniu,
Propertiu, etc., eu cunoqteam din copilarie, ca pe tatal-nostru, meteorologia amorului ; 0, vazand tulburarea fetei, imi zisei in gand: o am!
adica: o voi avea!
Manuta Mamucai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur i, insemnand numai dosul a doua m4ti cenu0i, caul steteau mai aproape
de locuorul nostru, prin o repede m4care, o m4care, a carei repejune
se poate alatura doara cu lovitura unui pumnal italian, intiparii pe
degetele copilei o sarutare de foe, ca toate acelea prin cari se 'ncepe
0 iubire 0 cari, vai! sunt cu neputinp mai in urma.

PROZX LITER/1.RX

119

Mamuca iute i9i retrase mana 0 se scula In picioare:

Vaz, domnule, ea nu meriV increderea mea ; adio 1
Atka numai a9teptam, pentru a pune In luerare planul, artistice9te concertat de mai 'nainte.
- Adio ! Ti-am spus far& cuvinte, prin o singura samtare, ceea
ce trebuia sa 9tii: te iubese! Adio ! Adio, Marie!
Zicand aceasta, ma ridicai cu demnitate 0 disparui In valmaptgul
ma9ti1or ce nabu9eau din ce in ce mai numeroase cu apropierea mie--

to

15

20

25

zului noptii. Apoi intorsei capul 0 zarii pe Mamuca rea9ezandu-se

ganditoare In misterioasa noastra pozitie din dosul columnei.
Tocmai atunci trecu langa mine 0 feldequl cu Przikszwska.
Vi-to no-ta ca-ta am-tu sa-ta si-to spun-tu ce-to-va-ta, zisei
baronului in argotul studinlilor, care se cuprindea In aceea ea silabele
sa se desparta 9i, dupa fiecare din ele, sa se adauge unul din aceste
trei postpuneri: to, ta, tu ; anume: to dupa vocalele e 0 i, ta dupa celelalte vocale ; 0 tu dupa consune; Incat frazul meu fnsemna simplu:
vino ea am sali spun ceva. Numai optsprezece burfi In Intreaga universitate vorbeau In perfecIie 0 cu o itroala neauzita In aceasta limba,
ce o numeam totatuticd. Eu 0 feldepl eram recunoseqi ca doctori
Intre ceilalIi.
raspunse baronul.
Cum sa las singura pe Maria?
Trebue sa-mi faci aceasta slujba pentru zece minute.
Dar, scumpul meu...
Lasa-ma darA pe mine sa-i spun eu oarece la ureche.
i trecand din partea Victoriei Ii 9optii le9e9te:
Domino c( czekam *, te ateaptfi In salonul al doilea, lane. a treia
fereastra.
Va-sa-zica dumneata frni cuno9ti secretul, domnule NN.?

30

35

Se vede ca a9a. Lasa 'ndata bralul lui R.

Victoria simli ca orice Impotrivire la cererea mea ar fi fost pr.-;
mejdioasfi 9i, strangand mina feldeplui, ea fi zise:
La revedere, amora9u1 meu, pana la viitorul bal mascat.
Cum? pan' atunci nu ne vom mai Intalni, Ingerul meu?
Nu 9tiu ; nu pot fagadui: nu atarn de mine.
i Przikszewska IAA mana feldeplui.

120

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Neomenosule ! Cum sa nu ai tu mila de patima mea, de focul

meu, de chinul meu, de...

Indatorire pentru Indatorire, iubite feldep. Ti-a venit rndul
a-mi dovedi prin fapte prietenia ta. Vezi acea masa verde-pembie
5

din dosul columnei ?

0 vaz ; dar ce-mi pasa mie...

Tie nu, firete ; caci ea... ea nu este Mamuca! dar mult imi
pasa mie,'fiindca incep a o iubi, 0 trebue sa-i probez amorul meu,
pan' acum respins, prin un ce eroic, care rapqte 0 supune inimile
to

femeilor. Abordeaz-o 0 fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atunci

i te voiu provoca la duel ; tu-mi vei da cartali de vizita 0 eu Ili voiu

raspunde cu a mea ... De la sine se 'n/elege ea duelul va fi numai

imaginar ! Se cere efectul 0 nimica mai mult !
15

Vei fi mullumit !
i baronul merse repede spre Mamuca, pe cfind eu insumi ma fu-

riai dupa columna, auzind 0 pandind totul, dar fiind totodata nevazut de catre biata pasaruica vanata.
Te cunosc, mascu-ca, zise von R., wzandu-se langa Mamuca.
Ce de nopli am petrecut Impreuna 1 Ce de rnai ruble ai stors dela mine!
20

Al vrea A ne reinnoim cunotinla in asta noapte.

Stirmanul baron nu 9tia cu cine vorbete.
Auzindu-1, abia imi puteam re%inea rAsul.
Te'neli, domnule,
raspunse Mamuca cu o voace despreluitoare

0 voia sa se scoale.
25

- Ia lasa, puica, marafeturile de o parte,

intampina baronul

apucand-o de talie.

311

In acest moment aparui eu, parca trecnd din intamplare, fara

insa a ma uita la actorii scenei.
Domnule NN ! zise cu tulburare Mamuca. Dumneata ma cunoti 0, prin urmare, e9ti dator a ma apara.
adausei, puPfina la moarte, domnipara! Cine qti, domnule ?
nand mana pe umarul baronului 0 masurandu-1 cu mandrie dela cap
pana la picioare. Cine eti? raspunde !
Ia, sunt o masca, precum ma vezi, 0 te poftesc prietene, sa-mi

ss

slabeti umarul, cad, zau, nu sunt prea rabdator.

PROZA LITERARA

M*4 jur, ck nu te voiu lsa s4 faci un pas,

121

auzitu-m'ai!

mai

'nainte de a-mi declara numele tfiu.

Aceasta declaralie oare va avea ea urmAri? Trebue s'o Ftiu
pentru ea BA nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu.
- Dach gti dvorenin, farA Indoia14; dach nu epti nobil, vom gAsi
alte mijloace.
Poftim darA !

10

Baronul Imi Intinse carta sa, 0 eu, lAsAndu-i umArul, Ii detei

p'a mea.
- MAini, la opt ceasuri, ne vom intillni, domnule baron.
Pentru plAcerea dumitale, domnule NN.
Am rAmas iarA0 fa-VA 'n fao cu Mamuca ; dar, multumit politicei mele, Imprejurgrile s'au schimbat cu desAvAr9ire. Acuma, frumoasa mea privea in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi

15

zilele pentru o singurA slabfi micare a manuIei sale. Gine 9tie, gfindea
ea in sine, dacA-1 voiu mai vedea vreodat ! Cine poate ghici dace,.
maine dimineaVa glorgul sau sabia adversarului nu-I vor Intinde mort

20

25

30

pe cAmpul luptei: 0 eu, numai eu sunt cauza...

Toderical zise cu 'nduiopre Mamuca, tu nu trebue el te
baIi, eu nu vreau, eu nu-1i dau voie.
Precum vedeli, Intr'o scura minut, din # Domnul NN )) devenisem Toderi-p, din # dumneavoastrA *, tu.
Ce auz, Marie? Nu ma 'nel oare? Tu ai vrea s4 traesc? Tu
ma iube0i?
- FAgAdue0e-mi cA nu te vei bate.
E cu neputinp! Onorul mai presus de toate ! Fi-voiu denm
de dragostea ta, dacA m'ei vedea tremurAnd 0 ascunzandu-ma di-

naintea armei unui om provocat de ate mine Insumi?

Dar &ea' el te va ucide?
- Voiu pieri voios, ducand on mine In mormant credinIa cil mor
iubit de tine !
0, Doamne!
AceastA IntAlnire, oh! poate a fie pentru noi cea de pe urmA,
Marie ; de aceea, am o rugriminte...

35

- Ce sA fac ! Nu 0iu ce s4

zic !

SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICE

122

Dacii baronul mA va ucide, trimite la tatAl meu, a carui adresA

o Vei gAsi intre hArtiile mele, acest inel cu marca familiei, care trece
In neamul nostru dela Orin-0 la fii. In saltarul de sus al biroului, vei
afla zece mii de carboave in bilete de bane& si actul de danie pe nu5

to

mele tau...
SA nu gAnditi, domnilor, cum cA in adevAr saltarele mele ar fi
vAzut vreodat mficar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morti
care nu era sA se intAmple, interesul meu cerea ca s dau o idee cat
mai frumoasA despre starea mea financiara. In asteptarea biletelor
promise In nefiima, prezentai acum Mamucai inelul meu; ceea ce
era Inca o viclenie; cfici de pe capul-de-bou al marcei, iubita mea
recunostea, far& ca sa i-o fi spus eu insumi, calcandu-mi oarecum
fireasca modestie, cine anume e dfiruitorul celebrului ndcessaire.
Mamuca plAngea sub mascA.

15

- Recondu-m acum la mama ; yi...

Aici glasu-i i s'a rupt ca o coardA, din care artistul voieste a scoate
niste sonuri mai presus de puterea instrumentului.
Si? ai zis (c si )>, sufletul meu? N'ai sfArsit Inca.

20

Si dacA moartea te va crula...

- Ici voiu jertfi ramAsio vielii.
Nu-Ii vei intoarce cuvAntuL?

Nici in ast, nici in ceea lurce!

Dupa un juramant. atAt de pompos, incepurAm a cAuta prin
saloane pe ratacita doamna P., pe care am gasit-o, in fine, intrigAnd pe
25

30

35

un consilier de stat cu capul alb i plesuv ca al sfinlilor.

Aci ne-am mai strans de mAna ca nealtAdatA, si ma deprtai,
dupa ce auzisem cuvintele MamucAi cAtre doamna Ana:
Hai acasa! MA doare capul...
Bravo ! iata ce se chiama a face treburi ! Ulise in Odiseea n'a fost
mai iste% in nascocirea si gruparea tehnelor. Mini, ca doua 0 doua =
patru, Mamuca trebue s cazA in capcana meal.. 0 unde-i acela care
s'ar putea lAuda, ca mine, a fi biruit numai in trei zile, Para' 'ntrebuintarea vreunei masuri silnice, o fecioarA nici macar cunoscuta de rnai
'nainte? Nu-i vorba cli Imprejurarile au concurs in ajutorul meu;
dar nu stiu dacA altul ar fi stiut sd se foloseasa de ele cu o asa

PROZi LITERARI.

123

agerime ! daca n'ar fi scapat cel putin una din ele... q'atunci zidirea
intreaga se darma pe capul lui, ca templul, in care s'a drainat o sin-

to

ts

gura. column& asupra lui Sampson. Insa lucrul nu e tnc adus la capat . .. Unde-i Fedor ?
Astfel cugetam eu cu mandrie, cautnd pe feciorul meu in toate
unghiurile clubului, Oat ce-1 zarii in fine in salonul al treilea, straintorat inteun colc, de catre amagita Victoria, care, luandu-I de pe costum
drept mine, Ii povestea rusete, franIuzete, leete i nem-cete conversaIia sa cu von R., i'n zadar cerea dela el poviquiri mai departe,
caci ascultatorul Fedor, Iiind minte porunca, nu raspundea nici prin
cel mai mic cuvant.
Ah, iat i dumneata, domnule NN. I Fiindca-mi cunoti taina,
spune-mi, pentru mila lui Dumnezeu, ce s'a intamplat oare cu prietenul dumitale? Inchipuete-Ti Ca de doua ceasuri intrebuinlez in

deert toata elocveaca mea pentru a scoate din gura lui macar un
singur son.

Aa-i politica amicului meu, draga mascuIa. El va vorbi la

timpul oportun, iar pan' atunci nu vei putea stoarce dela dansul
20

nimic, de l-ai taia in buca-cele. Oh! crecle-ma, doamna mea, amicul

meu e mare diplomat !
Si plecandu-ma la urechea lui Fedor, care asculta cu uimire laudele ce-i dam i cari el nu le prea in-celegea, Ii zisei:

Ia blana 'ateapta afara.

Fedor iei fuga.

- Poznae lucruri ! Chiar de necrezut !

25

zise Victoria, vizand

alergarea lui Fedor. Dupa modul in care el imi vorbi aseara i'n-asta
seara, nu l-a fi putut socoti ca unealta unui alt ; i cu toate astea, vaz
ca dumneata, un copil, iartd-mi aceast franchela, i-ai fi poruncind !
El e Mefistofeles al meu, neneaca. Citit-ai Faustul lui Goethe?

so

Adio !

Si ma facui nevazut.
Ieind afara, gasii pe Fedor fara palton i fetish' domino, ateptfin-

du-ma cu blana.
Striga o birja ; iar singur du-te acasa i culca-te: eu voiu dormi
a5

in tArg.

124

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

tii unde ade doftorul Tucia? Intrebai pe drocar, suindu-ma

in sanie.
.
Cum A' nu tiu, cuconaple! Chiar acum am dus la dumnealui
5

un boier la aro.
lute dara!
lungindu-ma in sanie, intonai cantecul studinlilor, Wand sa
rasune pustiitele ulice, 0 sergenlii poli-pei sa despere de a nu ma putea

opri ca pe un pedestru...
10

Vita nostra brevis est,

Brevi fininetur:
Venit mors velociter,
Rapit nos ferociter,
Nemini parcetur...
*

15

20

25

30

Doctorul Tueia, un tfiar de douazeci 0 trei sau patru de ani, naltul,

Slligire, smolit la faIa, coroiat la nas, cu ochi mari, sprancenat, cu a
frunte destn1 de bine desemnata, avea una din acele figuri cari plac
0 se par frumoase la intaia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist, dar resping pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, marav, viclean; un nultiu-ce sapat In liniile frunlii, in Indoitura nasului,
In trasaturile buzelor, in schimositura zfimbetului, In focul ochilor;
mai in sfar0t, un nultiu-ce Intiparit In toate deodata 0 cu neputinla
de a se analiza in amanunlime. Nenorocirea femeilor e de a fi absolut
lipsite de adncimea spiritului. Judecand lucrurile numai dup cea
dintai vedere, ele strigau: Monsieur Tucia est charmant, i monsieur
Tucia devenise, In cateva luni, doctorul favorit al damelor.
Tucia finea cursul de medicina cand eu intrai la drepturi. Ne-am
cunoscut la baronul von R., la care toli parazilii universitaIii aveau
facultatea lor... de a mama, fiindu-le urit sa eada la masa singuri...
cheltuind din pungli.
Intr'o zi mesenii povesteau, fiecare in parte, despre prima sa
dragoste. Unul descria in termenii omerici din stana lui Eumen In
Odiseea, la/ul ce-i Intinsese cheldrila babacdi, i cum I-a spariet

PROZI LITERARA.

125

cciteluful mdtuficiii, care (caIelupl, iar nu matu9ica) n'a mai Want,

pe semne, alti oameni primi In 1a. Un al doilea, dupa o lung

prefata filosofica-pedagogica, se anguia de a fi lost introdus la o

onorabild vciduvel, care traia din venitul fundului, de catre nevred-

nicul sau gubernor de limba franceza. Un al treilea recunotea

cu o naiva franchela, cum ca nici Ii mai aduce aminte timpul, locul
imprejurarile celei dintg batalii... Cnd rtmdul veni la mine,
zisei a9a: sunt acum patru ani, domnilor, de and gustai pentru prima
()al% din arborul tiinei binelui 9i-al raului. 0 mama avea o fata.
i mama 9i fata 9edeau intr'o cash de hinga a tatni-meu. Le vizitam.
ei

40

Amorul platonic cu fata merse prea departe. e Pe la miezul nopIii,

zise ea, vino prin fereastra in odaia mea*. Cine mai 9tie cum

15

s'a IntAmplat, a mama, pandindu-ne, a auzit cuvintele fetei. La ceasul

hotarit gasesc fereastra deschisa, sar In odaie, intreb: o Tu eti
aice, Emilio? * Imi raspunde o 9oapta: o Vino inceti9or!* Ne culam.
Rezultatul va este cunoscut, domnilor ; dar ceea ce nu 9titi e mirarea

mea, cnd Emiia ma dascalea: t nu a9a... ia a9a... *, etc. Dupti

trei oare, petrecute Intr'un extaz nedescris, profesoara mea ma congediaza, tot pe fereastra, de frica sa nu se scoale neneaca *. A doua zi
.2*

so

revad pe adevarata Emilie. Inchipuili-va impietrirea mea, and o

aud scueandu-se, ca n'a putut sa ma a9tepte: a neneaca ma Inchisese
in iatacul sau i singura se culcase nu 9tiu unde*. Atunci numai am
inteles eine a fost dascal4a mea: mama inlocuise pe fata... tii
Care, domnilor, ce vArsta putea s aibe curajoasa mama? Cinzeci
papte de ani, trei luni 9i opt zile! Am facut acest calcul pe baza
rnetricei originale !
Un tunet de hohote a rasunat la masa. Beau
in sanatatea lui NN. 9i a quasi-Emiliei! striga un studinte tenor.
Nu mai ma minuneaza perfecIia sa in arte amandi : era cine sa-1
invele! zise un studinte bas. Gine A mai pacit una ca aceasta! 1;0
un studinte soprano.
Nu va rairati, domnior, intrerupse deodata
Tucia, ridicandu-se in picioare i 'ntinzandu-mi mina peste masa.
Suntem fraIi de cruce cu NN.: i eu Inca dadui peste o mama In loc
de fiica! numai ea fata se numea Amalia, iar nu Emilia. De atunci
incoace Tucia se parea a fi prietenul meu cel mai intim, deqi niciodata

35

1111

1-am invitat la masa, din cauza... ca bugetul nu prevedea

126

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cheltuieli extraordinare. Teste o saptamana el Imi descoperi din amicie

o taina, cunoscuta de toata lumea, dar care m'a adus mai tarziu la
descoperirea unei alte taine, necunoscuta de niminea.
El avea o amanta de care nu tia cum sa se mantue. Am promis
5 - zicea medicul nostru ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea
mea... am promis Inaintea marturilor... Intelegi ca ar fi o neiertan nebunie din parte-mi de a-mi Inchide viitorul pentru totdeauna...
Ea-i cusutoreasa... cum oare sa facem? Pentru ca sa te pot sfatui
in cunotinIa cauzei, ar trebui s'o vad, sa-i patrund caracterul...
10 - Patrunde, frate, ce-i vrea ! a fi fericit de i-ai placea...
i de m'ai
putea prinde? Pro forma. Hai la &Ansa! Sofica era frumuica, copila de asesprezece ani, delicata, melancolica, sentimentala.
Ea iubea pe Tucia ca o nebuna. Dintru 'ntaiu, voiam s'o curtez ; dar
15

vazandu-mi munca zadarnica, ma hotarii cu o generozitate cam

silita, a fi numai amicul bietei fete, cel pulin pana la o vreme. Peste
o bucata de timp, Sofica se Imbolnavete. Viind tocmai atunci, din
Intamplare, eu ma aezai intr'o camarula Invecinata, cu capul plecat
pe /auk pentru a nu auzi de aproape vaietele copilei i plansul mamei.
Sa iai,
Intl% Tucia, scrie o releta i trimite pe batrana la sp4erie.

20

25

SO

35

draga Sofia, ate o lingurila de ceaiu la jumatate, numai deck la

jumatate de ora ; iar eu ma duc, voiu veni deseara, ma grabesc.
Zicand acestea, Tucia saruta pe Sofica i iei, fara a fi visat macar
despre prezenTa mea. Dupa ce se Intoarse muma cu Ufl ipuor, ieii
i eu, promiland a reveni cat mai curand. Peste o zi ma abat la Sofica:
ea era moarta! Pe fereastra se afla ipuorul cu releta deasupra. Azardul m'a Impins a-mi arunca ochii pe eticheta ipuorului: cdte o lin-

gurijd de ceaiu dimineala qi seara. Crima lui Tucia aparu Intreaga

inaintea ochilor mei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu tiu cum sa
scap de ea ! Fara' a rosti un cuvfint, ma asvarlii din odaie afara i ma
repezii drept la 1ocui14a lui Tucia. *tiu totul, Tucia! *tiu totul
Ce fel de ton? Sofica a murit ! Fatalitate ! o iubeai? Sa iai,
draga Sofica, eke o linguri-ca de ceaiu la jumatate... Aici Tucia a.
sarit de pe scaun ca oparit i m'a apucat de lama. Cine si-a spus .
aceste cuvinte?
Mai tiu i altele: ate o lingurila de ceaiu diminewo .1 seara...

PROZA LITERABA

127

AlergAnd In goana calului dela Sofica la Tucia, eu ma aflam sub

inrfiurirea unei voci interne, strigAnde: razbuna pieirea nevinovatei
jertfe. Eram o simpla unealat a sim/amAntului. Cugetarea n'a avut
nici o parte, cat de mica, la purtarea mea, pana la minutul and ma
5

vazui fa/a cu Tucia si pus In trista alternativ : sau de a-I acuza inaintea

to

dreptalii, certind autopsia raposatei, sau de a mistui in setnu-mi cuno0in/a crimei, devenind partaul ei prin interesata mea tacere.
Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Tucia, au din aceasta va urma
invierea Soficai? Ca acuzator al doctorului, In cazul de fa/a, In loc
de a c4tiga In opinia publica, oare nu voiu fi eu Inca banuit pentru
nefasonabila mea familiaritate cu nite cusutori/e? i apoi, oare judecatorul nu ma va intreba : de ce n'ai cercetat re/eta lui Tucia chiar
and ai auzit cuvintele lui? De ce o aa idee ri-a venit in cap tocmai
dupfi moartea Soficai?... Mi-au trebuit numai cateva secunde pentru

15

a vedea realitatea pozi/iei in care m'am varit. Propriul folos mai

'nainte de toate ! imi zisei drept incheiere. Viea/a social decurgAnd
din combinarea intereselor individuale, urmai mai departe, datoria omului e de a-0 pazi camaa sa ; treaba Providenlii e de a face,
ca pazitorii came0lor sa aibrt nevoie unul de altul. Eu unul mi-oiu

20

25

implini sarcina ; Providen/a Implineascali pe a sa, cum va 0i mai

bine... Acuma in/elege/i in ce mod, ingropAnd In mine misterul
sipuprului, am ajuns a fi creditorul de recuno0in/6 al lui Tucia ;
un creditor de nu. iubit ceea ce ar fi contrariu naturii .-- cel pu/in
temut i ascultat.
Intremd in salon, vazui numai tot mese de joc. Stosul, pichetul,
faraonul, vistul, preferansul domneau despotice9te In aceast societate, ImpacAndu-se i urmfind unul dupa altul, ca boierii adunarii
ob0e0i. Cautand un locpr mai retras, zarii inteun col/ al odaii pe

30

celebrul licerOat hi litere dela universitatea de Marocco, profesorul de

literatura la facultatea filosofica ; o personalitate a earth singura

35

vedere, ba chiar numele, aveau privilegiul de a face sa WS. Ora. 0

studentul cel mai posomorit din oricare facultate. Vladimir AlechmUho,
aa se numea individul, se 'ntorsese atunci de curfind din
strAinatate, unde a fost trimis sa studieze literele spre a se urea pe
vreuna din cele multe catedre vacante. Dupa o calatorie de doi am,

'128

lo

15

20

25

.3 0

SCRIERI LITERA.RE, MORALE SVPOLITICE

el reveni pEn de... stiinV? ba de colb! Universitatea, in care ar

fi studiat, si gradul lui academic, erau pentru toli o chestie tot atk
de obscurfi ca patria si opera lui Omer. Se oie numai, ca'n acea misterioasa universitate licenIiaiii in litere sunt scutiTi de a sti greceste
1 lkineste, de unde studinlii au fiedus cumca ea nu se all& in Europa, ci doara undeva in Africa, bungoar la Marocco. Se oie,
zicea un burs calamburist, ca la Marocco oamenii se ingrijesc mai
mult de picioare, deck de capete: de aceea ne vin de acolo marochinuri bune 0 licenlia/i nici de o treabii. La discursul de deschidere
toIi ascultatorii au dormit. La a doua lecIie eran prezinV numai patru
auzitori. StudinIii mei stiu mai mult deck mine, a gAndit Vladimir in Ondul sau; dar ce-mi pasa! nu vie macar nici unul: salariul
merge inainte! Totusi, liceniiatul nostru avea ambiTia de a se face

cunoscut lumii cu orice preI. Dup4 mai multe razgandiri, el a gbh

o cale sigurii pentru a ajunge la nemurire, si ca literat, si ca patriot.
Intr'o foaie periodica a inceput a apfirea un sir de foiletoane si de
scrisori, in cari Vladimir vorbea despre tot ce stia: adicA, vorbea
despre nemica. Dup'a aceea, el scoase la lumina o ckime nemarginitri
de cfirli elementare mici, prescurtate de pe carTile elementare mari,
fcute de alIii. In fine, el a cutezat chiar a deschide un jurnal literar,
in care traducea, ca scrieri originale, articolele Enciclopediei moderne
sau ceva asemenea, preskind ici-colo cke un cuvnt propriu. In asa
chip, tori acei, ce stiau ei mai pulin deck Vladimir, il slaveau ca pe

un spirit superior. Pe de alt parte, iroul nostru s'a declarat sprijinitor aprins al nenoroc4ilor. Din data ce un Oran beat isi strica degetul, sau o actrip Para' talent se pretindea stramblitacita, Vladimir
facea o loterie, alerga prin arg cu bilete, striga, Tipa, rklica sant in
picioare. Ce mare patriot! ziceau acei ce-1 vedeau cutrierand orasul
pe ploaie, pe jos, fara cortel si ffira calo0. Acuma el sedea pe o canapea, gonind cu maim dela sine fumul, ce se lalea in odaie din cauza
numeroaselor ligari: Vladimir nu fuma din moralitate ; el chiar Meuse
intr'o vreme o lunga leclie, spre a dovecli c'd intrebuinTarea tiutiunului este contra scolii clasice si caracterizeal depergondajul romanticilor. In afacerea care m'a atras dela bal-mascat la Tucia, ajutorul
lui Vladimir imi era destul de trebuincios. Liceiniatul dela Marocco

PROZ/ LITERARA

129

era gazeta oraplui. Prin foiletoanele sale i prin cursurile sale, nu

In universitate, ci In uliie O'n t asele oamenior, erraspandea toate
minciunile, tate i se spuneau din dreapta i din stanga, imbrobodindu-le in pompoasele haine de liberalism, generositate, abnegage, punctul
5

de onoare, etc. Eu unul doream ca a doua zi tot Vogul s Oie despre

duelul meu cu baronul von R. Aa dar, abordai pe Alephin-Uho.

Despre ce o s vorbiti In leccia de maine, domnule profesor ?
Voi continua, domnule NN., developementul nerecusabilei
argumentaliuni contra pernicioasei doptrine a sofioilor realioi de a
10

insinua in literatura, primaminte natura ca principiu de fond

10

secundaminte spiritul ca principiu de forma.

Prin urmare, o s cerei ca autorii sa scrie nenatural i fara
spirit? InIelesu-v'am oare, domnule profesor?
Perfeptaminte ! Un literator, care se respepta pe sine Insui,
debue necesarminte a fi ideale, iar nu naturale ; gray, iar nu

spirituale.

Cuvantul gray nu este el oare, in teoria d-voastra, tot una

20

cu greu?
Completaminte ; gravitatea fiind naturalminte opositul levit4ii.
- Cat de rau imi pare ea nu voiu putea auzi maine desvoltarile
acestei minunate lecIii 1 Vraiment impossible de vous entendre 1 Peste

cateva ceasuri pot sa fiu ranit sau chiar ucis I am un duel...

25

La cuvantul e duel *, Vladimir cat sa levine: fficand un pas inapoi,

el se impiedeca de un scaun de paie ; scaunul se rasturna peste o 111asula de mahon, pe care se afla o urna de bronz cu vreo cinci Bute de
carIi de vizita ; urna cazu jos pe favoritul lui Tucia, un uria motan
de Siberia, care rupse la fuga cu coada in sus, asurzind adunarea cu
un infricoat u mi-a-u *; iar carcile de vizita se impraoiara prin odaie

astfel incat un econsilier de curte * a nimerit In scuipatoare i un

s'a trezit sub calcaiul unui tnr zaraf jidan cu straie nemt,eti,

30

u cneaz

35

cu favorili i fara musteli, care gtriga atunci < banco *1 0 adevarata

revoluTie pentru binele public 1
Duelurile-s proibate, domnule NN; incepuse Vladimir, revenind
din imepenirea ce 1-a fost cuprins, i uitandu-se la tristele semne ale
opintirii sale.
a

130

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Legile, domnule -profesor, opresc numai duelurile cu pistol, cu

sabie, cu rapierl... de InsA nu prevAd nicio pedeapsA pentru dueluri
cu carabina.
VA duelati cu carabina?
5

- Firete ! arma cea mai potriviti, and omul se bate pentru

10

una cara bella I

i eine vi-i antagonistul?
Baronul von R.
Romantic 0 realist efrenat 0 aarnat ! Tuati-1, domnule! Annihilap-1 de pre suprafacia pavimentului! Un romantic ! un realist ! Ma
care e causa duelului?
Baronul a cutezat sA fure dela mine papucul amantei mele,
o junfi... Dar sa lasam treaba incurcatA ! Da-ci-mi voie a va intreba
mai bine daca nu aveci cumva cu d-voastrA un bilet sau o lista de

15

binefacere ?

20

25

30

35

Trei, domnule NN! trei egalminte importanli pentru felicitatea

patriei. Un bilet la beneficiul d-rei Todorov, sublima noastra artista
dramaticA, pe care debue s'o ImbarbatAm spre progresul artei In Europa ; un bilet de loterie in favoarea unui nefelice sacagiu, voliu sA
zic apeductor, la care a murit unicul sau cal In acomplisementul funcTiunilor sale, atat de utili umanitalii; in fine, o lista de subscriere
pentru instaurarea qcoalelor de music& vocale 0 instrumentale in toate
comunele imperiului, spre regeneraliunea moralitalii poporului.
Am inceput a cAuta prin to ate buzunarile; apoi zisei cu un aer
de desperare:
Ce pAcat c'am uitat punga acasa! cat de bucuros a lua 0 eu
parte, mai cu seama in ajunul unei moqi, ce ma va surprinde, poate,
peste cateva ceasuri, la toate aceste arhipatriotice i protomorale
intreprinderi! In orice caz, o sA las o suma cu adresa domniei voastre.
Vladimir s'a uitat la ceasornic.
Bon soir, domnule NN. Sper ca ne-om mai revedea.
DacA mA va crula soarta armelor.

Deli fi tuat, o sa deplor evenementul intr'un foileton.

Imi veIi face o mare plAcere... In cea lume.
- Apropos. La cali pa9i vA duelqi?

PROZA LITERARA

lo

131

La zece, ambele Impuscaturi de o data. Eu unul sunt hotarit

sa infig glonIul tocmai in nasul baronului... linta e destul de mare;
pot A aleg o mullime de punturi intermediare intre viirful si radacina.
Tuali-1! Tuali-1 !. e romantic, realist.... tuali-l!
Ziand acestea, Vladimir disparu, plamadind deja in capul sau
drojdiile viitorului necrolog, cu ajutorul caruia numele meu era menit
a rasuna dela Nistru pana'n Siberia!
toupa ce toli musafirii s'au imprastiat unul ate unul ; dupa ce
slugile au steins mesele verzi si lampile, si-au asezat scaunele in jurul
odaii ; dupa ce am ramas numai eu, doctorul, si motanul, adormit
acuma pe soba, uitnd rusinoasa dar sanatoasa fuga, la care 1-a silit vitejia
lui Vladimir ; am povestit lui Tucia scurta mea intriga cu Mamuca, scopul

15

falsului meu duel cu Feldesul, si cerui sa-mi faca o amputaIie.

AmputaVe? Innebunit-ai, SpiIerule? D'apoi nu esti emit.
Vrei sa zici, doctore, ca am o rana imaginara? Ei bine! fa-mi
o amputaIie tot atat de imaginara! Inchipueste-ti, bunaoara, ca vezi
o born' cat colea in fruntea mea, si urmeaza cu regularitate dupa cum te
invata chirurgia. 'apoi indatii, fara zabava ; sunt acum patru ceasuri si

la opt si jumatate trebue sa ma duci acasa in cupeaua ta, lungit WA miss*

care ca Gustav Adolf dupa batalia dela Lutzen. Apuca-te, parbleul

Mamuca ma asteapta, cum te astepta Intr'o vreme raposata Sofica...
Numele Soficai a produs un efect nedescris. Din negru, Tucia deveni

radaciniu. Fara a Intttmpina prin un singur cuvnt, el iesi In odaia

de alturi, aduse un plastir, o bucata. de panza ceruita si bortelita
25

ca o sita, comprese, bandaj... si peste ateva minute eram imbodolit cu trei cozi sau, cel putin, cu o coada, si ma studiam cu mullumire pe mine insumi in toate oglinzile salonului, ziand, ca junele
d. Maiorescu, filosoful dela Banca Moldovei: *Lumea este o iluziunel*

SO

35

Erau doi insi amputati, unul in oglinda, celalalt inaintea oglinzii...

1 niciunul anit !
Mai trebueste ceva, Tucia I Sunt prea rumen la hitt( pentru
un ranit in frunte ! N'ai cumva vr'o biloseala?
Doctorul aduse un sipusor cu prafuri 0 ma prefacu inteo mania
din timpul lui Ramses: ma vazui galben ca si and imi mai rametneau
numai trei secunde de viaIa.
Os

132

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

IV mul/umesc, frate Tucia. Sunt obosit 9i picur de somn. Unde

ma culci?

Patul te a9teapta in iatacul meu; te previn lug Ca, cu capul

strain cum eoi acuma, o sa ai nioe vise prea pozna9e.
0 sa ne vaz spfinzurali pe amandoi, iubite, ca cei doi talhari
din Evanghelie; 9i, adevlir graind, nici suntem cu mult mai buni!
De ar trebui spanzuraft toft cali ne seamana, crede-ma ea n'ar
fi eine sfi ne spanzure!
--. Vrei sa zici ca to/i sunt de o potriva rai?

io

Cand omul e trudit 9i adoarme a9a zicand in picioare, un son sau

o idee, ce-i love9te auzul sau mintea, devine pentru el ca un punct
central, in jurul carui el roteoe 9i se invarteoe, intocmai ca fluturul
atras de focul lumfinarii. 4 Tori sunt rai... tori sunt rai... , repeta
cugetul meu, pe and trupul mi se rasfala pe puful a9ternutului 9i

15

ochii se inchideau sub ImbraIi9area pleoapelor.

Ma visam ca dorm cu fala in sus ; and deodata ma simt pe mine

insumi derrtat ca prin o ma9ina pneumatica; ceva mi-a lipsit ; o

suflare uqoara 9i dulce s'a ridicat dinauntru pan' la gatlejul meu,
20

apoi se sui1) dealungul limbii, quiera prin din-0 9i ie9i afara.

Gandeam Ca ma deoept prin vis ; dar apoi ma rasgandisem,
zicandu-mi cu curiozitate: ian sii vedem ce o sa mai fie de acuma?
Suflarea, talhareoe fugita din pieptul meu, dintru'ntaiu pluti deasupra-mi in armonioase uncle, ce parea ca opteau: aa-bebe-cece-dede...;
apoi imbraca chipul unui micu% ingera9 cu aripioare de vrabie 9i, a9e-

25

zandu-se obrazniceoe pe varful nasului meu, incepu cu mine o conversa-0e foarte serioasa.
Cine eoi?
intrebai cam cu ciuda pe indrazneIul cfilareT.

30

Sunt inima ta, pacatosule!

Mi-ai raspuns, prietene, prin doua gogomanii deodata, incat
nu-mi vine a crede ca sa fii tocmai a mea. Dintaiu, m'ai facut pacatos;
pe and pacatele sunt Insu9ite inimilor 9i, prin urmare, am contenit
a fi pacatos, din data ce si-a plesnit gustul a pribegi din mine. Al
doilea, imi zici ca e9ti o inima? Dar Oii tu, nepricopsitule, ceea-ce
1) In text: sdnia [Ed.].

PROZA LITERARA

'133

vra sa zica o inima ? Ascultat-ai tu vreo leclie de a filosofilor facultalii filosofice ? InIeles-ai tu, cap sec ce eti, ca o inima este me'ritsa

sau animus? a nveiSica sau animus se subdivide in yolk sau mens

s

i In yvzsi sau anima? a voft sau mens este inima ganditoare 0 spncsj
sau anima este inima simcitoare ? Cum dar putut-ai tu sa-mi rfispunzi
mie, unui studinte din anul al doilea, o doba de carte, prin substantivul
4 inima o, fara a adaogi unul din cei doi adiectivi 4 ganditoare . sau
4 siurcitoare o?

so

Vorbqti din scripte, iar nu din natura, imi intampina ingeraul

meu, batandu-ma infricopt cu calcaile sale in narile nasului. Inima
e una ca i adevarul ; inima e i ganditoare, i simcitoare, fara ea aceste

epitete A Lea parte din definiIia ei ; inima e elementul eel mai bun
al omului: bunatatea e ceea ce o caracterizeaza, fie bunkate aim
litoare, fie bunatate ganditoare. Eu sunt bunkatea ta ; i fara mine
15

nu eti deck un Oaths.

Ergo, vara-te inapoi in mine pentru ca sa ma sfin-Mti !
N'oi putea sa te sfinlesc intru cat ma vei asupri prin rautatea

trupului tau. ...

Apoi de, draga! sunt la trup avi cum m'au facut mama 9i
so

25

cu tata!
Asculta-ma cu aceeai ateqie cu care ai ascultat lecIiile filosofilor facultaIii filosofice, i atunci vei pricepe ca nu-li cer nimica
cu neputirrca. Omul se alcatuieoe din dours elements externe: inima
sau bunatatea i trupul sau rautatea. Intre aceste doua capete se
afla voinIa sau individualitatea, TO ego, le moi, das Ich, cum zice0
voi, pedargii !

Aci ingerapl sbura de pe nasul meu, lutt de pe masa un condeiu

i o buckcica de hartie, scrise un pie i, apzandu-se apoi turce9te
pe barbia mea, imi arAtA urmAtoarea figura:

134

to

15

20

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Iata un elipsoid: forma miscarilor universale in genere si ale

celor omenesti in parte. Diametrul desparte cele doted elemente de
mai sus: bunatatea sau hemisfera A si rautatea sau hemisfera B..
Puncturile A si B sunt putincioasele focuri ale elipsoidului. Inteunul
din ele trebue sa reseada vointa omeneascA, care-si poate alege locul
dupa plac. Daca ea resede in A, bunatatea predomneste asupra rau-MO; daca ea resede in B, rautatea predomneste asupra bunatatii.
Eu pretind de la tine ca Ali muti vointa in punctul A, care Bunt eu.
Eoi egoista, draga inimioara! Totusi, teoria ta mi-ar placea
prin geometricitatea sa, de n'as sti, mandruta mea, ca teoriile cele
mai simetrice sunt tot Inca numai teorii! Invaia-ma dara cum s'a
pun in practica. Iata greutatea!
Intreaba pe Ivan de Fellow-schmutzig-nadie, care locuieste pe
piscul Monte-bianco in munlii Tibetului.
Zicand aceste, ingerasul redeveni suflare si se grabi a intra inapoi
in mine; ffind insa ca lineam gura inchisa, el lesne isi facu drum prin
nas; am stranutat si m'am desteptat... se intelege tot prin vis.
Ma vad in odaia lui Tucia. Doctorul se ocupa cu o operalie neauzita in analele chirurgiei. El -Cala un om viu in buca-ci inici si arunca
farmaturile inteun mare ceaun cu apa clocotita.
Ce faci acolo, mai Tucia?
Am taiat un subiect.
Pentru ce?

Ca sa fierb din el o otrava.

25

SO

35

Pentru eine?

Pentru un alt subiect.

Ai vreun cal de calarie?
Ii bolnav de ariciu; dar de ce-ti trebueste?
Vreau sa plec in Tibet.
- Numai atata? apoi incaleca motanul meu.
Deodata vazui pe motanul siberian al lui Tucia crescand cu o
repeziciune neinchipuita si prefacandu-se inteun urias tigru tibetan.
Il incalecai si... pe aici mi-i drumul!
Iesind in ulita, motanul-tigru se uita pe rand in patru parti opuse
ale lumii; apoi tinti ochii spre apus; incepu a se ridica in aer; si la

PROM LITE RAfti

135

,.

fuel, la fugA, la fugid D'apoi ce fug& f Deasupra mea pluteau norii i

dedesubtul meu vedeam ap&rand gi disparnd Inteo m&reat.1, panorama Germania, Franta, Oceanul Atlantic, Brazilia, Oceanul Oriental
gi'n fine iat&-m&-s In Tibet, inaintea unui cregtet de muuti, In mijlocul cfirora se inalla un pisc colosal de marmm% alba, purtfind pe

o coast& urintitoarea inscrimie romineasa, cu litere negre 0 cu

ortografia ardelean-a:

ICI.

LVMINA . PERDOMINIREA
IVANV.

10

DE

15

BVNETATEI.

FELLOWV e SCHMVTZIGV
ECCE.

NADIE.

In adevar? In fala mea, pe varful piscului, gedea un individ gol

ca in ziva nagterii. Inaintea lui se afla un copac, de pe care cadeau
necontenit fructele cele mai itlese, gi o cascadk ce revhrsa In jur biuturile cele mai plcute. Individul tot muta capul din dreapta In stAnga
gi vice-versa, ca pendula unui ceasornic. Cfind capul se pleca In dreapta,
omul deschidea gura, in care pica de pe copac cfite un ananas sau ceva
asemene ; cAnd capul se pleca In sttinga, gura iarligi se deschidea,

20

primind de la stropiturile cascadei cfite o dugch de gampanie sau

iohanisb erg.

Bun ziva, domnule gimnosofist !

25

30

Hm! ce cauli p'acilea?

Am venit s v& fntreb despre rnodul prin care ati izbutit ea
8.a. covarpasca In dornnia voastr bunatatea asupra rautalii, inima
asupra trupului?
Departandu-ma dela oameni, nenio I Traind la un loc cu allii,
te fad lup; tragandu-te la singurtate, redevii oaie ; cfici nimeni nu
te muga gi n'ai pe cine mugca!
Bravo, confratello ! de acum. Inainte ma agez gi eu pe acest
pisc ! Ian s4 vedem, buni-s ananagii? buna-i gampania?
Abia rostii aceste cuvinte, cum fiosoful imi gi Intiparise o palm&
de cele voinicegti, ce ma facu A ma alunec i A cad de pe pisc Inteo

SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE

136

10

prapastie adAnca de noua mii de metri, in fundul careia miauna ci

rAnjea dinii motanul, imbrAcat in haine de calugar ! De durere ci de
spaima m'am trezit, m'am trezit in realitate... Soarele era sus ci
Tucia li pomaduia mustelile inaintea oglinzii, cAntfind o arie din
Cost fan' tutti.
Sunt opt oare. TrAsura ne acteapta. Imbraca-te, lenecule !
De-ai cti, Tucia, ce vis am visat! Cur at o paginh din Hoffmann
sau din Edgar Poe.
In acest minut un jandar aduse lui Tucia doug scrisori: una de
o marime i culoare ordinarh, alta in o mica coperta trandafirie gi
pecetluita cu o inimei de bulina. Doctorul deschise pe cea dintAiu
si citi cu glas:
4 Iubite Esculape,
4t

15

20

25

Femeiea mea se afla un peu mat de chteva zile ; simte une migraine

terrible : gasecte dar la-dessus o orb.' libera pour la voir.

0 Al dumitale amic ci serv.
Osip Pojarov *
Aha! te chiama politmaistrul pour avoir .sa femme, la-dessus ;
pe semne tulumbele agiei nu mai ajuta a stinge focul cucoanei! Iancitete i scrisorica: ghicesc dela cine-i.
zise Tucia janclarului,
Spune ca voiu veni la 9 i jumatate,
care iei Indata, cu toata vederata sa dorinr de a studia mai indelung
cadavroasa mea fa% i legatura dela cap.
Asculth, badiVa,
urma el catre mine, eu Ii-oiu citi rfivacul,
nu-i vorbrt ; tusk' te rog din amicie, sa ii secretul.
Firecte ! Cum se %in toate secretele de amor intre prieteni.
Tucia amirosi scrisoarea, zicAnd: a mille fleurs i apoi citi:
Tiranule,

# \Tad cum ma rasplatecti pentru sacrificiile mele. Iata o saptaso

mAna de and nu mai vii. Te wept sau... te voiu desprelui!

# Pana acuma a ta credincioasa
Fani

PROZX LITERARX

137

# Postscriptum. -tii a Osipul nostru se duce la agia dela 9 ceasuri.

Te sfirut de o mie de ori, scumpul meu Niculgilfi!

# F.*
5

10

15

Scrisorile pgrechii polilieneoi ne sosesc foarte la timp; zise

Tucia dupg o pauza de razgandire. Falsul lau duel 0 imaginata ta
rang o s facrt numai deck o mare svong prin targ; deci, pentru ca
s nu urmeze cumva vreo cercetare legala, eu voill cfiuta A previu
pe Pojarov, cum ca totul e o pgg, un ramapg, o jucgrie... Canditu-te-ai la aceasta, bre?
- Ba n'am avut and, fartate; 0 mg IncredinIez ca eram s fac
cat pe ce o stranica dobitocie, cu toate a sunt legist! Ar trebui at
previi pe procurorul... e0i oare bine cu dansul?
Sunt cat se poate de bine cu soru-sa, pe care o curarisesc de
noug luni... Despre partea lui, fii lini0it!
Tucia sung clopolelul.

Tu, Gherasime, 0 cu Gheorghie veii merge cu mine; dupg

20

ce vom ajunge la casa d-sale, H veli ficoate din cupea 9i-1 veli duce
pe sus, ca 0 cand ar trage de moarte. Mg '14elegi? zise el earnerdinerului, care il asculta cu gura cascatfi, ca pe un predicator ltinese
dela biserica papistag. Hai acuma 1 adause Tucia dare mine, 0 am

ie0t. Sezand in trasurg, am improvizat urmtorul cantec in felul

25

30

tuturor improvizaIiilor.
Dracul petrecand prin lume,
Si-a facut un groaznic nume;
To-0 fugeau, fugeau, fugeau,
Cum de dansul auzeau!

In star0t, de ciudg mare,

El se zise bolnav tare,
Si, lungindu-se pe pat,
Pielea popii a 0 dat!
Oamenii cu bucurie,
S'au grgbit pe Mc sg vie,
Si 'ngropandu-1 cu alaiu,

L-au trimis departe 'n raiu!

138

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

De atunci, cu-ocaua mica

El se plimba fara frica ;

$i lucrnduli dupa plac,

Striga: 0 doara nu sunt drac!*
5

Ghiceqti oare, mai Tucia, de ce dracul a inviat?

De pilda?
Pentruca nu luase doftorii!

Aci am ajuns la poarta casei doamnei P.

Pfina acum n'am avut trebuinIa a descrie edificiul respectabilei
10

15

20

25

mele gazde 0 personalitalile celorlalli chirigii amabili ai mei megia0.

Urmlind metodului matematic, am definit mai 'nainte de toate centrul ; de aci nu-mi va fi greu a plimba o raza imprejur, din punt In
punt, 0 Indata vel.i avea o circomferinta!
Zidirea intreaga se alcatuia din randul de jos, randul de sus qi
0 mansarda. In randul de sus locuiam peste sala eu 0 insaqi stapiina
casei cu prasila. In randul de jos se afla sub mine o bacalila vaduva
dupa trei bacali, dela care to-ci studinlii cvartalului luau pe datorie
ittri, sardele e tutti quanti; sub Doamna P. un Francez parfumar
cu so/ia sa, apte fete 0 trei baiqi, vrastaIi treptat, Incepfind dela
patru luni 0 pana la nouasprezece ani. In mansarda petreceau cu
locuinta, deasupra mea, doua modiste nemcoaice, a caror etate se
numara numai de and venisera din strainatate, 0 deasupra doamnei P.
trei studinli dela coala veterinara.
Cnd cupeaua lui Tucia s'a oprit la poarta, parfumarul, Monsieur
Jules, deschise up, scoase capul dela care se raspandea mirosul a
nu tiu &ate sute de eseme, 10 apasa pe ceafa scufica de lana albastra,
0 rosti cu un aer de Talleyrand: o ca dolt &re que' que chose ! * Tot

so

atunci o mna nu tocmai de cele mici a Inceput a 0erge de sudoare

unul din geamurie la o ferastruica a mansardei, 0 apoi zarii migaind
ca In lampa magica figura unei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu
ochi-de-bou, dupa cum bunicul Omer numea pe blonda Minerva.
Gherasim al lui Tucia deschise portio cupelei.
Mai incet !
striga doctorul. Nu vezi In ce stare se afla ranitul,
dobitocule? Mon cher monsieur Jules ! adause el &are parfumarul.

PROM LITERARL

139

Prtez-nous votre secours ! 0 mon Dieu 1 quel malheur I

Que vois-je 1 M-sieur Toderitza bless 1

to

In acest minut amndoua modistele, tustrei veterinarii, proprietarip Ifirilor, cei zece moptenitori ai parfumeriei eu mancele pi muma
lor, Cati pi feciorul meu erau deja afara!
Bietul Fedor, ce-pi Inchipuia acuma pe stapanul sau in gura monii,
ipi frangea mainile pi ipi smulgea parul, aducandu-gi aminte, pe semne,

ca rfiposatul nu-i platise leafa pe trei luni.

Veterinarii au Inceput a explica modistelor diferenta dintre un
om ranit pi un cane impupcat.
Frantuzimea nocajea pe Tucia pentru a afla le pourquoi al
ranei.

Cati alerga ca o caprioara sus pi se 'ntoarse cu doamna P. pi Mamuca. Dar sarmana duduca nici a avut cnd sa zareasca bine pe cats valerescul sau aparator dela balul mascat: ea a lepinat pe pragul upii,
cazfind fara sinyviri pe sutra ; pi indata grupa privitorilor s'a impkrlit
in doua: modistele, bacalica pi francezele au ramas lfinga mine; veterinarii pi Francezii s'au aruncat sa ajute Mamucfii; atracTia sexului
fiind o lege fizica ca pi atraccia newtoniana!
20
Gherasim m'a ridicat de subsuori, Gheorghe m'a luat de picioare,
Tucia imi sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mana dreapta
uitndu-se cu o nespusfi ingrijire plink de o sensibilitate curat nemlease& la bandajul meu; Fraulein Annchen, modista cea mai tinara,
balaie ca un pudel, imi linea maim stfinga, strangand-o convulsiv din
m o prea mare simpatie; Francezele ciripeau; bacfilita fosaia: cu astfel
de alaiu am fost scos din trasura. Mamuca, Cati pi doamna P. se facura deja nevazute odata cu partea barbateasca a societatii. Cu ochii

aproape de tot inchipi, fui suit in odaia mea pi lungit In qternut.

Tucia a rugat apoi pe to-ci a ias, a tras ziivorul u9ii, 0 am rfimas
numai noi.
Nebun de bucurie, am sarit din pat.
M'ai indatorat, Tucia, 'Ana la mormant! ii zisei, sarutndu-1
in gura cu incantare. Ha, ha, ha! eram A mor de rfis. , . nu de rana!
De-acuma ma desbrac pi ma culc. Tu sa treci la doamna P. pi s'o rogi
= a ma priveghea in lipsa ta. Apoi du-te la Alepchin-Uho pi povestepte-i

20

140

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

duelul cum vei vti mai bine, incredintAndu-1, totodat, cA, rana fiind
de moarte, voiu putea trAi cel mult panA maine. A propos, sa nu uili
pe poliImaistrul 0 pe procurorul.
Las' pe mine!
5

- Poate Ii se va infAila prilejul de a ppti vr'o doutt cuvinte

la urechea MamucAi. Spune-i ca prezenia sa mi-ar upra durerea...
cAli e cunoscutA cauza duelului.

10

Si celelalte!
Eram deja desbrAcat 0 intins pe perne, and Tucia luA ziva bunA,
imi dori ispravA, 0 ie0.
Fedor, intrand pe vrful degetelor, se apropie de mine.
Cuconaule!
Of !

Cuconaple !
15

Uf I

Cuconaple!
Ah!
Cuconaule !

Tu... eti... cheamA... pe... Ca-a-ti... Oh!

20

Fedor reveni peste un minut cu slujnica doamnei P.

FAcui lui Fedor semn cu mAna ca sti ias.
Ce nenorocire s'a IntAmplat cu d-voastrA, domnule!
a inceput
Ceti, tergAnd lacrirnile ce-i curgeau din ochi, ca 0 cAnd ea ar fi mAncat
o oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De-aci ti cat de mult sufere duducal.

25

D-ei, de asear mi-a spus tot ! n'a dormit toat noaptea ..., astazi
vAzAndu-vA ranit, a le0nat ; se pare c'o s aibA friguri, de slAbiciune

nu poate sta In picioare... Doftorul care v'a adus pe d-voastrA, fi

rnduete acum n4te doftorii...
Doftorii?
30

35

Eram eat pe ce sA ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui

Tucia 0 reamintindu-mi in clipeal istoria Soficai! Cu mare ce m'am
putut stApAni, 0 urmai cu vorba mai linitit, taragAnAnd glasul g cu
limba de moarte #:

Dra-gA... a-du... rece-ta... s'o... vad... ca... s... nu....

tie... nime... D'ar... veni...du-du-ca... de... sear.

PROZA LITERA111,

141

Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce reteta. Mind prea bolnav
pentru a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o tie
Inaintea ochilor pi apoi citii:
Rp. Ambrae levant.
Scrup. j.
Pulv. Cantharid.

Scrup. jft.
Acet. Morph.
Drachm. jig.
Sacchar, albi.

to

Unc. j.

M. f. atque divide in XII partes aequales.

D. u. La ceas un praf.
7

18 Tai Dr. Thuttscha.

15

20

Admiral trei lucruri in aceasta scurta reteta: iscalitura doctorului

cu cinci consune la mijloc pentru a exprima un singur son; clasicitatea latinitatii doftoricepti Para finale, pi noul metod pentru a inlatura urmarile lepinului prin gandaci de turbat * pi celelalte leacuri
de acelapi soiu!
- Tucia ma intrece in viclenie! gandisem eu atunci. Mie
unuia nici mi-a fost venit In cap sa-mi Inlesnesc biruinta Mamucai
prin mijloace medicale! Iata o slujbfi nepoftita, dar foarte bine
primit.

Gra-bepte-te, dra-ga Ca-ti, la spi-te-rie...

25

30

De aci inainte, din nenorocire, lipsepte urmarea manuscriptuIui

lui Toderita NN., colegul meu la Universitatea dela Harcov in Rusia
pi care, intr'un paroxism de misantropie, s'a impupcat aice in Iapi
sunt cateva sfiptarnani, a doua zi dupa ce se cununase cu o duduca
inzestrata cu cinzeci mfi de galbeni In numaratoare.
14 Duduca Mamuca * s'a gasit pe masa ueisului, inteo coperta cu
adresa mea pi cu urmatoarea scrisorica:

142

SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

Prietene,
* Eiti compatriot fi tovarcif al meu ; egti cam literat ; vei fi f i tu misantrop ca mine, o prevdd de pe acuma ; afa dar, nimeni nu este mai

10

15

20

capabil de a ma Entelege ci a complecta Enceputul acestor memorii, ce eu

.singur nu le-am putut sfdrfi, viala devenindu-mi prea amard.

.
# In afteptare, ca Ali vie fi fie gustul a te Impugca, al tdu T. NN. *.
Am primit cu bucurie amicala insarcinare i m'am grabit a aduna
din suvenirile mele 0 din hfirtiile postume ale lui Toderill tiri despre
ulterioarele soil ale Duducai Mamucai, d-na Ana P., Victoria Przik-

szewska, baronul von R., doctorul Tucia, Vladimir Alephin-Uhor

etc., etc, ; ba Inca i despre faimosul motan siberian; din cari pe unii,
cunooeam de mai 'nainte In persoana sau prin renume.
Mamuca a cazut In capcana lui ToderiIa chiar In ziva 1nchipuitului duel cu baronul von R. Releta lui Tucia, compusa din afion
0 gandaci de turbat, a facut minuni in aceasta imprejurare.
A doua zi, Toderita s'a sculat teafar din pat ; insa n'a eqit pentru
buna cuviin, vreo trei zile de acasa 0 a pastrat cu statornicie legatura dela cap. Aceste trei zile, sau 1ncalte cote o jumatate din ele, au
fost pentru el un adevArat paradis al lui Mahomet!
La a patra zi Mamuca Incepu sa-i vorbeasca despre o necesitatea
casatoriei P.

Ai uitat, iubito, ca nu am varsta legiuita? Sa mai aoeptam

un an.
25

FagadueOe-nai 1naintea mamaei ea ma vei lua ; nu-li cer altar

scumpul men!
Apoi lasa ; chiar maine o sa vorbim cu cocoana Ana.
Dupa masa, ToderiTa 10 deslega capul i alerga la baronul von R.

so

duelul nostru i despre rana ta. Vazut-ai astazi pe mademoiselle Marie?

Ei bine! este ceva nou, Spiterule? Tot Vargul vuepte despre

Ai un noroc fabulos, Feldeple!

Sffirmte!
Aoeapt-o astazi pe la unsprezece de seara, In odaia mea.
--r- Pe &Ansa?
35

- Parbleu! Ti-am spus o data!

Prtoa. LITERARA.

143

Nu glumeoi?

0 sa vie cu siguranik totu9i...

Totu 9i...
Sii nu cumva la aprinzi lumAnarea.

Oare sunt aot de urit?

Ar fi greu A te poata maguli cineva in aceasta privinial 1

Fie cum vrei; ma invoesc; n'am ce face!

Mai este ceva.
Spune de odata.
SA nu vorbeoi cu dnsa.
Nu te pot inlelege!
La bal-masqu toate glasurile sunt acoperite 9i se par a fi deo-

to

potriva ; acolo, sub masca, ai putut scapa cu una cu doua... dar

15

20

trebue sa-ti spui cu francheTa, ca ai o voace foarte disarmonioasa,

91 Illa tem ca domni9oara sfi nu se sperie! E cam deprinsa a leina.
S'apoi a9a are sa fie tottleauna?
1--- Ba numai la inceput, badio, pia ce-ti vei face o cale biltuta...
Primesc 9i aceasta ; insa daca ea singura va Incepe a vorbi?
Urmeaza-Ii drumul Inainte Mit a raspunde!
0 dragoste originala!
Cu atilt mai bine: te lauzi peste tot locul a fi de 9coala lui
Byron 9i-a lui Victor Hugo.

Dar tu, unde vei dormi? Eu unul te previu ca-mi pastrez

postul pna dimineala.

25

A la bonne heure 1 eu ma voiu pitula unde va da targul O

norocul!

30

Baronul, parfumat ca o calfa de neguIator, intra Intr'amurg In

apartamentul lui ToderiIa unde il a9tepta Fedor, prevenit de catre
stapfinu-sau; pe and InsuO Toderica juca in biliard, palavragea 9i
radea ca un nebun, 9i curtenea trei arfoniste In cafeneaua 4 Chdteau
aux fleurs *.
La unsprezece ore punct, Mamuca ie9i pe varful degetelor din odaia

sa, trecu cu mare paza coridorul, deschise inceti9or o WI 9i... iat-o

cuprinsa in bra/ele baronului. Tot atunci, Toderila e9ia din 41 Chilteau
35

aux fleurs )>, cfintiind:

144

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Marlborough s'en va-t-en guerre,

Mironton

i-si indrepta pasii acasa!

5

Dupa ce se sui pe scara, iroul nostru avea inaintea sa doua

usi: cea din dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odaile
doamnei P. El se opreste, se pare a sta pe ganduri, apoi bate
de trei ori la up vechei actorice, care odihnea de un ceas pe
sanul... Morfeului.

10

15

20

Cine-i acolea?
rasuna dinauntru o voace speriata.
Toderil deschise up, si doamna Ana 11 cunoscu la slaba lucire
a candelei dinaintea icoanei sfantului Metrofan, un sfant Rus, lucru
de mirare!
Ce sa fie, Domnul meu? 0 tragedie!
Ba numai o melodrama, doamna mea!
Toderila ii arata cu maim patul desert al Mamucai.
Uncle-i Maria ? 0, Doamne!
Fiica clumneavoastra e in odaia mea, desmierdandu-se nitel
cu baronul von R.
Doamna P. sari din pat, uitandu-si de tot costumul de noapte,
vreau sa zic lipsa costumului, si se repezi la use.
Toderi-ca o relinu.

Inca un pas si-li pierde pe sarmana fetiVa, care se afla acum

foarte inaintata pe calea norocului.
25

30

Adevarat spui! voiu strange pe tori chirigii, voiu intra cu

marturi...
M'ali inteles de minune ; insa mai este ceva la mijloc. Mai
'nainte de a fi a baronului, Maria a fost a mea si chiar acuma ea isi
inchipueste, pe 'ntuneric, ca se afla langa mine! Eu am vandut-o
baronului, am vandut-o, doamna mea, dupa ce m'am folosit deplin
cu branduja marfei! Ncessaire-ul de abanos a fost din partea baronului, si eu I-am prezintat in numele meu; duelul de mai deunazi
a fost o poveste; in sfarsit, am intrebuinIat mii de viclenii pentru
a ajunge la scopul meu... Baronul nu trebue s'o stie ! Cautaii ca Maria
sa nu ma dea de gol: altfel, ea este pierduta!

PROZA LITERARA

to

145

Doamna Ana izbi u9a 0 sbura pe scara ce ducea la mansarda r

de aci ea se pogori in randul de jos, 9i'n cateva secunde reaparu InsoIita de doll& modiste, trei veterinari, bacalica 0 Monsieur Jules
cu tot neamul! Se intelege dela sine c'a hainele nocturne ale acestei
societa/i nu erau nicidecum a ca Inteo zi de sarbatoare *.
Toderita redeveni nevazut: el merse liniptit lnapoi la it Chilteau
aux fleurs a pentru a dal* o partida de piramida, cantand, astadata:
Te soupiens-tu? disait un capitaine...
Cnd gloata chirigiilor doamnei P. se ivi cu o mulcime de limarari Inaintea baronului 0 a Mamucfii... sinnul de pudoare 0 frica
legii de presa nu-mi permit a descrie starea In care se afla tocmai
atunci fericita pareche. Ovidiu a zugravit-o de mult latinefte:
0 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis;
Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... *

15

Duduca a le0nat, dupa obiceiul pmantului. Feldepl se Invlatuci in odial, se scula In picioare ca statuia lui Dante, 0 Incepu:

Protestez...
Nu tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, afar& numai de
rezultatul care a fost Indatorirea baronului de a lua pe Mamuca
20

de so-cie.

Pe la doua dupa miezul nopIii, Toderip, obosit ca un cal de pool

0 tacut ca un pe0e, reintra In stapanirea apartamentelor sale,

25

so

porunci lui Fedor sa afume In toate collurile etacului, 0 adormi apoi,

planuind modul In care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul,
cu Mamuca, cu Victoria, etc.
Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata sa se Indoiasch de buna
credinth a amicului sau: interesul doamnei Ana 0 al Mamucfii a foot,

fire0e, de a nu-1 desnain0 In aceasta privinth. Paste o saptamana,

baronul zise Adio universitaIii 0 se cununa cu duduca. Toderila a
asistat la biserica, a jucat a bruit la nun* a fost cel dintaiu a ferici
pe tineri.
Oricat de nepasator in alegerea mijloacelor, iroul nostru avea o
inima buna. Cununia Mamucai era o fatalitate pentru vechea amanta
a Feldeplui, 0 el, Toderila, se simcea a fi singura cauth a fatalitalii.
10

446

SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Peste cateva zile, el vine la noua baroneasa, pe and barbatul sau

nu era acasa.
A, vicleanule! Tot nu ma uiti?
Nu uit niciodata pe amicii mei i tocmai de aceea am venit
la tine cu o rugaminte.
Refuz, orice sa fie.
Vom vedea, cucuto, daca -1-i-a da maim. Mai 'nainte de a te lua,

baronul a avut o intretinuta...

i dumneata cutezi a-mi povesti nite asemenea marAvii?
10

15

- Fara (( Dumneata * i far4 4 marAvii*, draga baroneasil: ne

cunowem de aproape. A9a dar, biata Intrelinuta, la povera ragazza,
a eamas acuma, din pricina ta, lipsita de paine i murind de foame.
Pacat! Cer dela tine, dela dumneata, dela dumneavoastra, sa faci
sau sa faceli ca baronul sa-i dea pentru asigurarea viitorului trei mii
de ruble!
i oare cum crezi tu ca eu voiu sa staruesc In favorul unei...
Te Intreb o data pentru totdeauna: vrei sau nu? da sau ha?

Nu; de o mie de ori, nu!

Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevarul intrigii noa20

stre: ne vom bate, vei ramanea poate vaduva... liu prea pulin
la viatal...
Toderita s'a sculat sa iasa.
Oprete-te Inca un minut! cat wi de salbatic!
Dupa mai multe vorbe O. razvorbe, Mamuca sia Indatorat a stoarce

25

30

ss

dela barbatu-sau cele trei mii de ruble. Toderica a fost Insarcinat

din partea Feldepilui d'a duce banii la Victoria.
Peste noua luni dup' acest eveniment, frumoasa Leca a nascut
un fiu, care fu botezat sub numele romanese de erban.
Victoria n'a 9tiut niciodata cine a fost masca In palton, care a
amagit-o avt de cumplit. De eke ori ea povestea noului sau amant
istoria balului mascat, el zambea i zicea cu indiferenVA:
Mare blastemat, lua-l-ar to-0 dracii!
Toderita n'a trait cu dansa mai mult de-un an i a lasat-o, drept
motenire, lui Tucia. Inteo zi, and Victoria era dusa de-acasa, doctorul deschise cu o cheie falsa sipetelul de sub-pat, scoase cele trei

PROttlATERARX

147

mii de ruble 0 n'a mai dat ochii cu sraca jertffi. Astbi ei se judecl.
Cu acest prilej un mare numb de Invinovfiliri, plin'acum. dosite,
s'au griimadit asupra capului lui Tucia. Unii zie a Tucia se va osindi
la lucrbi publice ; aiii suslin cum a va scapa, fiind sprijinit de cus coanele cutare, cutare i cutare.
Motanul lui Tucia a murit sunt trei zile n urma unui Infricopt
complot guzganesc: doctorul socotege aceasta de fau ogur!
Vladimir Alqchin-Uho, unul din aphrritorii lui Tucia pe calea
publicitatii, urmeaz a scrie foiletoane.
A treia zi dup4 quasi-duelul lui Toderipi cu baronul von R. apilto
6 urmiltoarea scrisoare a lui Vladimir, ascuns
sub pseudonimul literei S, celei cu doufi fete sucite:

ruse In foaia < Adevibul

4(

#
15

20

25

Harcov ; 7 Septembrie 185...

Am scris continualmente contra romantismului; am predicat con-

tinualmente contra romantismului; leptorii nWri pot darn espepta,

cift i cu aceastil ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica
contra romantismului.
u Romantismul i, principalmente, acea frapIiune a lui, ce se denomineazA realism, e plaga societalii noastre. Ea pretinde a fi echo
al naturii, uitnd cii omul e microcosmul macrocosmului, dupa cum
zice Spinoza, 0, prin consecinca, natura e absurdil 1).
u Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-real4tilor.
4 Am scris continualmente contra duelului: am predicat continualmente contra duelului; leptorii nowi pot dar espepta, ed.
9i cu aceast ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica
contra duelului.
Duelul i, generalmente, ceiace se denomineaz punt de onoare,
este pesta societalii noastre. Unii pretind cum a aceasta innobileaza.
<(

30

anima, neconsiderfind a anima se formeaza dupti macrocosmul

binelui, cum zice Platone, i, pTin consecinta, puntul de onoare e
absurd... *
Si

aa mai departe.

1) Nu stiu, daa nu cumva s'au furisat in foileton greseli tipografice: cel

putin, recunoastem verde a nu frtelege de fel logica lui Aleschin-Uho,
10*

148

SCRIERI LITERARE, MORALE fjI POLITICE

Vladimir tiingueOe soarta lui ToderiVa, ucis in frunte de atm

nesuferitul realist von R.; descrie In termenii cei mai patetici minutele sale cele de pe urmfi ; pune in gura murindului o diserta;ie
ls

despre microcosm 0 macrocosm, igira nenumArate minciuni sub mimele de Spinoza, Platon, etc., etc., etc.
D-na Ana P. s'a dus an In Finlanda cu ginerele l i fiica-sa. Se spune

cum a baroneasa ar fi iubind foarte mult pe Feldepl su, ceea ce

dovedeoe a posteriori a 0 felde0i au merite ale lor.
Fedor din fecior s'a inti4at la treapta de vizeteu: 11 puteli vedea
10

In toate zilele gurguIndu-se sus pe capra trasurii vldici, smeritul

Chrisofil Paganopoleus. Fedor incredinleaz'a cum c noul su stapfin
ar intrece In desfrAnare pe fitposatul Toderica... dar cine 1-ar mai
crede!

15

Cati a biitut la talpii, cu un drugar dela tipografie, sumuoara

ce-i druise baroneasa lsind orapil, 0 se bucur acum de num'arul
666 In registrurile poliiiei.

DRAMA

RAZVAN SI VIDRA
POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI
Mdrirea *parte! fi iubirea de
argint, acestea aunt nigte neputinfi

lull ale sultelutul.

MITROP. TEOFIL, Cazania, 44

DEDICATIUNE
Soliei mete
IULIA PETRICEICU-HASDEU

Cumplita saracie einvidia vicleana

Dantuu En fund meu:
In inima durere, fi-o lacrima' pe geana,

ii'n piept suspinul greu I

s

10

Tu Ewa', ca o lampa ramasa mangdiere

Cand faclele s'au smins,
Cu-o raza de iubire sorbeai acea durere,
Secai amarul plans !

Suspinul singur numai Emi sta mereu in cate :

Oftam far' A voiesc,
Ca umbrele, ce'n favt luminii matinale
De noapte ne-amintesc I
In zilele acelea de sumbra' poezie,

15

Cu-o mana 'n mina ta,

Am scris aceasta drama, ce'n vieapi-mi o A fie
Ca floarea 4 nu m'uita * I
ln stalactit se Enchiaga o undA, picurata
P'o stances ne'ncetat:

154

SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

Aga of tarea-mi lungei aice-i inchegatei

Suspin cristalizat I

10

Mdnia misantroapd a omului in goand,

Sarcasmul infernal,
Le vezi In add carte, infipte 'ntr' o icoand
Cu viirful de pumnal !
cui sii 'nchin eu oare, cdnd timpul se rdzbunii,
Echoul amorlit
Din nemilosul viscol pe care impreund
Abia l-am resimlit?

0 tu, ce chiar suspinul il impdrteai cu mine,

Feiceindu-1 mai ufor :
Teliai oftarea 'ntreagei in cloud mici suspine,

Unite prin amor I ...

B. P. H.

CANTUL I
UN ROB PENTR' UN GALBEN
In Moldova ats, cei miei deem
eel mari acesi obiceiu de pier fdrd judee, fdrd vind, pi fdril sans& Singuri
cci mari fudecdtori, singuri pdrlpi pi

singuri plinilori legii. Si de acatt

obiceiu Moldova nu scapd...
ITRECEIE, sub anal 2564.

FETELE:
RAZVAN, tigan desrobit
SBIEREA, boier btrin

TANASE, cerptor
BASOTA, mare vtitay
DA SCALUL
TAR GOVEATA I
TAR GOVEATA II
TAR GOVEATA III

TAR GOVEATA IV
TAR GOVETUL I
TARGOVETUL II

TARGOVETUL III
FATA I
FATA II

SLUJITORII dela vAtfifie.

0 piala in Iasi, in fund o biserick mai incoace o Oat* In laturi case.

TANASE (lezAnd pe piatrA)

Milueoe-ma, jupane! Dumnezeu va da 'nzecit

Sufletelor ce se 'ndurfi de-un Barman nenorocit!
SBIEREA (oprindu-se In drum)

Cum? Ce spui? La suta mia? 0 camfita minunata!

De-ar fi astfel, toata starea-mi eu li-a da-o chiar Indata...
SA oii insrt ca &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gaseqti...
TANASE (seulAndu-se)

Miluete-ma, jupane, cu ce singur socotwi!

'un bAnul o sa-mi ajunga... kat de trei zile sn gura

N'am luat un pic de paine, n'am avut o farmitura...
SBIEREA

to

De trei zile? Ce minciunrd... S'apoi eine-i vinovat?

Pentru mine e tot una, de-ai mancat sau n'ai mancat...
Un banu%! Cum nu! E lesne!... Bfiniprii nu s'arunca.
Deck ceritor, mai bine ia toporul qi la mina.
(RAzvan se arata hi fund gi se oprete din dosul lui Sbierea.)
TANASE

Vai, jupfine ! vai, jupane !... Nu cermte un Roman,

Nu cer9e9te cat mai are un pai de Weide 'n san!

158

SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

Nici eu nu cerqeam, jupane, pe and aveam vitipare,

$'un pamAnt cat trage plugul, n'o prispulila la soare;
Dar vecinii, din rea pisma, la judecata m'au tras,
$'acum iata-mfi-s, jupane, gol pe poduri am rarnas!....
Copilaii plAng de foame...
SBIEREA

Copilaii!... Vrea s zia

Tu eti un nebun de frunte? Dtipa ce n'ai chiar nimica,
Te mai apuci de prasila... Auzi! Ii trebui copii!
Un neam de netoli... Da-mi pace! Dua-se pe la pustii!
TXNASE jaezAndu-se)
10

Of, of, of !..

$i tu, jupAne, o s dai de vreo ispita!

(Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii i se depArteazA, fArA a

baga de seam& cA i-a cAzut o punga din chimir.)
RAZVAN

15

Aa cruci evlavioase, aa faIa rastignita,

Aa 'nchinaciuni plecate, Ora la brAu i mai jos,
Nu facea nici sfantul Petre, nici insui Domnul Hristos!
Bre! Jupanul asta crede c drept la rai o s mearga,
Pe and dracii dupa dansul cu limba scoasa aleargal...
(Face cativa pai i ridicA de jos punga.)

Aoleul 0 punguliVal... Ba-i un saculet cam greu!...

II va fi pierdut boierul cel cu zor de Dumnezeu...
Mai, oprqte-te, jupane!... Stai, jupAne, de m'ascultal...
SBIEREA (din afarA)
20

La naiba! Ti-am spus o data c nu-mi place vorba multa!

Un singur pas nu poti face far' s dai de vr'un calic!...
Fugi! N'am bani! N'am o groOta! N'am nemic, nemic, nemic
RXZVAN

Nemic n'are saracutul! Aa zice!... Prin urmare,

Omul neputand sa piarza tocmai lucrul ce nu-1 are,

TUZVAN I VIDRA

159

Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea,

De vreme ce toata lumea mi se leapada de ea...

10

(Nunar5: unu... cinci... opt... )

Douazeci, i to-0 cu gauri! Parc'ar fi sa-mi povesteasca
Cum se desmierdau, sarmanii, In salba sarbfitoreasca,
Pe-un grurnaz de pirancula, grasuliu *i rasfatat,

Pfin'ce ghiara ciocoiraii din came i-au Inhatat!...

De-ar avea banii o limba, lucrurile ce ne-ar spune
Pe mulIi albi i-ar face negri, ca cel mai negru taciune...
Nu! Eu nu vreau asta pungal... i chiar foame de mi-ar fi,
Painea astfel cumparata ma tern a m'ar otravi!...
Mop le!
TANASE

Ce vrei?
RAZVAN

Jupanul nu ti-a dat lescaie franta?

'Oita! Eu Ili dau o punga... Scoa la, mo9uIe, i canta!
TANASE
15

Dela un Tigan pomana?

RAZVAN

Dec! i totu9i pe boier,

Degi da o scarba de-arama, tu I-ai fi urcat In cer?
TANASE

E Roman, oricum...
RAZVAN

20

Jupanul e Roman? Vai, ce ocara!

Te 'npli, raople! El este piatra, lemn, strigoi sau fiara,
Dar numai Roman nu-I chiama, ca mult mai Roman sunt eu!...

160

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Nu cata cali pare searbad vi Ora obrazul meu!...

Ca nici noaptea nu-i balana, dar pamntul odihnevte;

Ca vi painea de secara este neagra, dar hranevte!
S'apoi, movule, eu unul nu-s Tigan de rand, ma jur,
Nu, nu, crede-ma. In pieptu-mi bate suflet de vultur.
Maiculita fu Romanca...
TANASE

Moldoveanca?
RAZVAN

Se 'nlelege.
TANASE

Moldoveanci? Ce-auz, Doamne! Dar asta-i o fardelege:

10

15

Unde s'au aflat

CA s'a 'mpreunat
Corbi cu turturele
Serpi cu floricele,
Ili* cu caprioare

i norii cu soare?...

0 porumbita sa 'ndure un barbat cioroi...

RAZVAN

Taci, mai!
Ca simlesc cum intra 'n mine 'vaptezeci de nabadai !...
20

N'atinge tarana mamei, ca nu mai vtiu ce-o a fie!

Mi se 'ntampla multe pozne, and sunt cuprins de manie.
Eu nu-s Tigan... si-am mai spus-o !... Nu ma mai tot zapaci!...
Mai pe scurt, na, iata banii!... Pleaca dracului d'aci!
TANASE

25

Dela un verb nu voiu cere, nu voiu lua niciodata:

Ursita-mi e neferice, dar a ta-i chiar blestemata.
De mi-ar fi sa mor de foame, mana mea n'o voiu pata,

Primind mila dintr'o mana, care... nici ea nu-i a ta!

RAZVAN I VIDRA.

161

RAZVAN

Eu gerb? dar bata-te focu, mitropolitul Nastase

Nu gtii oare ea la moarte-i pe tap robii Ai iertase?...
Singurul vMdica 'n lume, sau cel pulin la Romani,
Care nu voia ca fraIii sa fie slugi gi stapani,
5

10

Mind tot un os g'o came... Aga scris-au in diata,

Poruncind sa plece slobozi to/i Tiganii sai deodati;
To Ii, mogule, pan' la unul; barbali, copii gi muieri...
S'a spart lanlul! De-atunei, kith, doua ierni gi dourt veri
Eu sbor in stanga gi'n dreapta, ca voioasa ciocarlie
Pe care n'o mai-popregte ferecata colivie.
TANASE

Egti Tigan pe jumatate, nu egti rob...

RA2VAN.

Asta-i nemie.

Mai este ceva. Vazut-ai?...

TANASE

Ce?
RAZVAN

Un Tigan gramatic?

15

TANASE

Gramatic? nu!.., nu, baiete... N'am vazut, caci nu se vede,

Si chiar de-ag vedea cu ochii, pare-Ali-se ca n'ag crede.
RAZVAN

Tiganii sunt tot ce-li plao: gelari, fierari, potcovari...

TANASE

Ca Mi...
11

162

ECRIERI LITERARE, MORALE fj I POLITICE

RAZVAN

Adecrt, nu-i vorba, nici calaii nu sunt raH!

Dar gramatici, ba... Ei bine! Numai singur eu supt soare,
Dintre mii de liganime, oiut-am s 'nvAI scrisoare,
Sfirbeasca i romtineasca, trick ajunsei de mic
5

In casa mitropoliei cel mai istel gramatic...

Gramatic, moqule dragal... Acuma ia dark' banii,
$i te rog a nu ma pune intr'un hal cu tori Tiganii...
TANA SE.

Dar ace0i bani, mai baiete, vor fi un lucru... furat.

RIZVAN
lo

15

Aa-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevfirat!

To-ci banii din Iara noastra poarta, moule, pe sine
Semnul furilor ce-i prada, printre lacrimi i suspine,
Dela noi, dela opinca, dela omul cel sarman,
S'apoi rid vor sa ne-arunce in obraz un gologan!
Sburatori ce sug in umbra! Javre, mou1e, d'acelea
La caH omeneasca-ii pare numai fala, numai pielea,
Iar sufletul pe dobtinda fu luat dela satan,
Cu tocmeala s se 'ntoarca mai murdar 0 mai viclean!
TANA SE

Bine, bine spui, baiete!...

RAZVAN

20

25

Lucru furat ! ai dreptate!

Insa n'oiu fi eu acela care va prada pe-un frate!
Mama, buna maiculica, din morm'ant ar tresari,
De-ar oi ca 'n pieptu-mi se mipa pacatul de-a ttilhari!...
Dar la naiba frunza verde! Ce sa mai tocam degiaba ?
Iat banii, mu1Iume0e, du-te, cauta-Ii de treaba!
Afla, moqule, atfita: fie banii chiar furati,
Copila0i tai te-a0eapta Fara pita 0 'nsetaIi !...

RAZVAN .13I VIDA).

163

TANASE (hand punga qi sculAndu-se)

10

Bogdaprosti, mai baiete!.. , Bogdaprosti! Rau Imi pare

Ca sa vaz o lighioana c'un suflet 4tat cle mare1
De-ai fi Roman, cale-vale! dar Tigan, pacat! pleat!
Tat'-tau o fi fost, baietel o groaza de blestemat
De-au Intortochiat pe ma-ta in lingu0rile lui...
Multe dragostea mai face pe faCa pamantukti!
E curat un fel de boala, ce de noi cand se lipe0e,
Pe Roman mi-1 tigane0e, pe Tigan mi-I romane0e,
Toate lucrurile 'n lume cu susul le pune 'n jos:
Ingerul urit se pare, uciga-1 crucea frumos!...
Dar eram ea uit, baiete, de-a te 'ntreba cum te chiama?
RAZVAN

Pe mine Razvan... Smaranda chiema pe draguta mama;

Muri an... ba nu! traie0e! traieoe 'n cugetul meu,

Si va trAi totdeauna, pana voi trai 0 eu!...

TANASE

Is

Dumnezeu sA mi-te-ajute, precum tu m'ajuti pe mine;

Zilele tale sa curga tot zile lungi 0 senine;
Iar nevoia sit' doboare pe oricine-ti va fi duman!...
Ramai sAnAtos, baiete!... Ce pficat ca eoi Tigan!...
(pleaca murmurAnd: RAzvan, RAzvan, RAzvan , apoi ea Intoarce)

20

tii ce? Mi-am luat de sama... Nu-mi trebue punga Intreaga.

Mi-ajunge 'un singur galben, zau aa, Razvane draga!

Mai sunt multi saraci, Mete, 0 eu n'aq, vrea de prisos,

Pe cand se sbuciuma fratii, simtind cutitul la os 1
(scoitind punga)

Nal...
RAZVAN

Dar, moule . . .
11*

164

SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

TXNASE

Asculta, nu mai face vorba lunga!

Mai imparte tu 9'a1tora paine din aceasta punga.
(Ia un galben i da sacul lui Razvan)

Fa pe gandul meu, caci altfel, eau, nu primesc nici un ban...

Acuma, ma due, baiete... Mare pacat ca-i Tigan!...
(iese)

RAZVAN
5

Bietul om!... Ce fudulie! Ce vorbe late! Ce toana!

Cineva, privind, 1-ar crede ca-i un imparat in goana!
Ce disprel! D'abia ne vede... Taica lui n'a fost Tigan!...
(se uitli In jur cu paza, apoi acoate din san o 'Artie)

10

Lumeali bate joc de mine! Rade lumea de Razvan!...

0 s raz i eu de lume!... Da, vom rade fiecare:
Ea de mine cu trufie, eu de (lama cu turbare!...
(Lipe,te hartia pe un stalp fli iese, pe and ua bisericii se deschide, venind mai multi, dintre care dascalul se oprelte ling& hartie, iar ceilalti se gramadesc.)

TARGOVEATA I

Uf! Nu mai stau pe picioare de necajita ce sant!

Zau, nu-i prea bun& zabava, fie locul cat de dant.
Parincelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,
Dar lungeoe, vai!... Te face sa fugi chiar de cele sfinte.
TARGOVEATA II
15

E mai deoept popa Tacu dela sfantul Nicolai;

In (iota vorbe Ii-arata calea 'n iad i calea 'n raiu,
'apoi Ili zice: alegeli!
i 'ntr'o suflare sfairoe:
Deli place iadul sau raiul, cum vrei, el nu te sileOe...
(Dascalul, stand langa hrtie, lncepe a rade cu hohot)

RAZVAN kg VIDRA

165

TARGOVEATA I

Dar tu ce rfizi, mai ffirtate, singur, chiar ca un smintit?

Te qtiam am de isprav! Doara n'ai Innebunit?
Spune, ce scrie pe-acolo?
TARGOVETELE

Cine scrie 0 cum scrie?

TARGOVETUL II
s

Nu cumva iarli0 vr'un cfintec, riinjind de biata Domnie?

TARGOVETUL III

Sau poate vr'o pfialealfi, pe vornici?

pe

logofeIi?

DASCALUL

"Eyvcov, dviycov, xaTiyvcov: nivte cai verzi pe piireli!...

TARGOVETUL I

Evti nerod, i pace bunk! Eu nu-s carturar ca tine.

TARGOVETUL R

Nici eu!
TARGOVETUL III
10

Nici eu!
TOTI

Chiar niciunul!...
DASCALUL

Ap sk fie!
TOTI

Vezi bine!
DASCALUL

Vai de lark!

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

166

TARGOVETUL I

Tu citete!
TARGOVETUL H

Eti dascia!
TARGOVETUL III

E treaba ta!
TARGOVEATA I

Curnd I Cur And!

TARGOVEATA II

Zi o data!

CELELALTE

Nu mai putem Wepta!

DASCALUL

Fiindca voi nu sitici carte...

TOTI

Ei bine?
DASCALUL

Dar faceti guilt...

TOIL

to

Ei bine?
DASCALUL

Cfici din pricate, a Romtmului fripturfi

Este...
TOTI

Ei bine?
DASCALUL

SA sbiere cu catu-i mai natarau...

RUYAN 51 VILMA.

167

TOTI

Ei bine?
DASCALUL

De voi mi-e mila...

TOTI

Ei bine?
DASCALUL

Voiu citi eu.

TARGOVETUL I
5

Citetel
TARGOVETUL II

Da! Da!
TARGOVETUL III

Incepe!
TARGOVETELE

Ascultare! Ascultare!
TARGOVETUL I

Eu port bumbac in ureche. Ridica-li glasul mai tare...

TARGOVETUL II
10

Dar nu racni, ca pe mine ma cam supara la cap...

TARGOVETUL III

Mai in 0' arit, hai o data, mica-li barba cea de sap!

DAMMAM (eitevte)

Frana verde de negarA !

De and domnevte in tarA
Petru-VocIA chiop si slut,
15

De rite tam s'a fieut!...

468

SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE

TOTI

De rag Tara s'a facut! Da, da, da!

Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TARGOVEATA I

Petru-Voda qchiopateaza, dar nu-i slut!

TARGOVEATA II

Nu, nu, nu este!

Ba-i chiar frumupl la faTa ca Paull cel din poveste!
i

TARGOVETII

Tcei, gtelor, o data!

TARGOVETELE

Auzi, obraznici, mojici!

DASCALUL

On m'eli asculta, sau altfel ma duc i va las aici...

TARGOVETII

Ba nu... Citete! citqte!

TARGOVETELE

Noi gate ? Noi ? . . . Ce ocara !

lo

TARGOVETUL I

Tace-ci sau plecali!

TARGOVETUL II

Firete!
TARGOVETUI III

Da, da! Afara! Afara!

RAZVAN et VIDRA

DASCXLUL

Vreti A m'ascultali o data?

TARGOVETUL I

Negreit! Nu ne pricepi?
TARGOVETUL II

Cite 9te! Haide! Tacere!

TARGOVETUL III

Apoi dara ce nu 'ncepi?

DASCALUL
5

Frunzi verde de negarl

Vod doarme tn camari.
Iar boierii tot furnd,
Ii fac trebile pe rAnd!
TOTI

to

Ii fac trebile pe rand! Da, da, da!

Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
DASCXLUL

Prune& verde de negar6. 1

Norodul pltuage i. ebiarA,

Dar In cer tfi pe pimant

Nu-I aude nici un efAnt 1

TOP
15

Nu-1 aude niciun sfant! Da, da, da!

Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
DASCXLUL

Frunzi verde de neg...

169

470

EERIER! LITERARE. MORALE

El

POLITICS

TARGOVEATA I (lotrerupind)

Haide! iarai frunza de negara?

Ce Doamne! Tot numai una?... Ca 0 and n'ar fi tnteo vara

Feluri de feluri de frunze!...
TARGOVEATA II

Viorele, rosmarini...
TARGOVEATA III
s

Garofice, busuioace...
TARGOVEATA IV

Trandafiri, brandge...
TOATE

Crini...
TARGOVETUL I

Tace%i o data, ca-i pozna !

TARGOVETUL II

0 sa va luam la goana !
TARGOVEATA I
to

Auzit-ai, soro, vorbe!

TARGOVATUL III

Bre! Doar' nu eqti o icoana?

TARGOVEATA II

Dar nici dumneata un voda, ca sa ne batiocoreti!

DASCALUL

Vreii sa citesc mai departe? Nu vreIi?...

TOTI

Ba da, sa cite9ti!

RXZVAN /31 VIDRA

171

DASCALUL

Frunztt verde de negartt!

Decit un Domn de ocari,

Iar boieri miqei gi hoti,
Mai bine la dracu toti!
TOTI
5

Mai bine la dracu to-ci! Da, da, da!

Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TARGOVETUL I

Mg! Oare tocmai la dracu?... S4 nu fie?... Stii... Mai lasa...

TARGOVETUL II

Ba nu! Nicidecum! La dracu!

TARGOVETUL III

La dracu cei ce ne-apasa!

TARGOVETUL I
to

Fie i Ia dracu, totui... veo vorba mai cu papuci,

De pada: la cel cu coad i cu coarne sa te duci;
Se 'ffcelege cli-i tot dracul, dar ocara-i mai cioplita...
DASCALUL

AO Cu coarne i cu coada poate sa fie 'o vita!

Mai bine dar drept la dracu!

TARGOVETUL II

Mai bine, pe legea mea !

15

MAI MULTE VOCI

Ho! Incet! Vine vatavul!

TARGOVEATA I

0 sa dam de vr'o beleal...

172

SCRIERI LITERARE. MORALE

I POLITICE

(Se aro.% Bawl, tnconjurat de slujitori.)

DASCALUL

Sosepte nenorocitul, tocmai and vorbeam de vite:

Se 'ntAmpl, zAu, cAteodatA cimilituri potrivite.
B.00T.X.

Oameni buni! Ce staTi aicea? Ce veste? Ce v'uti oprit?

Cu ce scop?... A! o hArtie! S. vedem, ce s'a citit?

TARGOVETUL I
5

Va fi o carte domneasa...
TARGOVETUL II

0 cazanie...
TARGOVETUL III

0 rugA...
BA.$0TA

Slujitori! s Iii cu pazA, ca nici unul s nu fugal...

Pareap fi sigur ca-i iarApi vr'un cAntec nerupinat.
TARGOVETUL I
10

N'ap crede!
TARGOVETUL ii

Nu-I mai citepte!

TARGOVETUL III

Foarte ru ne-am incurcat...

BASOTA (apropiindu-se de placard i silabisind: frun... frunz... verde...

de negarA... de and... dom... dom... domneoe....)

Cum? Impotriva domniei? Impotriva stApAnirii?
voi tori sunte/i n gloat pArtapi ai nelegiuirii?

RIZVAN

t VIDRA

A! v'am prins, litfe spurcate! Vi-i drag& vieala sau ba?

Sfi-mi spun dar adevfirul, pe cine I-oiu intreba!
(ApucA de piet pe tArgovetul 1)

Tu ai o fatfi cam proast: frunte jos, gura cliscata,

Semnele cele mai bune de-o inim nestricatfi...
Pune dar mina pe cuget, 'arata-mi eine I-a scris
Acest cfintec ce cuteaza pe-un Vod4 sfi-I iea In ills?
TARGOVETUL I

Iarta-ma, jupfin vtave... maria ta i stfiptme...

Eu nu 9tiu chiar nemicuta... de nu-i aa, sfi. fiu cane...

Eu am sosit acuica... Sunt omul cel mai smerit...
10

Eu nu oiu carte, jupne... Nu eu, altul a citit...

(RAzvan, intand pe nesin4ite, se amestecl tn gloatA.)
BA$OTA

A citit? Dar cine-anume? Care dintre tori? Arata!

TARGOVETUL I (aratA la Dascill)

Acesta, jupfin vfitave...

BAOTA

A! Fiin0 blestematfi!
DASCALUL
15

Da, da! Cam aa, juptme! Ce s5. zic? Eu am citit.

Dar nu cu voie veghiata: chiar dumnealor m'au poftit...
Cerceteazfi-i 0-i. intreabfi... Nu sunt eu cel cu pricina.
A citi cnd nu te lash, de! a cui sfi fie vina?
BA$OTA

Oameni buni! Acuma dar, ca sfi vfiz ce-i de fficut,

Vfi mai intreb, cum anume a citit acest limbut?

173

174

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

TARGOVETUL I

Curet pe moldovenie...
TARGOVETUL H

NegreOt! Cum se citeOe!

B.A$OTA

Drace! nu-i aci 'ntrebarea. Eu oiu ca moldoveneTte,

Dar citit-a oare jute? Fara a se 'nvalmaa?
Resfirat? Limpede? Neted? Repede?
MAI MULTI

Aa! lap!
BAWTA

Aa-i, holule? Ei bine! Acuma ce-mi vei raspunde?

DASCALUL

lo

Hot ! rviiOs, aavniv, jupfine. Eu nu doresc a m'ascunde.

Citit-arn cum este rostul; vezi bine ca nu'n zadar
Am -tot Invfilat la buche. Sunt dascal! Sunt cfirturar!
BA$OTA

Is

20

Ticalosule! Cum, doamne, nu 0-e greu, nu 0-e ru0ne

Sa-mi spui mie la palavre, cfind vorbeoi tocmai cu mine?...
Eu! eu vatavul cel mare, ma 'Inelegi tu cine-s eu?
Mina dreapta a lui Hatman, carele la rfindul sfiu
Este O el mane dreaptfi a lui Voda... Prin urmare,
Vreau sfili spui, cap ffir' de crieri! cfi eu, vfitavul cel mare,
N'a putea citi prea iute ceea ce alTii au scris.
S'apoi tu! tu s'o po0 face? Ar fi un lucru de rfis
Un dascfila, o nemica, tu sa ma 'ntreci chiar pe mine?
Aceasta-i peste putinVa! Aceasta nu se cuvine !...
Deci, judecata 0-e scurta, fiind foarte 'nvederat,
Ca cine-i foarte obraznic este foarte vinovat.

RAZVAN

I V1DRA

175

Tu ai scris cfintecul Asta Te cuno9ti dupA spranceantt:

Un nas asculit de vulpe, o bArbiura vicleank
Ochi mici 9i buzA sublire... chiar un chip de fariseu
Vezi cA te-am ghicit? Pe mine nu ma 'Nell tu, fAtul meu!... .
5

Slujitorilor, luaci-1! E bun de spfinzurAtoare!

RAZVAN

Mai stali ! De c e-i a9a pripa? Turd, Thad sunteli voi oare
De sari/i dintr'o nAvalA grabnic a ne spanzura?
Jupan vAtav, Wing dreapth 1 Ma rog nu te supAra!
to

SA fie oare cu cale, In Tara moldoveneascA,

A omorl pentr'un cantec o fiimA omeneascra
BA$OTA

Tigan ! CioarA

Faraoane !
RAZVAN

Fie toate cum vei vra,

Dar pe bietul om, jupane, iarta-1, nu-1 mai spanzura

El nu-i faraon, nu-i cioara ; e Roman, tti este frate...

TARGOVETII
15

Are dreptate Tiganul ! Tiganul are dreptate!

BAKITA

0 s-1 invAl eu 1ndat! SA mA 'nfrunte eun netot?

! SpanzuraIi-i bot la bot !
Mimi! Pe-arnfindoi
RAZVAN

20

ZAu ? Ce spui? A9a-i povestea ? De minune! Foarte bine...

Atunci 1480-1 pe dascAl, 9i luati-m pe mine;
El nu-i vinovat, sarmanul ; cantecul fAcut-am eu ;
L-am scris, 1-am lipit 9i pace ! De nu-i bun, hid pare rAu...
Ce privii a9a la mine ? DoarA nu-s o arAtare...
MAI MULTI

Tu ai scris ?

176

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN

Chiar eu, firqte.

BA$OT.A.

Lucru vrednic de mirare.

Un Iigan sa scrie stihuri, n'a fi crezut-o... Ce-i drept,
Mutra-i oarecum arata suflet ager 0 detept...
5

Vrea sa zica, Vacea doina din saptamAna trecuta

.. .

RAZVAN

Foaie verde magheran,

Logofotul e "viclean...

Da, da, jupAne vatave! Tot de mine 6 facuta...

TOTE

Bre!
BA$OTA.
10

Ciudat! Sa tie carte o jivina de Iigan!

RAZVAN

Ba poate crentrec, jupAne, pe mul/i boieri din Divan...

BAWTA

15

Slujitori! lasaIi pe &seal, macar ca. eu cu arcanul

Pe tori dascalii i-a prinde 'a spAnzura cu toptanul;
Cad ei razvratesc norodul, ei invala pe cei mulii
C'ar trebui ca boierii sa umble goi 0 desculIi;
Si chiar ast Iigan n'ar merge astazi la spAnzuratoare
De n'ar fi fost nici un dascal ca sa-1 pun& la scrisoare...
Cata dar, dascale, cata! Scapat-ai cum ai scapat,

Dar paze0e-te de dracul, c'o s dai de vr'un pacat !...

20

Acuma tu, faraoane, raspunde-mi dar d'ocamdata,

De ce te-apuci tu d'o treaba poprita qi neiertata?

0 faci oare dela tine? sau cineva Ii-o fi spus?

RAZVAN

1 VIDRA

_171

RXZVAN

Apoi de, jupan vAtave, Stan e jos iii Oprea-i sus!

Dumneata mereu ne spfinzuri, i-astfel trAie9ti boierwe;
Eu fac doine 0 doinile, ca sA-mi petrec ligAne9te;
5

Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul ori9icui

SA punA 'n qtreang omenirea In mijlocul targului!...
i-apoi acest drept, juptine, dacrt mi s'ar da i. mie,
Eu n'a omori niciunul, ca sa pot ierta o mie.
B4OTA (surizind)

10

iret Tigan!... Dar nu-i lesne a scApa pe-un osandit!

Fapta ce tu ai fAcut-o e un lucru de gfindit.
A necinsti cirmuirea, a batjocori Divanul,
Poate numai doarA VodA, sau maria sa Sultanul...
Totui, dragul meu, o lege, un vechiu i sant obiceiu,
Te-ar scoate din gura morIii... E9ti Insurat sau holteiu?
RAZVAN

Ba nu-s Insurat, juptine...

BA$OTA
15

Mare noroc! Egti ferice!

Ai putea sa scapi cu zile... In pravila Virii zice

Cum-cA de-osAndA se iarta pe cine-1 ia de barbat

0 copil, o fecioath, un suflet nevinovat...

20

Aa-i obiceiul nostru, datina cea stramo9easca.

Acuma rAmilne numai vr'o fata sA se gseascgt...
(cAtil targovele)

Printre voi nu este oare?

FATA I

Sunt eu.
FATA II

i eu.
12

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

'178

B4OTA

Minunat!

Doti A fete cum se cade? Nu-i aa? De maritat?

FATA I

Negre0t!
FATA II

FL% 'ndoialA!
BA$OTA
5

Prea bine. Spuneli-mi darA,

Care dintre voi, de milk nu va 15.sa ca s piar

De-o caznA foarte cumplitA acest bAiat priceput?

Insu0 eu voi face nunta, dup cum am mai facut,

Mi-eli fi ciraci... .
FATA I
10

IertAciune! Eu una nu vreau, jupAne!...

Un bArbat Tigan! 0 Doamne! Cum se poate!... E ru0ne!

FATA II

Si nici eu!... FereascA StAntul!... Mai bine foc 0 potop!

S'ajung de povestea lumii? Eu, fat de potropop?...
RAZVAN

15

Aa-i? Atunci de ce dara e0t-ati voi amfindou5,

Ras grind In sus deodat, ca ciupercile and plourt?
Ca sil ne cantaIi cu ison cli sunteIi de mAritat?
FATA I

De ce!... lath' !... Sa se tie!...

FATA II

Ce Tigan neru0nat!

RAZVAN I VIDRA

11W

RAZVAN

Mai! Le-ati auzit cu tolii dela mic pi pan' la mare I

Astfel dar, de-acu 'nainte yeti fti bine fiecare,
Spunand-o 'n toga Moldova, spre 9tiinla tuturor
Dela Nistru pan'la munte, a cine sunt dumnealor I
Mirese de porunceala ce-ar vrea barbaIi Bali gaseasa...
Iar dumneaei mai cu seama, o feta potropopeasa!
(TO rdd cu hohote)
SBIEREA (intrAnd)

Ce oameni lipsiIi de minte. Sa rfizli chiar de prisos:

$i fara nici o dobanda, pi far nici un folos.
RAZVAN

io

15

20

Ai vazut, jupan vatave, ca nu-i nici o fata 'n lume

Ca sa nu se infioare, and aude de-al meu nume...
Frumoasa-i legea strabuna, ce iarta pe-un vinovat,
Daca poate sa-1 iubeasa un inger fara pacat;
Frumoasa-i legea strabuna, care pricepe c'o ceala
Se pierde, and o rAzbate o raza de diminea15.;
Frumoasa-i legea strabuna, care crede a nu-i rau
Alesul unei fiinte curate ca Dumnezeu!...
Frumoasa-i legea strabuna... dar dansa nu-i pentru mine,
Precum inteo florarie nu-i loc unui maracine,
Precum Inteo sarbatoare nu-i loc unui cerOtor.
Precum In svonul de rasuri nu-i loc plansului de dor;
Caci numai cerul primqte, sub streaina-i milostiva,
Scaiu i floare, catifeaua si sucmanul d'o potrival...
Eu Tigan! eu... o, jupane! Decat vai, decat amar,
Mai dulce-i spanzuratoarea 1 Nu mai wepta'n zadar !...
(In acest interval Sbierea, zArind capiaul pungii iegit din cilmaga lui Rlizvan,
se pipae cu Ingrijire la chimir.)
BAWTA

as

Pentru cea de 'ntai greseala, moartea qtreangului e mare...

Slujitori, acum d'o data... duceli-mi-I la 'nchisoare.
12*

180

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

SBIEREA (smulgand punga din sinul lui RAzvan)

Sacul meu, jupan vatave t Iata-1, saculeIul meu!

(se pune a nurara banii)
BASOTA

Cum? Ap sa fie oare? L-ai furat? Tu?

RAZVAN

Ba nu eu.
TARGOVETUL I

Tiganul la mal se 'nneaca!

TARGOVETUL II

Tiganul fi dete 't.t petec!

TARGOVETUL III

Zi ca-i un Tigan, i pace!

TARGOVETELE

Un ticalos! Un besmetec!
SBIEREA

Fost-au doua-zeci de galbeni... Numai noua-spre'ci mai sAnt!....

Unde-i unul? unul? unul?... DaIi-mi-I de sub parrant!
BMOTA
io

Unde-i galbanul, Tigane?

SBIEREA

Un gtillAna, rupt din scare,

Stealucitor, fara gauri, ferecat... M'auzi tu oare?
BASOTA

De ce nu raspunzi, Tigane?

RARITAN I VIDRA

181

SBIEREA

De ce ma nenoroce0i?
RXZVAN

Apoi de !... iarta, jupane... Galbanu-Ii nu-I mai gase9ti...

In locu-i va fi o paine inteo colibfi saraca...
SBIEREA

Eu nu te 'nleIeg ! Eu nu 9tiu!... Scoate-mi-1 din piatri seaca 1

BAWTA

Tiganul e prea obraznic. Am fost cu dansul prea bMnd.

Slujitorilor, luati-1! Spanzur4-1 mai curand!
SBIEREA (apueand pe Bavota de mini)

Mai sthi, jupane vatave ! Nu te grabi! Mai apteapth...

Spanzura-1, dar mai 'nainte M-mi o judecata dreapta.
BASOTX

Ciudat, boierule drags ! Apoi ce-Ii pot face eu?

SBIEREA
io

Cum ce? Vreau sfnta dreptate... Cum ce? Da-mi galbanul meu !..
Uitat-ai pravila carii? obiceiu? canoane? lege ?...
DA SCIIAJL

In ce guH Incape legea!

SBIEREA

15

Ih gura mea, se 'nlelege!...

Asculta, jupan vatave... Nu ma lasa paguba9!...
Sau Tiganul sa-mi intoarca acel galban... galbanat,...
OH de nu... atunci, jtipane, stapanul A mi-1 plateasca ...
Astfel este obiceiul, pravila moldoveneasca...

182

SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE

BA5OTA

Al cui e9ti tu, mai Tigane? Cine e stapanul tau?

RAZVAN

Sunt Tigan iertat, jupane; Tiganul lui Dumnezeu I

SBIEREA

Iertat? cu atat mai bine! Dup'a legii gla.suire,

Baiatul mi se cuvine In kc de despagubire,
Ap-i, jupane vatave!... Pravila zice curat:
Furul sa se dea acelui dela care a furat.
Da-mi-1 rob.
RAZVAN

Eu rob?
SBIEREA

Vezi bine.
BA5OTA

to

Adeca, oricum sa fie,

Vrei, boierule, sa-1 capeIi jidove9te In robie.
Stii c'un Tigan, chiar de laie, se p1ate9te ori9icand

Peste doua-zeci de taleri, pe and asta nu-i de rand:

E frumos gi 9tie carte...
SBIEREA
15

Stie carte?
BA5OTA.

Foarte bine.
SBIEREA

Tocmai ap rob Imi trebui. Este tocmai pentru mine.

Imi va Tine catastile, socoteli 9i daraveri.
Da-mi-l' dupa legea Iarii...

RAZYAN $1 VIDRA

181

DASCALUL

Cea fficutrt de boieri!

SBIEREA

Nu oiu de cine-i filcutfi, dar oiu ca-i foarte cu cale.

BA$OTA

es

Atuncea se schimbii treaba... S4i spui verde dumitale

C'a avea si eu nevoie de-un Tigan ap de rar.
Cam cutelator, cam -taircq, dar deoept i carturar.
Nu 'xiteleg, nu pot pricepe 0 nu vreau ca el sfi fie

Bunrt prad pentru altul, pe and tmi place 0 mie...

Deci, ia-si galblinul din parte-mi, iar eu pe Tigan mi-1 iau.
SBIEREA
to

Nu, juptme! Niciodat! Nu, nu, nu! Nu vreau! Nu vreau!...

Vinovatul sa-mi plteasa! Nu altul! Na ori0care!
BA*OTA

Boierule!

tii prea-bine, cine-i vatavul cel mare?...

SBIEREA

Dec! i eu la visterie fost-am ftori-camara!

BA$OTA.

Boierule! AfI

dal% c postelnicul mi-e na...

SBIEREA

Dar apoi ci eu, juptme, cu logoffttul stint ruda...

BA.50TA.
15

Boierule! Nu m'aprinde! Ma faci stt plesnesc de ciudtt!

SBIEREA

Plesneoe I Eu nu te 'mpiedec ... Dar Tiganu-i tot al meu !...

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

184

BA$OTA.

Boierule! Tad din gura, crtci mrt jur a eu... eu... eu...
RAZVAN (eAtre popor)

CAinii osul ca s'apuce, corbii stiirvul ca sa' 'mpart,

Boierii ca s6 robeasa, unii cu a4ii se cearal...

TAR GOVETUL I

Se 'nlelege!
TOTI
5

Aa este!
SBIEREA

Ii vezi, jupilne vatav!

Taie-i pe toli I Nimicqte mojicimea cu nfirav!
Dar pe Tigan d-mi-1 mie.
RAZVAN

StaTi, boieri! Vorba-i degiaba!

10

15

Nu m'e/i robi voi pe mine! Nu m'eli robi! Mai de graba

Veli pune 'n lanluri furtuna, cu tunete i cu ploi,
Dectit s'ajung eu veodat rob la unul dintre voi!...
Juptine! Eu cer osanda. SpAnzurtoarea m'ateaptd.
Mi-am batut joc de Domnie: e cea mai grozavrt faptal...
Cineva poate s ilea de sfinIi 0 de Dumnezeu,
Dar de Vod, nu... Ei bine! DA-mi, jupane, 9treangul meu!
BA$OTA

Slujitorilor, luaIi-1!... Ba nu...

(lui Sbierea la o parte)

Boierule drag4.

Ilia cearta, caci, pe cinste, am glumit, a fost o pga,

20

Un nemic. Dumneata, frate, cu logofrttul e9ti neam,

ILLZVAN

I viDAA

chiar la logofelie eu o judecata am

Cu nqte raza0... Un petee... Nu-i toemai o treabrt mare...
Ma 'ntelegi... SA fim prieteni... 0 pricina de hotare..,
Si

(se string de miini cu ciaduri)

RAZVAN

Ce mai weptali voi dara.? Ce stali? Ce va mai gandiii?...

Calfii ce pe robi ucidei, pe cei slobozi Si robili!
TOTI

Are dreptate Tiganul! Tiganul are dreptate!

BAKITA

Slujitori! Doti-1M afara toate gurile caseate!

(Slujitorii gonesc poporul, care se deptteazi cu nemultumire.)
TARGOVETUL I

Last-mg, jupAn vAtave, su vAz cioroi spAnzurat!

CEILALTI

Si eu i eu!. . .
BAWTA
10

Ba la naiba!
SBIEREA

Afara dela mezat!

BA5OTA

Aa-i! Acum santem singuri! Nimeni nu-mi mai stA la spate,

Ca srt strige ca-i cu cale sau ca nu este dreptate...

Slujitorilor, la lucru!... Apuca/i-1 pe Tigan!
RIZVAN (llisfindu,se In miinile slujitorior)
15

Ma dau eu singur, juptme.

185

186

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

BANTA

Treaba merge gaitan.

LegaIi-mi-1 i duceli-l!...
RIZVAN

Intins la spanzuratoare !
Omul om, s fie slobod, deck rob, mai bine moare ;
'apoi moartea-i Inviere pentru eel desprquit I
SBIEREA

Aleu! Vorbete 'ntr'aiurea... Necum sa fi 'nnebunit !...

BANTA.

Prietene ! Ia-ti Tiganul, i nu uith mai cu soma

Pricina cea de hotare...

RAZVAN (sbuciumindu-se cu disperare)

Unde eti, o ! mama! mama!

CANTUL II
RAZBUNAREA
Tiganui 0 eldrugut
Au foss gdndirea mea ;
Sleipdnul, arendagul,
.5i legea lor cea grea...

C. BOLLIAC.

FETELE:
RAZVAN, Clipitan de haiduci
RAZASUL 1 ceau9i de haiduci
VULPOIU
VASCAN GANEA, boier
VIDRA, nepoata vornicului Motoc
SBIEREA

MOS-TANASE

HOTUL I
HOTUL II
HOTUL III
CIOBANUL
HAIDUCII

Un crfing In codrul Orheiului in Basarabia. In fund un priu.

Mai incoace un trunchiu rsturnat. In laturi stfinci.

HOTUL I

Ian sh-rni spuneli, ce sh facem ca s mai scurtam din vreme?

HOTTJL II

Face-vom ce face frunza, and prin codru vintul geme;

Ori vom face izvorul, and fauna spuma lui,
Schphrnd argint din undh, pe verdeala crfingului;
Sau A facem ca securea, and fieru 'n copaciu lovepte,
Iar copaciul nu se lash, luptindu-se barbhtepte;
Frunza, securea, izvorul, toate ne cnt cu dor:
Sh cntam pi noi ca frunzh, ca secure, ca izvor !
HOTUL III

to

Cfintecul A fie freamht, troscot, poapth, toate 'nteuna;

Bland ca shrutarea mumei, crunt i groaznic ca furtuna!
HOTUL I

Sh ante Razapul dard!

RIZAWL (oftnd)

De ce nu, de-ap avea cui,

Stergandu-mi plfinsul cu plfinsul, cum se- scoate cuiu prin cuiu!..
Dar ce zic! Nu %Ant eu numai, care sufere i plfinge;

T90

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

N'oiu fi singur eu, in care doina-mi cugetul va frange ;

Tot ca mine varsa lacrami, despuiali 0 nevoia0,
Tori acei ce 'n sara noastra se mfindresc a fi raza0,
Pastrand ca o moa9te sfantfi, crisoave, peceli, urice,
Putrezite de vechime 0 'n caH cu fala se zice
CA, scaldandu-se hi sange, mo0i 0 striimo0i lor
Au catigat ca rasplata cate-o brazda de ogor !...
Tune, fulgere, trasneasca, cu potopul 0 pojarul!
Mult-mare mi-este mania! Mi-este mare-mult amarul !
HOTUL I

10

Eu am auzit, badiO, c'adeca 0 la Munteni

Ar fi raza0 ca 0-ai notri, numiIi a colo moneni ...
HOTUL II

Sant 0 'n Ardeal, mai fartate ; ba 0 'n tam ungureasci ;

Le zice chineji, dar este chiar o breasla raz4easca.
HAZOUL
15

20

Apoi oriunde sa he, tot o soarta, tot un drac !

Tot vecinii mi-i Ineala, tot vecinii mi-i desbrac ;
Vecini de cei cu putere, cu caftane daurite,
Numai fir, numai matasa, numai cu samur blanite ;
Vecini dintr'aceia care, c'o 'mbrancire, c'un cuvnt,
Satul intreg plin de viewca mi-I prefac intr'un mormant !
Vecini dintre caH acuma, de-i vaz fn cale-mi, ii spintec,
Si hohotesc spintecandu-i ...
HOTUL III

Dar tu ai uitat de cantec.

RAZAWL

Ba n'am uitat. Vrut-am numai sangele-mi sa-I pui In joc,

Si-astfel, pomenind trecutul, sa pot canta mai cu foc.
(Iqi drege glasul, Ili apasa eurima pe frunte ci eintii)

RAZVAN $1 VIDRA

Frunz verde de Rade I

Bat-o sefirba razatie 1
Eu credeam ca-i boierie,
s

10

$i-i curata calicie!

Ani Intregi m'am judecat,
Sanfitatea mi-am mama,
$i nimic n'am caltigat.
Eu umblam la judecata,
Copiii-mi pltingeau pe vatra,
Nevasta-mi era ultata I .
Dar aeuma Dumnezeu

A facut pe gindul meu,

15

Ca sa-mi mai razbun fi eu !

Pentru dalba haiducie,
Pentru mandra voinicie,
M'am lasat de razalie,
S'am ales judecatori,
Cei stejari nestrambatori,
Ca sa-mi fie fra/iori I
TOTI

20

Numai codruletul drag

DA dreptate la same!
Numai arcul dupa spate
Da saraeului dreptate!
HOTUL I

25

Zi, Razaple 'nainte! Zi 'nainte! Nu mai sta!

Ca sa qtiu ca piere lumea, tot cu drag te-q asculta!
HOTUL II

Zi 'nainte! Zi 'nainte! Sa te-auza sfntul scare!

HOTUL III

Uf, uf, uf ! Rau ma framanta! Mi-e qi cald, mi-e i racoare!

30

RIZA.51.1L (ia areul In mina i einta)

Frunza verde lemn sueit!
*i de cand m'am baiducit,
Dragu-mi-i drumul cotit
$i de umbr' acoperit.

191

192

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cand vaz pe ciocoiu viind,

II la lac broasca pe pamant.

Imi gez sageata 'n vant,

Si mi-I iau la cautare,
Dela cap pan' la picioare,
Fara ah, Uri crutare 1

Si chitesc, i socotesc,
Si cuget, ii ma gandesc,
Pe unde sa-1 nemeresc:

La retezul parului,
Din dosul ilicului

to

Uncle-i greu ciocoiului!

TOTI

15

Las' sa moara ca un cane

Ca mult te-a casnit pe tine!
Las' :A moara ca o fiara,
Ca mult geme biata taral...
(Se arata, trecand puntea paraului, Ganea qi Ciobanul)
HOTUL I

Un boier aice 'n codru!

CEILALTI (apucand armele)

Un caftan !... SAntem tradali!

CIOBANUL

20

Lin4ti-ci-va, crt doar ne cunoqtem, inAi frtati!

Eu vi-1 aduc pe credintii: eu vi-s cheza i povap ;

Voi aveli lips& de galbeni, el are lipsa de brap....

GANEA

Care-i capitanul vostru?

RiZVAN (igind dintre tufe)

Cell trebue? Ce poftqti?

GANEA

Pe Capitan...

RAZVAN

I VIDRA

193

RAZVAN

Capitanul? stint eu; dar tu eine eqti?

GANEA

Dumneata? SA fie oare? Sabia cea de vApaie,

De care tremuri tare?

RAZVAN

Numai pe cei rAi ii taie.

GANEA
5

Dumneata Ftkzvan?
RAZVAN

Ei bine, 9tii acuma cine-s eu;

Spune-mi dar 0 tu, jupAne, cum se chiamA ciocul tAu?
GANEA

Nu-i vorba de nume...

CIOBANUL

Ladd Ii-oiu spune eu, apitane.

10

Din botez VAscan ii zice, iar dupA porecIA Gene;

Feciorul lui Osip Gane ce fusese aminar...

GANEA

Eu n'am venit in pAdure, ca A vorbim in zadar.

Lucrul, care nu zore9te trebui isprAvit indatfi...
Nu 'ncape nicio zAbavrt... Afl cA iubesc o fatA...
RAZVAN
15

Atunci du-te la vr'un popA, dintre cei ce pentr'un zlot

CununA SOFA cu frate tii matugt en nepot!

N'ai ce ate pe la mine,

Preolit de cruda soarte
Ca sA cunun al-de tine
13

1%

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Numai cu duhul de moarte!

Aa dar pleaca, jupne; plea* vesel c'ai seapat...

Insa de-ai venit aice cu vr'un scop fnveninat...
(pune mtma pe pumnal)
CIOBANUL
5

Nu-I speria, capitane...- Boierii sant slabi la fire:

Bra Tul, haina, mintea, fala, inima, totu-i sub-Pre.
RAZVAN

Urmeazali vorba, jupane. Te-ascult...

GANEA

10

Apoi i spuneam
C'am Indragit pe-oarecine, firete fata de neam;
Din nenorocire totui ea n'are mama, nici tata,
S'unchiu-sau vrea stt-i rapeasca motenirea cea bogatfi,
Lutinduli de gfind s'o 'nchiza ca1ugfiri-V1 la schit...
0 fapt nelegiuita! Un lucru nepilduit!
RAZVAN

Sarmanal... Dar zestrea-i mare?...

CIOBANUL

Avuii nenumarate !...

RAZVAN
15

Sfirmanal... Mori dupa &lima?

CIOBANUL

Lfinga Nistru patru sate !...

GANEA (dnd lui ll'azvan o punga)

Iata trei sute de galbeni. Alp trei sute, negre9it,

0 sa-li aduca ciobanul, dupa lucrul savarit...

RAZVAN

I VIDRA

195

RAZVAN

Cum o chiama pe sarmana?... Pe iubita cea bogata?

GANEA

Nu-i vorba...
CIOBANUL

0 chiamA Vidra... *tii? A lui Motoc nepoata...

$i cin' oare n'o cunoate I
RAZVAN

Da! Am auzit

i eu...

HOTUL II

Un fatoiu ce chlarete i 'mpu9crt chiar ca un smeu.

Intr'o zi am Intalnit-o alergand la vanatoare...
E voinica, n'am ce zice! $i-i frumoasa ca o floare...
RAZAWL
to

*tint ! Dupa ce-i din osul acelui vornie Mope,

De care Moldova 'ntreaga mi se temea ca de foc !
GANEA

Capitane! Noi In vorbe pierdem vremea fAra treaba...

RAZVAN

Se 'nlelege! Tu ai sete s'apuci zestrea mai In grabA !...

Spune-mi Insa mai 'nainte, pentru banii ce ne-ai dat,
Ce fel de marM anume sAqi dea codru 'ntunecat?
GANEA
15

Chiar acuma, capitane, zece cAlarai In sila

Thaw la calugarie pe nefericea copila...

Manastirea nu-i departe... S'o smulgi din mAinile lor...
DA-mi-o rnie...
13 *

196

SCRIERI LITERARE, MORALE /3I POLITICE

RXZVAN

Te iubeoe?
CIOBANUL

Aa! Nu-i ceva uor!

Vidra-i o fata semealtt, bcsittt cu fudulie,

Care n'o A bage 'n samti nici cliiar pe sfntul lie!...

5

Sfi iubeascti pe juptmul? Dec! SA-0 punfi pofta 'n cuiu...

Boierul tiu c'o iubete, dar nu ea pe dumnealui!...
GANEA

Duptt cununie, lasa! i iubirea o A vie...

Dar grabete, apitane...
RXZVAN

Aa-i! Duptt cununie!

10

Adevttrat. Eu uitasem c'asta-i lege pe la voi:

Numai zestrea inainte, iar iubirea mai apoi!
Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine niciodattt,
Unde dintre dou iMmi, una-i boartfi cumparat!...
Dar, mai in sfttrit, ce-mi pasfi!...
CIOBANUL

15

Curat aa zic i eu:

De nu se iubesc boierii, pentru d'anii e mai rail.
RXZVAN

MeV! Merge Ti cu jupanul. AV auzit ce pofteoe.

Simbria-i destul de bunii: faceli treaba voiniceoe...
CIOBANUL

Santate, capitane!...
GANEA
20

Niciodatfi n'oiu uita

SlujbuliTa cea frumoasa ce-o mi-i face dumneata,

RiZVAN 13I VIDRA

197

Si --ci fagaduesc pe cinste, a daa din intamplare

Vei fi prins de carmuire, te scap eu din suparare:
Sant cumnat cu paralnbul, iar vornicii amandoi
Mi-s cam rude de departe...
RAZVAN

Ciocoii sant tot ciocoi!

(cAtre Rfizasu 1 care yrea sii plece en ceila10)

Razasule! Mai asteapta...

RIZAFTL

Porunceste.
RAZVAN (luAndu-1 de-o-parte)

Cata bine.

De-i pricepe a miroasa...

RAZAWL
10

A tradare? Las' pe mine!

rt.XZVAN

Dar nu v'atingqi de Vidra... E femeie.

RAZI4UL

Chiar sa vrei,
Razasul nu se pogoara la bataie cu femei 1
(Ganea, Ciobanul gi haiducii ies)
RAZVAN

15

Femeie!... Precum pojarul se naste dintr'o santeie,

Asa m'aprinde pe mine ciudata vorba: femeie!...
Femeie! De calla pe dansa o facuse Dumnezeu,
El nu mai face nimica, fermecat de luerul sau,

198

SCRIERI LITERARE, MORALE [31 POLITICE

privind cu mullamire la lumea cea zambitoare,

Zice: eu sant radacina, dar femeia este floare!...
Femeie!... i tottuji omul, de lacomie tarit,
Iubeoe nu pe femeie, ci auru-i cantarit...
Pentru dansul e femeie mo9ia cea masurata,
0 scula preleluita sau o punga numaratal...
(Se aude afara un glas, strigand: Rdzvan! RIzvan!)

Ma chiama?... Cine sa fie...

TANASE (arAtandu-se dintr'o parte)

A.! Iata a te-am Osit!

RAZVAN

Stai!... Tu eti... Mi-aduc aminte... Eti acel nenorocit,

to

Care le la Iai pe poduri oboseai strigand s jupane s,

Pan' sa cape.ci o lescaie sau o farama de pane!...
Te cunosc, dei de-atuncea trecut-au un veac intreg:
Trei ani cumpliti de robie...
TANASE

to

Robie? Nu te 'aceleg!
Te tiam slobod, baiete; sprinten ca o randunica;

Batandu-ti joc de necazuri... Mu! nu mai pricep nemica....

RAZVAN

2o

Da! 0 robie de spaima, cum numai duhul cel rau,

De-ar putea sa biruiasca, ar robi pe Dumnezeu!
Fost-am prb, fost-am in lanori, 9'acum inima-rni suspina
Intalnindu-te pe tine, caci tu, tu ai fost pricinal...
TANASE

Eu?

RXZVAN /31 VIDRA_

RAZVAN

Tu, moule! Tu singur! Asta 'n veci eu n'oiu uita...

$'apoi iata-ma-s in codru, haiducind din vina ta ;
$i maini de-mi va fi ursita s4 mor pe spAnzuratoare,
Ti-o voiu datora tot Tie...
TANASE (fland semnul crucii)

Poznal... Nu glumeoi tu oare?...

Sa Oiu c'a9a-i adevarul, o clipa n'a zabovi,

DAnduli pieptul meu drept Oak s te poftesc a lovi!...

RAZVAN

Tu! da, tu eati o unealta a puterii fara nume,

Care tese nevazuth toate lucrurile 'n lume,
to

Astfel c'ades muritorul, bun ca blAndul mieliqel,

Face rele peste rele, far' s'o oie singur el!...

TANASE

Dar ce spui?...
RIZVAN

15

20

25

Ti-aduci aminte nenorocita de punk

Din care luaai un galban, zicAndu-mi c'o sa-ti ajunga,
Ca sunt multi sarmani in Tara, ca nu-ii place de prisos,
Pe cand se sbuciuma fra%ii, simtind cutitul la os?...
Mople! FacAnd aceasta, puteai s prevezi tu oare
C'o s ma cufunzi pe mine in robia 'ngrozitoare?...
Ei bine! cazut in hare pentr'un galban ce-a lipsit,
De primeai tu punga 'ntreaga, eu scapam nepedepsit !...
Ha, ha, ha! 'apoi mai strige capatinele 'ntelepte
C'omul oie tot ce face, oie tot ce-o sa-1 aatepte,
UitAnd c'un flutur de seara, ce trece repede '11 sbor,
Este 'n stare s rstoarne toata prevederea lor !...

0 fapta cat de frumoasa, ca o floare cu otrava,

Tainueoe cateodata peirea cea mai grozaval...
In sffirit, tu eoi pricinA

199

200

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

TANASE

Dar de ce, copilul meu,

SA nu mik vesteOi In clipA, lsandu-mA 'n locul tau

Insu0 eu sA 'ncarc robia pe aruntelele mele,

Si scApandu-te pe tine, sA port lanluri cat de grele?...
Un Tigan ce milueoe pe-un neputincios batran,
zia tot ce-i place lumea, este chiar ca Vim Roman...
RAZVAN

Haide! Ce-a fost, se trecuse... Spune-mi acuma, iubite,

De ce-Ii tarAoi tu la codru oasele cele 'nvechite?
Cum de Vi-ai hisat copiii?
TANASE

Ba copiii m'au lAsat.

10

RAZVAN

Te-au lAsat? Nu-mi vine-a credel...

TANASE

SAracii au rAposat.

In Tara noastrA cea mare 0 bogatA, mAi bAiete,

Sant Romani ce pier In foame! sant Romani ce mor de sete!...

15

Astfel In toatA Moldova, pAcAtosului Tfinas

20

Nici un sprijin, nici un razAm, nici un scut n'a mai rAmas,

Decat numai sA-0 insemne pieptul cu cea sfantA cruce
Si zicanduli 4 Doamne-ajutA ! 0 calea codrului s'apuce;
Caci de-o bucatA de vreme, cer0torind pe meidan,
Auzeam mereu tot vorbe de cApitanul RAzvan...
RAZVAN

Cum? La Ia0?...
TANASE

La Ia0, bAiete, se vorbeoe despre tine

Felurite verzi 0 uscate, eke nici in cap nuli vine!

RAZVAN

I VIDRA

Unii te lauda foarte, ca pe-un stralucit viteaz;

MTH, adica boierii, te sfagie cu necaz;
Iar Tiganii

tai... iertare! 0 sa-mi pui kat la limba,

C'alta mice i-av mai face, degiaba! tot nu se schimbal...

RAZVAN
5

Zi, movule! Zi 'nainte... Eu nu ma supar de loc.

TANASE

to

Ei bine, Tiganii sbiarl Ca tu evti al lor proroc:

Tu o sa-i scoli din catuve, tu o stt-i speli din pacate,
In tine-i toata nadejdea, flie tine nu-i dreptate;
0 nebula de Tiganca le-a spus c'a visat prin somn
Ca tu o s'ajungi odata nu numai jude, ci Domn!...
RXZVAN

Ciudat !
TANASE

0 blestemalie! Auzi eine sa domneasca!

Insuvi dracul nu croevte minciuna mai liganeasca.

Dar nu-i vorba de Tiganca... Apoi precum Ili spusei,

15

20

Ramaind singur In lume, ffira copilavii mei,

Fara mila vi 'ndurare, fara captfiiu I vatra,
Mai rau de cat chiar Tiganii ce colindeaza cu vatra,
M'am pus pe ganduri, baiete: ganditu-m'am, razgandit,
'acum iatti-md-s aicea, bucuros a te-am gash...
Nu cata ca-s vechi de zile: In tinerelele male
M'am batut cu multe litfe care de care mai rele,
Ba Levi, ba pagttni, ba Unguri, ba Francii de-ai lui Despot,

.i
25

ce-am invalat atuncea, n'am uitat Inca de tot...

Ma vezi prapadit, dar altfel aceasta mana secata
Tot ar mai putea trimite duvmanului o sageata...
Decat sfi mor In orave de cruzimea calor rai,
Mai bine vroi In padure prin mine sa piara ei!.

201

202

SCRIERI LITERARE, MORALE41 POLITICE

0 fiinla cat de slaba sporete &and 10 razbuna!

Incearca-ma 0 pe mine... Sant haiduc 0 pace bunk!
RAZVAN

Aa te vreau, mo Tanase! 'o sa vezi peste pulin,

C'orau-i o leghioana 0 numai codru-i cretin...
In ora totu-i robie; cel mai mic 0 cel mai mare,
Tori ca unul poarta larquri, to-0 ca unul gem In fiare;
Fiecare slugarete, 0 niciunul nu-i stapan;

Insu0 Domnul cu ruine pleaca fruntea la pagan!...

10

15

Pe and aicea stejarul Fang& buruiana crete,

Dar fie cat de puternic, el pe &Ansa n'o robete ;
Iar salbaticele fiare, ce flamande ratacesc,
Omoara sarmana jertfa pe care mi-o nemeresc,
Dar n'o 'njuga cu napaste, ca fiara cea omeneasca,

Care prada-i n'o ucide i n'o iarta sa traiascal...

In ora totul se 'ngroapa i putrezete de viu
In locuinla-i ingusta 0 rece ca un sicriu,
Unde suflarea se curma, unde vazduhul lipsete,
Unde caramida, lespezi, lut 0 piatra te ' nvalete :

20

25

so

Pe and aicea verdeaTa ne Tine loc de pareli,

Ne-acopere numai frunza 0 numai cerul marel,
Iar jos s'aterne covorul, vapsit cu mil de vapsele
Ce singura firea-1 lese din ierburi 0 floricele!...
Lumea totui de departe ne numete cu fiori
Ucigai, impuca 'n-luna, hoTi, talhari, omorltori...
0 nu, moule! Nu crede! Aa fost-au totdeauna
Ca de cel gonit se leaga clevetirea 0 minciuna,
Precum muchiul se lalete pe-un copaciu pe care-1 tai,
i nu-1 lasa pan' ce viermii nu-1 prefac In putregaiu!
Saracul Taran ce-i perde vitiparele sau plugul,
Robul osandit ce fuge, blestemand biciul 0 jugul,
Toti cei slabi, izbili de soarta, de nevoi Inconjurali,
Afla 'n codru mangaiere 0 ne dau nume de fraci.
Gaud priveti Moldova 1ntreaga parasita In jaf 0 'n silk

RAZVAN */ VIDRA

203

Pe cei buni in neputinla, pe cei rai MA de mild,

Veneticul 0 paganul, cel de neam 0 cel bogat,
Numai ei avnd dreptate 0 la Voda 0 la sfat,
Caciulici de toata lumea, Fara grija de nemica...
0! atunceli pare bine cnd deodata se ridica
Spaima de haiduci in Tara, nascuci din al tarii chin,
Precum o durere crud& na0e 'n piept cfite-un suspin!
TANASE

to

Urmeaza, frate Razvane! Mai vorbe0e! Mai vorbe0e!

Focul cuvintelor tale m'alina, ma racore0e!
Sant vorbe de sus, baiete, iar nu de-un om pamantean!
0 Doamne! Sa iasa tocmai dintr'o gura de Tigan!...
VULPOIU (de departe)

Capitane ! Capitane I
RAZVAN

Ce veste?
VULPOIU (tetrind dui:4 &maul pe Sbierea)
115

0 caracuda!
Am pescuit-o acuma pe-uscat fara multa truda...
RAZVAN

Sbierea? In mainile mele?

SBIEREA

Chiar Razvan!... Vai!... Sant topit !...

TANASE

Te cunosc i eu prea bine!

SBIEREA (azitnd in genunehi)

dumneata?... Am murit !...

Sfinte Petre!..... Santa_ Anal... Mucenice Spiridoane !...
i

204

SCRIERI LITERARE, MORALE

I POLITICE

Scapa li-m din peire!... 0 s va dau trei icoane,

Tot de aroma poleite cu aur... sau cu argint!...
VULPOIU

Drace! Nu oiam eu singur c'am pus mana chiar pe un dant!

L-am gasit in drum la stanga, Intr'o carula stricata;
De gras ce-I vezi, de departe mi se paru ca-i o roata ;
Dar fiindca vrea sa fuga, Ii dadui un bobarnac,
sinnii atunci de-aproape ca 'n roata-i ascuns un sac.
Deci acuma, capitane, poi sa-i dai rava9 la dracul,
Ca tot ce-a fost bun inteinsul, nu mai este: iata sacul!...
SBIEREA (frngoindulti miinile)

10

Taleri trei mfi patru sute cincizeci i apte" 9'un ort!

Sant pierdut !... Prea sfanta Troi.ca ! Maid]. precistal... Stint mod I
TANASE

Dati-mi cineva9i o arma, cad poftesc cu pofta mare

Sa-i numar, tot unul unul, vr'o zece mfi pe spinare!

RAZVAN

Eu Tigan, i iata cine se lauda ca-i Roman...

is

Fraiilor ! PriviV-1 bine: eu sant rob, dansu-i... stapan !..

TOT!

Stapfin?
RAZVAN

Boierule, scoalal... Nu-i frumos i nu-i cu cale

Sa 'ngenunchezi de ' naintea unui rob al dumitale.
Jupanului, ce-i cu dreptul d'a 9edea chiar In Divan,
20

Nu se cade sa se plece de frica unui Tigan...

Scoala dar ca Valtadata, scuipa-mil i pfilmueoe,
Ca Voda nu-li cere sama, qi pravila nu te-opreOe!

RAZVAN 51 VIDRA

ScoalA dar ca 9'a1tAdatA, 0 pune pe-argacii tra

Ca sa-mi dea 0 dfin0i palme, ca sfi ma scuipe 0 ei!

Tara 'ntreagrx nu-i a voastra?... Codru sau crap, ce-Ii pasta
Oricand 'oriunde, jupAne, sAnteci tot la voi acasil
(Sosesc Vidra, Ganea, Rfizasul 0 ceilalli hoti.)
RAZAWL
5

Capitane! 4i aducem pe nepoata lui Motoc.

E cam cu nArav ciocoaica: n'o auzi vorbind de loc...
VULPOW

Bre! Ce de mai boierime! Doi jupini ,. jupAneasA I

HOTUL I

Parca-i la curtea domneascA!

HOTUL II

0 adunare aleasA!
RAZASUL (privind la Sbierea)
10

Haida-de! Dar rota cine-i?... De cAnd maica m'a facut,

N'am Intfilnit niciodat om mai pocit 0 mai slut!
HOTIJL I

0 gadina!
HOTUL II

0 opArIA!
HOTUL III

0 nApArch 'nveninatA.
RIZVAN
15

raccre I SA fici cu totii raarturi la o judecad.

list boier, pe care-acuma II vedeci Ingenunchiat

Si care la Ia0 se plimbA mAndru ca un tmpfirat...

205

206

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

SBIEREA

Nu, nu, nu...

VULPOIU

Taci, caracud!
RAZVAN

10

Ast boier prin rgutate

Intrece gadini, opttrle i napiirci Inveninate...
Ca painjinul ce Iese pe furi vicleanu-i ciur,
5i-1 Intinde, 0-1 aning, 0-1 acaret pe 'mprejur,
5i drept din mijloc pandete, pironit In neclintire,
Atepttind sn-i intre gaza In capcana-i cea sub-Pre,
Apoi lacom se repede, bucuros c'au Inelat,
1-C1 tot rumpe, i-o tot visa% In stomahu-i desfundat,
5i iar 10 cArpete ciurul, 0 iar la pfind s'aeazfi,
iar ochete 'n tacere, nou prada sa-i mai caza
Astfel 0 boierul fista e painjinul snub
Gata s-0 mai dreag6 cursa, tot strigAnd crt nu-i destul!
SBIEREA

15

Nu, nu...
VULPOIU

Taci, c te ia naiba!
HOTUL I

Nici iadul n'o s-1 primeascal

RAZVAN

20

Insa din jertfele sale, nu-i alta ca sil-1 urasca

Cu furie mai cumplit, cu foc mai Inverunat,
Decum Rizvan 11 urrtte, setos de-a fi fazbunat !
Pentr'un galban, ce pe drumuri 1-am gAsit pe neateptate,
El, cu pravila-i In mAna i pe buzrt-i cu dreptate,

RXZVAN *I VIDRA.

207

Ma ia rob,.. rob pentr'un galbgn, gi ma face nevazut

Intr'un beciu, de mucezeala in mocirla prefacut,
Unde ma legase n zgardA, ea pe-un cAine'n batatura...
Il urfisc cu cea mai crunta 0 nepovestitfi ural...
(Vidra face o micare de groazA)
TANASE
5

Razbunare! Razbunare!

MTH
Furca!
RAZVAN

Da! voesc gi eu

Sa-mi razbun ; dar moartea 'n furca i-ar fi prea min...

SBIEREA (cAzAnd jos)
Valeu 1
RAZVAN,
10

Cruce, leapa, glonc, sageata... Nu-i destula rAzbunare!

Vreau o altfel de pedeapsa; o pedeapsa gi mai mare...
I:W.4UL
Capitane ! Ian sfArgegte i Ca de cat sA mai agtept,
Mai bine-acum dintr'o data sa-i Wig maciuca In piept!
RAZVAN

Mai Vulpoiule, rildica-1!...

SBIEREA (and 11 scoa11 Vulpoiu)
15

V ai mie ! . . . Razvane frate!...

MA jur c'am lasat acasa catastige ne'neheiate...

Iarta-mal... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert gi eu...

De vrei, 10 voiu da g'un zapis, . k Martur mi-este Dumnezeu!...

208

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

RAZVAN

aspante,
Araa-i drumul cel mare, 0 zi-i aceste cuvinte:
lath dreapta, iaa sanga, iatti jos i iaa sus;
Alege la deal, la vale, la rharit, la apus;
Vulpoiule, du-1 din codru! Scoate-mi-1 pan'

la

Ftlizvan te-avusese ' n palmil, 0 numai c'un semn de mfin4

Ar fi putut sit te fac praf, pulbere 0 aanii...

Totui uite! Nu-li lipsete nici un fir din perii ai...
Sh trttiased codrul verde 1. . . Pleaca slobod unde vrei...
(Vidra e foarte migcatA)

TANASE

Cum? I.1 ierli? E la9i

sa

scape?...
RAZASUL

to

Capitane! Mi se pare
Ca tu-Ii cam petreci cu glume, qi-ai uitat de rzbunare!
RAZVAN

Ilzbunarea cea mai crudh, este and du9manu1 au

E silit a recunoate ca qti bun i dnsu-i au!...
RAZAWL
15

Astea nu se tree la mine! Doara nu-s o faa mare,

Ca a cred ea azbunarea nu-i deck o sArutare!...
Noi 1-am prins, al nostru-i dara, al codrului, nu-i al au!
Nu-1 iert eu, baa-1 sli.-1 baal...
VULPOIU

nici eu nu-1 iert!

HOTUL I

Nici eu!
HOTUL II
20

Baga sama, capitane! Noi nu te-am ales pe tine,

Ca sa te pupi cu boierii i sti ne dai de r4ine!

RAIvAN til VIDRA

209

0 VOCE

Tiganul se prea-gurgultt!
ALTA VOCE

Se cunoa0e ca-i Tigan !

MAI MULTE VOCI

Tigan! Chiar Tigan!...

RAZVAN

Tiganul nu mai este ciipitan!

(Scoate din brAu o bardit poleitA)
5

io

Gaud voi m'ati pus peste codru dfindu-mi In mina securea,

Juratu-mi-4 sa m'asculte lunca, drumul 0 pfidurea.
Iatrt barda ce-a pfitat-o juramntul eel viclean ;
Dali-o unui alt mai vrednic, care nu va fi Tigan!
Puneli dintre voi pe-acela care-i meoer A vi 'nveje
A a-Vali 'n slfibiciune, a vA izbi 'n batrfinece,
Sau pe-o singura furnicii sfi dati iurfq ate doi!
Ap capitan va trebui, dar Rfizvan nu-i pentru voi!
(AruncA barda fi voqte a ie9i)
RAZASUL

Haide, haide, cpitane ! Te itrofti peste mfisurtt!

Nu te pierdem noi pe tine pentru astii pociturti!
(privevte lncruntat la Sbierea, apoi ridicA de jos seourea ci o dA lui RAzvan)
9.5

Iatfi barda, iali-o iari10, ffi ce-si place, ffi cum 0ii...
Dar eu unul... of, maicural... l-a0 Ulla ffi0i-fgqii!
VULPOIU

SA trfilasca apitanul !
TOTI

Cfipitanul sfi trfiiasci !

14

MO

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

'MUSE
Da, da! i de liganie sa nu se mai pomeneasca!
RXZVAN (eitre Sbierea)

Stapane, acuma pleacal...

SBIEREA

Sa plec?... Cum?... Adevarat !...

0, ce om! Ce piatra scumpa! Ce millet de matostat!...
5

Dar fiindca scapi de moarte pe-un cretin foarte cucernic,

0 sit te blagosloveasca Dumnezeu a-tot-puternic!...
RAZVAN

Fugi, boierule, de-aice! Fa-mi 0 tu pe placul meu!...

Mi-e Barba' s'aud din guragi numele lui Dumnezeu!
VULPOIU (bnpinglind pe Sbierea)

Mi9011.1 Mirk caracuda!

SBIEREA
10

Ba nu... Ma rog! Fara pripal...

Mai avem o socoteala... Numai un cuvant... 0 clipal...
DaIi-mi sacul meu!... Razvane!... Nu ma saraci de tot !...
Taleri trei mii patru sute cincizeci 0 qapte 'un zlot!
(iese ghiontit de Vulpoiu)

VIDRA (Inaintnd si hitinzand mina atm Rfavan)

15

A fi mandra, capitane, ca sa strang o mana, care

Nu voete sa-i razbune dect numai prin iertare!...
RAZVAN

Mana mea?... Aceasta mana, desmierdata de cutit,

Arsa de foc 0 de vanturi batuta necontenit,
Spalata de ploi 0 grindini, aspra qi neagra din fire,
Cuteza-va ea s'atinga manali alba 0 sublire?...

RAZVAN I VIDRA

211

VIDRA

to

De and oamenii din codru rapitu-m'au dupa drum,

N'am oftat, n'am zis o vorba, fost-am mutfi pan' acum,
Oprind lacrima pe geana 0 'nnecand In piept suspine,
Ca sa nu pogor pe Vidra pan' la ei 0 pan' la tine...
Dar nu-i pasare pe lume A nu ante mai cu dor,
Cand ziva-i plina de soare 0 cerul e gra nor ;
Nu-i femeie sa nu-0 simla inima-i In turburare,
Cand s'a9terne de 'nainte-i luminand o fapta mare !...
Rob, Tigan, haiduc, de-oriunde soarta sii te fi adus,
Un suflet c'al dumitale 10 va face Joe In sus !
(RAzvan rilmitne atintit)
TANASE

Aferim ! Ce mai mueire ! De-ar fi mulp boieri ca tine...

GANEA

Ce faci, draga jupaneasa ? Cine-ar crede !... E =One !

Nepoata marelui vornic 0 fiica unui spatar,
Dumneata sa stai de vorba ... ce 'njosire !... c'un talhar !....
RAZAWL
25

Capitane ! Capitane !.... Fali cu mine o pomana:

Da-mi voie macar dintr'insul sali fierb de pranz o tocana I
HUTH

Da, da ! Sa-1 taiem indatal...

RAZA5UL

SA-1 bucalim marunIel,

Ca sa nu se mai cunoasca de-a fost boier sau viIel !...

RAZVAN (iegind din gandire)
20

Cum? De ce-i a9a urgie ? ... Lasaii-1 In bung pace !...

El nu v'a facut nemica ...
14*

212

SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

RAZAWL

Nu cumva! Iata ce-mi place !

Doar n'ai fost surd, capitane?... Nu-1 mai apara 'n zadar !...
Nu l-ai auzit tu singur a te numeOe tAlhar ?...
RAZVAN

Is

Eu tAlhar?... Dar cine-a zis-o?... Razvan nu putea s'auza.

t aci simlirea-i se pierduse, ratacindu-se pe-o bula
Din care sorbea cu 'ncetul cuvinte ce-mi par mereu

Ca tot Inca sunk suna 0 rasuna 'n jurul meu!...

0 tu, femeie mreala! tu un Inger! tu o zana !
to

Tu, ivire minunata ce-mi rasai ca o lumina!

Sa te mai auz o data ca locul meu este sus...
A01 c'ai spus-o? Mai spune-mi ! Mai spune-mi inch !.

VIDRA (cu sfialE)

Am spus...
RAZVAN

Ai spus !... Eu credeam ea 'n lume nu va fi nicio fiin0

15

Ca sa-0 cufunde privirea sub gunoiu de umilinta,

PAn' la omul care 'n vieala-i n'a gustat de nicairi

Deck desprel 0 nemila, batjocura 0 loviri !...

Dar oii tu oare puterea ce-o au cuvintele tale,
Luminandu-ma ca raza stracurata jos in vale,
20

Unde de-ale nopIii umbra, supt un val intunecos,

Ascundeau in adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?...
Tu mi-ai dat o lume noua, mi-ai deschis o noua cale !
C'un cuvAnt, c'o vorba numai, cu suflarea gurii tale,
Ca Domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m'ai sculat!...
Ce putere ! Ce minune !...
RAZAWL

25

Capitanu-i fermecat !

RAZVAN IN V1DRA

218

RAZVAN

Dar tu stai 0 taci acuma?... Ili pare rau dumitale

C'ai picurat o Weide peste un noian de jale?
Poategi mai aduci aminte, cine e9ti?... Ei bine dar,

Nici eu n'o sa uit atuncea a Razvan e un data!

(cAtre Ganea)
5

Sant talhar ! ... A9a-i jupane? Ei da! Sant talhar 1 Fire0e !. ...
Am InIeles cum mik chiama, 9'o sa ma port ta1hare0e...
(aruncAnd jos o pungA)

Na, boierule! Ia-li pungal...

GANEA

ta

Ba nu! Iaqi-o dumneata...

Ili mai datoresc trei sute... Crede-ma ea n'oi uita...
Ciobanul o sali aduca.
RAZVAN

Nu-mi pasa de datorie 1.

Tata banii tai, jupane! Da-mi o altfel de simbrie!

0 simbrie talhareasca! Las' prin cfintec IA -ci-o spui:
Numai cantecul deschide cugetul haiducului 1
15

P'un deal, p'un colnic

Mergea un voinic,
Voinicul voinicilor

In taxa piticilor:
20

Cu fata voinicA
$'o inimA mica!
LangA el mergea

$i la el privea,

25

$i mereu ofta,
Poate cA-I iubea
0 copilA dalbA
Cu galbeni In salbA,

214

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

0 dulce fetitit
Cu flori In cositA,

Cu raiu In gurita!
AmAndoi mergea,
5

Si mergand graia
Si gritind zAmbea,
Cand iatA
D'odatA

10

Pe drum mi s'aratA,
Stand In calea for
VAtavul haiducior,
CApitanul hotilor,
Groaza veneticilor 1

15

20

Si curn mi s'aratit,
Priveste la fatA,
0 vede si iatA:
I se face mila
De biata copilit!
Si zice apoi
Cita% cel ciocoi,
CfitrA eel voinic,

Voinic de nemic:

25

Calea e a ta,
Mandra e a mea,
Si de nu mi-o dai,
Hai la luptA, hai!
(Vidra fili puue mtma pe frunte)
TANASE

Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i cre9tin!...

GANEA

Eu nu 'nIeleg, cripitane... Ce vrei? Ti-oi plati deplin...

RAzmuL

Nu 'melegi ce este lupta?

GANEA
30

Lupta?

RAZVAN *I VIDRA

215

RAZA$UL

Lupta voiniceasca:

Unul pe altul sa-mi apuce, 'apoi sa mi se tranteasca!

GANEA

Dar capitanu-i mai tare... mai umaros... mai cu piept...

Lesne poate sa ma bath nu se cade... n'ar fi drept.
RAZVAN
5

Al jupanului, pe semne, ii place lupta nenicete?

Da Ii-i sabii dumisale: sali aleaga ce poftete!...
Pentru mine-i chiar tot una: ne vom bate cum va vrea;
De-oiu muri, nu-i mare treaba, iar de nu, Vidra-i a mea !
(scoate palosul, pe and Razaul cla pe al au lui Ganea)

Apuca spata, jupane!...

GANEA (scotind paloquI)

Din dragoste!

so

CIOBANUL

Patru sate!
RAZVAN (nAvalind)

Apkra-te!...
VIDRA (descoperinduli fata i punindu-se Intre anandoi)

Nu, Razvane!... N'ai cu cine!... Nu te bate!...

CANTUL III
NEPOATA LUI MOTOC
SA nu S. bldsteme eineva:

s'ajungi slugd la cai albi

pi stdpiln femeis s'aibil
ANTON PANN

FETELE:
RAZVAN, natal lapse

VIDRA, iubita lui

RAZAWL 1

MINSKI
PIOTROWSKI } aPitani
ISCOADA MUSCALEASCA

SBIEREA, prins n rArboi

OSTAWL I
OSTA$UL II
OSTA$UL III

HATMANUL

CAPITANI

VULPOIU

tovarAii lui

I OST4I LE$E$TI

0 tabArfi le9easch la marginile trii muscalefti: corturi, tunuri,

arme.

(Trei ostai, din cari I gi II due pe eel al treilea, greu ranit)

OSTAWL I

MulTi Muscali ucis-ai oare?

OSTAWL II

Cu sabia?
OSTAM, I

Cu ce vrei!
OST4IJI, II
3

Cu sulita doua sute i cu palopl vr'o trei!

Opt sau noua-zece sute... Poate 9i mai mutt !...
OSTAFIL I

De sigur!
OSTAFIL II

Dar tu?
OSTAFM I

N'am ucis niciunul. Nu-mi place. N'am vrut eu singur!...

to

Ranit-am insa vr'o mie... Tu ma 9tii ca-s cam voinic:

Tot rani de cele mai grele, dela cap pan' la buric...

220

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

OSTASUL II

Vezi, aa sAntem noi Leii !

OSTASUL I

TrAiasa Tara leeascA I

Muscalul de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s'o biruiascA !...

OSTASUL III
5

Of !... Eu mA sfAresc cu zile... i voi ca nite nebuni,

CAnd nu tremurali in tufe, vA desfAtali In minciuni !...
AM duce-ci-mA la doftor; incai moartea s mA scape ...
(Cittesitrei ies la dreapta, pe and la stinga se aratii Mineki iii Piotrowski.)
MINSKI

10

Uite, mai ! Inima'n mine plesneoe, gata A crape !

SAngele mi se rAdicA 0 se suie In obraz
De ciudA, de 'nthrAtare, de durere, de necaz !
Cum 0 se pare, iubite ? Intr'o tabArA crAiasa,
Tocmai in mijlocul nostru 0 'n sara noastra. leeascA,
Un strAin, o veniturA, un om fax% cApAtili,
Un nAtArAu din Moldova sa fie tot cel de'ntAiu ?

15

Pe cAnd eu zac la o parte, lsat fArrt nicio treabA,

Uitat ca o jucArie, ca un copil, ca o babA !
PIOTROWSKI

Ce vrei ! Ut verum dicamus, mArturiseoe i tu

C'acest vir Valachus este strenuissimus...

MINSKI

20

Ba nu!
Eu nu recunosc aceasta! Nu se chiamA vitejie
A nu se teme de moarte numai din obrAznicie !
Un nu oiu cine ca dAnsul, un mojic necunoscut,
Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a fAcut !
SA cuteze el s'apuce steagul muscAlesc cel mare ...
Aceasta m'aruncA 'n friguri, In furie, In turbare !...

RIZVAN 131 VID RA

Sfi pfitrundt chiar In cortul voievodului rusesc...

0! aceasta-i grozfivie! Ma gata sii 'nnebunesc!
Spune singur tu, ffirtate, dacrt nu era mai bine
Nigte astfel de izbande s se fi fkut de tine?
Sau de-un altul origicare... iar de mine mai ales!...
Spune, spune tu!...
PIOTROWSKI

Fireoe! Non est in dubio res.

Insa, carissim' amice, aqa va fi totdeauna
ao

Ca virtus nu-i alta 'n lume deat prospera fortuna.

Rfizvan e felix ad casum! Totu-i merge &tan!
E noroc. Venti faventes I
MINSKI

15

Tot Rzvan! Ritzvan! Razvan!

Tabgra legeasea 'ntreaga mi-I inalifi 0-1 ridica,
Iar despre noi nu s'aude, nu se vorbegte nemical...
Dreptu-i oare, ea 'ntr'o Iarii, in care eu sant nfiseut,
Un venetic farfi nume s fie mai cunoscut?!...
Zici ca-i noroc?... Nu-i aceastal... Nici noroc, nici vitejie I

Este altceva, iubite, e. A Ii-o spun numai Tie...

Eu sunt sigur g'ag fi gata chiar sii jur c'acest Rfizvan
20

E frate...
PIOTROWSKI

Frate cu cine?
M INSKI

Cu...
PIOTROWSKI

Dic quaeso !
MINSKI

Cu satan!

221

222

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

PIOTROWSKI

Ce spui, Domine mi Deus I ... Dar de-unde s'o gtii aceasta ?...
MINSKI

0 vei gti gi tu ca mine... Spune-mi, vazut-ai nevasta

Imbrficata barbategte, haine negre, chip Man,
Care Intovaragegte ne 'ncetat pe acest Razvan?
PIOTROWSKI
5

Am vazut-o.... E frumoasa ! Virgo facie concina,

Perdecora, pervenusta.

..
MINSKI

Ha, ha, ha! Asta-i pricina!

Razvan zice ca-i e sork dar eu pot sali dovedesc
io

C'acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i femeiesc!

Dansa-i o fermecatoare ce cu farmecele sale
Are puterea pe-oricine s 'ntunece, sa-1 ingale,
Sa-i iea vazul, sa-1 orbeasca, sa faca noapte'n amiaz,
Incat s'o crezi ca-i frumoasa gi pe Razvan ca-i viteaz !...
PIOTROWSKI

Ce-i drept, Sanctissimus Thomas in Summa Theologiae

15

Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie

Cum cil foemina 0 dracul sant affines oarecum:
Dracul e foc, iar femeia iese dintr'insul ca fum...
MINSKI

Crede-ma c'acea muiere, orice-i spune, orice-i zice,

Orke-i vrea, e Insugi dracul...

PIOTROWSKI
20

Taci, ca iata vin aice

Alii duo V alachi, ce-i tot vad mai-mai de-un an
Conjunctissime vivendo nedesparIiIi de Razvan...

nXzveN

1 VWRA.

223

MINSKI (privind In partea de unde vin RAzaul i Vulpoiu)

Piha! Ce ffipturi ciudate! Ce fiin0 nesuferite I

Ce miscari respingfitoare! Ce obrazuri necioplite!

Eu unul 1i spui atata efi de-oi fi veodata crai

Lucrul este cu putincd, ei bine, de trei ori vai
Ce legi aspre n'as mai face, ea sk dau peste hotara
$i s4 gonesc inteo clipa. to-0 Moldovenii afar& !
Ins tori! Tori pan' la unul! Niciun om! Niciun picior
Numai pe Razvan, el singur, 1-as !Asa.. . ca srt-1 omor!
1

RAZAWL (cantAnd de departe)

Vona Imblitt la sicarA

PAnA 'n mandra primAvarA
'om ievi la codru iarA,
In capAtul esului,

10

La marginea drumului. In calea Armeanului I

MIN SKI (dulce)
15

triii, voinici!
VULPOIU

Prea bine; multumim...

RAZASUL

$i sfinfitate,

Cfici In lume sfinfitatea e mai bunfi deceit toate!

MINSKI

Ma prea-bucur5. 'ntalnirea... Doream sfi vfi vfiz de malt...

20

Eram s vfi 'ntreb un lueru...

R.XZ4UL

De nu-i fi lung, eu te-ascult,

Fiindefi noi, Moklovenii, oim asa a vorba lungfi
E nebunie de crieri i sfirficie de pungti.

224

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK

MINSKI

A.9 dori s'aflu... Pe cinste, Razvan al vostru mi-i drag

i.... vorbind c'un oarecine... fficut-am un rtint4ag...
Ca sa nu-I pierd... ma pricepeIi... vreau sa zic... imi trebui mie...
In sfargit, ce fel de slujba sau ce fel de boierie
Va fi avut In Moldova viteazul cel stralucit,
Osta 9u1 cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit,
Podoaba taberei noastre, un luceafr, o minune!....
VULPOIU

Drace! Vrei numai atata?...

RAZAWL

Taci, Vulpoiule! Nu-i spune...

VULPOIU (zimbind)
to

Ba sa-i spui! Dece sa piarza saracul un ramapg?

Mai vartos cand tiu acuma ca Razvan li este drag!..
Inva%4 dar dela mine, ca slujba ce-o avusese
In sara Moldovei este dintre cele mai alese ;

15

0 treapta add de 'naltii, bleat era mititel

Boierul eel mai puternic, and se punea langa el...
PIOTROWSKI

Admiranclum !
MINSKI

Dar ce slujba? Cum se chiama?

RAZAS1JL

Mai, Ii-ajunga!
20

Ca ne-am Inieles odata de-a nu face vorba lunga...

Sant cam iute. Baga samal...

RAZVAN $1 VIDRA

225

VULMIU

Las', Razasule!... Eu vreau

La toate cite doreste, sa-i pot rfispunde pe sleau.
Ca doar nu ne cereeteaa cu vr'un scop de rautate,
Mai cu searna cind iubeste pe Razvan ca si pe-un frate...
Asa dar, ma 'ntrebi ce slujba? Cum se chiama?... Fel de fel!
Unii capitan Ii zice,
zice vatasel...
Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere i simbrie,
De cum pe la voi aice este chiar o hatmanie!...
PIOTROWSKI

Capitaneus pedestris?
VULPOIU
10

Ba i chiar Ware ades:

Pedestrime la strtuntoare i calarime la ses...
In codru se pedestreste, pe camp Inca lea iara:
Astfel este randuiala ostilor la noi in Tara.
MINSKI

Dar avea mosii?

VULPOIU
15

Ha drace! L'asta eu nu m'am &Ida L..

(dupi o tAcere)

Cat poate da o mosie, Rfizvan capata 'nzecit...

Adeca cevasi ca dijm, In bani, In grille i 'n vite,
Ce trebuia la porunca sa-i dea tori pe negfindite...
PIOTROVSKI

fi avut multe pugnas, videlicet batalii?

VULPOIU
20

0 ! se 'ntiimpla cfiteodata si 'ntr'o zi doua sau trii,

Cat lima vremea de vara, cdei in urma, la iernatec,
Ne hodineam cum fac Turcii ; obiceiu Indemnatec I
15

226

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

MINSKI

Dar spune-mi, acea femeie...

RAZ4I.JL (cu furie)

La dracu! La .noug draci!

La nou sute !.
MINSKI

Celi trebui? Ce vrei, voinice?.,,

RIZMUL
SA' taci!

Batg-te mama padurii! Te mai legi i de muiere?

MINSKI

Ba nu; doream sa 9tiu numai...

RAZA.51.1L

Z5.u, mai bine fg-mi plgcere,

Ori ne lasg tu aicea, sau noi te lsm aici!

MINSKI (cAtri Piotrowski)
10

Haidem, tovarge!
PIOTROWSKI

Ergo...
MINSKI

Sa fici sangtoi, voinici!

(Iese cu Piotrowski)
RitZASUL

Bung treabg!... Pizma, ura, zavistia, vrajm4ia,

5i nici un pai de rgsplatg pentru toatfi vitejia,

BIZVAN

227

I VIDRet

Iata caoigul cel mare, ce Razvan 1-a dobandit

De and parasise Tara i codrul blagoslovit!
Vai de dreptatea 1e9easca ! Vai de bunataci streine!
Ne-am pacalit, mai fartate! Rau ne-am pficalit!...
VULPOIU (gAnditor)

Vezi bine !...

is

lamp",
Mai lacelept mo Mime, and zicea oftand cu foc:
Tu fa ce-/i place, Razvane, dar eu o sa stau pe loc.
Nu las Moldova, i pace! foamete, sete, ruOne,

Aice sa sufar toate, caci e cuibul meu!...

V ULPOIU

10

Vezi bine !...

RAZAWL

15

eu, Vulpoiule draga, trebuia verde sa-i spui,

Iar nu sa caut orbeoe buricul pamantului,
Uitandu-mi de raza0e!... Poate ca prin judecatii,
De mai ramfineam In Tara, tot o caoigam o data.
Hrisoavele mele iata-s!
(scoate din min o legatura)

Aici trei urice sant

Dela Alexandru Voda i dela *tefan cel Skint,
Pe cari le stropesc cu lacrirni, le oerg de praf cu suspine,
$i

le oiu pe din afara, far' sa fi citit!

VULPOIU

Vezi bine !...

20

RAZAPL (Banda i apoi ascunde legatura)

: mai Razvane, nu pleca! nu fi nebun!

Decfit orke traiu In lime, traiul codrulu-i mai bun!...
Ii ziceam

15

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

228

Of ! Nu vru si mfi 'nteleagii L.. i tu tii a cui e vina?

Aqa-i and tace cocoquI, lstind si ante grtina ;

Ap-i and capra-i In frunte, poruncind in kc de tap ;

Aqa-i and barbatu-i coada ; ap-i and muierea-i cap !
5

Din dobitoacele toate numai matca la albine

N'are cusur ca stipini... Celelalte, vai !
VULPOIU

Vezi bine !
RAZAWL

to

Dracul ne trimise 'n cale pe nepoata lui Motoc !

Sarmanul Mayan acuma nu-i om, ci-i un npirstoc,
Pe care Vidra mi-1 mipi 0-1 intoarce fit% preget,
5i

la dreapta, 0 la stinga, nu cu mina, ci c'un deget !...

'apoi eu nu dau cu gindul, oricfit de mult chibzuesc,

De ce Vidrei nu-i plicuse obiceiul haiducesc?
VULPOIU
15

M'am gfindit i. eu l'aceasta, 'am ajuns drept incheiere

sa cred ca Vidra-i smintiti, ca oriOcare muiere,

Iar Mayan, de-a fost odatri cu o minte de barbat,

De and asculta pe Vidra 0 dnsul s'a deochiat ;
Cici nebunia s'acati mai rau ca un maracine
trece ca o ciscare dela om la om. , .
RIZAWL (ginditor}

Vezi bine !

20

VULPOIU

Este 'nvederat a Leahul nu face haz de Razvan...

Tapoi de-ar mai ti, o Doamne ! crt nu-i cretin, ci-i Tigan...
Oho ! L-ar goni departe ! Ba cu dnsul i pe tine ...
Iata cum ne duce Vidra, tragindu-1 de nas !

RXZVAN SI VIDRX

229

RAZ.OUL

Vezi bine!
VULPOIU

Lesii au o lege-anume: un om de neam tigfinesc

SA nu calce cu piciorul pe pAmfintul ce lesesc,
Alte neamuri sa pofteasck nrisicfind sau orisicine.

Iar Jidovii, mai cu seamk sfint ca 'n Iara bor...

RiZ4UL
Vezi bine!
ISCOADA (arAtAndu-se din fund)

Crestini cucernici...
VULPOHJ

Ce-ti trebui?
ISCOADA

V'am vAzut, de nu ma 'nsel.

20

Umblfind cu RAzvan...
RAzEpL
La naiba! Nici tu nu te 'mpaci cu el?
ISCOADA

15

Nu mrt 'mpac? Iart-mk Doamne! Eu nici nu 'nIeleg ce-i urA:

A iubi pe to-ci crestinii mit 'nvat Sffinta ScripturA...
Asa dar, va rog s-mi spuneli intr'un chip cuviincios
Unde pod oare sA-I aflu, in numele lui Hristos?...
(zArind pe Rilzvan, care se apropie)

Dar ce vAd! Iata chiar dfinsul!... Dumneata esti, mi se pare,

In toatA cretinkatea lupatorul cel mai tare?
Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron,
Prastia lui David prorocul, buzduganul lui Samson...

230

SCRIERI LITERARE, MORALE EX POLITICE

RXZVAN

Stint Mayan...
ISCOADA

E de nevoie, nimenea ca s n'o qtie,

SA vorbim precum vorbise Moise cu Iehova...
RAZVAN (cAtre Vulpoiu si RAzasul, fAcAndu-le semn sa. plece)

Fie!
RAZ AwL
5

Crede-MA c'ar fi mai bine ca i pe noi s ne laai.

Ai multi dupnani... Chiar Muscalii nu-ti sunt ap de vrAjma0
Ca Leahul cel pizmktaret, care alta nu viseaza
Dec At el sA se ridice i toat lumea sh cad)...
RAZVAN

N'aveti grijA! Fii In pace!... Puteti s'a vA. dephrtati:

to

Brawl meu e lAngA mine 0 sabia-i lAngA. brat...

VULPOIU (depArandu-se cu Rfizasul)

Haidem, RAzaule dragA! SA-i spunem Vidrei aceasta:

Cine pe noi nu ne-ascultA, o s'asculte pe nevasta...

RAZVAN

SAntem singuri. Ce vrei?

ISCOADA
15

Jura de-a nu spune nimnui

Taina cea de mAntuire ce-am venit ca s i-o spui
(RAzvan face un sernn de Invoire)

Nu-i ap! Eu vreau anume pe crucea prea lAudatfi,

Pe cei doisprezece apostoli i pe maica cea curat,
Pe cele apte biserici, pe cei patruzeci de sfinti,

RetZVAN 01 VIDRA

Pe soborul din Nikeia cu trei sute de parinIi,

Pe-o sua eincizeci de psalrnuri, pe c)aptezeci de tedcovnici,

Pe toIi fericiIii pusnici 0 mucenici 0 duhovnici,
pe ieslele, la care se 'nchinar cei trei crai,
Sa-mi juri mai intiii de toate crt Le01or nu mrt dai...
RAZVAN

Tu nu eqti Leah prin urmare?

ISCOADA (Wind cruce)

Dumnezeu srt mrt prtzeascrt

De-a fi eretic ca Le 0i de legea papistrt9easc!...

Dar dumneata, ca 0 mine, eti pravoslavnic curat,
10

slujind In astrt Iar5, faci cel mai mare Om;

Precum zice sfntul Pavel...
RXZVAN

Ap! Iarqi cele sfinte?

15

Tu eti Muscal! Numai d'an0i sunt mqterf cu jurAminte

Tot cruci 0 tot evanghelii O. 'n0re ca din fuior
Chiar atunce cfind li-i gandul srt ne 'nrle mai ulor!...
Ce vrei? Ce cauli pe-aice! Dela cine vii 0 de-unde?
Ce faci In oastea leeasc 0 ce-ai cu mine?... Ftrtspunde!...
ISCOADA (vfizand pe Vidra, care se apropiase 0 se pusese In fact( lui)

Acest om... asta muiere... muierea nu-i tocmai om,

Duprt cum mArturisqte fericitul Chrisostom...
RAZVAN
20

Taci!
ISCOADA

Femeia-i cam limbuta: ea nu pricepe ce-i taina;

Vorba-i lungrt ca 9i coada, coada-i lung& ca 0 haina,
Precum arata prorocul !...

231

232

SCR1ERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN (apticAndu-I de barbA)

Mu, nu ma mai stapfinesc!

ISCOADA

Nu ma necinsti!... Sunt preot 0 parinte sufletesc...

RAZVAN

Zici ca eoi preot?... Dar spune-mi, popei i se cade oare

5

SA-0 arunce jos vemntul, caland rasa sub picioare,

i prin fapta cea mai neagra sa mfinjeasca sfiintul dar,
Iscoada 'n intreaga lume, preot numai in altar ?
ISCOADA

10

Fiule! Eu nu vfid raul de-a lucra cu staruinla

Pentru sfintul -tar 0 pentru pravoslavnica credinla.
Pacatu-i al dumitale, care, fiind Moldovean,
41 dai sufletul in ghiara Leahului celui viclean,
Popor departat de lege, oi ratticite din turma
Si pe cari o sa-i striveasca judecata cea din urina,
La un loc cu Filistenii 0 cu Gog 0 cu Magog...
S'apoi factindu-le astea, unde-i folosul, ma rog?
RAZVAN

15

Eu caut numai la cinste...

ISCOADA

Fleacuri! Treaba de cuvinte!

Folos, cinste, tot aceea, de0 se chiama altminte!
Aa dar, ce fel de cinste dolAndit-ai, de cand eoi,
Ca Nemvrodul din Scriptura, floarea cetei diavoleoi?
VIDRA
20

Are dreptate, Razvane! Iat' a treia batalie,

In care bralul tau varsa ploi de siinge pe cmpie,
S'apoi unde-i multumirea 0 rasplata ce-o primeoi,

RXZVAN

I VIDRA

Radicand pe brazda mortii cMi de starvuri duganesti?...

Pe cand tu goneai vrajmagul, dancl cu pieptul la !Ayala',
Altii multi s'ascund in umbra. de-unde rasarind cu fala,
Ii vezi mari, fi vezi in frunte, laudati, s1vii, alegi,
Iar tu ramai tot in urinal ca o slued printre Legil
RIZVAN

tu, Vidro?
ISCOADA

Jupfineasa vorbit-au dumnezeegte!

10

Cate-o data prin femeie Duhul cel Stant ne vorbegte;

De pilda, Ana, Iudita, Estera... mai in sfargit,
Este 'nvederat c Leahul de loc nu te-a rfisplatit...
Rusul gtie mult mai bine a dea origicui dreptate...
RAZVAN

Taci! Destul!
VIDRA

Vorbegte!
ISCOADA

Tarul Ii daruegte trei sate...

VIDRA (cu dispret)
15

BogliVe ? Nu-i aceasta!

ISCOADA

Trei sate HMO Kazan

cat va tine razboiul, o treapat de apitan...

VIDRA (micata)

Capitan?

233

234

SCRIERI LITERARE, MORALE 51 EOLITICE

ISCOADA

Mai pe d'asupra, pentru cregtineasca fapta,

Dupa moarte fericirea g'un locag In raiu te-agteapta...
RAZVAN

Nu primesc!
VIDRA

Ce spui, Razvane! Dar de ce sa nu primegti?..

Nu-i pufn capitania In ogtile muscalegti.
Tu nu egti nascut aicea ; po/i sa mergi in lumea 'ntreaga.
De Legi n'ai nicio nevoie gi nemica nu te leaga. .
Catali norocul aiurea, daca nu-1 gasim aici!
RAZVAN

Am jurat !
ISCOADA
10

15

Dar juramantul nu se da la eretici.

Deci, mitropolitul nostru pe data o sa-1 deslege,
Judecand duptt soboare gi dumnezeiasca lege,
Precum anume se aerie In sffintul Nomocanon,
Citegte cap paisprezece soborul din Chalkedon,
Cap treizeci i trei sau patru sobor din Laodikia,
Asemenea capul doua sobor din Antiohia...
RAZVAN

20

iai In ras !
Fugi, poptt fara credinIa, ce legea
Fugi, i spune celor javre ce la mine te-au trimis
Ca Razvan nu vrea sa guste dreptatea voastra ruseasca,
Pentru care lumea toata-i o marfa negustoreasca,
Iar omul se socoteoe ca vita, ce-un precupet
0 cumpara 'n agteptare s'o desfaca mai cu pre% !
Numai la voi vrednicia prin cumpana se cunoagte,
Depringi a vinde cu dramul pan& i sfintele moagte,

ItAZVAN

I VIDRA.

$i cu mane pangarita rilm504a unui dant

A schimba, dupa tocmeala, pe aur sau pe argint!...

Fugi de-aci
VIDRA

Dar uii, iubite, ca de ar Ii oricum sa fie

Muscalu-ti da chiar indata cinstea de capitanie...
Vei fi capitan, Razvane

...

Capitan, aceasta4 mult !. . .

ISCOADA

trei sate marl...,

RAZVAN

Lipse0e! Mi-e greu s te mai ascult!...

VULPOIU (venind jute, turburat)

Topenie

Grozavie ! Bazaconie !...

RAZVAN

io

Ce este?
VULPOIU

Lucru nevisat in vise, nepovestit in poveste !...

Vezi pe hatmanul acolo, stand la vorba 0 la sfat,
De toata capitanimea ocolit i 'nconjurat?
(Iscoada se uiti uncle arati Vulpoiu si fuge fn partea cealalta)
RAZVAN

Ei bine, ce ma privete?
VULPOIU (cu necaz)
15

Ei bine! Ba zau mr-i bine!...

Ei vorbesc qi pun la cale i se 'ntreaba chiar de tine...
RAZVAN

De mine? Ce nalucire!

35

236

SCRIER1 L1TERARE, MORALE

I POLITICE

VULPOIU

Capitanii inteun gaud

Ici tot cauta pricinti 0 te defaima pe rand;
Unul cere sa te scoata din oaste, altul din Tara,
Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afara,
Iar hatmanul mi-i asculta, neclintit ca un butuc;
De multe ce tot aude, s'a fficut 0 el nauc!
VIDRA

Vezi, Razvane, ce grepalti de-a ne vesteji aice,

10

Pe and inteo alta_parte ai putea sa fii ferice?

Hai in oastea muscaleasca! Atka ne-a mai ramas...
Te-a0eapta capitania, de-i face numai un pas...
VULPOIU

Vine hatmanul... Priveqte! S'au oprit In douti randuri...

E posomorit batranul: se cunoate ca-i pe ganduri,
RAZVAN

Fie ce-a fi, las' sa fie!... Eu unul tot ce-am jurat

15

Pfistrez cu fruntea senind Ig cu cugetul curat!

Juramantul nu-i o gluma, nascuta printre pahare
Si, de-o data cu belia, rasuflata prin uitare;
Juramantul -pentru mine este mandrul curcubeu,
Ce leaga josul cu susul 0 pe om cu Dumnezeu!...
VIDRA

20

Ba mai bine-i o unealta, o papuO, o momeala,

Prin care cel ce nu crede pe tori ceilalti ii inpalal...
(Se pune de o parte. Vin Hatmanul, Piotrowski, Minski, mai mulIi cApitani, 0 In urma lor Rfizacul).
MINSKI

Stiu bine, sunt foarte sigur 0 de tot incredinlat

Ca tabara n'o sa guste hotarirea ce-ai luat...

RAZVAN $1 YIDRA.

PIOTROWSKI

Asciscere peregrinos, multe primejdii educe:

Pe straini lasa-i in coada, sapientissime duce...

HATMANUL

Cine pentru noi se lupta, nu-i strain, ci-i pamntean...

Eu te cautam pe tine, viteazule capitan.
RAZVAN

Poate ma iai drept un altul, hatmane prea-luminate.

Eu nu-s capitan., .
HATMANUL

Aceasta-i cam pucin; dupa dreptate

Ar trebui sa fii hatrnan, caci chiar batalia de-azi,
Nu eu, tu ai catigat-o, viteazul cel mai viteaz !
RAZVAN
to

Iarta-ma...
HATMANUL (ridicAnd buzduganul)

Deci, in puterea semnului de hatmanie,

Rasplatind macar in parte minunatali bfirbfilie,
Capitan pe ampul luptei te ra'dic i te vestesc,
In fata taberei mele i prin numele craesc!
(Muzica militarA intoneazA un mar triumfal. Vulpoiu sare In sus,
Rfizalul tii freacii mainile.)
RAZVAN
15

Eu?.. Dar cum... In ce cuvinte...

MINSKI (ell cAldurA)

Capitane, eu a cere
Sa te faca chiar polcovnic! A leina de... placere!

0 dorinta 'nvfipaiata ma tot roade ne 'ncetat,

Ca dup' atfitea razboaie sa te vad... inaintat!...

237

238

SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE

PIOTROWSKI (sArutand pe Rfizvan)

Satisfactionis causa, i eu te sarut acuma,

Stiindu-te dignum esse chiar amplitudine summa I
HATMANUL

Inst nici capit'ania, ma jur pe acest buzdugan,

Nu-i ceva destul de mare pentru brauI lui Razvan.
La seimul cel mai de-aproape, -Ora o s te primeasca,
Spre mai deplina rasplata, n boierimea leseasca...
Voi starui i eu nsumi i tori prietenii mei...
Dar pan' atunci, capitane, spune-mi singur,- ce mai vrei?
RAZVAN

Nu pot mullumi... n'am vorbe, hatmane prea luminate...

HATMANUL (zAmbind)
to

15

A, da! Mi-am adus aminte! Printre prazile luate

In tabara muscaleasca, gasit-am un moldovan,
Un boier, un om de frunte, judecand dupa caftan,
Desi de- mulat vechime nu mai are nici o faIA,
Iar din ceaprazuri sclipeste ici-colea d'abia vr'o a1a...
Ti-I claruesc...
(RAzvan se InchinA, Hatmanul gi cApitanii bleep a iegi.)
MINSKI (Intorcandu-se iute)

Capitane! In veci nu m'oiu satura

Toate bunurile lumii cu toptanul ali ura,
Si vazandu-te pe cale la o treapta si mai 'nalta,
Inima-mi de bucurie salta, salta, salta, salta...
(lege. RAzvan incrucigeazA mAinile pe piept i rAmAne nemigcat pe
gAnduri. Vidra 41 privegte In tiicere.)
VULPOIII
20

Iata ' n sfar0t, capitane, esti chiar capitan acum !

Si 'n padure, capitane, fusi capitan oare cum,
Asta-zi insa, capitane, esti mai cu capitanie!

RAZVA51

1 VILMA

RAZAUL

Bata-1 norocul sa-1 beta! Hai sa facem o belie!

(tArA9te afar& pe Vulpoiu, cAntAnd)

Frunzi verde de caftan

CApitanu-i cApitan !
s

Tan I tan ! tan

Tan ! tan ! tan !
CApitanu-i cApitan

FrunzA verde de castan 1...

RAZVAN

io

Iartaina, scumpo iubital... Chiar fericirea ne-apasa,

Cand deodata, ca un fulger, pe sarmanul om se lasal...
Siml In mine-o greutate... Doresc 0 nu pot s'o crez...
Nu-i cumva vr'o nalucire? Poate dorm? Poate visez?...
VIDRA

15

Cum? Atka veselie? Pentru ce?... Pentr'o nimica?

Capitan! Ce mare treabal... Capitanu-i o furnica I. .
Veseleasca-se Razaul sau Vulpoiu, fapturi de rand,
Care pentru-un paiu sunt gata a se tavali cantand!...
Dar tu?... Tu s'o faci, Razvane?... Capitanii infeo caste
Sunt ataIia, ca 'n mullime se lovesc coaste la coaste...

Capitan!... 0 jucarie!... Capitan!... E un covrig,

Dupa care colindeaza bieii copila0i pe frig.
RAZVAN
20

25

Ce? Capitanu-i o gluma? h&c) tabara craiasca?

Dar ce fel de lucru-Ii trebui, care & te mulcumeasca?...
Au nu infi 'nvalai tu, Vidro, a merge chiar la dupnan,
Catigand prin viclenie tot- cinstea de capitan?...
Nu-mi spuneai tu dineoare, cu manie i mustrare,
Ca 'ntr'o tabara domneasca capitanu-i lucru mare?...,
Lamurete-ma, iubito, unde vrei tu sa m'aduci?
Nu-i de mult de cand in codru, cu 0 ceata de haiduci,

239

240

10

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Numele-mi suna prin Iara, ca o secera ce suna

Cand reteaza buruiana sa crease& iarba cea buna!
Eu credeam atunci ca 'n lume nu-i chip sa fie pe-aiuri
0 zodie mai ferice ca traiul unei paduri,
Uncle brazii si stejarii, uriasi din vremea veche,
Infruntand mii de furtune, viteji far& de pareche,
Mi se 'nchinau cu rabdare, m'apara si m'asculta,
Pan' ce din sanul lor verde nu m'a smuls voin.ta tal...
Te vazui... iubirea sterge tot ce-i place ca s teered:
Lasat-am carari inguste s'am iesit la calea larga,
Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,
Venit-am n -tari straine, cum ai spus si cum ai vrut.
Astazi norocu-mi zambeste: sant capitan i pe cale...
VIDRA

De-a fi boier ca to-ti Leii: o boierime de jale !

RAZVAN
15

Hatmanul ma socoteste, de ceilatti stint cautat,

Numai tu pe bucuria-mi tragi un val intunecat,
Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de-o alta parere...
Nu sant un copil, de care sa-si beta joe o muiere !
VIDRA

20

25

Da! 0 muiere din neamul acelui groaznic barbat,

Care numai c'o 'mbrancire patru Domni a rasturnat,
caruia falnic sange clocoteste cu putere,
Ca talazurile marii, n pieptul meu de muiere !
Ah, asculta-ma, Razvane ! i 'ntre firile de jos
Foarte multi sunt tari de mana s'au un suflet inimos,
Dar totusi raman ca broasca cea cufundata 'ntr'o WO,
De-unde numai cateodata, iesind pe uscat, tresalta,
Priveste la mandrul soare, se 'ntinde pe-un verde strat,
Sughita 'n sine eu pofta vazduhul lin si curat,

RAZVAN

I VIDRA

241

Incat ai crecle, vazand-o, c'a priceput ce-i lumina

$i nu mai poate sa guste intunerecul.O tina,

Pe cand n'a trecut o clipa: iata broasca inapoi

Se 'ntoarce iarai in noapte, in mocirla O'n noroi!...
Vitejia cea mai mare; inima cea mai aleasa,
Mii de bunatali cu care nu oiu cine te 'nzestrasa,
Sant, iubitule, ca fierul ruginit ji fret prel,
Para cand Incape 'n mana lucratorului iste%
Ce-1 apuca strans In clete, 11 curacit pe carbune,

to

i dintr'o gramada neagra mi-1 vezi scoland o minune,

Stralucita ca oglinda, ging* luck sufland

Suflarea-i Intiparita pe luciul cel plapand!
Acel lucrator, Razvane, se numete...
RAZVAN

Se numete?
VIDRA
15

'20

Setea de-a merge 'nainte... lath ceea ce-Ti lipseoe,

Acea sete care frige i 'nghieala inima mea!
Dar trebui s'o. aibi, Rzvanel. Eu voiesc, i-o vei avea
Atunce .cand buza Vidrei obrazu-Ii parlit 1-atinge,
catg, mana mea pe manaii strange,
Ochii mei in
Sufletul meu desfaqoara
Cate-o particea mereu
Ce pe furi se strecoara

Adam in sufletul tau!

Vidra-i pentru tine 'n lume'
Ca izvoarele de munte
Ce fac Dunarea sa spume
Din parade marunte...
VULPOIU (vine oviind)

Hi, hi! Dunare !... Departe !... Capitane, eu sunt beat,

.S'Eq vrea sli spui, cfipitane, un lucru foarte ciudat...
16

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

242

Adeca-te, capitane... zau, n'are nicio pareche...

Dar lasa-ma, capitane... ea sa tbo spui la ureche...
RAZVAN

Spune...
VULPOIU

Apoi, capitane, tii Leahul cel blastamat?...

Stii cela ce-/i strfingea mfina?... Capitane, eu sent beat !...

Stii, se vara 'n om ca musca?... tii, chiar cu nepusa masa?...

Hi, hi! Stii Leahul acela? Iubqte pe jupfineasa!
RAZVAN

Vidra?
VIDRA

Eu?
VULPOIU
to

Da, da, da. Vidral... Mi-a spus ca-i place- de foe!

Zau a9a! Chiar acuOcal... Ha, ha, ha! Ce dobitoc !...
(Minski se aratA In fund)

Dar iata-1! Intreaba-1 singur! Bata-1 nabadaica Leahul!

Hi, hi, hi !... Mi-e somn!... Mi-e lene !... Ba nu! Ma doare stomahul !....
(iese)

RAZVAN (mergAnd iute fnaintea lui Minski i apucAndu-I de mAnA)

15

Asculta-ma, cum te chiamal...

Noi trebue sa ne batem!...

tii un lucru? tii sau ba?

MINSKI

Dar pentruce?

RAZVAN

I VIDRA

24i

RAZVAN

Nu 'ntreba !...
Pentru ce?... Pentru ca... pentru... pentru ca, privind la tine,

SimIesc un fel de simlire... mai in sfarit nu mi-e bine I...

-0 sa ne batem chiar astazi... chiar Emu ! M'ai auzit?...
MINSKI
5

Cum ap? Nu pot pricepe, tovarape prea-iubit...

Eu nu Ii-am facut nimica... Sfi ne batem nu-i cu cale...
Spune mai Intai pricina ?
RAZVAN (eu furie)

Nu-mi plac ochii dumitale!

Ma supara, ma 'ntarata, m'aprind... Nu mai pot vorbi!...

MINSKI (zambind cu duleealA)

Numai. atata? Ei
20

atunci, calla ne-om Intalni,

Ma jur a-mi inchide ochii... 0 stt ma feresc de cearta...

Dar sant grabit... Am o treaba... Ma duo Iarta, iarta, iartal...
(fuge)

'RAZVAN (eu desgust)

Ce miel!...
VIDRA

Ma mir, Razvane, vazandu-te temator.

Nu cumva m'ai crede 'n stare pan' la viermi s ma pogor?...

RAZVAN (Itand-o de mitnA eu aprindere)
25

palaturi aurite, 'un acoperis de paie,

Cand flacara le cuprinde, fac tot un fel de vapaie:
Iubirea-i un foc, iar focul, oricat de jos ar veni,
E grozav cand izbucnefte, i-i lesne a izbucni!
Mi-qti drag& i 'n toata lumea &en cu putinta toate,

20

Dar dragoste fara teama, nu se poate, nu se poate!...

16*

8CRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

244

VIDRA (arAttind In urma liii Minski)

Cugetal scum, iubite, de-i cinste pentr'un Fthzvan

0 biatit cirtpitanie: i dfinsul e capitan!
oSTMUL (aduand pe Sbierea, care vine cu capul plecat i nunara pe degete)

Robul dela batman.

(se inchini si iese)

RAZVAN

Sbiereal...
SBIEREA (ridiciind tapul, cu bucurie)

Tu eti, Ram/ilia draga?..

dumneata, jupneasa?:.. Para vad o pung5. Intreagal..
RAZVAN

Te rog s ne spui i nou5., prin ce minune 'ncapu0,

Aa departe de lark tocma 'n talifira la Ru0?

SBIEREA

IncApui ca dola 'n patru... Ce intrebare! Nu 0,ii oare

io

Cii tabttra muscleasca este foarte incapatoare?

S'apoi, mai avnd necazuri, slabisem mai mult de-un fert:

Carnea spanzura pe mine curat ca un sac deqert...

RAZVAN

Eu te 'ntreb prin ce 'ntamplare te gaseti In asta Tara?

Cum de te-au luat Muscalii?
SBIEREA

Dela 'Mari m luara...

15

RAZVAN

Dar ritarii?

RAZVAN V VIDRA

SBIEREA

Ma robise mai an-tar/, cfind au trecut

Prin movia mea Flmanzii, o movie langa Prut.

Asta n'ar fi fost nimica, a nu fi luat cu mine

Un chimir cu trei fivicuri pline, pline, pline, pline:
5

Cel dintai era cu taleri, altul numai cu florinV,

Al treilea galbeni, galbeni de cei ungurevti cu
Ce chimir!... De piele neagra, i baga bine de seama,
Avea 'n juru-i aca/ate zece. nasturavi de-alama...
RAZVAN (zambind)

Tatarul dela Moldova, Muscalul dela Tatar,

ao

Dela Muscal te ia Leahul, 0-ar fi cu putin/a iar

Dela Leah a te ia Neam/ul, bleat astfel inteo zi
Deodata cine mai vtie prin ce /ara te-ai trezi!...
Oare nu era mai lesne, cu pu/ina cheltuiala,
Sa te rascumperi din lan/uri vi s scapi de tarbaceala?
SBIEREA

15

20

Cum? Sa mai platesc? Vai mid Ar fi mai bine a crap!

0 asemenea prostie nici nu mi-a trecut prin cap!
Ce-mi pasa a nu sunt slobod, and stapanul ma hranevte?
Iar pan' atunci in Moldova venitul men crevte, crevte...
eu am totdeauna & nadejde 'n Dumnezeu
Ca sfantul mereu ma scapii, fara sa-i dau nici un leu,
Deck numai cateodata vr'o lumanare de ceara,
Care, de frica scumpetei, o fac la mine la sara...
RAZVAN

25

Du-te, boierule, du-te! Nadejdea te-a mantuit...

Intoarce-te la Moldova, fara s fi cbeltuit!
Te iert pentru-a doua oara...
SBIEREA (Maud cruce)

In sfarvit, o Doamne sfinte!

245

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

246

RAZVAN

Te-am mai iertat In padure...

SBIEREA

Bine ca-mi aduci aminte.

Razvanae, cer dreptate! Ar fi un pacat sa tac...

Ho IR tfii atunci in codru ma despoiara de-un sac.
Fii 0 tu om oum se cade, fa-1i o pomana deplina:
Nu te bucura, dragul.a, de-o avulie straifitt.. t
Da-mi Inapoi saculelul! tu qtii c'a fost peste tot
Taleri trei mii patrusute cincizeci i 9apte Vun zlot...
VIDRA (luAnd pe RAzvan la o parte)

to

Vezi! Invala dela dansul patima ce vrea sa zica!

Acest om pentr'o lescaie, acest om pentr'o nemica
Va suferi cu placere far' sa scoata un suspin,
Robie, larori, ruine, Magi, inchisoare, chin...
SBIEREA (zambind cu mAndrie)

O da, da...
VIDRA

]i-orice adaos, orice spor de bogalie

15

In loc ca sa-1 margineasca, Ii da o pofta mai vie,

O dorinla mai setoasa 9'un avant mai arzator
De-a vedea lucind In lada-i sunator pe sunator!
SBIEREA

O ap... aa...
VIDRA
20

4terne de 'nainte-i ca zapada

Covoare cu pietre scumpe, aur 9i argint gramada...
SBIEREA (cu deefAtare)

RAZVAN

I VIDRA

VIDRA

Dansul tot n'o Bali zic5: stai! acuma-s multumit!

SBIEREA

Hai-de-de-de! Na! Firqte! Doara n'am tnnebunit!

VIDRA

0! dac
5

i tu, Razvane, ai sinni ap de tare

Mndra patimil de-a crqte tot mai mare 0 mail) mare,

Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a secerat,
Tu dintr'o capitfinie ai ajunge imparat!...
SBIEREA

Atunci mi-ei da i dobanda... Acum Insa, deocamdata,

io

S. ne rafuim cu sacul. Fii datorthe bun de plata...

Razvanica, sufletele, sa nu uiti c qti crestin...
Numai canard& s'ar face not& sute pe puIin...
RAIVAN

Nu!... Departe dela mine toate patimile care

Cu lacomia lui Sbierea au vr'un fel de-asemanare4
VIDRA (respingindu-1 en dispret)

is

Fugi! Mi-e mila ci mi-e jale! Mic, tot mic i kali mic!
In desert din Injosire eu ma 'ncerc sa te radio!
Du-te dar de te 'nvartecte In ingusta-ti vizuina:
Geared mintea 'n intunerec, scalda-ti sufletul in tina!
Eu te las! Te las, Razvane! Om tampit i sfiicios!

0 prapaste ne desparte: eu prea sus 0 tu prea jos!

(Vrea sit iasA, RAzvan se repede dup& &Ines. Sbierea strigA: Sacul meu !
sacul meu!)

1)

Textul este: tot mai mare fi mare [Ed.]

247

CANTUL IV

INCA UN PAS
Pentru figant eau de matte, ea ell nu fie primtft
Cdei ?wine Eteriei a fi cu Tigant until,
Cdci ludndu-se Elada, de vor ii, ft et ostael
Vor cere cu tot =dubs! ei ei sd fie pdrtafi...
BELDIMAN, Jalnica tragodie.

F ETELE:
RUVAN, polcovnic legesc
VIDRA, nevasta lui
RAZASUL
VULPOIU

SBIEREA
HATMANUL
BA$OTA

RAZAWL

Nu mai pot, bata-1 napastea! De-atatica timp in ir

Sa nu vezi o sarmaluta, ci tot numai bor cu tir I
Destula strainatate!
(aratii la eit)

10

M'am saturat pan' aice:

De amarlta ce mi-e view, .nu mai tiu cum i-a mai zice!...
Vase veri 0 ierni vr'o apte, nu o luna sau un an,
De cand parc'a fi o umbra dupa paii lui Rdzvan;
Ba zau, chiar umbra fartate, and e lumina, s'ascunde,
Pe &and eu raman cu dansul, amandoi oricand q'oriunde!...
Haiducit-am Impreuna i 'mpreun.a' am trecut
In asta -card leeasca, unde dracul s'a nascut!

Cu Muscalii, cu paganii, nu vr'un an i nu vr'o luna,

Vase veri 0 ierni vr'o apte batutu-ne-am Impreuna!
VULPOIU (cu despliceer)

15

Haide! Cineva te-ar crede ca numai voi amandoi

Ali facut 0 mari 0 late! Dar uitat-ai pe Vulpoiu?
RAZA*UL

Orice-i zice tu, acuma, fostul nostru haramba5

Ajuns-au obraz de cinste, cat un vizir sau un pa4;

252

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

E polcovnic, e om mare, 0 ca maini o sgt-1 privim

Inltnc lu-se deodata 0 mai ceval.. , Aferim!

Nu-i vorbfi... I se cuvine!... N'a c4tigat de poman!

5

Chiar sAptamana trecut 5. a mai apritat o ran4

In lupta cea cu Tfitarii...
VULPOIU

AO D'abia i-au sgAriat!

Sarutare de sgeat... Nu-i lucru de speriat...

Dec! A fost rAnit 0 ansul inteo singurg, bataie,
Dupa ce trecuse teafr prin douazeci de razboaie.
RAZAWL
io

Dar sil litsam toate astea... Nu 0iu ce voiam sa-li zic...

Aa! Uite pe fereastral... Prive0e!... Nu vezi nimic?...
(cAntA, arAtAnd cu maim)

Cu miros de viorele
Trandafiri qi miqunele,

Bate vfintul prii mele!

15

20

Bate-ai, vAntule, curat,

SA alini al meu oftat!
Bate-ai, vAntule, usor,
SA-mi mai treacA din cel dor!
Bate-ai, vantule, cu foc
SA ma muti din acest loc!

Aa-i, Vulpoiule dra0! Tare ma furnica dorul

Taripara-i prea aproape: de-i asvfirli cu toporul,

25

30

Dai de brazda romtmeascal... Nu mai este pe-unde fui:

Pe la Muscali, pe Ia dracu, pe la tattil dracului!
.$i-apoi astilzi in Moldova nu mai e nid Petrea $chiopul,
Prietenul ciocoimii, bat'o focul 0 potopul!
Alt vod5. satuse 'n locu-i, un stfipiln mai omenos,
Care ade sus, dar Tine cu norodul cel de jos!
Cia-1 cbeama Aron-Voda... un voinic, un flacaiandru,
0 vila lapu9neneasa: feciorul lui Alexandru...

RAZVAN $1 VIDRA

tii? Cel Alexandru-Voda ce =Inca boieri de vii,

Incat ii facea de groaza bejenari pe la pustii!...
Asa dar, pe-aci mi-e drumul. Tree prin foc si prin furtunfi !
Sa mai stea Razvan si singur....Nu ram& si pace bunk !, ..
ma due la Tasi cu hrisoave...
(scoate din sin o legatura)

to

Iata-le! Aice sunt

Ispisoace si direse chiar dela tefan cel Sfant!...
E cam veche legatura, de mare mult ce-i purtat,
Dar n'o las de rang& mine, n'o las cu capul o data!
0 voiu strange tot la sanu-mi, cat voiu umbla pe pamant,
ai 'n urma eland ortul popei, o voiu duce si 'n mormant!
(Anita legatura 11'0 ascunde)

Voiu merge iar eu protapul, o sa vorbesc cu domnia,

Doar.a va da Sfantuletul sa-mi tntoarca razasia...
VULPOIU

45

20

25

Drace! Nu cumvasi ai crede c'o sa ramai nurnai eu?

Culca-te pe-acea ureche ! Nu cunosti tu gandul meu.
Orice tipenie 'n lume un sfant are sau o sfanta:
Pe tine, vezi bunaoark, razasia te framanta,
Pe mine ma prigoneste frumusetea codrului,
Cand sedeam cantand din frunza la umbra stejarului.
Tu a tale, eu a mele, fiecine ale sale!...
Uite, zau, cand mi se 'ntampla de 'ntalnesc viind In cale
Un ciocoiu ca o fetita, mitirel si curatel,
Lins la ceafa, dres la fata, sprintenel pi spalatel,
In sfarsit, o pocitura dintre cele guri caseate,
Mil 'nvoalta, ma rasuceste ca sa-i dau pe dupa spate ! . . 1
Cand privesc inteo livada copacelul ofticos,
Cu crengi tocite de-omida si cu trunchiul gaunos,
Hotomanul meu de cuget ma gadila si-mi sopteste:

253

254

SCRIERI LITRRARE, MORALE $1 POLITICE

Nu-i aqa a 'n codrul nostru ciuperca mai bine crete?

Cfind aud o pfisfiruicfi ciripind pe vr'un zaplaz,
Mi se pare ciripirea-i cfi, zfiu, n'are niciun haz,
Cad mi-aduc aminte bine... of, of, of, mi-aduc aminte
Cum ciripea dineoare, cum ciripea mai 'nainte,
Cum ciripea la padure prin rfiriul cel din crfing...
,5i and mi-o aduc aminte, -pe loc imi vine srt plfing!
(intr Ritzvan, cu bratul fang oblojit)
RAZASUL

Polcovnice!
RAZ VAN

Ha? Ce treab?
RAZA$UL

Dfi-mi drumul sa plec de-aice.

10

VULPOIU

i eu...
RAZ VAN

Ma lsali pe mine?
VULPOIU

Ba nu... totui... cum am zice...

RAZVAN
15

Ce? Nu vl mai place (lath al armelor meteug?

In loc de sabia lath vreli la sapa Oi la plug?
Vi s'a urit cu rfizboaie? PofiIi odihn?...
RAZ4UL

Nu Inca...

RXZVAN SI VIDRA

255

RAZVAN

Poate vi-i foame? Vi-i sete?... N'avep cupah sau opincA?

VULPOIU

Nu...
RAZVAN

Atunci care-i pricina!

RAZA$UL

Apoi &A, ce s vorbescs

5

Mi-e dor de iara Moldovei, de cminul strAmoesc...

VULPOIU

Si

mie...
RAZVAN (furios)

A9a,

10

15

nemernici!... Cum? Vona' vi-i dor de Iaral...

Dar eu? Ce-s eu? Ce? RAspundeli!... SAnt o gadinA? 0 fiar?

Oare inima-mi cernitA, ca o razA dup' un nor,
Nu plAnge 0 ea, sarmana, de focul acelui dor?
Numai voi iubili Moldova?... Dor de -vitt !... Dor de IarA!...
RAndunicele and plea* se gAnclesc la primAvark
Ca sA se 'ntoarcA voioase iar In cuiburile kr,
Si numai omul, el singur, s nu simt a. niciun dor!
Fugici! Lipsi0 de 'nainte-mi...
VULPOIU

Polcovnice...
RAZVAN (lovind cu piciorul In pimint)

Dor de Isla!
RAZAPL (scArpinfindu-se la cap)

nu,

n'ai cuvAnt sA te superi...

256

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITI,CE

RAZVAN (punind mina pe sabie)

Ie0 afara! Ie0 afara!,.,

(Rizzi. qui i Vulpoiu les prin o ulli; pe cind Vidra intri prin alta)
VIDRA

Ce 'nsemneaza asta larma?

RXZVAN

De 'ntai, sa ma liniOesc!
VIDRA

Eoi turburat?
RXZVAN
5

Nu-i nemica... Nu pot sa ma stApanesc, ..

Dor de Iaral... Sant cam iute...

(stria

Mai, Razaple ! Vulpoiu!...

VIDRA

Dar ce vrei sa faci, iubite?

(Vulpoiu intri cu sfiali)
RXZVAN (dindu-i mina)

Fie pace intre noi!...

10

Celalalt de ce nu vine?...
VULPOIU

AO El fulgera, trAsne9te,
Dupa cum ti.i ca-i e firea: cand se supArA, plesneOe!
RAZVAN

Spune-i ca-1 rog sA MA ierte... Mi-ali vorbit intr'un ceas rAu.

Cat despre plecarea voastrA, o sA vedem mai tarziu.

RAIVAN

1 VIDRA

257

VULPOIU

Sa traie9ti!
(ieee)

VIDRA

Al vrea sa aflu 0 eu cu tot dinadinsul

Ce-i 0 cum?
RAZVAN

Am fost la hatman...
VIDRA

A!

i ce-ai facut la dansul?

RAZVAN

Draga, o saii spui in urma lucrurile ce-am grait:

Ajungaii acum d'odata ca ie0i foarte mfihnit...
M'arunc pe cal ca vartejul, infig In coasta-i un pinten,
Murgul scutura din coama, sboara vesel, fuge sprinten,
10

i cu cat Alta mai tare, 0 cu cat mai mult Area,

Micarea-i cea furioasa simleam ca ma racorea,
PAna ce-1 lasai In voie, asvArlind din math capastru:

Calul, nascut In Moldova, ma duse drept pan' la Nistru.

Nistru, apa romaneasca, ce spumega printre stAnci,
15

IngropAnd dumanii Orli In valvorile-i adAnci!

Nistru, ale carui unde altadata 'n zile grele

Aparau in loc de tunuri hotarele Tarii mele!

Nistru!... Nistru!... Pan' acuxna tiut-am A ma feresc

20

25

De-a trece pe lAnga iarmu-i, ca A nu ma ispitesc!

Sri nu-mi aduc aminte ca ramai In Iari straine,
Pe mind scumpa mea Moldova nu-i departe dela mine!
Astazi lima de nevoie ma simIii impins la mal,
Caci dorul Iarii razbate pan' 0 sufletul de cal!, ..
Nainte-mi se desvelira, 9erpuind ca un balaur,
Holde 0 cAmpii, in care, jucand pintre spice de-aur,
1

11

SCRIERI LITERARE, MORALE fig POLITICE

258

Se zfireau, ca pietricele presgrate pe-un inel,

Bosoioe i garofiik toporag gi ghiocel,

io

Iar prin ele 'n dep6rtare, un flomtm muncind la soare,

Falnic, ruman, plin de viealk se 'Area gi el o floare !...
Le vlizui acele locuri gi din VAz le sarutai,
Tara-mi, uncle Insugi iadul par-ca se preface 'n rai
Numai tu poti InTelege, nunmi tu, Vidro iubita,
Picti simbi cu ce durere am trecut eu prin ispita
$i, scaldnd calul In spume, dela Ormul fermecat
Eu gi dnsul, fara voie, amndoi ne-am departat L..
Viu acas... d'abia Insti pus-am piciorul, gi iata
Vin Razagul gi Vulpoiul de 'naintea mea d'odatk
Negtiind ca 'n pieptu-mi arde cel pojar Ingrozitor,
Si-mi vorbesc de Iara noastrk gi-mi graesc de-al -Orli dor '
Ei sfi plece la Moldova! Dor de -carA ! Dor de Iaral...
Iar sAngele meu ferbe! Furia m'apuch' iar !...
VIDRA

Vrea s zick tu, Razagul, calul vostru i Vulpoiu,

Santeti tocmai de-o potrivk tot un fel gi tot un soiu?
RXZVAN

Cum aga?
VIDRA
20

25

Inima voastr se vaieta gi suspina

Dup' o pulbere degartk o bucat de Oriinti,
Un pilmgmt uscat i rece, de ierburi acoperit,
Printre cari o floricica de 'ntAmplare a rasrit
Asta-i iubirea de Tara? De-aga iubire mi-e jale,
De-aga fiin0 mi-e mila...
RXZVAN

Tu iar cu visele tale!...

RAZVAN 131 VIDRA

259

VIDRA

lo

15

Vise! Nu oricine poate sa viseze-al Vidrei vis!...

Cand te-em Intalnit In codru 0 'ntalnindu-te mi-am 'zis:
Acest haiduc o sa 'ntreaca trandavita boierime,
Eu visam... 'astfel de vise altul nu viseaza nime!
Gaud te-am smuls la lumea larga din ascunsuqi adapost,
Impingandu-te 'nainte, iara0 visiil meu a fost!
Si-acum eu visez, Razvane, and mi se pare ciudata
Iubirea Orli ce numai prin buruieni se desfatal...
Omul celi iubqte -care cu adevaratul dor,
Nu-i pasa de lutul rii, ci de-al iarii viitor!
Nazuete pan' la stele, fa-te tot 0 tot mai mare,
Si slavali o sa mareasca %era ta din departare,
Precum luminosul soare,
Din locap-i departat,
Sparge far' s'a se pogoare
Valul nopIii 'ntunecat !

20

Fie Razvan oriOunde, el tot lara 9i-o iube9te,

Daca prin faptele sale se ridica 0 uimqte,
Incat Imprejuru-i face pe strain 0 pe pagan.
Sa 9opteasca cu mirare: multe poate un Roman!...
(Sbierea se era-a in us)
RAZVAN

Tu, Jupane? Cum? Si-aice?...

SBIEREA (frectindu-si mAinile)

Da, da ! S'aice! S'aice!

25

De ce nu? Viu din Moldova ca sa te fac mai ferice...

Jupaneasa foarte scumpa, nu tii Inca, negre0t,
C'uncheplul dumitale nu mai este?... S'a sfar0t:
Si-a incheiat catastihul, ispravind de cheltuiala,

Cad 0 viewca omeneasca-i tot un fel de socoteala...

VIDRA (en rAceal)

A murit? Ce spui, jupane? Si dumneata cum o tii?

17*

260

SCRIERI LITERARE, MORALE

Z POLITICE

SBIEREA

De vr'o catva timp Incoace eram vecini la mosii...

Cand ma 'ntorsei din robie, cu dobanzi intarziate
Cumparai pe lnga Nistru nioe campuri nelucrate...
Apoi bine, jupaneasa, dumneata acuma esti
Deplina stapanitoare mooenirii parintesti:
Patru sate, dot& iazuri, mii de vite ramatoare,
apte mori, o herghelie, vi-o padure... Nu vinzi oare?
VIDRA

Dumneata ai vrea sfi cumperi?

SBIEREA
ao

Ieften; bani In Tara nu-s;

Cu Turcii, cu bir, cu dajdii, to-pi galbanasii s'au dus...
RAZVAN

Nu! Noi nu vindem nemica! Voiu lasa pe Lesi mai bine

To sa m'asez romaneste, In Tara mea i la mine...
VIDRA

15

20

Asa? Nu cumva, Razvane, s ne 'nchidem Inteun sat,

Gustand viewca de campie i vazduhul cel curet
Intr'o cusca mojiceasca, plina cu miros de varza,
In casa gramezi de teancuri i pe-acoperis o bared?
Tu o sa petreci, iubite, vanand potarnichi si lupi,
Eu purtand grije de turme, de iarina si de stupi,
Iar vatavii, parcAlabii si vecinii de mosie,
Vazandu-ne, o sa zicfi: ce bun& gospodarie !...
Frumos traiu! placuta soarta! Noi, o Vida% si-un Razvan,
Sa 'nlemnim stand la o parte, nemiscaii ca un bustean L.
SBIEREA

Este foarte potrivita socoteala dumitale:

Decat a sta la movie, mult mai bine cu parale...

RAZVAN 131 VIDRA.

RAZVAN

Dar asculta, draga Vida, 9i 'n Moldova ca 9'aici

Se da cuvenita cinste la osta9i 9i la voinici...
SBIEREA (clAtinAnd din cap)

Hem! s'ar putea ca Vacolo s te primeasca polcovnic...

Ina la Romani o slujba nu-i tocmai lucru statornic!
NIDRA
5

io

Sa \Tad eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan

Pe langa cei mai din coada boierai dela divan,
Pentru ca dintein9ii unul, c'o inima mai miloasa,
Ca la un &aim din curte sa-i arunce ni9te ()ash?
Ba poate ea i pe Vidra, pe nepoata lui 'Mo Toe,
0 sa ma. trimii, cu lacrimi sa ma duc intr'un noroe
La nevasta vr'unui vornic sau la vr'o logofeteasa,

Care n'ar putea la mine sa fie nici fata 'n casal...

A9a se capata slujba, cand tu te pleci ca s'o cei,
In loc d'ai sili prin fapte sa te caute chiar ei!
15

20

Nu, nu! Las' ca %ant noastra sa simla durerea cruda

C5 'n sanu-i omul de frunte in de9ert Ii vezi c'asuda,
Si. din cupa desnadejdii band ocara, band amar,
Lucreaza i zi 9i noapte, lucreaza tot in zadar,
Caci mi9eii, ea o straja, carma rii impresoara,
Si pe-oricine nu-i

mi-1 resping i mi-1 doboara

SBIEREA

fac doua, vorbit-ai drept 9i frumos:

Ca unul
Pe mine, zau, tot mi9eii din visterie m'au scos.
MulP mi9ei sant in Moldova! Dumnezeu sa te fereasca

Eu 9'oricare om de treaba poate sa se prapadeascal...

(cAtre RAzvan)
25

A9a dar vindeli mo0a, s n'ai bataie de cap...

Uite, eu ca un prieten, a9 vrea numai sa te scap

261

262

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN (luAnd pe Vidra la o parte)

Iubita Vidra, mai lasa... De ce-i asta graba mare?

Eu nu ri-am spus Inca toate... Mai este o 'mprejurare.
(cu r5cea1 atre Sbierea)

Vino mai tarziu, jupane... Mai tarziu!

SBIEREA (cu umiling)

V. las... Va. las...

5

Ma 'ntorc Inteo jumatate, ha nu! Intr'un Oert de ceas.

(se departeaza, apoi se opregte In mil, se mai inchini odatri i iese)
VIDRA (cu tarie)

Fie! Eu si-am spus, Razvane, eacum ii voiu spune iara

Ca Vidra nu vrea sa plece ca sa se 'ngroape la Tara' ...
RAZVAN

Bine! Nu ne vom intoarce! Vreau i eu sa--ti dovedesc

Cat de mare Ii-e puterea i cat de mult te iubesc...
VIDRA.
10

Dar oare vieqa-mi Intreaga nu-i destul sa-/i dovedeaica

In toata clipa, ca Vidra stie i. ea sa iubeasca?
Eu nu ma gandesc, Razvane, en nu mai pot cugeta
Eu nu mai pricep nimica decat inalIarea ta.
RAZVAN

15

Nu vom pleca la Moldova; ma supun voinlei tale;

Dar lumea-i Incapatoare; s'alegem o alta cale;
La Nemli, la Turci sau aiurea, oriunde-mi vei porunci
Atata-i cu neputinia de-a mai ramanea pe-aci...
VIDRA

*i de ce-i cu neputirica?

RAZVAN $1 VIDRA

263

RAZVAN

-tii c'am fost la hatman.

VIDRA

Bine...
RAZVAN

Acum el n'o mai ascunde Vo spune la ori0cine

C'o sa fie cu Moldova un razboi infricopt...
Astazi la clansul acasa ne-a chemat pe to0 la sfat,
Ne spuse de 'ntai ca Le 9ii sant eau cu Iara nenrceasca,
'avand legaturi cu Turcii ar dori sa le ptizeasca i
Ne mai spuse c'Aron-Vocla, noul Domn moldovenesc,
Tine 'mpotriva Turciei cu 'mparatul cel nenrcesc;

10

15

Ne-a mai spus altele multe, In0rand vr'o patru oare,

'nsfar0t, drept Incheiere, ne-au aratat o scrisoare,
In care craiul ii zice sa fie gata pe loc
A trece hotarul -carii cu sabie 0 cu foe...
M'ai lam tu oare, Vidro, ca bra-cul meu sa izbeasca
Un piept de Roman? S'aprinza o colibfi romneasca?
RAZA$UL (intrAnd apAcit)

Vine hatmanul! El 1nsu0!...

(iese)

VIDRA

Eu te las a cugeta
Ca... lovincl pe-un Domn netrebnic, vei scapa chiar Tara ta...
(Vidra iese prin o usA, pe cAnd prin aka intrA hatmanul)
HATMANUL (privind in urma Vidrei)
20

Este sora dumitala? Acea femeie viteaza

Ce te 'nsoIete 'n razboaie, Infrunta moartea, vegheaza

Pe campul de batalie, In rand cu osta0i mei,

Pe caH ades ii intrece?... Minune dintre femei!

264

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN

Este Vidra...
HATMANUL

Astadattt cerul a fost cu dreptate,

Dnd o asemenea sort( la un asemenea frate...
(se ape* se gandefite, apoi duptt o tAcere)

Mind c'astfizi dimineatti ne certasem oare-cum,

Tu nu te-asteptai, Ant sigur, sa ne mai vedem acum?...

RAZVAN

Nu, hatmane. Neasteptat e numai cinstea cea mare

De-a te vedea 'n locuinTa unui om ffir4 'nsemnare...
HATMANUL

In intillnirea ce-avuram, pare-mi-se ctt-mi spusesi... ?

RAZVAN

10

/i-o mai spui inc'odata ca-mi dau vieata pentru Levi

Toriunde nt vor trimite, le voiu sluji cu credinta

Dar nu mil bat cu Romfinii... nu; asta-i peste putint!...

HATMANUL

15

Polcovnice I Bagtt seama eh', mai mult ca orisicand,

Esti dator tocmai acuma s te jertfesti chiar nevrnd.
Ajutorul dumitale, deck altul orisicare,
Ni-i cu totul de nevoie In aceasa 'mprejurare.

Dumneata cunosti Moldova; 1.ara s'oamenii cunosti,

Locurile, rtinduiala, tot ce trebui pentru osti...

Ettizboaiele se astiga nu numai prin vitejie;

Ades mai mult ca prin brate se face prin dibacie...
RAZVAN (posomorindu-se)
20

Am Inleles! Prin urmare, vou vi-i trebuitor

Un om vtindut, o iscoada, un mieI, un tradator...

RAZVAN $1 VIDRA

HATMANUL

A, polcovnice! Se poate sa-mi faci astfel de dojene?

Dumneata eoi Leah acuma, cfici patria ubi bene,
Dupa cum zice Latinul, 9i nu mai eoi Moldovean:
Poi sa te baTi cu Moldova, far' a te numi viclean...
RAZVAN
5

Hatmane, Latinul zice... dar fii bun de-mi talmace9te,

In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvala latine9te...
HATMANUL

Tara este unde-i bine..

RAZVAN

A9a?... Pacatos Latin

10

Cine iubea de-o potriva pe-un fraie 9i pe-un strain,

Zicand c Iara-i o turta, Inct s5 poat stomahul
Leah a ma face pe mine, sau Muscal sa faca Leahul!

Nu, hatmane! Niciodatal... Fie painea cat de rea,

Tot mai dulce mi se pare, and o oiu din Iara meal...
HATMANUL (sculndu-se)

Vrea sa zic, eti statornic n hotarirea luata

15

De-a ie9i din sfinul nostru?

RAZVAN

Da. Si-o mai spun Inc'o data:

Dar ma jur ca de nevoie 9i cu parere de rau:

Dumneata singur ai face tot a9a la locul meu...
HATMANUL (apzandu-se chip& o Were)

20

Pe castelanul Piotrowski II cunooi; ruda cu mine,

In razboaie totdeauna s'a batut destul de bine,
Fiind dintre cei de frunte i la lupta 9i la sfat.
Nu-i batran, nu-i fara stare, este foarte invaIat . . .

265

266

SCRIERI LITERARE, MORALE ,I. POLITICE

Ei bine! eu, cum s'ar zice, aq putea sa pun la cale

Ca nepotul meu Piotrowski sa ia sora dumitale...
RAZVAN (sculndu-se)

Pe Vidra? El o iubqte? Ti-a spus?

HATMANUL

Nu...
RAZ VAN

El nu li-a spus?...

HATMANUL

Piotrowski o sa m'asculte: tanarul e prea supus...

RAZVAN (1ini9tindu-se)

Bine! 0 sa 'ntreb pe Vidra... Vom vedea ce-o sa ne zical...

El nu li-a spus ca o iubqte? Sa fi spus... Dar nu-i nemica...
HATMANUL
to

'aceasta nu-i inca totul. Ca sa leg cu Iara mea

Pe viteazul cel mai mare din caIi am putut vedea,
Eu, eu hatmanul, sant gata agi dau in casatorie
Pe fiica mea...
RAZVAN (miqcat)

Cum? pe fiica-Ii...
HATMANUL

Ap, polcovnice...
RAZVAN

Mie?

15

HATMANUL

Nu ma mir ca te uimete...

RXZVAN

1 VIDRA.

267

RXZVAN

Da! 'o s'uimeasca pe tolil

Hatmane! Eu In Moldova 9tii oare ce am fost?
HATMANUL
Ce?

RXZVAN

HoI f

HATMANUL (sculindu-se cu mirare)

z

Hot? 0, Doamne !...

RAZVAN

Hol de codru! Sa rapeasca 0 s'omoare,

Nu facea braIul meu alta... Imi mai dai pe fiicali oare?

HATMANUL

Trecutul nu ne prive9te... Sa privim ce este azi:

Eu te lead boier, polcovnic, ostapil eel mai viteaz ;
io

Cfind Tara mea-Ii datoreaza izbande stralucitoare,

Iar eine cauta pete, le gasqte chiar In soare,

Eu fp dau pe fiica-mi!
RXZVAN

Ina... gande9te-te...
HATMANUL

(aqezandu-se)

M'am gandit.
RXZVAN (dui:a o Were)
15

Hatmane prea luminat! In Biblie ai citit

Ca Faraon din Eghipet s'a 'nfundat cu pacato0i
Din voia dumnezeiasca In undele Marii RoOi?

268

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

HATMANUL

Dar ce 'nsemneaza 'ntrebarea?

RAZVAN

10

Astfel pieri Faraon;

PuIini dintr'ai Ai scapara din acel grozav canon;
Totu0 o alta pedeapsa dela urgia cereascfi,
0 pedeapsa 0 mai cruda, au trebuit sa primeasca.
Dumnezeu fi osandise in urma celui potop
Mii de veacuri a colinde, fara Tinta, fara scop,
AlungaIi din Iara'n Iara, din loc In kc ca o turma,
Dispreluiti de noroade ca lucrul cel mai din urma,
51 'nvartindu-se pe drumuri, parka la groaznica zi
Cand trambila judecalii din cer o vor auzi,
Si-atunci lumea despletita, ca muierea vinovata,
0 sa strige: Doamne! Doamne! mai iarta-ma 9'asta-data!
HATMANUL

Polcovnice! Vino 'n fire...

RAZVAN
15

Acel neam nenorocit

La Dumnezeu in osanda 0 la oameni huiduit,
Slifer& cu nepasare mania ursitei sale.

Barba Iii lor nu 9tiu alta, deck sa fure, sa 'nale,

Tavalindu-se 'n minciuna, In mielii cufunda/i,
20

kr femeile ajuta, 0 chiar Intrec pe barbati,

Vanzand druma01or floarea tinereTelor plapande,

S'apoi sufletul Satanei, cand alta nu se mai vinde,

Caci soarta lor e sa vanza... nu le pasa, ce 0 cui!

HATMANUL

Tigani?

RAZVAN

I VIDRA.

269

RAZVAN (stergind sudoarea de pe frunte)

Tata dumitale a fost Leah?

HATMANUL

Ce vrei sa-mi spui?

RAZVAN

Ins& maica dumitale, se zice c'a fost Maghiara?

HATMANUL

Polcovnice I Ce 'ntrebare? Unde mergem?

RAZVAN

Ap dark

Eoi Maghiar?
HATMANUL

Ba Leah; dar totu0 prea-ciudate mi se par

Aceste vorbe far& noima...
RAZVAN
to

15

Eoi Leah! Vai, nu e9ti Maghiar I...

Neamul se ia dupa taica! Dupa taica! Biata mama
De kc nu se socoteoe, de loc nu se baga 'n samfi!...
Sarmana maica ce poarta copilu 'n sangele sau,
Ca sa-i dea suflare viepi duce chinul cel mai greu,
Cu cantecul ei ne 'nvala, cu laptele-i ne nutreOe;
Cand plangem noi, ea, dragula, c'un zambet ne liniOeoe
i plange de bucurie, vazandu-ne ca zambim;
Maica, cea dintaiu fiirrca pe care noi o iubim.
Cea dintaiu ce ne iubeoe, nu-i nemica! Totu-i 'tata!
0, dreptate omeneasca! 0, dreptate blestematal...
HATMANUL (cu tngrij ire)

Polcovnice! Tu ma sperii... Eoi bolnav... Eoi ratacit ...

270

SCRIERI LITERARE, MORALE 0I POLITICE

RKZVAN

Maica-mea a fost Romanca. Tata-meu.. , Mai in sfar0t,

Eu... eu sant Tigan!

HATMANTJL

0 Doamne! Tu Tigan?... Nu-mi place glumal...

RAZVAN

Da! Tigan, Tigan!... Ei bine, sa te mai vedem acuma!

HATMANUL (Ili pune mina pe frunte, se gandegte, apoi dupi o tficere,
In cursul cireia Rfizvan il privegte atintit)
5

Intreaga lara leeasca...

RAZVAN (apucindu-I iute de mini)

10

Taci, hatmane! Nu uita

Cine-s eu, q'adu-Ii aminte i eine eti dumneatal...
In vieara numai o data IntMnii In neagra-mi cale
Una singura hint& cu simtirea dumitale,
Ce din falnica 'nilTime a nwerii boierwi
Privind cu ochii cu care tu, hatmane, ma prive0i,
Cu mana-i Imi stranse mana i-mi vorbi cu omenie.
Acea fiinla e Vidra... nu soru-mea, ci so-P.
HATMANTJL (sculandu-se gi. rezemindu-se de umerii lui Rizvan)

is

Am facut, ca Leah i hatman, tot ce 'n putin-ca mi-a stat,

$i nemic, nemic In lume, din parte-mi n'a fi cruIat,
Ca sa catig Tarii mele pe iubitul meu tovara...
Dar nu-i chip ! SA fim prieteni! Walla tal... spuindu-li iara9i
Ca primeam cu bucurie un ginere ca Razvan!...
VULPOIU (intrind jute)

Polcovnice! Dela -tar& un boier... Un Moldovan...

(Lasi si intre Rapti gi ieee. Rzvan face o migcare de mirare. Ballots,
vizind pe hatman, se opregte In ugi.)

RAZVAN

I VIDRA

HATMANUL

Boierule din Moldova! Nu te cunosc pan' acuma,

10

15

totu0 te rog da-mi voie ca sa-li spun o vorba numa...

Norodul vostru se zice c'oare0cand ar fi venit
$i s'ar trage tocma-tocma din Ramul cel prea-vestit;
Dar cum oare vreii ca lumea sa v'asculte, sa va creaza,
Cand Intreaga firea voastra cu totul se departeaza
Din obiceiul acelor oameni ageri i varto0,
Pe care voi cu trufie ni-i aratali ca stramo0?
Rrnlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare
Ca sa scoaIa la lumina tot ce-i bun 0 tot ce-i mare,
Incat la plug 0 la sap& gaseau adesea barbali
Cu cari se falepte lumea: pe Catoni i Cincinati...
La voi insa, &and o raza
De soare patrunde 'n Tara,
To 1i se scoala, toi turbeaza,
Toi voiesc s'o dea afara ! . .
(arata la Rtavan i iese)
BA$OTA (Inchinndu-se)

Cer iertare; viu d'a-dreptul dela drum 0 plin de pray,

Ma chiama...
RAZVAN

.tiu cum te chiama, jupane mare vatav!

20

Ne cunotem foarte bine.

BA$OTA (Inehimindu-se)

Luptandu-te cu Mvccalii
Umplut-ai Moldova 'ntreaga de numele dumitale,
$i slava ce-o catigase0 nu pu/in a mai crescut
25

Prin vestea ca mai in urma i pe Tatari i-ai batut;

Deci, icoana matalulei, la Cracovia lucrata
$i care, cum qti acuma, intocmai astfel te-arata,
Stapanul meu Aron-Voda o Tine 'n palatul sau.

271

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

272

Uncle cu multa placere putut-am s'o vrid 0 eu;

.5i cum o vazui, pe data zis-am: mare, mare, mare!
Nas de 9oim! o frunte 'naltift! din ochi inima tresare!
Mai in sftirit, toatrt faIa numai duh 0 numai foc!...
Caci pe cei a1e9i de soart eu unu-i ghicesc pe loc.. ,
RAZVAN

Nasul meu, ochii 9i fruntea vor fi fost de tot altminte;

A9a dar nu-i de mirare a nu-li mai aduci aminte!...
$'apoi altceva mai este; eu eram atilt de mic,
hick viitavul cel mare, zfirind un slirman pitic,
to

Nu vrea nici sit-1 bage in seam& sau d'aproape sil-1 priveasca,

15

Far fi putut cu piciorul ca pe-o musca s'a-1 turteasa 1

Piticul insti de-atuncea, speriat de-un vis grozav,
N'a uitat 0 n'o sa-1 uite, pe-acel puternic vatav...
Dar 15.stind acestea toate, spune-mi cinstite jupilne,
Ce 'ntamplare, ce furtun5 te-o fi aductInd la mine?
BA$OTA (Inchinandu-se)

Maria sa Aron-Voclgi, din voia lui Dumnezeu

McIteanul cdrii Molclovei, domnul 0 stap"anul meu,

20

Ba i na, ciici mai deunazi, din parinteasca sa mila,

Mi-a facut nespusa cinste de-a-mi boteza o copila,
Ma trimite cu solie la polcovnicul Razvan,
Ca s'a-i spui ca-1 chiama -Ora, clandu-i un loc in divan...
RA.ZVAN

In divan?...
BAWT.A. (inchinandu-se)

25

Sintem in luptil cu puterile pagne,

$i dup4 ate se spune, o s'a' mai vedem ca mane
Ca 0 Leahul trece Nistril Turcului in ajutor.
Un rifizboi atilt de stranic nu-i tocmai lucru uor!

RAZVAN I3IVIDRA

273

Degi Nem/ii gi Muntenii sant lega/i cu noi fralegte,

Degi ogti avem destule, dqi hrana nu lipsegte,
Totugi este trebuia/a gi de-un hatman ispitit:
Stapanul meu Aron-Vocia, la dumneata s'a gandit...
RetZVAN (iute)
6

Cum ai spus? Ce zici? Eu hatman? Mai spune dar inc'o datal...

Hatman?... Hatman in Moldova?... Ce 'ntamplare neafteptata I
BAWTA. (Inchinfindu-se)

Sarut maim. Merg la gazda gi stau gata origicand

La porunca dumitale... Cred c'o sa plecam curand?...
(Iese cu multi umiliatfi, pe mind Vidra se arata In altit usti, oprindu-se
fftra a fi vizut de Rfavan.)
RAZVAN (duptt a tacere)
10

15

Acest om MI% dreptate de nu m'arunca 'n robie,

Eu n'ag fi catat lumina la codru gi 'n haiducie;
De nu ma ducea norocul in umbra negrei paduri,
Pe minunata mea Vidra n'ag fi 'ntalnit-o aiuri;
De nu iubeam o femeie cu o inima semeala,
N'ag fi gsit in razboaie un nume gi-o nourt viealal...
Acest om, fara s'o gtie, m'a ridicat pan' aci:
0 Doamne ! caile tale cine le poate ghici!
Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ni-i faci o unealta,
Prin care ne 'mpingi cu 'ncetul la Oita cea mai inalta!
VIDRA (apropiindu-se)

Jul:4nel Jul:411e hatman!

RAZVAN (stringlindu-i mina)
20

Tu o oii?
VIDRA

Ti-a mai /limas

SA faci pe calea maridi un singur, un singur pas !
18

ECRIERI LITERARE, MORALE

274

I POLITICE

RAZVAN

Un pas?
VIDRA

Ca s'apuci cu fald scaunul lui Stefan cel Mare

patruzeci mu d oaste s te-aqtepte 'n ascultare,
Bucuro9i a 'nfige lancea, tn ce parte-i Va indrepta
Un deget al mnii tale, o vorbfi din gura ta!
RAZVAN (turburat)

Scaunul lui Stefan cel Mare?

VIDRA

Stefan cel Mare, iubite!

RAZVAN (punind mina pe braIul eel legat)

tii tu oare c Ttarii poart sgei otrgvite?...

Astg

rang...
VIDRA (zimbind)

to

Astg ran'a' ?... Ei bine?... Ce-i?... Sfi vedem?

Te temi de moarte, Rgzvane?... De cnd asta?...
RAZVAN

Da, mg tern !...

Nu ma temeam mai 'nainte, pang ce cu desfatare
Nu gustai, Vidro iubitg, din fagurul de-a fi mare!
VIDRA
15

A9a-i, Razvane, ca-i dulce?

RAZVAN

0, nepoata lui Mope!

Sufletul rneu Para de tine n'ar fi cunoscut de loc
Astg simire ciudatg, ce-I indeamng s doreascg
Jos la picioarele sale toatg lurnea sa priveascg!...

RAZVAN Eg VIDRA

275

VIDRA

Si numai tu ca un munte ce primqte cel de'ntai

Mfindrul soare, pe cnd noaptea st culcata peste vrti!...
RAZVAN

0 da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gramadd

Voiqte movile de-aur numai la dnsul in lada!
(Sbierea scoate capul prin uga din fund)
5

InsA rana! Bralu-mi arde... 0 sfigeata cu venin!

SBIEREA (hiaintand)

VindeIi? Daea daIi mai ieftin, eu platese acum pein.

18*

CANTUL V
MARIREA
Asa s'a WWI 0 lui Raman rdui
Ce-1 /douse pi ei lui Aron-Vodd.

MIRON COSTIN, Cap. IL

FETELE:
RAZVAN, hatman moldovenese
VIDRA
BASOTA

SBIEREA

TANASE
RAZASUL
VULPOIU
SOLTUZUL

cap itani

UN COPIL
MAI MULTI CAPITANI SI TARGOVETI

Palatul lui Mayan in Ia 9i

(Rfizasul sade ganditor, fluiernd o doia, cu capul plecat pe mita.

Mark se aud din departare Impuscrituri de tun.)
VULPOIU (intaind)

Buna ziva, capitane

RIZAWL

Ziva rea, nu ziva buna:

Unde vezi tu bunatate, &and tot fulgera i tuna?
Mai Vulpoiule, nu-i bine...
VULPOIU
5

Te prea poftesc mai intaiu

SA te 'nveti a nu mai zice nici o Vulpoiule *, nici o mi *1
Sant capitan ca si tine, si nu-s capitan degeabtt:
Te rog dar sa-mi zici de-acuma: capitane...
RAZA$UL

Mare treabrt I

to

Nu cumva sail zic o jupane* sau c boierule 0 Ce Simi!

Mai asteapta! Deocamdata pune-ti, draga, pofta 'n cui!
Leahul ne trimete 'nteurta ghiulele peste ghiulele,
Noi stam fnch4i in cetate ca dobitocul In piele,

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

280

Merinda se 'mpulineaza, iarba de pupa ma tem

Ca peste doutt-trei zile de leac n'o sa mai avem,
Si tu te gAndeOi acuma, moara-stricata! dihane !
A da lege i porunca ca eu
zic: capitane?...
VULPOIU
5

Te sperie Leahul?... Asta-i?... Apoi pe pace sa fii,

Noi ne-am Infralit cu dnii.
RAZAWL

Dar tu de unde o Oii?...

VULPOIU

Drace !
10

Vulpoiu ce nu Oie?

Asculta, sa-/i spui pe fa0,

Maria sa Aron-Voda trimis-au azi dimineala,

Chiar pe Bapta vatavul drept la hatmanul lesesc...
RAZAWL

crezi tu?...
VULPOIU

Cu buna seama! Nicidecum nu ma 'ndoiesc !...

Leii sunt gata la pace... Vrei dovezi? Ei bine, iatal....

15

Dinti cetatea Sucevei nu s'a luat niciodata

i, prin urmare, nici astazi nu se ia uor ;

Apoi Barn vatavul e un faimos vorbitor,

20

deci, indrugand a fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca,

Ca-i oiut ce fel de poama-i inlelepciunea lepasc5 ;
In sfar9it, dumanul vede ca nu-i gluma cu Razvan,
Cunosclindu-1 din aproape ca-i suflet de holoman!...
Aa dar la dracu lupta, duca-se naibei vrajmaul,
Tfirgu-i rupt, pacea-i facuta, n'ar strica nici aldamau1;
Cfirmfireasa nu-i departe: o masura doi alai
Cotnar din via domneasca...

RIZVAN V VIDRA

281

1XZA.51.714

Mai Vulpoiule...
VULPOIU

Iar 4 mai 5?

Nu po/i sa zici: 4 capitane O... Tau c'o s'ajunga la ce anal..

RiiZAWL

Bre, n'am vazut pan' acuma o faptura mai dearta,

Trasni-te-ar capitania, capitane mare fleac!
Sant sute de semne rele, iar bune nu-s nici de leac.
Hatmanul nostru, de pilda, cand intra, cand vrea A iasa...
Mereu se tot poticnete, intrand i ie9ind din casa...
VULPOIU

Dec I Astea sant semne bune!

RAZAWL

Semne bune ?

10

VULPOIU

Negre9it!

Este rail and omul cade, iar nu and s'a poticnit...

RAZAWL

Vezi a 'altceva mai este...

VULPOIU
15

Oriqicate mi s'ar spune,

Talmacind cum se cuvine, toate semnele sant bune!
TANASE (intrand)

0 veste, copii!... 0 veste !

SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

282

VULPOIU

Capitani, iar nu copii!

Te rog, capitan Tanase, ca 0 dumneata s'o tii...
Am ajuns 0 eu ()data A fiu un obraz In lume,
tocmai acuma nimeni nu vrea sa-mi Zia pe nume I
RAZASUL
5

Ce veste?
TANASE

0 veste mare. Vatav Baota 'n sffir0t

Impaca treaba cu Le0i, 0 Domnul a iscalit...
Avem pace chiar la vreme: ne lipseau hrana 0 pravul
Nu era chip a mai merge...
VULPOIU

IsteT mai e 0 vatavul!

10

RAZASUL

Cu Le0i? Asta-i nemical... Mai este Turc 0 Tatar

VULPOIU

Haida-de ! Ei sint departe... Grije le porii in zadar...

TANASE

Ba nu-i vorba ca-s departe ; dar Le0i se 'ndatoreaza

A ne tocmi 0 cu dan0i...
RAZAWL
15

Cine-i nebun ca sa-i creaza!

(Afara se aud strigate: O. trAiaseA Aron-Voda)
VULPOIU

Aron-Voda sa traiasca... Auziti, ce chiu? ce zvon?

Mult mai iubete norodul pe Maria sa Aron!

RAZVAN $1 VIDRA-

TINA SE

to

Adica, orice s'ar zice, e un Vocra cum se cade;

Pe sArAcimea o cruO, pe cei cu caftan Ii rade,
Iar nu lasA pe ciocoiul, far& fund 0 Ara dop,
SA despoaie toatA Tara, cum fAcea Petrea cel Schiop!...
InsA nu-i lucru temeinic a norodului strigare,
Skit bAtrAn. Vfizui cam multe... Strigan al-pi 0 mai tare:
SA trAiascA LApupeanul, 5i-1 viclenirA urit;
Despot-Vod s'A trAiascA, 'apoi mi I-au omorit;
SA trAiascA Stefan Toma, 0-1 gonira ca pe-un cane;
Ioan-Vod sA trAiascA, pi-1 dete 'n ghiare pfigAne...
Intr'o clip Lapuneanul, Toma, Despot 0 Ion

FurA sus 0 jos d'odat... Vai 0 de VodA Aron!

Una crede Vali& gpune, iar face din zApAcire
Necrezute i nespuse: aari.RoniAnul din fire.
RAZ E$UL
15

Bine-ar fi s'avem odihna! Dup ce dela divan

Mi-am cAtigat judecata, multumitA lui RAzvan,

Cum a mai sbura, bdi%, srt-mi mai vhz de rAzAie!...

VUIPOIU

este greu, capitane, ca sA spui o nerozie?

Eu unul, din ziulica de cAnd m'am cApitAnit,
Uitat-am nu fazAia, ci chiar codrul inverzit!...
S'aice-s ca 8i 'n piklure, avAnd puterea de-a face,
Fara fricA de pedepse, tot ce vreau 0 tot ce-mi place.
Neghiobii, ce nu m'ascultA, stau la panda' de-i ochesc,
S'apoi mi-i iau la bAtaie, mi-i inchid i mi-i globesc...
&Intern oameni, cApitane, pentru cari totul e lesne,
CAci lumea cea mai mAruntA nu ajunge nici la glesne.
Venit-au apa la moarA! Vom mAcina cat putem:
S ne folosim de timpuri cAnd altii de noi se tem!...
Ce sA te mai plAngi atfita penteun paiu de rAzA0e,
CAnd acuma Tara 'ntreagA e pentru noi o movie !...
Nu

20

25

SO

283

284

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RXZVAN (intrA foarte turburat)

Bine a santeli aice!... Unde-i Vidra?... AscultaIi!...

Mergeli!... Pe tali capitanii pe data sa mi-i chemali!...
Eu v'arn fost ca eun parinte!... Adunali-i mai In pripal...
Timpul sboaral... Mai de grabal.., Inteo clipa! Inteo clipal...
(iese prin up din stAnga)
VULPOIU
5

Ha, ha! InIeles-a0 oare vr'un singur cuvant macar?

MA tern a hatmanul nostru e cu trei roate la car...
R./124UL

Ce-ti spuneam eu dineoara? Tot la vorba ceea vine:

Poticneala-i mare lucru... Mai Vulpoiule, nu-i bine!...
VULPOIU (furios)

Mai? Iar mai?

TXNASE
10

15

Noi pierdem vrernea, tot la fleacuri Inirand...

Haidern! Pe toci capitanii sa-i adunam mai curand,
Hatmanul oie ce face. El Invala, el raspunde.
Este datoria noastra ca sa-I ajutam oriunde...

Eu oiu ca 'n iara Moldovei unul e Razvan, ma jur!

Neat ca-i Tigan... La dracu!... Asta-i singuru-i cusur!
(Ies toni prin up din fund, pe and pe cea din stAnga intrA RAzvan ili Vidra.)
RXZVAN

Da! S'au Impficat cu Lqii...

VIDRA

i cu paganii?...
RXZVAN

Fireoe!

RAZITAN

I viDRA

285

VIDRA

Trebuia tu sa-i dai sfaturi. , .

RAZVAN

Dela mine nu primeOe...

Atfita-i mai rau! Iubito, cata drept In ochii mei 1
Drept !... Aal... Spune-mi acuma, nu citeoi nimic In ei?
VIDRA (cu nedumerire)
5

Sant tulburi...
RAZVAN

Tulburi?... Atka?... Foarte bine! Vrea sa zica

Nici Aron-Voda in ochii-mi n'a putut citi uemic
Ochii mi-au fost cu credinVa...
(stranglind pumnii si cu glas tnnecat)
10

Vidro ! Vidro !... Eu voiesc

Negre0t una din doua: sau moarte, ori sa domnesc
VIDRA

Asta-i i dorinta Vidrei... Insa trebuie amanata...

Nu-i timp...
RAZVAN

15

Astazi, asthzi, ast-azi; sau astazi, ori niciodata !

Aron se 'inpaca cu Le0i l cu ajutorul lor
Se 'ntareoe la domnie, pe cand eu sughic i mor !
Aron se 'mpactt cu Le0i, i sabia-mi nu mai poate
Prin dumani s m slveasca, iar slava duce la toate!
Aron se 'mpaca cu Le0i... Fara nume, far5 tron,
Ce fac ,eu? Raspunde-mi, Vidro!... Aqa dark jos Aron!
VIDRA

20

Nu te grabi, ma 'ngrijeoe o presimIire ciudata,

Si presimprea femeii nu se 'npala niciodata.

286

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN

Vorbe seci !
VIDRA

0 nu, Razvane! Chiar astazi eu am visat

0 vedenie grozava, un lucru infricopt
Maica ta 'n haine cernite din mormant papa spre mine,
Ochii-i se 'nnecau in lacrimi, pieptu-i gemea de suspine,
durerea-i plamadita cu mania la un kc,

hni striga din gura-i moarta: piei, nepoata lui Mope I

RAZVAN

10

15

Vise! 0 nimica toata! Luptatorul, care 'n viea

Intalnwe la tot pasul Insa0 moartea fala 'n faVa,
Incat i se par acuma d'o potriva morp i vii,
Nu-I tulbura o naluca ce sperie pe copii I...
Tapoi unde-i acea Vidra, care-mi tot spunea odata
De-a nu fi ca mici parae, ci ca Dunarea cea lata?
Unde-i acea Vidra, care zi i noapte ma 'uvala
Ca pan' i iubirea rii e pofta de-a se 'nalTa ?
Unde-i acea mare Vidra, ale careia cuvinte,
Ca o samanta marunta, imi cruleau adanc in rninte,
$i din tainicele brazde ale sufletului meu,
Prinzand radacini cu 'ncetul, desvelindu-se mereu

20

25

acuma deodata, pline de suc 0 de vie*,

Razand de viscoli, ca bradul incins cu sute de brala ?
IeBie

Unde-i Vidra ?... De 'nainte-mi sta un chip trenturator,

Ce de spaima crede 'n umbre i plange de spaima lor...
Ap ? Tu, ce-ai fost in stare, cu 'mbranciri necontenite
Pan' la marginea maririi sa m'aduci pe nesim/ite,
Tocmai astazi, cand ajungem la doritul nostru mal,

Te 'ngrozqte faIa marii ce ridica val pe val?...

Afla dara, ca degeaba unda muge, vantul geme ;
Razvan, impins pan' aice, de furtuni nu se mai teme,

RiZVAN $1 VIDRA

Si efilcand cu desperare peste undfi, peste vant,

Va vti sfi meargfi 'nainte: sau la tron, oH la mormnt!...
(Intra Rampl, Vulpoiu, Tlinase ci mai multi capitani)
VIDRA

MA due sa. ma 'nchin, Rfizvane... Numai In zile de goana

Omul uitfi necredinIa vi 'ircelege o icoanal...
(lose)

CAPITANII
5

Sa. triqti!
RAZVAN

Nu-i tiznp de vorbe!... Pe calla viteazul Mihaiu

Sca Ida' Tara Munteneascii, dela Giurgiu pfinla plaiu,
In sangele de nal:larch' al urdiilor pfigane;
Pe cand Jigmon Ungureanul, la hotarele romane,
10

15

20

Pas Cut cu noi impreunA de varpcle veninos,

Ivi pune pieptul In lupt pentru crucea lui Hristos ;

Pe cand Neangul, Francul, Papa, Ifirile erectine toate,
S'au unit ca sa doboare spurcata pfiganatate i
Numai Levii cei sburaalnici sant cu Turcul Inlelevi,
Iar Domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la Levi!
Sante-0 Romani, vi Romfinii n'au suferit niciodat
Pe fruntea Domnilor ca'rii macar o singua pat!
Un Vodd-i un fel de doftor, vi norodul, fraIii mei,
Nu-i dator sa fie jertfa doftorilor celor rfii!...
M1141 bomni avuse Moldova ; cei buni au domnit o vienfi,
CeilalIi au purtat cununa o singur dimineala ;
Cfici fficndu-se luminfi vi soarele fiind sus,

52

Poporul da jos pe-aceia pe cari poporul i-a pus !...

Un Vodfi, ea orivicine, Ivi ia plata dup fapta...
M'ati Inteles? Vremea trece...

287

288

SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

CAPITANII

Jos Aron!...
RAZVAN (arAtand uga)

Tara v'ateaptA!
(CApitanii ies, afarA de Vulpoiu 0 de Tanase)
VULPOIU

SA-1 ucidem?
RAZVAN
5

Nu, lAsati-11... Domnii and nu mai domnesc

S'aseamfinA cu strigoii: ei umbra', dar nu trAesc...
VULPOIU

Bine!...
RAZVAN

Dup4 ce-1 yeti prinde, sa daIi semne din pistoale!

VIJLPOIIJ

'apoi srt facem ca norodul A se scoale

S'adunAndu-se cu gloat, mic 0 mare pe maidan,
SA sbiere dobitocwe: trAiascA Vod RAzvan!...
In-ce1eg!...

to

RAZVAN

Pe BartA...
VULPOIU

$tiu! Cu dnsul voiu avea chiar eu a face:

De mult 11 pfindesc de-aproape, ca nici de fricA nu-mi place!...,
(iese)

TANASE

0 A plec 0 eu indat, numai o vorbA Ali spui...

15

Faci rAu!...

RXZVAN SI VIDRA

289

RAZVAN

De ce?
TANASE

Apoi bine, nu se cade orivicui

A vedea pe scaunul larii...
RAZVAN

Ce 'nsemneaza?...
TANASE
5

Proasta minte
Ar vrea sa 'ndulceasca vorba vi. nu gasevte cuvinte...
Da-mi voie sa-li spui pe faVa ...
RAZVAN

Spune verde, mov Tams!

TANASE

Despot fu Grec, Ioan-Voda fu Armean vi Iancu Sas...

10

Dar orivicum pan' acilea, din mila dumnezeiasca,

Noi n'am avut niciun Voda... vtii! Tara o sa carteasca.

Ce sa-i faci!... Mai bine batman. Sa nu fi fost tata-tau... !
RAZVAN (incruntat)

Cum?...
TANASE

Apoi de! BatrfineIe!... Sa ne ierte Dumnezeu!...

(iese)

RAZVAN

(se arazA cu capul plecat pe mAini, apoi se scoalA, face In Were citiva
pasi prin odaie, se opreote pe loc)
15

Nu-i greu Inca patru zile de-a fie mai lupta 'n cetate
Pan' ce tabara lui Jigmon va lovi pe Levi la spate...
19

SCRIERI LITERARE, MORALE

290

I POL1TICE

D'ocamdatk pan' atunce, nu ne temem de pagani:

Ramazanul lor mai Sine tocmai dou5. saptamani...

M'am gandit bine la toate... Cate griji 0 cite trude

Numai ca s'apuci domnial...
(en tulburare)

Dar pistolul nu s'aude!...

(ascultAnd)

Nu!... Tot nu!...

(Isi freacA fruntea, se aseazA iarAsi pe divan si pleacA capul pe m Aini)
VIDRA (intrAnd bleat)

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!

Steaua lui RAzvan e mare: increde-te 'n steaua tal...
Fii bfirbat in orice soarta; 0 'n ctidere, i 'n izband,
113

Privind cu sangele rece la rasplatii sau osanda I

RAZVAN (sculandu-se)

Tu n'ai auzit pistolul?

VIDRA

15

De nu vei avea noroc,

Blstemul o s izbeasa pe nepoata lui Mosoc,
Care din cupa maririi s'a strlduit sa te 'mbete.
Si nici ea nu-i vinovata! Nu!.... Sant neamuri cu pecete
In cari Dumnezeu sh.'dete vr'un bine sau vr'un plicat,
S'apoi tori d'acelaqi singe 11 motenesc ne 'ncetat!
Neamul lui Mosoc nu poate s'aibri alta.' cugetare,

Deck numai-numai-numai vapaia s'ajunga mare !...

RiZVAN
20

Tu n'ai auzit pistolul? ... Pistol !... Nu 1-ai auzit?

Spune 1
(cu furie)

Ureche! Ureche !...

ItAliZVAN $1 VIDRA

291

(afar% se aude o ImpusaturA)

A! De-acuma s'a sfar9it!

Sant Domn! Traiasca domnial...
(eu anwirleiune)

Cat de lesne, cat de iute

Se rastoarn Domnii rarii, cel mult in zece minute!
(etttre Vidra)
5

Dar tu nu mai spui nemica? Mai dinioara mi-ai zis

Nu vtiu ce... ba mi se pare... de!... imi povesteai un vis...
Mai spune-mi-1 Inc'o data...
VIDRA (Ingenunehind)

fp mulomesc, Doamne Sfinte,

C'ai auzit cu 'ndurare o rugaciune fierbinte!...
(se scoallt)
to

15

Crezut-ai dark Razvane, ca se poate speria

De nite deerte vise chiar o inima c'a mea?
Gandit-ai oare, iubite, c'o naluca muiereasca
Ar putea glasul maririi in pieptu-mi sa-1 nabueasca?...
Vantulewl, ce-adiaza printre vile din lstar,
Rmane Mit' putere in faTa unui stejar,
Pe care numai furtuna II sgudue 0-1 sfarama.. 4
RXZVAN

Furtuna?
VIDRA

Cea nlai cumplita!

RXZVAN

Evti Doamna, Vidro...

19*

292

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

VIDRA

Mut marnal...
Aici copilul se misca... Singindu-1 In semul meu,
Uit toate :pi vad acuma, vad ca-s femeie si eu!...
(afarA se aud strigate: sli trAiascA RAzvan-Voda)
RAZVAN

Asculta, iubito Vidr! Asculta, scumpo solid...

SAngele nostru din leagan va mosteni o domnie!...
(intrA

oltuzul gi mai multi tArgoveti)

'OLTUZUL (inchinAnd lui RAzvan pe o tabla de argint struguri i

spice de grail)

Dupa datina strabuna, ramasa dela mai mari,

Eu, soltuzul ot-Suceava cu cei doisprezeci pArgari,
Alesi ca sa fim In fruntea targovetilor d'aice,
Dorim Mariilor Voastre ani mul-ci si vieaca ferice,
10

kat A 'ncingqi Moldova, asemenea unui brau,

Numai cu livezi de struguri, numai cu cAmpii de grill;
Caci norodul, &and domnia, se multumeste cu poame,
Ca sa nu piara de sete si A nu mom% de foame,
RIZVAN

Primesc din mAinile Noastre prinosul de bun ogur,

15

'a fi parintele lrii fagaduesc si ma jur:

Nu voiu uita- niciodata, c'a RomAnului tarie
Este plugul si cAntarul mai pre sus de boierie...
$OLTUZUL

20

Tot dupa vechi obicee, pastrate din veac in veac,

Ales-am din sAnul nostru baiatul eel mai sarac,
Pentru ca Mariei Tale din gura-i copilareasca
SA dea, MI% sa se teama, o povata batrAneasca...
Copile, saruta poala Imbracamintei domnesti,

Si cum vei putea mai bine, oraIia s'o citesti!

R1ZVAN SI VIDRA

BAIATUL (dup l. ce szlruta mana ce-i Intinde RAzvan)

Maria Ta!
Nu te supara,
Ci fii bun a ne asculta!

Ii vom spune cam multe

5

$i marunte,
Dar tot lucruri plficute,
SA fie drag ori6icui sA ne cumuli%

0 suta de ani sA domne6ti,

Pe du6mani si-i birue6ti,
10

Pe vrAjma6i s1-i pedepsepi

Pe -Turci

SA-i pui n furci,

Pe 'Mari
15

20

SA-i pui In pari,

Pe Legi i pe Cazaci
SA-i dai la draci,

Alta sA nu le faci;
Pe Unguri i pe Nemti
Tot acolo sA-i trimeti:
S'a la mai depute,
aibA parte,
Ca toti
S'a6a Inainte

25

Ca toti sA 'nvete minte,

S'a6a randuri-rinduri
Ca tori sA se puie pe gAnduri!...
Dar cu Moldovenii tai,
MAcar de-o fi i rAi

30

Maria Ta sA fii bun cu ei;

5i de-i vedea unii i desculti,
Maria Ta tot sA-i asculti;
CAci norodul e cam nazdrAvan:

35

Face multe pozne Inteun an;

tara-i cam nebunA:
Face multe pozne i 'ntr'o lunA.
Ba la 'ndemilnit
'ntr'o sAptamanA;

Iar de nu te-i pAzi,

Chiar Intr'o zi
Multe-i auzi!

293

294

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

RXZVAN (clindu-i o punga)

Destul! Sa traiqti, baiete !...

(intri RAzagul, Tnase 0 mai multi capitani)
RIZASUL

Maria Ta! Sfinatate!

Ispravit-am toata treaba fara multi greutate;

a

P'Aron-Voda la raboare In spatarie 1-am pus;

Boierii, Mitropolitul, pe to-0 la palat i-am dus;
Mai In sfar0t, lucru-i gata!
RXZVAN

Unde-i Barth?
RlizA.5m,

El are
Pe Vulpoiu cu toata ceata de vanatori in spinare.
RXZVAN
10

Bine, dragii mei tovar501... Stapanirea-mi in curand

La to-ci 0 la fiecare va da rasplata pe rand...
SBIEREA (intrand iute, speriat, pierzind rtisuflul, cu o Mita in mtua)

Jupane!... Marite Doamne!... Scapa-ma! Norodul prada!

Sinete, zapise, sara, lumea-i In aceasta lad& !...
RXZVAN

15

Lini0e0e-te jupane, Avereali chiar pe maidan

0 poli rasa fara grija In zilele lui Rfizvan...
SBIEREA (rAsufland mai ufjor i. fAcind sernnul crucii)

In lada tot e mai sigur!.... Para luIa cere paza:

Mai bine s'o /ii sub cheie, ca nimene s'a n'o vaza...
VIDRA

Doamne, solule, stapane! Nu ma mai pot opri!...

Intr'un glas cu sara intreaga, viu ali ura 0 a-si dori

RIZVAN E}I VIDRA

0 domnie fericita... Ba Inc' aq mai vrea ca mane

Tu sa legi inteo cununa. toate Ifirile romane,
Incat dela Marea Neagra pan' la falnicul Carpat
Stt nu domneti ca un Voda, ci ca Razvan fmparat!
CAPITANH
5

Da, da, da! Imparatie!...

TANASE (trist)

Ar fi bine d'ocamdata
Sa ramnem cu Moldova!
SBIEREA.

10

Ce om fara judecatil I
Dar Moldova-i saracita 1 Nu-i chip altfel s'o carpeoi
Decat unind laolalta mai multe tari romane0i...
Dotal. 0 doua fac patru: cea mai dreapta socoteala...
RAZAWL

Vulpoiu avuse dreptate... Nu mai cred In poticnealal...

Toate semnele sunt bune!... Maria Ta, la palat
Ne-a0eapta Mitropolitul cu toti boierii din sfat...
RAZVAN
15

SA' mergem! Voiesc acuma din gura domniei mele

Tara s'auda nadejdea d'a scapa din zile grele.,
SBIEREA (cu umilin0)

Stapane prea-milostive, unde-i merge, merg 0 eu:

Lacla mea e 'n siguranca numai langa Domnul meu...
(Tap se pregitesc a iesi)
VTJLPOIU (intra eu spaima)

Pierduti!...
TOT!
20

Ce veste?

295

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

296

VULPOIU

Vatavul...
TOTI

Ce-i?...
VULPOIU

Barth...
TOTI

Zi!. ,.
VULPOIU

Tradare!

Scapa din mainile mele, deschise poarta cea mare,

Leii au umplut cetateal...

(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexie)
RXZASUL (cltind din cap)

Poticnealal...
TANASE
10

Eu 9tiam
Ca nu se cadea s'apuce scaunul Tarii mice neam.
VIDRA (lutind pe Rfizvan de minA)

Iubite! Nu sta pe gancluri... Mid soarta te prigonqte,

Fii mandru chiar in cadere!...
CAPITANII

Maria Ta! Poruncete!...

VIDRA

ce s'atepta/i voi oare dela viteazul Razvan,

Deck paloul in mana, i 'nainte la dupnan?
Si

15

RXZVAN SI VIDRA

297

RAZVAN (scWind sabia)

Sa traiasca neagra moarte! Ne cunoWem foarte bine !...

Cine vrea s'o stranga 'n brate, iata calea! Dupa mine !...

Moartea-i mireasa,
Mormantu-i cask
Vierrnii sant nagi
Hai la vrajmagi I. . .

(iese urmat de apitani)

VIDRA

10

Moarte !... Moarte !... Dar se poate? Moult' oamenii cei mici,
Precum calcaiul turtqte muproiul de furnici;
Omul Irma, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte,
Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismap moarte !...
(se gandegte)

15

Dumnezeule puternic ! De ce mai faci uriai,

Daca 'n rand cu tori piticii, prada morlii vrei sa-i lai?
Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara:
Vulturul traete veacuri, iar musca de-abia o vargt,
numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osandeti
Ca sa moara d'opotriva cu mutele omeneti!...
(se cutremura)

20

0, nu, nu! Razvan mi moare !... Oxide paiu In asta lume

Trebui s'aiba vr'o ursit, o lint, vr'un scop anume,
La care-i dator sa mearga, de vantul sorlii Impins,
i cade numai atunci &and este semnul atins !...
Calea lui Razvan e lunga i. cle-abia se desfapargt:

Pan' la capat e departe... Razvan nu poate a moara!

Nici chiar Dumnezeu el Insu0 nu schimba ceea ce-i scris !...
(iute)

In genunchi, Vidro !...

(Ingenunchiarli gi ridica ochii In sus)
25

Iertare !...

298

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

(cu spaimi, punind mina la ochi)

Visul men !. , . Grozavul vis 1...

(sculindu-se cu tide)

Si de ce eu stau aici, cand Razvan fnfrunta focul ! ? ...

Da/i-mi arma ! Langa dansul, In primejdie mi-e locul.. .
(se repede la armitura de pe perete gi se opregte)

Dar copilul meu, o Doamne !

5

(se cutrernuri)
Ce-aud ?

(Din spatiu risuni o voce ca un ecou:)

Dar copilul meu ?

(Vidra cu groazi Igi intoarce fata spre uga, ca gi and ar vedea pe
cineva acolo)

Muma lui Razvan !... Ma 'ntreaba ... Si ce-i pot raspunde eu ?

(Maud semnul crucii)

Piei, naluca, piei ! Sant mama!

(face un pas Indirit)

Nu te-apropia !
(risuni iarigi ecoul):

Sant mama !...

10

(Vidra sdrobit de emotiune se aruna pe divan)

Ea vrea dinte pentru dinte ! Muma mumei cere sama !. ..

(face o migcare gi se scoali cu energie)

Oare nu mai sunt eu Vidra ?

(abituti)

E cumplit al mumei dor !...

(Pe prag apare Rizvan, greu rinit, tinut de Vulpoiu gi de Rizag. Vidra se
repedc inainte-i)

A 1 Scapat ! Ce fericire ! Tu!

RAZVAN

I VIDRA

299

RAZVAN (cu glas slab, pe- and Vulpoiu i Ritzaful fl pun pe divan)

Am biruit i mor1._

(arAtind la cadavrul lui Sbierea)

Nu-mi ziceai tu oare Vidro, sa fiu Intocmai ea Sbierea ?

Eu cu cinstea 9i marirea, el cu prada i averea!
(Vidra Ingenunchiaza 0-0 ascunde &tit in miini)

Dar ce-i mai trebuie acuma mii de galbeni in gramezi?

5

Ce-mi folose9te domnia2 Pe-amandci aci ne vezi

Praf, pulbere i cenu9al... Nebuni ce din lacomie,

El pentru o biata lescae, eu penteun ceas de mandrie,

Necruland nemica 'n lume, ne9tiind nemica dant,
Uitam ca viaIa-i o punte dintre leagan i mormant I
(eu durere)
to

Mi se 'ntuneca vederea, dar vad ceva de departe...

0 jumatate din mine de cealalta se desparte...
Ah, veni%i, venici cu
Unde-i batranul Tams?
RAZMUL

Aparndu-te pe tine, mort In lupta a amas !

(Vulpoiu plinge)

IlliVAN (in agonie)

Tigan!... Tigan!... Apal... AIA!

(wide mort peste Sbierea)
RAZASTJL
15

Deck o a9a domnie,

Mii de tunete, mai bine-i un petec de raza9ie!
Smeul smeilor sa 'neapa Inteo 9chioapa de mormant!...
VULPOIU (cu spainatt)

Nu vezi ca-i moart i Vidra? N'a zis un singur cuvant,

Nicio vorba, niciun tipat, privind pe Razvan ea moare!...

300

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

VIDRA (sculAndu-se linigtitA)

Voi putei vorbi 'a plange!.

VULPOIU

Doamnfi
VIDRA

Pe voi nu va doare!...
RAZAWL (en furie)
3

Dar tu 1-ai ucis, ciocoaich! Tu la moarte 1-adusei!

0 sfi mi-o plAtwi acuma, tune-fulgere!
(Scoate cuitu1 i voiegte s'o loveascA)
VIDRA (cu sling() rece arAtAnd la ugA)

SA 141
(11Azagul lAsA raAna In jos gi, pleacA capul)

ES

t
P

,
.

;",

"

ALEXANDRU HASDEU
(1811

1872)

Portret in uleiu, coleqia Academiei Rom lite

ADDENDA

POEZII
ELOGIUL CASTRATIUNIP)
D. Flechtemnacher e rugat a aranja muzica, aci attlel...

Intr'o istorie turceasei

Citit-am pe'ntre flori de cue,
C'oricine burta vrea si-i crease&
Pe data faci-se eunuc.
D'aceea, domnilor, d'aceea
Sunt nacajit ,i tulburat:
De mult z22.5 sbuciumg ideea

Cu orice pre% sli fiu castrat!

io

Un pfintecu% ce nu te lasa
S'aibi alta grija de nimic,

Ili di un aer, ca nuli pasa

De omul slab, celi pare mic.
D'aceea, domnilor, d'aceea

Sunt nacajit 0 tulburat:

15

20

De mult ma sbuciuma ideea

Cu orice pre% sfi fiu ca... Strat !
Istoria turceasca zice
C'au fost eunuci viziri i pali,
$1na1ta Poarta fu ferice
Avnd la dam& oameni grai.

2) AghiuKt, an II, n. 10 [8 Ianuarie 1866], p. 78; semnat:

u.

304

SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

D'aceea, domnilor, d'aceea

Sunt nActijit 0 tulburat:

De mult mA sbuciumfi ideea

Cu orice (pret] et fiu castrat f

5

S'apoi eu unul crez ca'n dogma,

CA individul rotofeu,

Murind, In rai va merge toema ...

Si
., raiui nu e'n drumul meu.
D'aceea, domnilor, d'aceea
to

Sunt nAcijit 0 tulburat:

De mutt mA sbuciumA ideea

Cu orice pre% sA fiu ca ... Strat!.

Soria in ziva de St loan.

ADDUNDA

805

UN VIS1)
Miezul nopcii s'a lyit
,Fi prin lume-a reispanclit
Ceata vieurilor &Lae:
Visuri negre, V8uri albe,
Ce Inge; Ind pllnifen zori

Pe armanii muritori.
Arecsandri.

Deputatii vin la treabli,

Ca EA primeascA degiaba,

Cte doi galbeni pe zi;

g

In dealul Mitropoliei
Viitorul RomAniei

Curand se va limpezi.

De grabs usa'n laturi dati,

SA intre domnii deputaIi!

De 'nal, ei nu vor si creadi

10

Ca %am se administreazi:
Voesc un aspru control!
Comisii parlamentare
Se trimit din Adunare
SA dea Guvernul de gol.

15

De grabil usa'n laturi dati,

SS

intre domnii deputa-ci!

Camera ip c Stege
Finaniele nu 'ncelege,

Deqi-i altfel bun Met;

1)

Aghiufd, an II, n. 11 [16 Ianuarie 1864] p. 81-82.

20

306

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Dela el dan/ul se 'ncepe...

Cauza lesne se pricepe:
$ti-0 cri banii-s cu magnet 1

Degraba uria'n laturi da/i

5

SA intre domnii depute-0 !

Apoi se trece la Culte,

Unde se zice cii multe
$i mari abuzuri s'ascund ;
MonAstirile 'nchinate
10

Trebuie din scurt apucate

Panfi'n al lazilor fund.

Degrabil liven laturi deli

SA intre domnii deputa0 I
15

20

25

Acuma haidem la trupe,

Cat a nu ne 'ntrerupe:
Faci poate vom gasi
Dela fan, dela ciuboate,
Dela remont, dela toate,
Vr'un clenciu d'a ne folosi.
Degraba usa'n laturi da-0
SA intre domnii deputa/i !
Nici chiar Orbescul nu scapi !
Ii vine rAndul s 'ncapa
Si dansul la rAfuiri:
SA dea Camerei pe seamil
Spre-a se zeciui la vamil
$osele, poduri, clAdiri.

Degrabl tqa'n laturi da/i

SA intre domnii deputa/i!
30

35

Acuma dup'atata trud

Boierii crap de ciuda
Ca nu mai au ce cfita ...
Cer cuvant unul strigarA
Partea penitanciarA
Uitargm a constata.

ADDENDA

807

Degraba usen laturi dali,

Sa intre domnii deputaIi I
Cinci comisari se trimete,
s

Panu, Sturdza si Rosetti,

Iancu Ghica si Stirbei ;
Inchisorile s a vaza,

De-s bune, de aunt in pa za,

Si costa pe an call lei.
so

15

Degraba usen laturi dali,

Si intre domnii deputa/i !
Visul aci se sfarseste :
Un purice ma trezeoe :
Incat chiar f ara sa vreau
Am lasat in puscarie
Cinci capi din Oligarhie,
Inchisi prin refrenul meu I

Degraba usa'n laturi chili,

Sa intre domnii deputati !

20*

SCRIERI L1TERARE, MORALE ki1 POLITICS

808

EVLAVIA1)
Sunt un calugar pacfitos

Ascuns supt trista rag:

5

Imi place vinul spumegos

&Unbind colea pe mass;
Beau eel local din poloboc,
Din sticlgt

malvazie...

*i toate astea la un kc
Fac eii-la-vie !
10

15

Stint un calugr cersetor

Purtfind desagi pe spate:
Intrec in efirti pe-un cartofor,
Intrec pe zece, hate !
Lanscnetul, stosul, orice joc
Primesc cu veselie...

*i toate astea la un loc

Fac eii-la-vie !

20

Sunt un calm& umilit

In cap cu comiinacul:
Supt chip de puica de iubit
Ma 'mpac cu insusi dracul;
Pe Tinca o sfirut cu foc,
Pe Safta cu belie...
Si

toate astea la tin kc

Fac eii-la-vie !

1)

Aghiuld, H, n. 13 [Februarie 1864], p. 97-98.

ADDENDA

Sunt un &Mugr ar' de neam

In mnii cu metanii ;
Nemic mai slant pe lume n'am,
Nemic mai sant ca banii;
Cfici banii imi aduc noroc
In orice-mi place mie...

Si toate astea la un loc

Fac eii-la-vie!

309

310

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

D. COGALNICEANIP)
1..

Lui Rosset
Zice el:

0 sa vezi
Zice el
5

Ca al men
Zice el
Minister
Zice el

Va urma
to

10

Zice el
Orice sfat
Zice el
Ce-mi va da
Zice el

Foaia ta
Zice el.
2.

20

Lui Boleac
Zice el:
Sa ma crezi
Zice el
C'ori,icand
Zice el

Fit orice
Zice el
1) Aghit4d, II, n. 14 [13 Februarie 1864J, p. 111.

ADDENDA

Cu Rosset

Lee el
Bunt duman
Zice el
5

lar al ttiu
Zice el
Serv plecat

lice el!
3.

La boieri

lice el:

it:

Sunt boier

lice el:
La -Omni
15

lice el:
Sunt Oran
lice el:
$i.

20

oricui
Zice el:

Tiu cu voi lice el...

mereu
Zice el
Zice el

lice ell!

3t A

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

312

0 DO INA PO STUMA 1)
Nu aveam o 9chioapa de parnant sa-mi fie
Locul meu... acuma-mi stapanesc mormantul;
5i nu Indraznelte ciocoiuI sa vie
Sa-mi stoarca pamantul!
5

Alergam ca vita, manat de porunca...

Ma desfat acuma'n ticna boiereasca:
Ar vrea 9i nu poate ciocoiul la munca
D'aci sa m'urneasca!

Ma lakea boierul... acum nu ma bate

10

Nici vantul, nici raza fierbintelui soare;

Timpul n'a 'tars Inca semne de pe spate,
Dar nu ma mai doare!
Imi lipsea cama9a pe ger i pe ploaie
Gaud 9edea ciocoiul rang& calda-i vatra;

15

Acum port o haina, care nu se moaie:

Tarana i piatra!
FraIii i copiii, ce-au ramas In Okra,

20

Din a lor durere auzindu-mi cantul,

Dela ciocoime atata sa ceara
Cat mi-a dat mormantul.

1) Aghiulii, an II, n. 15 [20 Februarie 1864], p. 113.

ADDENDA

DRUMUL DE FIER 1)
FrunzA verde buruiene,
Sfi traiascfi Mavroghene!

De cAnd drumul cel ferat

De Camera s'a votat,
Fiecare deputat
Vr'un pepheq a cAoigat 1
Frunza verde treanca-fleanca,
,Sfi traiased Salamanca!

10

Nu-i destul c'avem ciocoi;

Ne mai trebui laniuri noi:
Sfi tot curgfi ca 9iroi
CArduri de straini la noi!
Fruned verde buruiene,
SA traiasca Mavroghene!

15

wild la plata inzecit

Decum alIii au plfitit,
0 s'avem un drum pocit,
Cum nici nu s'a auzit.

20

Frunzfi verde treanca-fleanca,

SA traiasca Salamanca!

Tara strigi pAn'la cer,

Oameni'n robie pier:
Cerem legi dela boier...
El ne da un drum de fier !
1) Aghiug, an, II, n. 17 [5 Martie 1864), p. 129.

313

SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

31(

ODA LA PLECAREA D-LUI BOTEZ-FLORESCU,

SUPRANUMIT 0 TOLOLOI #1)
De astrizi inceteaza toate,
Si Camera nimic nu poate:
Nici sa mai cerem in zadar !
Deci luni patru pin'acuma
5

Ea a lucrat la drojdii numa

Si i-a ramas de lucru spuma...
Dar
Cum oare Camera sit faca
Cand Tololoi la /eara pleaca?

to

D'acuma chestia rurale

S'a spravalit d'a dura 'n vale:

Nici sa mai cerem in zadar !
Desi mereu taranii sbiara,
Desi de mult intreaga .ceara
Is

E in primejdie sa piar5...
Dar

Cum oare Camera sa faca

Cand Tololoi la Vara pleaca?
20

Ma creaza cineva, nu creaza,

.
Budgetul nu se mai voteaza:
Nici sii mai cerem in zadar !
Desi Guvernul nu mai stie
Prin ce minune sfi se Ve
Ffir'o lescae 'n visterie ...

1) Aghiugi, an II, n. 17 [5 Martie 1864], p. 131.

ADDENDA

Dar
Cum oare Camera &a faci
Cnd Tololoi la Tear& pleura
5

Reforma cea electorali

,51 cea constitutionalfi...
Nici sli mai cerem In zfidar I
Sta Adunarea 'n nemiscare
Lipsindu-i omul sttu cel mare

Cu capul gol ca o spinare...

io

Dar

Cum oare Camera sit faci

Cand Tololoi la %Rail pleaci?

315

SCRIERI LITERARE, MORALE tg POLITICE

316

TREISPREZECEP)
0 balacki in genul lui Schiller
1.

Dela Gala0 la Kfirtimti

Cnd drumul dfirmatu-s'au,
El cu condi%ii boiereti
5

In antrepriet datu-s'au,
Ca sti se &di o losea !
2.

10

Coconul Lascar Catargiu,

Mufluz c'un mare pfintece,
Tot pltmuia de timpuriu
Cum punga A i-o vindece :
El antreprizti a luat !
3.

Ministrul, ce p'atunci a fost,

Ceruse o gareinVe ;

15

Dar Catargiu nu-i tocmai prost,

Ctici dete drept cvitantie :
Mispunde toatii starea mea ! 6.

1) Aghiugi, II, n. 18 [12 Martie 1864] p. 143-144.

ADDENDA

4.

D'aci el banii a primit

Din visteria Statului,
S'acum se pune pe gandit
La tactica furatului:
s.

SA dreaga ffir'a cheltui!

5.

Pe'n fabrice dela Gala '0

Sunt case ce se leapaclii,
$i care dela fabricanti
Oricine vrea
le capata
10

Cu preluri ca 0 far' de preI!

6.

Coconul nostru cum sosea,

Ia case dela fabrica,

Si face, frate, o psea

Ciclopica, cantabrica,
15

Numeasc'o singur cum va sti!

7.

Dar oase lucru indracit!

Tot nu ajung de-a-binele ;
20

Si drumul nu s'a ispravit:

Mi-I rad pan' si gainele...
Habar nu are Catargiu!
S.

Istoria nu s'a curmat ;

D'aci sa vezi frumoasele !
25

Ministrul eau s'a tntartat,

S'au 1ntartat si oasele...
n'o sa ghiciii In veci !
Ce-a fi,

317

318

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

9.

Guvernul cere bani mereu:

Dar Catargiu cu zambete
Mi-1 tot amana ca Ovreu
Din Sambete tn Sambete,
Zicandu-i: I eu avere n'am ! *.
10.

to

Iar oasele mi-1 mustra 'n vis

Supt chipuri prea-fantastice;
Am auzit Ca el le-a zis
Cuvinte cam sarcastice:
s Sunt came, 0 de oase rad ! *.
11.

Deci, pan'acum nici minister,

Nici stafiile Iadului,
Nu 'nfricoceaza pe boier,
Semet ca varful bradului !
15

Dar ateptati 0 yeti vedea!

12.

Caci este scris 'in prorocii:

41Coconul cu coselele

In casa pentru datorii

0 sa-1 manance ielele s.
20

.4a-i 0 scris, aca-i 0 drept !

13.

Dela Galati la Maraecti,

Nici iernile, nici verile,

In veci sa nu calatorwi,
Nici noptile, nici serile:
25

Cad vai de capul tau!

ADDENDA

319

CONJURATIUNEA LUI FIASCO')

Epopeie In 156 de persuri

Sumar: Sa prfing sau sa rfid? Si tac sau sa spui? Ce stint boierii 0

unde e liens al d-lui Rosetti? Enumeratiunea luptatorilor Romfini 9i ...

10

15

Ovrei, dar nu Turci, 9i nici Turlaci. Un nume Iiganesc, care nu se impaca

cu poezia.
Cum oglinzile servesc la formarea poporului.
Discursul d-lui
Manolache Epureanu din care se nate un nor... fried ploaie. Discursul
d-lui Costafor, care se sffirmte prin cuvantul i in War I t. Discursul
d-lui Arsachi, alunecos ca 9i capul d-lui. D. Boierescu desleaga nodul
lui Gordias. D, Cogalniceanu e responsabil chiar pentru pacatele lui
Situaliunea d-lui Docan faca cu ampania, 0 efectele acestei
Adam.
situaliuni. Cine a ramas de rfis?

Imi vine a pMnge ; dar trebui sa rod:

Cad lucruri ciudate in Camera yid ;
A9 tace... dar pofta-mi puind-o in cui,
Cfind vorba-i de /eara nu pociu sa nu spui.
Am limba, am gura, am voace, am piept:
Voi rade, voi spune... ce dar mai (wept?
Si 9tiii ca ciocoiul, in fapta'n cuvfint,
Ca dracul, imeala supt forma de sfnt;
*'ades, judeand de pe imbletul sau,

20

Biet omul mi-1 crede cii-i chiar Dumnezeu!

Rosetti, bun'oara, odata ni-a spus,
Ca vede'n Bibesco un alt lisus ;
, tare'n credin.ta-i, urmeaza d'atunci

La zece,... mai multe zecimi de porunci I

1) Aghiufa, n. 19 [19 Martie 1864], p. 148-150.

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

320

Rosetti-i o pada: aunt alti mai cu cap,

Cari, toate ca toate, de laturi nu scap ;
Deunazi poporul intreg romanesc

Era si se... lasii sa v povestesc.

5

10

Boierii in tainfi tinned divan:

Otetelesano i Iancu Docan,
Arsachi, si Cornea si cel Costafor
Pe care Ovreii de rabin 11 vor,
Un domn Niculesco, un domn Boieresc,
Doi frati Epureni (frati, nu ma 'ndoiesc),

altii, pe care tu daca-i cunooi,

*tii bine ca nu sunt nici ageri, nici prosti,
Dar ceea ce se zice: nici-turc-nici-turlac,
Ce dara ?... proverbul o spune, eu tac I
15

S'aduna boierii la Otetele

Un astfel de nume e chiar o bele:

In dreapta, in stanga, U stramb, ii sucesc...

20

Degiaba ! ca versul e tot tiganesc !

Voi spune dar numai, ca locul vestit,
In care ciocoii acuma au venit,
Era un salon cu atatea oglinzi,
Incat nu vedeai nici parete, nici grinzi !

Se uita boierii in sus si in jos,

Se uita din feta', se uita din dos :
25

30

35

Oglinzile fac ca oricare ciocoi,

Rasfrant de lumina, se schimba in doi,

In patru, in zece ... mai multi Niculesti,

Mai multi Costafori si mai multi Boieresti!
Sarmanul Arsachi privea in oglinzi
Vr'o zece ca dansul plesuvi si Mr' dinti,
Iar fratii-Epurenii de sigur ca'n veci
N'au dat pan' acuma de alti douazeci !
Boierii se 'ngamfa si striga in cor:
t Aci in salon e intregul popor !
Apoi cel mai mare dintre doi Epureni
Incepe : i Boieri moldoveni si munteni!
Pan'azi cu Guvernul am fost noi prea buni,
Facand11-1 o suma de concesiuni.

ADDENDA.

to

15

20

321

Nu-i vorba, ca buna credinta era

D'a nu da nemic 0 nemic d'a lucra,
(1Nu-i vorba... dar fie oricum, e probat,
a Ca multe am dat 9i prea mult am lucrat!
Acuma va 'ntreb: de-om merge tot a9a,
a Ei tot vor mai cere, 0 tot vor lua ;
o Lida la sfarOt vom ajunge cci noi
e A fi patrioti... copleiIi de nevoi !*
Tacere. Pe frunIi se Ifileqte un nor.
In fine, cuvantul li-1 ia Costafor:
Eu crez, ca pozilia noastra oricum
Nu-i tocmai aa de grava acum.
De 'ntAi sa vedem: ce-am fiicut? multe legi,
Din cari pentru leara nimic nu alegi!
Control? pensiuni? posturi? drumuri de fier?
4 Acestea-s rnenite chiar pentru boier !
Moii inchinate?... ne pasa inrcin,
4 Cii doare p'un popa, 9'un popa strain !
Instruclia ?... vorba ! n'or merge la Icoli
Claca0i batuci, fall parte 9i goli!
Din legea penala am scos la pustii

Constrangerea pentru... o 9tici... datorii!

In fine, o zic, o repet, o deelar:
4 Sri nu desperain de p'acum In zfidar !*
25

Vorbi Epureanul, vorbi Costafor ;

Vorbeite Arsachi de vorbele lor:

De'ntai recunowe a ei arnandoi

90

35

Sunt vrednici d'a fi 'mbrtuco9aIi de ciocoi;

Ca unul li altul au spus adevfir,
De0 se cam iau in opinii de par ;
Apoi el urmeaza: a In oricare cas,
Mai mult de fficut de p'acum a ',tunas.
E legea rurala, e votul intins...
o D'om da noi i. astea, curat ca ne-am stins !
e Dar e i mai eau, sa se afle cumva,
Cii noi legi acestea nu vrem a le da.
A9 vrea a le da, i al vrea sa nu dam:
Politica cere mereu s'amanam !
21

SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

322

Adfinca tristeTe cuprinse pe to-0,

Cfici tali d'opotriva sunt marl patrioli.

5

D'odatfi se scoalfi cel om Boieresc

Si zice: 41 Al vostru eu chiar ma numesc.
a Admir ce-au vorbit oratorii tus-trei,
* $i are dreptate oricare dintre ei.

* Noi mult am lucrat... ne-am fficut populari ;

Dar joeul a fost tot cam joc de colcari.
Poporul repeta ca un papagal,
10
4

15

20

C'al &Au Parlament e nespus liberal.

Da-ci jos ministerul, zicfind orice'ci vrea :
Gfisirea de clenciuri, nu-i sarcinfi grea.
Din noi sfi elegem un nou Cabinet,

4 $i atunci vom lucre ... vom lucre la buget ;

* Iar legea ruralfi si votul lfirgit
* Vor sta 'n aoeptare d'un timp fericit ;
* Si Camera tot din plamani va sbiera :
Guvernul s'opune, Guvernul nu vra ! *.
Aplaude ffisunfi. Oglinzile crap.
a Halal Boerescu! ce cap, bre ! ce cap ! *

Indatfi se scrie trei coale de blam,

In care 'ncepfind dela tata Adam
Pacatele toate fficute pan'az
25

30

35

1)

Lui Cogfilniceanu s'aruncii 'n obraz !

Boierii citesc, recitesc, iar citesc,
Adaoga, schimbfi, ImbunfitdIesc,
Pun virgule, puncturi, exclamaliuni ;

In fine, fac sute si mii de minuni,

Voind ca sfi fie perfect al lor op,
i astfel s'ajung6 d'a-dreptul la scop,
S6 cazfi ministrul, sfi mei in praf :
CAci sufere teara prin lipsa de jaf,
Cci geme poporul vfizand cu fiori
Ca i se anurk/fi un alt viitori !
Acuma ciocoii la masa se pun 1):
Bucatele-s bune si vinul e bun !
Sfi bea, sfi mfinnce : hrisovul din ceri
Atfita de lucru a dat la boieri !

In text:'Acuma ciocoii la masa 83 pun [Ed.].

ADDENDA

to

328

Pe stridii Iampania curge spumAnd,

Butelcele iute despare pe rand,
$i iata, pAn'ce ea adus bla-rnanja,
Docan bini9or sa 'mbatase deja,
$'atuncea promite, crezAndu-se treaz,
Ca'n Camera el va citi, ca viteaz,
Chiar mAini matiunea ... Facestea zicAnd,
Se plea pe masa Vadoarme curind !
In vis ii apare ministrul primar,
Ce-i cade 'n genunchi 9i-1 tot roagi 'n zfidar,
Sa nu-1 vedepseasca, cii-i mare plicat...
Dar mAndrul Docan doarme ne 'nduplecat !

Aci ma opresc, caci am vrut sa descriu

15

Aceea ce alTii oH *tiu, oH nu ytiu ;

Pe cAnd rezultatul e prea cunoscut:
Ciocoii degiab'au mneat Ili-au baut!
A doua zi'n Camera, dupa-al lor plan,
Citeqte propunerea bietul Docan

$i cere ca blamul sa fie votat...

20

25

Atunci prim-ministrul zAmbind s'a sculat,

$i-a 9ters ochilarii, din ochi a clipit,

$i zise: *mit credeti ca sunt fericit;

e De nu WI mai plac i de nu ma mai vre0
a A merge p'acasa de indata puteci !*
Ciocoii In clipa se moaie de tot
$i blamul In fala muri fai' de vot,
Incat chiar de rAs au ramas tuturor:
Arsachi, Docan, Epureni, Costafor ...

21*

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

324

SA VORBIM ROMANESTE! I)
Cugetarea romaneasca
Are portul romanesc:

Nu lasaIi dar s'o ciunteascii

Cei ce limba ni-o pocesc.
5

Gaud Romanul se 'ndarje5te

Din IaVana cand mi-1 scoti,
El-li toarna romane5te
Un blfistem de iiteapte colio.

to

Cand de dragoste s'aprinde

El vorbe5te lin 5i bland,

beat dorul te cuprinde

Dulcea-i vorba ascultfind.

15

Niciodata aka limba,

De pre buze romangti,
Nu se 'ndoaie, nu se schimba
Dupl.& gandul ce gande5ti.

20

La manie, la iubire,
La suspin 5i chiuit,
Dupa chiar a noastra fire
Graiul nostru e croit.
La iubire, la manie,
La chiot 5i la suspin,
Romnia-i Romania
Cu fagur 5i cu pelin.

9 Amicut Farraliei (Gherla) cursul III, semestrul II, 4116 Decemvrie 1879,
P.

94-95,

ADDENDA

Sucind limba romfineascfi,

Stricfind graiul striimorsc,

Dupfi moda fran/uzeascift,

Sau cu modul latinesc,

Ne-am strans mintile cu fracul
Si simIul ne-am Imbrficat
Cu haina, de unde dracul
Copiii 9i-a in/fircat.

Romnimea cat trfiielte

Graiul nu 9i-1 va rasa;
Sec vorbim dar romdnefte.

Orice neam in limba sal

325

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

326

ALEXANDRINAE NUGAE 1)
Poetul nu mai este bun
Dealt la regi s fie slugfi
5

Si sfi-i tot spele cu &Spun

De lingu5ire i. de rugs,
Fficfind din pupfizi pfiun !

Iar de cumva el nu se 'njugfi

A. eerie versuri kiar pe-un tun
Sau pe vr'o brnzfi de Azugfi,
10

Atunci semeltil cfipcfiun

Se vede 'mpins cEi o svarlugfi

Si Curtea-i striga cfi-i nebun ...

Indrug dar prostii, indrugfi,
Trecand ca fumul de tutun ;
Dar NeamIul tti va zice : Pun !
C.0

Baailtaxog

9 0 copie transcrisi cu litere majuscule ca sa nu se recunoasca grafia autorului se gfisegte In Mapa I din manuscrisele lui Hasdeu, depuse la Academia

Romani. Nu avem de gtire daca aceast poezie a fost publicata undeva. Dupa
continut, pare a fi scris Intre anii 1869-1871, cand Hasdeu purta cunoscutele
polemici antidinastice in Traian vi Columna lui Traian. (Ed.).

APARAREA LUI B. P. HASDEU IN PROCESUL DE

PRESA AL NUVELEI DUDUCA MAMIJCA*

1)

In procesul de presa, intentat

* de catra d-1 procuror al cur%ii
criminale, pentru epizodul Emiliei, inirat in romantul s Duduca Mamuca t;
pronunlat In 3 Iunie 18613.
Maxima de nihilo nascitur hietorie .
Propergius; II, I

. .

Dupre toate legile lumii, D-lor, o singura villa, fie ea cAt de grea, numea-

15

sca-s ea crima, delict, contravenlie, sau altfel ; o singura villa, fie ea eta
de pipaita, nu poate atrage asuprali douft pedepse. BazAndu-ma pe acest
principiu juridic universal, a fi In dreptul meu a respinge din capul locului,
in cAteva cuvinte, procesul, ce mi se oferete prin bunatatea d-lui procutor.
A putea sa vii spui ca, fiind profesor la Colegiul Superior de aice, am fost
destituit, Inca dela 18 a lunii trecute, tocmai din cauza pasagiului foii mele,
pentru care voi%i sa ma mai judecaIi o data ; nenorocitul pasaj despre Emilia
i muma-sa! nefasta pagina 43 ! Destitucia mea, D-lor, este o amenda mai
mare decAt toate cAte le prevede o lege de presa, i, pe de-asupra, ea este
pentru mine chiar un fel de pedeapsa de moarte. D-voastra tilicardupre legile
scolastice, profesorii colegiali se numesc pe vieucti. Oare-i zip ? Deci, destitircia unui asemenea este curmarea vietii lui, ca i taierea capului. Tot dupre

acele legi, ca profesor colegial superior, eram indreptatit a avea Oat la

moarte cAte 1000 lei pe luta. Am acuma 26 de ani i, prin urmare, dupre
teoria probabilitii i dupre table de mortalitate, lesne pot sa mai traiesc,
cu voia d-lui procuror, cel ptrcin 24 de ani. Aqa dark destituTia mea este
ca i o amenda de 280.000 lei, cuveniti pe 24 ani. Unii din D-voastra nu
mi-ar ingadui, poate, decAt 12 ani de viatil de acum Inainte ? Fie, D-lor,
i znai jos ! fie numai 6 ani ; i tot Inca legea presei nu statornicete nici
pPntrn o criin o amenda de 70.000 lei ! Iata ceea ce mi-au facut Emilia
1) Lumina III, n. 17, p. 65-74; Apdrarea Redactorului.

328

lo

15

20

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

9i cu mumg-sa! AO avea tot cuvfintul, D-lor, numai &mak a mg jell; iar

nu ca s mg aruncaIi colac peste pupget inteo pricing de mai 'nainte judecatg 9i osanditg, ba Inca ce fel!
Totu9i, D-lor, am trei puternice motivuri pentru a nu ma margini cu
argumentul de mai sus: globirea 9i inmormfintarea mea prin destitutie.
1. Am fost dat afarg larg 3 fi intrebat 9i ascultat, fail a se fi Implinit formalitg/ile prescrise, hurduz-burduz, cum nu se mai face nici peste Dungre !
Nu recunosc dar aceastg purtare a d-lui Ministru de Culte 9i. a feluritelor
consilii 9i comitettui de instruc/ie publica mari 9i mici, dincoace 9i dincolo
de Milcov ; n'o recunosc, fitrii numai ca un act ab irato, cum zic 1egi9tii, In
contra cgruia Imi rezerv dreptul a protesta la oportunitate. 2. Procesul de
faI este pentru mine cel dint& proces de presg, adica, pentru un jurnalist
el este ca 9i cea dintAi batalie pentru un osta9 sau cea dintai punere in aeuzare pentru un procuror. N'a9i dori ca lupta mea sg se parg a fi prea uqoarg.
Voesc eu insumi a-mi inchipui =leer, ci acuzatorul meu e un adversar
primejdios 9i plin de putere ; 9i cg, pentru a veni la capgt, imi trebuie9te
toatfi ghibacia unui bun gladiator ! 3. A fi acuzat nu este Inca a fi criminalist.
Cine ar mai fi slant, deed o singurg para ar ajunge la rostirea osandei ; zicea
impgratul Julian. A9a dar, un acuzator prime9te asupr5.-9i o sarcing foarte
grea 9i adesea nepracutfi, citand pe cineva inaintea tribunalului: el trebuie

sfi dovedeasea vine, sau altminteri devine vinovat el insu9i ! Nu ma voi

25

30

35

mul/umi, D-lor, cu absolulia D-voastr dacg ea nu va fi inso/itg de tragerea

la rgspundere a d-lui procuror pentru neintemeiata cglcare a lini9tii unui
cad-teen. Mai pe scurt, din cele spuse vg incredinla/i, nu numai a nu ma
acac de destitu-cia mea din postul de profesor, ca de un mijloc de a scapa
de nepgrtinitoarea D-lor voastre judecata, ci, tocmai din contra, Inca cer
eu insumi a se desbate cu toatg scumpdtatea procesul, care mi-a procurat

placerea de a ma afla Inaintea acestui respectabil tribunal ; o cer, D-lor,

pentrucfi resping cu desiivfir9ire validitatea destitirciei mele ; pentruca
prin apararea mea se va reinal/a caracterul foii mele; 9i, mai in sfar9it,
pentru a cadea nevinovatia mea pe capul invinovittitorului meu.
D-1 procuror zice c pasajul de pe pagina 43, In Nr. 15, in care eu descriu,
in ce mod o mama a economisit pe fiica-sa Emilia, inlocuind-o pe 'ntunerie
in privirea amantului ; d-1 procuror zice cd acest pasai d la Paul de Kock,
in9irat In romantul meu Duduca
Mamuca *, ar fi contrar moralitacii pue
blice, qi s'ar osfindi prin un articlu oarecare din legea presei. Deocamdatii,

sa lasam insu9i articlul de o parte, pentru a reveni asupra-i mai in urma

cu ni9te arme tot a-at mai lovitoare.
40

Dintru intai sli cercetam numai: pasajul este el oare moral sau nemoral?
1 &keg voi isbuti si va probez, D-lor, ca el nu e nici decum nemoral, apoi
atunci las pe to-ci d-nii procurori sa-mi gEseasa articli, prin care s'ar putea
opri... ce? ceiace nu este nemoralitate ! Aflgm o singurd cale, pe care e cu

ADDENDA

329

putinta a se constata moralitatea sau nemoralitatea publica a pasajului

despre Emilia oi muma-sa ; anume s cautam In ce mod primeau alte pasajuri

it)

15

28
,

25

30

35

40

de acest soiu popoarele vechi i noun, strainii i RonAnii. Aveti, D-lor,

vreun alt mijloc de constatare? Cred ca nu mi-1 pute.ti arata ; cad, dad'
pasajul in chestie are nenorocirea a mr placea in minutul de fall unui domn
cutare sau cutare, aceasta e Inca departe i prea departe de a fi un argument
de nemoralitate publica, ci numai de gust individual. Istoria literaturilor
oi judecata cea sling/tolled, iata ceiace ma va ajuta a dovedi onorabilului
tribunal ca lucrurile nu sunt atilt de negre, precum ele s'au phut a fi respectabilului d. procuror ; i apoi, dupa aceia, bucuros voi trece i la legea
presei, i la raspunderea acuzatorilor, 0 la orice yeti voi, D-lor !
Ar trebui sit vorbesc trei zile i trei nopti in oir, pentru a putea enumera
o a miie parte din pasajurile analoage i Inca mult mai descoperite,..me_ne'ntfimpina In literatura veche Exemplul cel mai oboteote cunoscut i, totdeodata, cel mai cu .greu_ de a se osAndi., este, faraindoiala, Cntarea Ciintarilor a a inteleptului Solomon. Citit-ati, D-lor, pe Grecul Aristofan?srt
nu-1 citi cumva. caci yeti fi siliti altminte a inienta un Faces de presa
cenusii celebrului comic. Din Latini, Ovidie, Petronie, Apuleiu, P1autratc.,
vor trebui amendati cu nu otiu eke mii de lei 0 surguniti l monastire pe
nu otiu efite lunLpe temeiul articlilor d-lui procuror ! Apoi treand la literaturile moderne, nici yeti fi In stare a inchipui vreo pedeapsa destul de
aspra pentru Francezul Rabelais. Italianul Boccacio, Englezul Shakespeare,
Neamtul Goethe, etc. i cu toate astea,
aceoti autori se numesc per
excellentiam clasici i se recunosc de toata lumea, ea modeluri, ca urieoi,
ca luminile literelor ! In literatura romfina ao putea sa v citez, D-lor, mai
multe nemoralitaii din a Bondarul *, din a Niehipercea a, din scrierile d-lui
V. Alexandrescu-Urechea, etc. ; dar ma tern, ea sa nu le tagaduiti, cam cu
drept, insuoirea de literati 0 sa nu vi se para poznao a auzi aceste nume
obscure dupa ce am insirat pe capeteniile literare antice oi moderne. Ala
dark D-lor, voi alege numai pe fruntaoii. junei noastre literaturi: d-nii
Alexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi. . oi, fara a ma multumi
cu o simpla mentionare a opurilor acestor genii nationale, voi aduce chiar
textele lor, deoi aunt sigur ca. nu se aflfi aice nimeni care sa nu le fi citit 91
admirat in mai multe randuri. Eu unul otiu bine, D-lor, ea a, preferi a
petrece in iad cu un d. Alexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi...,
cleat s casc gura In imparatia cerului in societatea unui a Bondar s, S Nichipercea a sau d-1 Alexandrescu-Urechea! Totuoi, mai inainte de a incepe
cu citatiile mele, sunt dator a va preveni, D-Ior, ca mi s'a fost harazit prea
putin timp, abia cfiteva zile, pentru a pregati apararea mea contra unei
acuzatii care, de ar fi ea temeinica, rn'ar aduce la o osAndi de mai multe
luni, in puterea articlilor d-lui procuror. Astfel, imi era de tot cu neputinta,
inteo singura saptamana sau ceva mai bine, a extrage din autorii romni

330

SCRIERI LITERARE, MORALE N POLITICE

toate pasajurile de felul celui incriminat in foaia mea ; am cules dark' numai
precilt imi adusei aminte in repejune ; doufi trei bucati.... insi tot Inca prea
deajuns, pentru a demonstra deplin una din douA: sau pasajul meu e nevinovat i atunci e vinovata acuza/ia lui; sau pasajul e vinovat i atunci sunt
5

10

vinovaci toi autorii noori cei mai de frunte, prin care se ffileoe literatura
romini, ffiri care ea ar semana cu *Kea irocheza sau otentotfi, i cu care
bucuros a impfirti, D-lor, in mice imprejurare, i laurul, i culpa!
De curind s'a tipfirit aice, in E9i, vodevilul d-lui Alexandri, representat
de mai 'nainte pe seen& i intitlat: *Rusaliile in satul lui Cremene*. Priveghetorul Resvrfitescu e zugravit curtenind pe frumoasa vtiviVa Susana.
hart dialogul:
Respratescu. Susano, tii una?

15

Susana. Ba nici doufi.

Resvratescu. Imi vine sfi mfi prind argat la voi.
Susana. Pentru ce?
Resvnitescu. Pentru vorba ceea: Decit a bfirbatului mai bine a argatului *.

20

25

D-voastrfi tnelegei foarte bine, D-lor, ce vra sfi zici: a cleat a bfirbatului, mai bine a argatului *. Ma mir, zau, cum de nu strigfi d-1 procuror:
acesta e un principiu anti-social ! iffirbaIii se desmooenesc in favoarea
argalilor ! ian s cfiutim la articlii legii presei ! ian un proces ! etc. *.
In a Cirlanii *, vodevilul d-lui Negruzzi, jucat la teatru ielean in 1849
si reprodus prin tipar in 1857, adicii deja sub aspra domnie a legilor de presa,
un taniir cucona9, Lionescu, cere In versuri dela o tnfird Iarfinculi, Voichita,

ca si-i deie... iatfi sa vedeli ce anume sfi-i deie:

30

55

40

Voichica. Nu te 'nteleg. Spune ce vrei dela mine, cuconalule?

Lionescu. Cfind babaca la neneaca
Vre un mic favor cerea,
Neneaca cu. bucurie
Dorina Ii implinea ;
Tu f cum fficea neneaca,
Eu voi face ca babaca *.

Iati, D-Ior, in piesa d-lui Negruzzi, intalniti inca o neneaci ca i in

romainul meu; ba Inca o heneactt, care face nu qtiu ce cu babaca, a9a ca
s'o oie i copiii! Acest pasaj este el oare mai moral deck quasi-nemoralitatea mea ? Si insemna%i, D-lor, c elevii gimnaziali au jucat in ist-an
aceastfi pies& sub direclia d-lui Maiorescu!
Dupfi d-nii Alexandri i Negruzzi, se cuvine un loc9or d-lui Bolintineanu,
primul poet de peste Milcov, cum zic unii si altii. Ei bine ! in romantul sfiu

ADDENDA_

331

Manoil i, tipfirit la Iai nu tocmai a5a de mult, eroul este zugrivit primind in
odaia sa un card de acele fete ce n'au nume in societate, in urrnfitorul chip:
*

e Abia intrartim In casti, i lacheul imi anunVii sosirea unei fiice a Vinerei.

to

Zisei sk intre.
Cum te chiam, draguliVi? * intrebai...

Din ce taramuri vii, neiculita ? imi rtispunse ea. Aoleo ! una este Zlatca
Evreica, dela munte pani la Dunfire, in %am Romaneasci...
Dupfi aceasta veni una, Inca copi15, 1nc5 novice: timidfi i sperioas ca
o pfisfiricii prinstt in la/. Ea pleca ochii 5i 'Area c ro5e5te de meseria ce
uneltea. Aceasta veni insolita de murnfi-sa. 0 mumfi ce-O aducea copila,
stt o sacrifice pe altarul viciului! o mumal...
U5a se deschise ; toatii adunarea batea in palme.

Era Mfirioara.
Cine-i stapanul casei? mtt Intrebti ea.
15

- Iata-1! ii easpunse unul; Manoil...

Vede? intreba ea pe un june.

Vede, ii rfispunse acesta.

Loveoe colea! imi zise Mfirioara, intinzandu-mi maim.

- Nu imelegi limbajul nostru?... ai bani? iati ce am intrebat. Dar

Ce af intrebat de vtid?

.2o

Rita* Crea-ca, Despinca, Fata-Cucoanei !... S traiasci Sultanul !... ah ! cat

am si te iubesc!...

De maine inainte.
25

30

De maine ? nu voiu... din ast scarf ... *.

0 mama, Ei-lor, care-O vinde fata, e mai nemorali deck acea care se
jertfeoe gratis in locul ei, ca in romancul incriminat din foaia mea I D'apoi
Zlatca, Marioara, Crewca, etc. !! De ce dari nimeni nu s'a sculat O nu se
scoal contra nemoralitaIii d-lui Bolintineanu? De ce d-le procuror ?
Am ajuns acum 5i la ilustrul Eliad, until din parin/ii literaturii gi fundatorii jurnalismului la Romani. Intr'una din foile sale, d-lui satirizeazg
sistemul ortografic al unui oarecare ministru de finarrce, zicand:
4 D-1 Sarsaila cu iataganul de brim scrise intr'o zi cantata, 5i dete unui
subaltern s5 citeascti. Acesta era mai a5a de p5ctutos la scris O la citit ca 9i
d-1 Sarsail5 (pentructt: tel maitre, tel palet, zice Francesul). Vorba li era despre

.35

criza financialti ci despre crecterea dobanzilor sau a cametei; pe hartie era

scris: a se intinde foarte mult camata... *. Subalternul citi: e se intinde

foarte mult ca mka... *. 4 Ba ca mtai, strigi infuriat d-1 Senate_

sty

*.

Iatti dar, sub pana d-lui Eliad, o femee 4 care se intinde foarte mult *;
ba Inca tocmai o mama, ca i In pasajul romanlului meu, cel ctizut in ochiul
d-lui procuror ! Ce obscenitate ! Ce nemoralitate ! Ce delict Revolta-se
1

332

10

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS

acuzatorul meu i teargfi pe Alexandri, Negruzzi, Eliad, de pre fala pfimantului, inlocuindu-i prin doctori i 1icen0a0 de acei cari n'or sfi aibfi in
veci procese de presfi dintr'o cauzfi foarte simplA: ei sau nu scriu nimica,
sau scriu nimica! Inc At li se aplicA maxima cea strfibunfi: ex nihilo nail fit.
Sunt acum doi ani, D-lor, de and d-1 ban Alecu Balica publicfi din manuscriptul rEteria* [al] celebrului nostru poet epic Beldiman. Nu mai departe
decAt pe una din cele de 'ntAiu pagine, ma intampinfi urmfitorul portret
al junelui fiu al postelnicului Rizu:

4 Ingthnfat in a sa slava, ades la curte mergea,

Iar maica-sa dupa dAnsul in gura mare plAngea ;
Bocindu-se ruga grecii i pe mare i pe mie,
SA nu-1 lase di se culce noaptea far& ghigilic,
Franzolfi, pui de Oink ciorba sfi-i dea de mAncat,
i noaptea doua saltele sa-i a9tearnA de culcat ;

15

20

25

30

35

4 Un pruncar a9a in oaste, ce dracul ar fi lucrat ?

t tiu, cfi dact-1 prindea Turcii prea mult s'ar fi bucurat s.
0 Doamne ! i legea presei sfi fi suferit In 1861 o astfel de apologie a
obiceelor turce9ti ! i editorul, venerabilul d. cavaler Balica, n'a fost tras
inaintea fe-cei procurorului de atunci ! E vederat, D-lor, ea in doi ani RomAnia
a facut un mare progres juridic: mai cleunAzi se trecea cu vederea dragostea

turceasca ; astzi se pune in acuza/ie pAn' i o intrigfi curet europeanfi, ca

acea din Duduca MAmuca sI
Dar cea ce intrece toate eitapile de mai sus, lAsAnd departe in urnifi pe
d-nii Alexandri, Negruzzi, Bolintineanu, Eliad, Beldiman... ; cea ce covarSqte cu o mie de po9ti istoria Emiliei i cu mumii-sa ; sunt faimoasele poezii
ale lui Conachi. Cine oare nu le cunowe ! Voi BA recitesc, D-lor, numai una
din ele:
Aseara, de-un veac trecut,
SA gust hazul m'ai fiicut,
e 0 ! doamna mea cea miloasfi ;
4 Si. s cred efi n'ai oprit
o Nici un lucru nejertfit
4 Din cAte ai mai frumoas:

Ochi, gurita, piept 0 sin,

4 Voi la care en ma 'nchin,
4

40

i tu rai ascuns prea tare,

4 Pomeni0 necontenit
4 CAt sbucium i vAnzolit
e Ai avut cu luptA mare.

ADDENDA

333

Cum simteam c se btea

e Inima ei subt a mea,
Cu rfisufluri Indesite:

Piept pe piept tot apasfind,

s Gurita guru muscand,

Titisoare desvfilite....

Poezia lui Conachi, precum vedati, D-lor, nu e o sadea-descriere a dra-

gostei, ci Insl mecanica voluptfitii: un curs practic ! $'apoi stiti oare cine

a fost editorul? o damit, principesti Vogoride, al direi simtfimant moral este,

10

in ori-ce caz, mai desvoltat deck al ori-si-carui blirbat, fie si al mini...

procuror.

15

20

25

Scrierile lui Conachi sunt in mainile tuturor si nimeni nu se scandahzeazi ! Fost-a vre-o-datfi macar o vorbfi despre procese de press, despre
articlii legii, etc.? Intreb pe 1118110 acuzatorul meu si d-lui... tace !
Dupre ate am spus, judecati, D-lor, dacfi bietul pasaj de pe pagina 43
a foii mele ar fi cfilcnd cht de putin asa numita moralitate publicfi? Un
romanist, un poet, un istoric sunt portretistii societfitii: vinovati-s ei oare,
zugravind-o cum ea este? In vodevilul d-lui Alexandri e nemoral priveghetorul Resvrfitescu, iar nu d-1 Alexandri; In piesa d-lui Negruzzi e uemoral

cuconasul Lionescu, iar nu d-1 Negruzzi; in epopeea lui Beldiman sunt

nemorali Turcii, iar nu Beldiman; si ET( mai departe. In romantul meu
eine oare este nemoral? acel tip studential, care e infaticat ea eroul intrigii ;
tip, ce 'icor se poate adeveri, din nenorocire, in toate universitfitile Europei ;
iar nici de cum romanistul! Desvfilind In toatfi golitatea lor, inaintea poporului atenian, mfirsavele desfranfiri ale lui Timarc, Eschin zice: I Nu e vina

mea, dacii In tabloul unei asemenea vieti mi este cu neputintii a alege

trasfituri i culori morale... o s fiu snit a-une-ori a-mi ingloda graiul *I
lath' teoria scolii realiste in literaturii! Iatri pentru ce Cantarea cantfirilor,
kristofan, Ovidie, Petronie, Apulei, Plaut, Boccacio, Shakespeare, Rabelais,
so

Goethe, Alexandri, Negruzzi, Eliad, etc. nu sunt rfispungitori pentru caracterele, depinse in opurile lor ; nu sunt si nu pot fi nemorali ! Nemorali
sunt aceia ce se recunosc pe sine In atari caractere si le prigonesc sau defaimfi din egoism ! Nemorali sunt aceia, ce n'ar voi ca lumea s-i afle cinel
sunt !

35

Mai 'nainte de a pfisi in materie, o sfi vfi fac, D-lor, o observatie de prima

importan, prin care se -va proba vfizAnd cu ochii, ce pret poate sh aibe
acuzatia de nemoralitate publicfi, intentatfi pasajului despre Emilia si muma-sa. Dupa teoria d-lui procuror, ar fi nemoral a scrie despre lucruri ne-

morale. Oare puteti tgdui, d-le acuzator, acest rezumat al cuvintelor

4o

d-voastre? Nu puteti. 0 stiam de mai inainte! Ei bine, D-lor ; dacii d-voastre

yeti gasi cu cale parerea d-lui procuror, apoi atunci parch inciva nu

334

SCRIEEI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

inscrien si publican pe toata ziva actele cele mai neertate, atfirnate de juris-

dictia tribunalului. Eu am scris numai despre dragoste, pas grand'chose;

pe and d-voastre desfasuran omorurile, furtisagurile, otravirile, incestele,
etc., etc. Oare cine ar fi mai vinovat? Au de ce d-I procuror nu vfi intenteaza d-lor voastre un infricosat proces de presa? Oricine ma acuza pe mine
pentru a fi depins devergondajul unei babe cata numai cleat sli acuze si
pe judecatorul, cel ce inregistreaza sute si mii asemenea petreceri ! D-voastre

sunten confran ai mei, D-lor! D'apoi Inca insusi d-1 procuror, acuzand
10

15

20

25

scrierea nemorafitanlor, scrie despre nemoralitan si, prin urmare, se acuza

pe sine Insusi ! Iata la ce urmari conduce invinovanrea ce mi se face ! Oare
va mai da mama, D-lor, a crede in nemoralitatea publica a paginei 43?
Din desvoltarile de mai sus decurge, fireste, acea necesara consecinta,
ca o lege de presa sau ca se zadarniceoe, lasand sa se furise In ea un articol
opritor de a scrie despre vinurile societani; sau ca ea isi Imelege cercul de
activitate, pastrand tacere asupra acestui punt. Legislana romana ne tufanseaza in treptata sa formare ambele aceste faze. Legea presei din 1856
datorita lui Ghica Voda, opreste pe autori, 44, lit. j a a ataca moralitatea
publica s, si statorniceste la caz de delict, 45, art. 9, a inchisoare la monastire dela 5 zile pana la 5 luni, iar arnenda dela 50 lei pana la 1000 lei *.
Aceasta lege a avut puterea sa numai pana la promulgarea unei noua la
1. Aprilie 1862. Intre 1856 si 1862, In curs de 6 ani, intamplatu-s'a vr'un
singur proces de presa pentru scrieri nemorale? Nu! si nici a putut sa se

intample, precum an vazut, D-Ior, caci ar fi trebuit sa cazii sub aceiasi

osanda ton can scriu, mari si mici ! Legea presei de an a inlocuit pe acea
veche, si astazi ea este singura in vigoare. Pastrat-a ea dispozinile 44
lit. j si 45 art. 9 din legiurea lui Ghica Voda? Nici catu-i negru supt
unghie ! Va intreb acuma, D-lor, care e mai bun argument al neaplicabilitani

unei legi, cleat acela, cand ea se anuleaza fark a se fi aplicat vre-o-data?

Aceasta e o recunoastere oficiala, D-lor ! Asa dar, si judecata cea sanatoasa,
90

si istoria literaturilor, si pana si votul Obsteoii Adunfiri apara pe autori

contra unei acuzani procuroriale de a fi atacat moralitatea publica. E curios
acuma A aflam, pe ce oare s'ar fi bazand invinovantorul meu?
50 din legea presei din 1862 se rosteoe: a Publicarea sau reproducerea
a facuta cu rea credinIa a unor veoi mincinoase, a unor documente inchi-

35

a puite, falsificate sau pe nedrept atribuite altora, cand niste asemenea

vesti ar fi de natura a tulbura linistea publica, sau a vatama morala pu-

Mica, sau ar fi de natura a aduce disprq asupra agennlor autoritani publice,

va fi pedepsita cu o inchisoare de la o luna pana la un an, si cu 0 amenda
a dela 50 pana la 1000 lei *. Iata pravila, D-lor, ce buna voinIa a d-lui proao

curor, in lipsa altora, a aplicat-o catre pasajul despre Emilia si muma-sa.

Articolul repeteste de dour' oH cuvantul Ilve9ti e si apasa asupra zicerii
documente s: un romanI ca 0 Duduca Mainnca o, fire-ar el, D-lor, o colecne

335

ADDENDA

de vefti 0 de documente? Uncle e glosarul juridic, care ar fi inzestrat pe d-I

procuror cu aceastg curioasi definiIie? Articolul hotareste o pedeapsa

minimum o Iunti 0 maximum un an, pe &And legea cea veche pentru atacuri
5

contra moralitg/ii publice, rgsuflatil WA a se fi aplicat, nu cere cleat minimum 5 zile 0 maximum 5 luni. Intre 5 zile si o lung, intre 5 luni si un an,
ce mare deosebire, doveditoare totalei deferinli !titre delicte ! i nici e de
mirare, D-lor, o pedeapsfi atAt de asprg pentru vela mincinoase 0 documente
inchipuite, falfificate sau pe nedrept atribuite altora: i nu numai atata, ci
Inca publicate sau reproduse cu rea credingi 11 Acest delict e previzut prin

10

insusi Codul Penal, 253, Nr. I., 2, 3... *despre plastografie, jurgmfintul
mincinos, mfirturia mincinoasti si vicleang *. Pentru mila lui Dumnezeu,
D-lor, lgsaIi A se mai citeascg o datg, de doug, de zece ori pasajul incriminat !
Citici-1 din scoarVA 'n scoarftt, din stAnga in dreapta, din dreapta In stAnga,

15

de sus in jos, de jos In sus, In toate direcliile putincioase... Cuprinde el

oare mgcar o umbra de toate aceste imputfiri?!
Acuma, D-lor, judecaIi intre mine si d-1 procuror. SfArsesc prin cuvintele
lui Demostene in procesul &Au cu Mob: I Cer si rog, o ! judecatorilor, sit' vg

amintiIi legile si jurgmAntul, ce 1-a1i depus mai 'nainte de a vil urca pe

tribung !*.

B. P. H.

20

NOT.X.

25

La rostirea acestei apgrgri a fost faIg un public nepilduit pang acuma

in sala Curcii Crirninale, In cauze de presg: toads smintiina Esului, dupe
espresia unui din auzitori ; peste doug sute de persoane, a cfirora simpatie
pentru paritul isbucnea la tot pasul prin murmure de mulIumire.
Dupg o desbatere, urmatfi in doug zile consecutive, 3 si 4 Iunie, majoritatea tribunaluhti, respingand pAra d-lui procuror, a venit la urmgtoarea
incheere:

eCurtea Criminala cunoaste pe D-I 1-1A5deu nevinovat de acuzalia,

30

# ce i s'a Intins, si prin urmare, hotArecte: ea sA rAmAie liber de

q reispundere in acest caz.

4 Membrii: D. Gherghel, L. Catargiu,

V. Forescu, S. Mano o.
35

Intreb acuma pe toli RomAnii amici si neamici: cu ce drept destituitu-m'a

D-1 fast ministru de Culte din postul de profesor colegial, pentru o scriere
judecgtoreste recunoseutA ea nevinovatra Ina', acest tel ne pregAtim a-1
descurca mai cu adinsul in unul din numerii viitori.

B. P. H.

MICUTA
TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT

Un an mai thrziu, !In 1864, la Bucuregti, Hasdeu publicA In revista humoristicli

pe care o conducea, Aghiuld, o noul versiune a nuvelei Duduca-Mamuca ; de astA
datit, sub titlul Micufa. Trei zile i trei nopii din vieala unui student. In acelag an,
nuvela apare In volum, la i Typografia Cesar Bolliac s, unde se tipArea vi Buciumul i Aghiuld. Este un volumag In 16 , de 102 pagini, care poarta sus, de-asupra titlului, indicatia: t Povegti d'a lui AghiutA *. Tot pe copertA, se gAsesc dot&
citate:

Da mihi fallere, da justum sanctumque videri...

Horatius

Was ever woman in this humour won?

10

I'll have her... but I will not keep her tong 1

Shakespeare

0 scurtii prefatA prezintA aceastA not& versiune.

Doamnelor i Domniloarelor!
* FiindcA nu vA mai pot Ingela eu, invidia i egoismul nu-mi permit a lasa ca
sA vfi ingele altii: aga darA m'am decis a vA Inchina o doftorie contra vicleniior

15

bArbAtegti.

t Darurile, eroismul i suferinta sunt trei magnete pentru a atrage simpatia

femeii. Ei bine! Feriti-vA a da peste daruri false, peste eroism fals, peste sufee rintd falsA...
s SA nu o pAtiti ea Micuta, sau gi mai rAu!

20

Autorul
Doctor Artis amandi s.

POVEVI D'A LUI AGHIUTA.

MICUTA.
'FREI OLE SI TREI NOPTI
.

3I1DT MIL.V.I-1 UnTIIR LU171113:NT

,

DE

BOGDAN PETRIEIGO-INDEI
Da mihi fallere, da justum sanetumque vediri.,
HORATIUS.
Was ever woman in this humour won?
-1

I'll have her.

. .

butt will not keep herlong

SHAKSPEARE.

!fp.

e`

10,,E;ri
0.1.

1864

Tqografia CesarBolliac Strada Scaune Nr 40.

BUOTHESTI
I Eh

Coperta volumului
MICUTA

ADDENDA

to

337

Micufa a fost republicata In foiletonul Epocei Literare In 1896.1i a aparut hie&

o data In volum, cu ortografie hinoita, In 1923. In i Biblioteca Universala s, precedata de clout( notite ale lui Caragiale (54 pagini, petit in 8). Textul este In
general corect reprodus, cu exceptia catorva grave erori, care mutileazi uneori
Intelegerea pasajului Intreg (cl. ex I te salut In asteptarea a treiei schimbdri
la tap s este tiparit: te salut In asteptarea a trei schimbri la fag *, p. 25) .
Reprr1/,,,em versiunea din 1864., pastrand cat mai mult din particularitatile
de lima sl de ortografie pe care le accepta Hasdeu atunci. Am pfistrat, tip dar,
formele: Incungiurata, sum (sunt), catat (cautat), oara (oia), ochilari, giumatate,
dupre, lampele, etc. N'am pastrat anumite monstruozitati grafice care nu cores-

pundeau nici unui particularism fonetic demn de a fi mentionat (.z. din t do;

15

i # si se # mut; diftongurile prin accent, etc.). Dealtfel, chiar Hasdeu, In vprsiunea

1864, are ortografia nesigura i incoherenta. Scrie t frances si i franceza *;.
cupea S si 4 cupeui, etc. Greselile de tipar abunda; o parte din ele s'au transmis
i retiparirii din 1923.

22

M I CU TA
TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT

ZIUA INTAIA
Aveam saptesprezece ani; eram student in drepturi la o Universitate

10

germana oarecare, si Iineam cu chink trei odai au premier in casa d-nei Ana
Pacht, veche actori/a in demisiune, a card unica fata, domnigoara Maria,
copili/a de sasesprezece ani, aparuse atunci de curand pe scenfi, culegand
din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnisoare.
Eu o numeam *Micula *, de9i era Nemloaieti, ba poate chiar pentru a
era Nem/oaica: pe de parte, ca om, o iubeam; va sa zica o iubeam pe de o
parte; pe de alt.& parte, ca Roman, nu-mi placeau lucrurile si chiar fetele
nem/esti si, numind pe frumusica mea Micupi, prin inslisi aceasta o romanizam si o iubeam oarecum si pe de alta parte.
Ce-i dreptul, era frumoasfi! Era frumoas ca o Romanca! Avea niste

ochi, .. culoarea si marimea nu imi aduc bine aminte ! Avea un par...

de seama ochilor. Avea o guri/a... dar de atunci au trecut mul/i ani, si 'n
15

mul/i ani am uitat multe feluri de guri/e ! n'am uitat numai ca Micula mea
mi se parea a fi foarte frumoasii, neinchipuit frumoasa, frumoasa strasnic !
Contractul de chink se rostea ap: D-1 Ghi/a Taciune va plati d-nei
Ana Pacht &ate patruzeci de fiorini pe luna, pentru trei odai si pentru ate
cinci feluri de bucate la pranz pe zi, intre care s'un aluat ; idem cate o mancare serile *.

20

A doua zi dupa mutarea mea in casa stimabilei doamne Pacht, intrai

in apartamentele dumneaei, despar/ite de ale mele prin un lung, ingust
si 'ntunecos coridor, facui o profunda reverinVi, zambii si...

ADDENDA

339

Ce mai faceci, cucoang?

Sunt bine ; iar d-voastra ?

Nu mai pulin.
5

Mfi bucur.
Duduca nu-i acasii?

1i la repetiIie.
Ma rog, cucoana ; la cite ceasuri sede-ci la masa?
La doll& nesmintit.
i mancati, ?
10

Se incelege!

Eram s va 'ntreb daca mancali tot aceea ce-mi trimeteti si mie?

Da.

MancaIi cu gust?
Ce intrebare !
15

0, cat suntevi de fericita de a putea manca Cu gust !

D-voastra, pe semne, aye/IL stomah desorganisat?

0 nu; dar imi lipseste gustul de mancare.

Poate bucatele nu sunt bune ?
Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoanii. Nu
20

suM deprins a manca singur: in societate mancarea se pare a fi mai gustoasii,

gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara. , .

Sa sedeti la masa cu noi?
Daca nu va fi cu suparare?
Putem incepe chiar de astfizi. AO fost aseara la teatru?

25

so

35

Am fost.

Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei?

Nu mi-a placut.
Pentru ce?
Domnisoara joaca cu prea mult foc.
Si de aceea nu va place?
Da ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul positiv,
rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...
Dar fi-va el atunci natural?
Pentru mine.
Cum asa pentru d-ta ?
22*

SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE

340

Natura mea fiind rem, receala pentru mine e naturalfi.

Doamna Pacht trecuse paste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca veche

actorica *Pune *, ea se socotea capabilfi a juca ori-gi-cand un rol tartar ;
aga dar, pentru a vedea dacfi sofismul meu e sincer, ea imi puse maim pe
umfir gi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasi-dulce:
Oare nu glumegti, amice? Egti rece?
Am lsat ochii in jos gi m'am inchinat cu cea mai mare seriositate.
Plecaciune, cucoanfi.

Ira dump?
10

15

IertaIi-ma, cucoanfi ; avevi prea mult foc.

Eu?
Nu sunteti naturala.
Intrand in odaea mea, aprinsei o -cigar& gi ma pusei a medita asupra
principiilor juridice ale lui Bentham, care cel dintai a descoperit ca omul
poate sa facfi tot ce-i place ; de odatfi uga a scartiit gi s'a degchis ; intorc

capul gi yid... un nas ! un nas in crapatura ugei, un nas antediluvian,

20

25

so

zs

adeca un nas a cfirui mfirime covargegte in acelag grad mfirimea nasurilor

vulgare, precum mastodontele covargea pe elefante. Eram sfi ma sperii ;
dar auzii tot inteo vreme, rfisunand de sub baldachinul nasului, o voace
sau, aga zicand, o sbierare bine cunoscutfi, gi care ma fficu sfi ghicesc pe
loc pe proprietarul colosalului nas.
Aicea geade Tficiune?
Intrfi, intra, feldegule ! raspunsei din odae, gi baronul Rosen se afla
deja langa mine.
Baronul Rosen, student jurist gi coleg al meu, era un june bogat, scurt,
gros, alb, nfisos, gi cunoscut obgtegte In societatea universitarfi sub porecla
de 4 felde9*. Cine nu mai avea porecle ! Pe mine, bunaoara, tovarfigii ma
numiau e spiker 5, zfiu nu gtiu din care causa: sau pentruca iubeam parfumurile gi pomazile, sau pentruca aveam cam adesea nevoe de feliurite doftorii, ca unul ce ma deosibeam din copilarie prin slabidunea constituVunii ;
sau pentruca curtasem pe doamna Benedeck, frumoasa spi/ereasa vfiduva,

dela care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci-gi-gapte
flacoane, mari gi mici, colorate gi necolorate...
Rosen s'a pus inaintea mea intr'o posa foarte eroicfi, cu maim stanga
in gold, cu maim dreaptfi intinsfi deasupra capului meu, cu piciorul stang

ADDENDA

341

Ina poi si cel drept Inaintat in departare ca de o palma; cu nasul radicat

si gura cascata. Apoi convers4unea s'a inceput asa:
Siretule!

0!
Desfranatule!
A!
Craiule!

El
Vicleanule 1

U!
Dobitocule !

15

20

I! I! Mai stai si tu. Am sfarsit toate vocalele si am nevoie a recurge

la consune. Mai, ai Inebunit tu?
Cum de ai indraznit, spi/erule, sa te muli in casa Anicai?
Ma tem cali place cucoana Ana?
Te provoc la duel.
Si la duel, si la quadrile! Desprquese numai solo si trio.
Ia Iasi gluma la o parte; zise baronul asezandu-se. Iti place mademoiselle Marie?
Quelle ide !

Nu-/i place?
Cum vrei sii-mi plea o copila, un ce nedesvoltat, necopt, neformat,
nematur, nedeplin, nesfarsit, nefinit, nepractic, nepragmatic... a fait piti I
25

SO

De ce dar te-ai mutat in casa Anicai?

Trebuia, frate, sa ma mut undeva.
De ce n'ai fames In casa lui Klumpen?
Vrea sa zica tu nu stii nemica?

Despre ce?
0 ! o istorie foarte lungfi! Afla ca Klumpen a capatat un gust foarte
estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul urfciunii: les extremites
se touchent. El line numai o slujnica, dar frumusicli ca o cadilnil mahoznetana, 0 nu numai c'o line, dar Inca Tine prea mult la (Musa. Se pare ins&

ca si Frosa lui are un gust nu mai pu/in estetic; bleat Klumpen, pe care
S5

numai doara tu il poli intrece In privin/a fisica, nu placea nicidecurn bietei

copile. Mutandu-mil in casa lui, sum norocos cu grisete ! veni, vidi,

a42

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Pici ; mai pe lung vorbind, chiar dela cea dintai zi mi-am insusit ills servitutis
quae in faciendo consistit asupra Frosei. Trei luni de zile Klumpen nu stia

10

nimic despre co-proprietarul sail, si Incepeam deja a spera ca voiu capita

In curand jus preseriptionis, cand deodatii.
i asa mai departe. Precum
vezi, Feldesule, mutarea mea In casa doamnei Pacht n'a fost de buna voe.
M'ai recorit la inimii, spi/erule !
Mi-am facut datoria, ca spicer ; desi in faculta%i nu se 'nva%a farmacopeea feldesilor. Mai adaug a zice, ca sum atat de departe de a iubi pe papusica ta, Meat voi fi gata a-i vorbi in favoare-ti, a-i iperboliza meritele
tale, iperbolice numai in profil ; a... a propos, de and oare te-au smintit
gratiile ei ?

De aseara la teatru.

La teatru... Hm ! tii c'ar trebui sa-i faci un prezent ?

15

20

25

so

Parbleu! dar n'o cunosc pan'acum. Introdu-ma.

Mai tarziu. Nu esti frumos (c'est peu dire !) si deci, pentru a placea
unei femei, trebui mai 'nainte de toate s'o previi far' a fi viizut, s'o faci
s'admire caracterul si generozitatea ta, sa apari ca un ideal sublim Imbrobodit
Intr'un real urit. De 'ntru'ntai trebui sa-i faci un prezent anonim, lsandu-mii
pe mine a-i desvlui la ureche, par'ca un secret, numele galantului adorator,
adliogand din parte-mi un lung comentariu despre ilustrele tale merite.
Minunata idee ! Vino, spicerule, sa te strang in bra-W.
Bucuros: numai Tine nasul mai departe.

Ne-am sarutat, si Rosen, departe de a ghici pe buzele mele vicleana

imbratisare a lui Lida, esi sau, mai de graba, sbura din odae, riimaind ca
sa-mi trimica MI% zabava, spre inmanare, cadoul In cestiune.
Dupa ce tovartisul despiiru, m'am uitat la ciasornic: era dotia fara un
patrar.
Domnule Ghila! cucoana Ana va pofteste la masa.
Ah ! nici n'am auzit cum ai intrat, Cati ! Duduca s'a intors dela repetiie ?
Da.

Vorbitu-s'a ceva despre mine ?

Cucoana Ana a spus ca i se pare cli nu sunteIi... adeca...

In toate mimile ?
35

Da.

ADDENDL

343

$ cc a rfispuns duduca?
Ca aceasta nu se poate spune despre un poet.
Si ce a rfispuns cucoana?
Ca inviilaIii sunt totdeauna nebuni.
Si ce a raspuns duduca?
A tacut.
Si ce a rfispuns cucoana?

A neut.
La masa gasii pe cucoana Ana gi pe duduca Micuilt gezand cu gervetele
pe genunchi.
Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, incepu
duduca.

Natura mea nu va place?

Deloc.
15

- Atunci nu sunteti femee.

DaTi-mi voe a nu Ira 'nIelege, domnule filosof.

Strabunei d-voastre, Evei, placuse gerpele, cel mai rece din toate
fiinIele. In orice cas, daca natura mea nu WI place d-voastre, am fost destul
de fericit pentru ca ea sa placa neneacai matale. Sii fi vazut azi dimineaTa
20

cu ce ochi dulci...
Cucoana Ana, langa care gedeam, m'a pigcat de genunchiu.
De ce ma pigauci, cucoanii?

Intrebarea men a fost pronunciata cu o naivitate perfecta. Duduca

25

so

35

tficea, dar ochii ei, trecand dela mine la mumii-sa gi vice-versa, esprimau
0 curiositate tragi-comicfi.
D-ta vorbegti azi negte lucruri... incepu cucoana Ana.
Ei bine ! sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat!
Ii iepure, domnule! nu-i curcan ; intampina duduca.
Se cunoagte ca n'aIi studiat filosofia.
De ce?
Gustu-i subiectiv; gustul s'afla in noi; gi prin urmare, iepurele
d-voastre e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte in acest
minut un gust curcanesc!
Cucoana Ana, degi cam bosumflatii, n'a putut relinea rasul.
- Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul men.

SCRIERI LITERAREy MORALE SI POLITICE

344

Contrazicerea e cu neputincl in naturii, doamna mea. D-voastri,

10

n'ati citit pe Hegel !

Inta Ditrich a9a se numea feciorul meu.
A venit sluga dela domnul baron.
- Ma ierta%i, cucoanelor ! sum silit a ma lipsi de societatea d-voastre ;
s lasiim pe maine discuOile noastre filosofice.
Inca nu inchisei bine u9a, and am auzit asunAnd voacea doamnei Pacht:
Ce natarau!
Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natarai ! lmi zisei 9i 'ntrai
in odaea mea.
Baronul model de bunomie imi trimise, dupre vorba noasta, un
prezent superb ; un a necessaire * femeesc d'eben, incrustat cu aur *smaltat.
Ii rAspunsei priq urmAtoarele rAnduri:
4 Feldeple !

15

MAini la oara dreptului penale Ii voiu reporta despre resultat.

Spi-cerul, inanu proprio s.

P. S.
Trimite-mi chiar acum sania ta: a vrea sA es niIel la aer.
Stiu c'ai sA 9ezi la mask apoi o sA dormi... trfisura va fi liberA ; prin urmare,
;wept *.
20

PAnfi la acea zi, baronul nu acordase incA nimerui favoarea, ce-i ceream
prin scrisoare. Peste o jumAtate de oarA o sanie sta la u9a mea.
La bariera Blinde-Kuhi strigai viziteului.
Prin acea barierA am fost facut prima mea intrare in ora9, viind a studia
la universitate teoria Drept4ii, pentru-a nu o aplica apoi niciodaa in vieqa

25

practia.
In cei dentAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de papte ori din
casA 'n casA. Voiam acum, pe conta baronului, a revedea cele 9ease locuini
trecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerei mele in fie-care din ele.
Stanga !

30

Trecui lAng'o casA cu douA anduri a arei rez-de-chausee era ocupat

prin cinci blAnArii. In andul de sus, cele douA ferevti din capAt, am 9ezut
eu trei luni fArA patru zile. Celelalte odAi ocupa proprietareasa, femee frurnoasA, dar de patruzeci de ani ; viduva unui bogat negutitor. Am iubit-o

ADDENDA

345

doufi luni; gi m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veci to femee de ani
patruzeci, sau itt genere o blfinfireasfi.
Dreapta!
Iat'o casfi, care nu voiu uita-o niciodatfi. D'asupra gedeam eu, dedesupt
5

to

Enrieta, modistfi fiance* creature oftigoask dar atfit de inefintfitoare,

inefit m5 fficea a crede, di oftiga e boala ingerilor. Intr'o searfi trimite la
mine, rugandu-mi a nu face vuet, d-ei fiind bolnavfi. Aga s'a inceput cunogtima. 0, zeilor ! ce isvor de. volupaci, purure noue gi din ce in ce mai fermecfitoare ! Ea a murit, sau, znai bine zicAnd, s'a stins peste geapte septimfini
pe braIele mele. Enrieta a fost singura femee, pe care mi pot lfiuda a fi iubit

petal la moarte.
Stfinga !

Ha! iatfi gi fericita locuintfi a d-lui concilier-titular ! realisarea falansterelor lui Fourier. In casa din curte gedeam doi studen0 gi un impiegat,
15

20

25

91 to.0 ne bucuram deopotriva, ffirfi gelosie, ffirfi certe, ffirfi intrigi, de nesecabilele favoruri ale doamnei, al cfirei bdrbat era al patrulea tovarfig -0 cel
de pe urmfi !
Destulfi plimbare ! inapoi !
IntorcAndu-mfi acasfi, am gfisit un nou revfigel dela baron:
41 Spicerule !

a Am gfindit mult despre modul, in care ai putea face mai nemerit, ea

4 zina mea sfi poatfi ghici numele adoratorului sfiu. Dacfi ea Ili va putea
4 conveni, iatfi-i esenIa. Vei pune in nicessaire alturata aici march' a neao mului meu, ceea ce lesne va putea stfirni curiositatea ei, g'atunci ti vei
putea esplica, efi, dupre cunoccintele tale eraldice, ea n'ar putea fi decfit
o a baronilor Rosen.
11

30

Al tfiu pfinfi la moarte R. *.

Scrisoarea o pfistrez pAn'acum ca model de originalitate gi de stil, mai

cu seamfi de stil: ceva a la d-1 Rosetti!
D'acum nu mai este indoealfi ca Feldeful iubegte pe Micuis : un om
teaffir n'ar fi intrebuin/at atfitea a pot s. Islicessaire-ul ci saniea, lucruri la
care nici m'atn agteptat din parte-i, vin a sprijini aceastfi evidenca.

346

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capeIel de hartie parfumata

couleur rose. Scutul stemei nu presinta dealt o stea eptegrana, figura foarte
ordinara In eraldica rezeascil.
Am tras clopotelul.
Marca mea, ca 0 numele meu, ca i natura mea, infe%ieaza un tliciune.

0 intiparii pe ceara tare d'asupra scutului baronului, care, adeca scutul,

iar nu baronul, s'a ascuns fript; 0 'nchisei 11'4'1,614a in ncessaire.
Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit in minte fara scrisoarea Feldelului
imi zisei in mine. Adevfirata dragoste e inventiva! Acum trebue A mai
to

pun lucrurile la cale aa ca baronul sa fie incredin/at, ca Micula a primit

darul &du, ca-1 iubete (pe dar sau pe baron tot una!) incognito, ba cii el
a 0 vorbit cu ea... 0 aot mistificaliune nu e tocmai grea ; sa recurgem la
vre-o grizeta, care maini la bal-masgue... Ah, Doamne, ce inspiraIie ! Rosen

are o amanta... Flea ma gandi mult, ma grabii a seri urmatoarea epistoll

15

polona:

Moja Kochana Pani !

20

4 Am dovezi autentice despre necredinIa amantului d-tale. Permite-mi

a veni chiar indata, i-li voiu proba lucrul, ba Inca iIi voiu da mijloace d'a
te incredima in persoanfi. In ateptarea raspunsului, care te intereseaza,
crez, mai mult decal pe mine, sum al d-tale Anonim le.
Intriga e legata de minune, par'ca intr'un roman dumasian. Sermana
Lecula va juca rolul Micutii.
Au intrat Ditrich i Cati.
AO tras clopotelul? intreba Ditrich.

25

- Da.
Sfi v'asluc mancarea de seara? zise Cati.

Nu, draga ; dar bine c'ai venit tocmai acum. Eram sii trimit sa te

30

cheme. Iat'un lucruor, CatincuIa: trebui sisi-1 dai in mana duducii. Spune-i
ca si-a Inmanat pe 'ntuneric, in coridor, un om pe care nu 1-ai putut vedea
0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte: e La mademoiselle Marie
pentru representaIia de aseara *. Tine secretul pan' la o vreme, adaosei

varindu-i in mana o bancnota de cinci fiorini.

Cati ei cu ncessaire 0, fireoe, cu bancnota.

ADDENDA.

347

Tu, prostule, du-te in ulita Lorch ; cauta casa nr. 86, intreaba pe
doamna Victoria Przikszewska, cli-i In maul, auzi: In tank aceasta scrip
soare, cerand sa rfispundfi. Ce Ii-am spus?
5

Ca-s prost.
Adevarat ; s'apoi?

Ca A ma due in ulita Lorch.

Minunat ! mai departe ?

to

Sa ma due mai departe ?

na spune mai departe !
Sa caut casa nr. 68.
86, gogomanule.
86, cuconasule.

15

Si ce mai faci?
Sa'ntreb pe doamna Chiftoria Siesicsieska.
- Victoria Przikszewska, mfigarule.
Chiftoria Siscsicsicska, cuconasule.

20

Intreabli dar numai de o doamna vaduva polona; crez ca doara n'o

fi douli vaduve polone sub acelasi acoperimant.
Vaduva polona nr. 86.
- Casa, iar nu vaduva, nr. 86, tna'n%elegi acum?
Si s'aduc un raspuns.
Sa nu spui cumva cine te-a trimis.
Atka ?
Fuga 1

25

Doamna Victoria Przikszewska sau, cum o numia Ditrich, Chiftoria

Sicsicsicska,
al patrulea personagiu principale al romanului meu, ego
fiind cel dintai, vaduva unui capitan austriac ucis In Ungaria, primia
dela recunoseatoarea ocarmuire o pensiune atat de mica, in cat, pentru a

30

nu muri de foame spre economia financelor Statului, ea era silita a intreprinde

negolul frumsacelor goale si lenge. In acest mod trecand, asemenea cascarei,

35

dela om la om, Victoria, Inteuna din zile, a dat peste Feldef, ci. Feldeful
tot atunci dete peste Victoria. Ah ! zise vieleana Polona, uitandu-se
gales In ochii ceIui mai slut si mai bogat student al Universitacii,
ah ! In
zadar am catat pan'acum un barbat, care sa ma 'ineleaga! Oh ! rfispunse
bunaticul baron, topindu-se de focul cochetarielor celor mai rafinate, oh,

348

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS

In desert am visat pn azi o femee, care s m lubeascfi!

10

15

Nu sum cu
stare!
Nu sum frumos ! Ai sim/iminte dulci, caH sunt destule pentru
a aprinde amorul femeei ! Ai un chip ingerese, care e deajuns pentru a
invfiptiia dorul barbatului!... Victoria a lesinat i Feldeful s'a apucat s'o
trezeased prin o detunfitur de eandfiri, inso/ite, fireste, de gfidilitoarea
freed-tura a piramidalului sfiu nas. Resultatul melodramei a fost, c baronut
spre a inlfitura sfiracia Polonei, o lufi in Intrecmere cu doufi mii de fiorini
pe an, o trfisurfi de birjfi si daruri neprevfizute in budget ; iar Polona, viceversa, spre a inlfitura diformitatea baronului, Ii hfirfizia de poruncealfi ceea ce
s le beau sexe s, dupre dreptul naturei s'al nomenclaturii, ar trebui sfi hariizeased numai bfirbalilor frumosi sau, cel pu/in, nostimi.

Rosen de mai multe oH invita pe intimii sai amici, intre cari eu eram
primul actor, actor in ambe in/elesurile acestui cuvfint, la ceaiu, la Victoria.
Polona cfinta din piano si din guru; vre-unul din musafiri o ajuta din flaut.
sau din violin ; vr'o doufi-trei amice si con-breslase ale gazdei, Intovarasite .
de nenorocitorii kr, incingeau o poled sau un va4; vr'o c4i-va studen-ti sau

militari se puneau la pichet sau la stos, si seara trecea pe nesim/ite spremulcumirea tuturor. Nu stiu clack incungiurata fiind de o societate atfit
de variatfi, i scutitfi de gelosiea baronului, omul cel mai lesne-crezfitor
20

din lume; nu stiu, zic, dacfi Victoria, alunecfindu-se pe calea virtu/ii s'adu-

candu-si aminte trecutul, n'a avut cumva ali aman/i, secundari, intmpMtori sau gratis. Presum/iunea juridic ma face a o presupune ca ideal

25

30

de credin/A femeeased. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodatfi curter

nu din amicie pentru baron, nu pentruca frumusica vfiduvill nu mi-ar fi
plcut, ci simplu de lene; Victoria sedea prea departe. Odatii numai, dupre
a sa dulce rugfiminte, i-am scris In album un sonet ex promptu, in care ziceam, pare-mi-se, cu o pompfi prea poeticfi, c fericirea cea mai fericith,
este de a fi fericit in fericire.
Ditrich imi aduse dela Victoria un bilecel cu cuvntul t Czekam s, adec,.
leseste,

astept *.
Ad o birjfi !

Aveam pe masfi o masca: m'am mascat, am pus in buzunar scrisoarea

baronului cu 4 pot *, din care am sters cuvntul I spiler 8, fiinded porecal mea
35

era cam universalmente cunoscuth, am aruncat pe umere blana ; si... iatfimA inaintea intrigatei Polone, intr'un salon baroneste imbrficat, tte-cl-tte.

ADDENDA

30

Doamna mea! eine sum, vei 9ti mai pe urma. Deocamdati, sa nu

perdem timpul in vorbe. Cungti aceastli slova?
Ii aratai scrisoarea.
0, Doamne! slova lui Rosen.
s

10

55

lo

Cite9te.

Domnule! eine eoi? Spune eine e9ti? Om sau dimon?

Sum prea moral pentru a fi drac; condiIia de om Imi convine mai
degraba ; dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci numai despre necredinIa baronului: maini sau poimaini, doamna mea, ai sii fii delasata; o sa
perzi acele mii de fiorini; ai sa ram& cum ai fost mai 'nainte, in intervalul
vie.cei d-tale intre capitanie 9i, baronie... Eu unul sum in stare a &Irma
planurile lui Rosen 9'ali intari pozilia ; dar trebui sa-mi dai o ascultare
deplina 9i nemarginita. Te invoe9ti? Maini este balul mascat. Trebui sa fii
acolo. Baronul are fa vie de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni
pe noua sa amanta, pe care tot eu o voiu impiedeca a e9i din cask% Costumul
lui voi 9ti maine 9i 0-1 voiu arfita in bal. Ceea ce ai et vorbe9ti, vei 9ti tot
atunci. Dupa ce vei veni, abordeazil-mrt 9i spune-mi cuvantul czekam w
pentru ca sa te pot recunoa9te. E9ti blonda ca 9i, iubita lui Rosen, esti de

acee4 staturfi... lucrul va merge bine! Vino la noua oare tocmai; m'ai
vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, 9'apoi am sa fiu
necostumat, cum ma vezi acuma.
Asculta, masa. Daca vei izbuti a-mi inlaqui pe Rosen, apoi...
Apoi?

Cum /i se pare, oare sum eu frumoasa?

25

Sa presupunem ca-i a9a, pentru a ne feri de dispute economico-politice

despre valoarea relativa a doled mii fiorini...

ZIUA A DOUA

30

Toatti noaptea am visat ni9te nazdravanii 9i fantasmagorii de cele mai

curioase, precum se intampla, in genere, dup'o zi plina de agitaIiune. Mi
se parea a fi soil cu doamna Przikszewska ; duduca Micu%a se metamorfozase In barbat, ceea ce, in adevar, i se cam prilejuia cateodata pe seen& ;
baronul Rosen ma curta pe mine, adeca pe exemplarul meu femeese ; duduca

Micuta, se 'nlelege, ca un tanar ce era, curta pe Victoria. Nu mi-amintesc

toate peripeVile dramei ; 9tiu numai ca ea s'a incheiat prin dour' cununii

350

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

de tot in caracterul visurilor; Micu/a s'a luso/it cu Przikszewska gi eu cu

Feldeful.

La 9 ceasuri me 'ndrumai spre universitate. Aveam oara dreptului

nil june cu ochilari pe nas, cu nasul redicat in

penale. Profesorul
5

SUS

de Mei se

nu-i

pice

ochilarii, ceea

ce

redicarea

nasului

era lesne de flicut din causa uguritiqii cepfilanii intregi, profesorul ni esplica acum importanta cestiune de adulteris, i ne desvolta, ca de pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach,
cumcd violarea unei femei e fisiceoe cu neputinp. Spre incheiere, el a
sures gi a zis cu un aer de profunditate: a eu unul, domnilor mei, me
unesc cu opinia lui Feuerbach numai intrucfit privegte pe berbatii
ii

10

fisiceoe neputinciogi *.
Domnule profesor ! mi4i da voe a cere o deslegare? deslegare in in/elesul juridic al cuventului ; zisei redicAndu-me.
15

- Mai ales, domnule.

Legile romane, in casul adulteriului, vorbesc numai de jure patris

vel =rid. . . prin urmare, este iertat a viola o fate, adece o femee fere bfirbat

20

25

care, totodate, ar avea numai o mume-veduvii?

nand aceaste intrebare, eu gendeam firegte, la duduca Mieut.a.
- Cestiunea e foarte gravel respunse profesorul, apesfind ochilarii
care se pregeteau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a intempina la cazul
meu prin un alt caz. Cestiunea e foarte grave. In leeciunea viitoare o voi
desbate exegetic cu ajutorul testurilor positive gi filosofice.
In acest moment resun clopo%elul, i profesorul egi din clue buiguind
fraza: cestiunea e foarte grave, foarte grave... . Pe semne, gi el avea
vre'o duducti MicuIa!
Ei bine, spicerule ! fecut-ai ceva ? gopti baronul Rosen abordendu-me.
Mai mult decet s'ar fi 'putut agtepta ; ea 10 de un rendez-vous deseare

la bal masque.
90

Est-ce possible?

I-am spus c esti frumos ca un Persian, ce esti infocat ca un Arab,

c'o iubegti ca un Turc, nici mai mult nici mai pu/in ; in fine, te-am prefficut
inteo minune orientale. Spre a nu ma desmin/i, trebue se fii mascat gi se-ti
cunosc costumul de mai 'nainte, pentru ca s'o pot preveni.
35

- Voi fi drapat in flutur.

ADDENDA

351

Admirable ! Vino 1)1a 9 trecute ; ea te va atepta. La bal te voiu lamuri

mai bine despre toate.

Prezentul i-a plicut?
E Incantatil.
-,- Nu ezi azi cu mine la znasa ?
Iarta-ma ; am mai multe trebi.. , uitat-ai amorul meu pentru Frosa
lui Klumpen ?

10

15

20

25

30

Fi dont i o slujnica, . ,
De gustibus non est disputandum. Mie imi plac florile campeti ;
lie florile cu miros: nasul tau uor inghite orice aromate, al meu se teme
de guturaiu! Adio !
A revoir, mon cher ! a revoir !
Mai tfigaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa cau,sans a tuturor
noroacelor ! Abia fficui caliva pai dela columnada universitaIii, intrand
in uli.ca Milchbrei, cum deodata zaresc pe Micula eind dintr'un magasin
urmata de Ceti, care lima inteo mfina o legfitura i in cealalt o pareche
de papuci. Aleasa inimii mele mergea repede Inainte, Ifisand In stratul de
zipada urmele unui picioru fabulos, ci ascunzanduli nisucorul in moon
asemenea pasfiruicii, and hi adapostete capuorul in cfildura aripioarei.
Precum vedeTi, 0 iarna are o poezie a sa, diminutivii ca a lui Alecsandri,
pe care trebui s'o cautam in zapada i in mocon.
1mi pare bine ca te-am intalnit, domnioara. Sum sigur ca insuti
ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tete, pentru ca sii-mi poli face doted intrebari
despre care ai gandit Vai visat toata noaptea.
- CUM ctii dumneata gandurile i visurile mele, domnule Ghit.a? intreba
MicuIa cu o voace tremuranda, care dovedia ca zisa mea, basata in parte pe
un fapt positiv i'n parte pe o indicare psicologica, a lovit-o drept in inima.
Va-sa-zica am ghicit? nu-i aca ? zisei zambind.
Eu n'am spus aceasta, apucii inainte Micu/a, lasend ochii In jos...
Insa aerul de siguranIa cu care m'ai abordat a putut cu tot dreptul sa ma
minuneze.
Sa nu frifarniceti in zadar, domnicoara ; eu sum un feliu de nazdravan ;
e prea greu ca nectine sa ascunda ori-i-ce dela mine. D-ta ai gendit c'ai

') In text: vine [Ed.].

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

352

visat toatii noaptea despre ncessaire d'eben, ce l'ai primit aseari si despre
curtea ce mi-ar fi Mcut neneaca dumitale eri diminea0, cand erai la repeti/ie.
Trebui sfi recunosti adevgrul.
Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in cugetul
meu ? Cum de ai aflat despre ncessaire? De unde aceastg schimbare in
manierile dumitale? Eri as fi jurat crt esti....
- 11 Poet *,

to

cum m'a numit doamna Ana. Eri nu fAceam

deose-

bire intre curcan si iepure, si astgzi eitesc in fundul inimilor ; eri ma

lgudam cu rgceala naturii mele sezand inteo odaie cAlduroasg si astgzi
vorbesc cu foc Oland pe ghiatii... Vrei oare sg-ti lgmuresc aceast
cimilitura?
Cu orice preI!

15

Seara la bal masque intreaba-ma si vei afla, cam pe la zece oare.

Eri mg credeai prost, acum mg socoli geniu; peste puline ciasuri mg vei
vedea nici una nici alta, dar ceva mijlociu. Asa dar te salut in asteptarea
a treiei s schimbfiri la face e.
Micula Imi intinse nafinnia sa, palpitind de frig sau de emoTiune, nu

stiu ; o strnsei cu aprindere si ne desparIirtim pentru a nu intra in case

20

25

so

mpreung.
Tactica mea ostAseasci In privinTa duducgi MicuIei se baza pe-o obser-

vaIiune filosoficA foarte veche, ce o cunosteam in teorie prin studiu mai

'nainte de a fi adeverit in practicA prin un gir de esperimente. Bfirbalii,
afarg doarg de poqi, si Ina de poqii cei fameni, cand iubesc o femee,
o iubesc numai ca pe o femee, si adesea o iubesc chiar mai pwcin ; femeile,
din contra, iubesc deobste un ideal, un ce mai pe sus de natura omeneascg,
un Inger sau un drac, ca Jannele d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodatg
un bArbat cum sunt bArbatii. Scelerateta cea mai neagrA atrage mai degrabi
amorul unei femei, decit o onestitate mediocrg a unui nici-turc-nici-turlac.
De aceea holilor si tglharilor celor vestiti nu le-au lipsit amante de foc, pe
and un presedinte de municipalitate sau un prefect de poli/ie ordinarminte

nu sunt iubili nici chiar de legiuitele lor jumatAIi. Voesti, oare cititorule,
ca sA te iubeascg sexul, sau, cum zke d-1 Cipar, sepsul frumos ? o voecti ?
fii totdeauna prea; prea in dreapta, prea in stnga, prea in mijloc, prea
de 'nainte, prea de 'napoi, tot prea i prea, in bunfitate in rgutate, in idei,
s5

in fapte, in vorbe, in aprindere, in ricealfi, in omnibus rebus et aliis quibusdam I

ADDENDA

353

Credincios sistemei mele, la masa am fost prea -Mout ; i mersul conversqiunei samana, prin monotonie i delicate%, cu al unei tragedii franeese
in versuri ; bunaoarli:
MICUTA (ccitre mine)
VI duceti deseara la bal?
EU (care Micup) Da.

ANA (dare mine) Veti fi mascat?

EU (ctitre Ana) Nu.
MICUTA (dare mine)
10

Sosu-i prea sarat, nu-i ma?

EU (clitre Micula) Da.

ANA (care mine) Poate vrevi mai bine castraveIi.
EU (ciitre Ana) Nu.
MICUTA (Are mine) Dimineata a fost foarte rece.

EU (atm Micufa)
ANA (care mine)
15

20

Da.

Ave.ci obiceiu de a dormi dupa masa?

EU (care Ana) Nu...

Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliard acasg:
sunt aqiunile care au umplut timpul meu panii la opt oare de searti. A9teptam
cu nerilladare minutul bataliei, din care speram a ei incununat... ba tocmai
nu, caci cununiile nu-mi plac de fel: speram, cum ar zice Francesul, avoir
le dessus: cu un simplu le dessus ma multamiam mai bine decit cu o mie
de cununii ! Locul bataliei era planuit la bal masque, care se Ikea obipuit
in cele trei saloane ale clubului ; du9manii mei, de naIii deosebite, erau

numeroi: baronul, Przikszewska, Micuia ; stratagema mea consta, ca a

tuturor hatmanilor mari, incepand dela Codes, intru a-i combate in timpuri
25

SO

1 cu arme diferite dupre oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli,

de a face astfel, ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramaind ca eu s culeg
apoi folosurile luptei.
Punct la mat ciasuri stam lnga ua salonului de'ntAiu. Aveam pe f
un domino. Purtam paltonul, in care visitasem aseara pe Victoria, i iineam

mnile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la urechea mea cuvntul

czekam *.

Te wept, draga.
Baronul e aice ?

Trebui sa vie indatk o sa fie costumat in flutur.

35

Aceea n'are sa vie?

23

35

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

c--- Fii linioita. Amanta baronului se cbiama Maria Pacht, actorita,

9i

totodat, lucru de mirare, domni9oara. 0 cunooi?

Ma mai intrebi! Cine nu cunoate creaturi de-acelea!
Fii cu stmge rece. Baronul ti tramise en un scump ncessaire d'eben
incrustat cu aur. Para acum el e cunoaoe numai din vedere i n'are dela ea
niciun sernn de intelegere. Cata sii joci bine rolul Mariei. Spune-i c'ai primit
cadoul, multumeoe-i, fagfiduieoe-i, Ocaneaza-1, intrigheaza-1, fa ce-i vrea,

eoi mWeri; numai...

Numai?
10

15

Vei strica totul de 'ndata ce 11 vei intreba despre numele meu; trebueoe numai atata, pentru ca el sa priceapa ca joci un rol strain.
Si numele tau, oare nu-1 voi afla niciodata?
Uitat-ai fagaduinta de aseara? Cand voiu cere implinirea ei, atu
vei oi cum ma chiama.
Ma iubeoi dara?
Ba.

Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.

Nu t.e.iubesc, dar Imi placi; 0 dela placere pen' la iubire e un singu

pas; dar pune-te ceva In laturi: nu vezi cum ma cauta fluturul nostru?
20

Victoria s'a departat.

Iubite, domino! nu efti cumva spiter ?
Tocmai, sum opiter din casa Anicai tale.
Ea-i aici?
Cine ? Anica ?

25

DA-o dracului! mademoiselle Marie.

Acum vad ca eoi un flutur din cuno0intele mde ; vreau sa zic, Un

fe1de9 metamorfozat In flutur, un *avatar s, cum ar zice profesorul nostru

so

de limba samscrita.
Bravo! acum recomanda-ma, frate spitere, la ingerul meu.
Trebui sa te previn, mai 'nainte de toate, despre un lucru de prima
importanta.
Spune.

35

I/i aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Klumpen?

Scuteoe-mii I pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeti de treisute de
on pe zi! nu te pot intlni fara ca sa auz indata numele acelei nenorocite!

ADDENDA

S55

Ce sa fac, drags Feldese ! o iubesc. Dar sa venim la vorba noastra.

Mutfindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva s'ajunga la
stirea-i scandalul meu cu Klumpen. Tu firfelegi ca, al/rid o fata mare, ea
n'ar fi suferit pe un locatar... Deci, in contractul nostru mi-am schimbat
personalitatea, incat muma i fataima cunosc sub nume porecla i profesie
imaginare de Teopomp Perepetuevici, student de medicina. Cant& dara,

pentru propriul tau interes, a nu ma desmin/i.

promit.

Mai bine de toate, nici sa vorbesti despre mine.

Fie si asa.

to

Parola ?

Parola.
it II luai la bra% s'am inaintat la Przikszewska.

Frumoasa masca! iata generosul tau adorator, celebrul flutur inaorat de floarea nurilor, tai, i insetat de dorinIa de a Intinde asuptivi
splendidele sale aripi.
Domino 1i-a spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele.
DA-nii dar bra/ul tau, incantatorule fluturas, i uita pentru aceasta

seara origina ta orientalk pentru a vorbi cum se vorbeoe In Europa.

Va las sa gustati placerea dialogului: m'asteapta alte maoi mai pu/in

poetice.

Zicand acestea, ma repezii in stal unde ma aoepta Ditrich.

Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe fa-0 acest
domino, si plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbeoi et; nimene niciun cuvant,
m

chiar de ai asurzi de intrebari. Ma'n/elegi?

Apoi reaparui in salon, ca un personaj din nou venit, lasand pe amwcitul
Ditrich a juca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare inteun mod foarte
filosofic, vechiul men rol.

30

cape soptea nu stiu ce la urechea falsei sale Mime.

Poete ! vous cherchez des iujets ? ma'ntreba o masa.
J'en trouve un bien mauvais devant moi.
Incongiurai salonul al treilea.
Spi/ereasa Benedeck moare dupa tine, imi zise in fuga un

35

domino.

Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma fra fi insemnat de dare Feldes,

23

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

356

N'are cleat sa citeasca pe BolnetPul itnaginar a lui Moliere: saignare,

purgare, clystaelisarel
Ma 'ntorsei in salonul al doilea.

Vrei sa-Ii povestesc via/a ta dela leagan si pana'n seara de astizi?

5

Imi zise o Circaziana.

Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce am fficut

to

de eri si pana astazi. Vezi ca taci? esti dar mufluza de parolfi, si te las ca sa
te indrep/i in opinia publica.
Apropiindu-mti de usa salonului intaiu, vazui intrand doua mfisti proaspete. Una, mai inalta si mai grasa, purta o rochie lunga de atlas mohorit
s'avea pe cap un feliu de coroana aurita cu din-0; cealaltii, mai sub/ire si

mai mica, era imbracata In rochie scurta de atlas verde deschis, cu un

spen/er de catifea pimbie s'o cununa de flori artificiale pe cap. Cate-va
15

20

25

cuvinte, intrauzite din gura mascu/ei verzi si adresate catre masca mohorita,
ma fficura a ghici pe ambe.
Lasa-ma sa intrighez un pic pe nataraul dumitale, zice cea de'ntai
Cum i/i place, dar sum incredinlata ca peste cinci minute o sfi incepi
raspunse cealalta, departandu-se.
a casca ;
Apucai bra/u1 mascu/ei.
Ai venit sfi-mi ceri seama, Marie?
M'ai recunoscut ?
Apoi luai bra/u1 Micu/ei, iertandu-mi, drept precuvantare, a-i strange

manula, care tremura in palma mea, dupre o espresie nouft in asemenea

casuri, ca un peoisor prins in re/ea ; si ne asezartim inteun col/ al salonului,
unde o uriasa columna arunca asupra-ne binefacatoarea sa umbra.
Mimi/a Vacea.

Cand o femee amuleste deodata in ajunul unei rastalmaciri amoroase:

cand, vesela si glumea/a Flank' atunci, ea pleaca ochii in jos, sau se face a
juca cu aliseda ceasornicului... e semn bun ! ea au deja iubeste, au preso

simte rasaritul dragostei. Crescut in scoala poecilor latini, adapat la adancele

35

izvoare eroticd ale lui Ovidie, Petronie, Propegie, etc., eu cunooeam din
copilfirie, ca pe tatal-nostru, ineteorologia amorului ; si, vazand tulburarea
fetei, imi zisei in gand: o am !
Manula Micutai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur si, insemnand
numai dosul a doted masti cenusii, cari steteau mai aproape de locusorul

ADDENDA

357

nostru, prin o repede mipare, o mioare, a cfirei repejune se poate alfitura

doarfi cu lovitura unui pumnar italian, Intipfirii pe degetele copilei o sfirutare
de foc, ca toate acelea prin cari se 'ncepe o iubire 0 cari, vai! aunt cu nepus

10

15

20

25

so

tin/I in urmfi.
Micuta iute I9i retrase mna 0 se sculfi in picioare:
Viz, domnule, ci nu meriii increderea mea ; adio.
Atka numai aOeptam, pentru a pine In lucrare planul, artisticeoe
concertat de mai 'nainte.
Adio ! Ti-am spus ffirrt cuvinte, prin o singurfi sfirutare, ceea ce trebuia
sfi Oii: te iubesc ! Adio ! adio ! Marie!
Zicnd aceasta, mrt radial cu demnitate i despfirui In vfilmii9agul mfi9tilor ce nfivfileau din ce in ce mai numeroase cu apropierea miezului nopIei.
Apoi intorsei capul i zfirii pe Micula rea9ezAndu-se ganditoare in misterioasa
noastrii pozitie din dosul columnei.
Tocmai atunci trecu langfi mine Feldeoll cu Przikszewska.
Vi-to no-ta ca-ta am-tu sii-ta Ii-to spun-tu ce-to va-ta ; zisei baronului
In argotul studemilor, care se cuprindea in aceea, ca silabele sii se despartfi
O dupfi fiecare din ele sii se adauge unul din aceste trei postpuneri: to, ta, tu,
anume: to dupfi vocalele e O i, ta dup celelalte vocale ; Oi tu dupti consune ;
inat frazul. meu insemna simplu: vino c'd am sa-ti spun ceva. Numai optsprezece burfi In Intreaga universitate vorbeau In perfectie O cu o iulealii

neauzitO in aceasta limb, ce o numeam totatuticii. Eu 0 Feldelul eram

recunoscuti ca doctori Intre ceilalIi.
Cum sil las pe Maria ? rfispunse baronul.
Trebui si-mi faci aceastfi slujbfi pentru zece minute.
Dar, scumpul men...
Las-mfi darfi pe mine sfi-i spun eu oarece la ureche.
5i trecfind din partea Victoriei, ii 9optii le9e9te:
Domino o czekam s te aoeaptii In salonul al doilea, lngfi a treia
fereastrfi.

Vra-s-zicil d-ta Imi cunoOi secretul, domnule Chip?

SO vede cfi a9a. Lasd braIul lui Rosen.
Victoria simIi cli oriee impotrivire la cererea mea ar fi fost primejdioasfi
0, strfingfind mina Feldeplui, ea li zise:
35

A revedere, amorapl men ; Oa la viitorul bal mascat.

358

SCRIER1 LITERARE, MORALE" al' PaL/TICE

Cum? pan'atunci nu ne vom mai intalni, ingerul xneu?

Nu etiu ; nu pot ffigadui: nu atarn de mine.
Neomenosule ! cum sfi nu ai tu mita de patima mea, de focul meu,
de chinul meu, de. .
Indatorire pentru indatorire, iubite Feldeee. Ti-a venit randul a-mi
pruba amicilia ta. Vezi acea mama, verde-pimbie din dosul columnei ?

0 viz; dar ce-mi pasa mie, , ,

Tie nu, fireete ; eaci ea , .ea nu este Micu/a! dar mutt Imi pasa mie,
fiindca Incep a o iubi 0 trebue sa-i dovedosc amorul meu, pana acum respins,
to

15

prin nn ce eroic, care rfipeete ei supune inimile femeilor. Abordeaz'o

ei fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atunci ei te voiu provoca
la duel; tu-mi vei da carta 0 eu qi voiu raspunde cu a mea. Dela
sine se 'n-celege di duelul va fi numai imaginar ! Se cere efectul 0
nemica mai mult !
Vei fi mulcumit!
$i baronul merse repede spre Micuta, pe cand eu insumi ma furieai dupa
columna, auzind ei pandind totul, dar fiind totodata nevazut de clitra biata
plisfiruica.

Te cunosc, mfiscula, zise Rosen, acezandu-se langa MicuIa. Ce de mai

20

25

30

35

fiorini stors-ai dela mine ! Ae vrea sa ne reinnoim cunoetinta, ..

Sarmanul baron nu etia cu cine vorbeete. Auzindu-1, eu abia imi puteam
racinea rasul.
Te 'neeli, domnule ; raspunse Micuta cu o voace desprquitoare 0
voia sa se scoale.
Ia la* puica, marafeturile la o parte, Intampina baronul, apucand-o
de talie.
In acest moment apfirui eu, parca trecand din Intamplare, ffirli insi a
ma uita la actorii scenei.
Domnule Ghila! zise cu tulburare Micuta. D-ta ma cunocti ei, prin
urmare, eeti dator a mA apAra.
Para la moarte, domnicoara! Cine eeti, domnule ? adausei, puind
mana pe umarul baronului ei masurandu-1 cu mandrie dela cap pana la
picioare. Cine eeti? raspunde !
Ia sum o masa, precum ma vezi, ei te poftesc, prietene, sii-mi slabeeti umarul, cfici, zati, nu sum prea rabdator !

ADDENDA

to

15

359

Ma jur, ca nu te Voi lasa A faci un pas, auzit-m'ai ! mai 'nainte

de a-mi declara numele tau.
Aceasta declarare oare va avea ea urmari? Trebui s'o stiu pentru ca
sa nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu.
Baronul itni intinse carta sa, si eu, lasfindu-i umarul, ii detei p'a mea.
MAini la opt ceasuri ne vorn intAlni, domnule baron.
Pentru placerea dumitale, domnule Taciune.
Am ramas iarlisi faIa 'n fala cu Micuta ; dar, mulcumita politicei mele,
impregiurfirile s'au schimbat cu desavArsire. Acuma frumoasa mea privea
in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi zilele pentru o singura
slahfi miscare a manucei sale. Cine stie gAndea ea in sine, daca-1 voiu
mai vedea vreodata! eine. poate ghici daca mAini dimineala gloncul sau
sabia adversarului nu-1 vor intinde mort pe climpul luptei: si eu, numai eu

sum causa...
- Ghila! zise cu 'nduiosare Micua,
vreau, eu nuli dau voie.

tu nu trebui A te bali, eu nu

20

Precum vedeVi, intr'o scurta minuta, din Domn * am devenit Ghita ;

a Dumneavoastra *, tu.
Ce auz, Marie? Nu ma 'nsel oare? Tu ai vrea s traiesc? tu ma iubesfi?
- Fagadueste-mi ca nu te-i bate.

25

ta, daca m'ei vedea tremurAnd s'ascunzandu-ma de 'naintea armei unui

om, provocat de catre mine insumi ?
Dar dacii el te va ucide?
- Voiu peri voios, ducAnd cu mine in mormAnt credima, ca mor iubit

din

E cu neputinta! onorul mai presus de toate ! fi-voiu demn de dragostea

de tine !
0 Doamne !
Aceasta intAlnire, oh ! poate sa fie pentru noi cea de pe urtni, Marie ;

de acea, am o rugaminte...
30

35

Ce sa fac ! nu stiu ce sa zic !

Daca baronul ma va ucide, tramite la tatal meu, a carui adresti

o vei gasi intre hArtiile mele, acest Mel cu marca familiei, care
trece in nearnul nostru dela parinTi la fii. In saltarul de sus al biroului,
vei afla zece mii de fiorini in bilete de banca si actul de danie pe
numele tau...

360

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Si nu ganditi, domnilor, cum ca, in adevar saltarele mele ar fi vazut

vreodata macar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morti care nu era

to

15

20

sii se 'ntample, interesul meu cerea ca sa dau o idee cat mai frumoasa despre
starea mea financiara. In asteptarea biletelor promise in nefiinta, presintai
acum Micutai inelul meu ; ceea ce era inert o viclenie; cad de pe taciunele
marcei, iubita mea recunostea, Para ca sa i-o fi spus eu Insumi, calcandu-mi
oarecum fireasca modestie, cine anume e daruitorul celebrului ncessaire.

Micuta plangea sub masa.

Recondu-ma acum la mama ; ci.
Aici glasu-i s'a rupt ca o coarda, din care artistul voeste a scoate neste
sonuri mai presus de puterea instrumentului,
? ai zis i s, sufletul meu ? n'ai sfarsit.
i daca moartea te va cruta. ,
voiu jertfi ramasita vie56.
- Nu-ti vei intoarce cuvantul?
Nici in asta, nici in acea lume !
Dupfi un juramant atilt de pompos, incepuram a cauta prin saloane
pe ratficita doamna Pacht, pe care am glisit-o, In fine, intrigand pe un consiliar-de-stat cu capul alb si plesuv ca al sfintilor.
Aci ne-am mai strans de mann ea nealtadata, si ma departai, dupa ce
auzisem cuvintele Micui catre d-na Ana:
Hai acasa! ma doare capul...
Bravo ! eata ce se cheama a face-treburi ! Ulise in Odisea n'a fost mai iste%
in nfiscocirea i gruparea stratagemelor !

25

so

25

Astfeliu cugetam eu cu mandrie, cautand pe feciorul meu in toate unghiurile clubului, 'Ana ce-1 zarii, tocmai In salonul al treilea, stramtorat
Inteun col; de efitra amagita Victoria, care, luandu-1 de pre costum drept
mine, ii povestea ruseste, fran/uzeste, leseste i nemleste conversatia sa
cu Rosen, si'n zadar cerea dela el povetuiri mai departe ; cfici ascultfitorul Ditrich, %find aminte porunca, nu raspundea nici prin cel mai
mic cuvant.
Ah, iata si d-ta, domnule
! Fiindca-mi cunosti taina, spune-mi,
pentru mile lui D-zeu, ce s'a imtamplat oare cu prietenul d-tale? Inchipuiegte-0, ca &e doua ciasuri intrebuintez In desert toata elocvinta mea pentru
a scoate din gura lui maces un singur son.

ADDENDA

361

Afa-i politica amicului meu, draga milscucti. El va vorbi la timpul

oportun, iar pana atunci nu vei putea stoarce dela dAnsul nemic, cfici amicul
meu e mare diplomat !
5

10

plecandu-ma la urechea lui Ditrich, care asculta ci uimire laudele

ce-i dam fi cari el nu le inlelegea, Ii zisei:
Ia blana f'afteapta-ma afara.
Ditrich ei fuga.
Ciudat Iucru ciliar de necrezut! zise Victoria, vazAnd alergarea
lui Ditrich. De pe modul, in care el vorbi asearit si'n ia-searii, nu l-af fi
putut socoti ca unealta unui alt ; fi cu toate astea, vfiz c d-ta, un copil,
iarta-mi aceasta franche/fi,
i-ai fi poruncind !
El e Mefistofeles al meu, neneaca! Citit-ai Faustul lui Goethe? Adio !

15

Si ma Mad nevazut.
Efind aka, gasii pe Ditrich fara palton fi fara domino, afteptAndu-ma
cu blana.
Striga o birja ; iar singur du-te acasa fi culca-te: eu voiu dormi in
tArg.

tii unde fade doftorul Negus? intrebai pe drofcar, suindu-DA in sanie.

Cum sa nu ftiu, cuconafule ! Chiar acum am dus la d-lui un boier la car/i.
20

- lute dara!
lungindu-ma in sanie, intonai antecul studen/ilor, fficAnd sa rasune
pustiitele ulite fi sergen/ii poli/iei sa despere de a nu ma putea opri ca pe

un pedestru...

ZIUA A TREIA
25

30

Doctorul Negus, un tAnar de donazeci fi trei sau patru de ani, naltut,

sub/ire, smolit la fa/a, coroiat la nas, cu ochi mari, sprAncenat, cu o frunte
destul de bine desemnata ; avea una din acele figuri care plac fi se par frumoase la intAia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist, dar reaping
pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mArfav, viclean ; un nu-stiu-ce
sapat in liniile frunlii, in indoitura nasului, in trasaturile buzelor, in schimositura zAmbetului, in focul ochilor ; mai in sfArfit, un nultiu-ce intiparit
In toate deodata fi cu neputin/a de a se analiza in amanun/ime. Nenorocirea
femeilor e de a nu aprofunda nemica. JudecAnd lucrurile numai pe d'asupra,,

362-

to

SCRIEILLLITERARE, MORALE 31 POLITICS

ele strigau: Monsieur Ngus est charmant !* 0 monsieur Negus devenise,

in cAteva luni, doctor favorit al damelor.
Negus finea cursul de medicina, cAnd eu intrai la drepturi. Ne-am cunoscut la baronul Rosen, la care teci parazi0i universitii0i aveau facultatea lor... de a mAnca, fiindu-le urit sa pada la masa singuri... cheltuind
din punga. De atunci incoace Negus, care n'a zabovit de a recunoacte in
mine o natur cu totul necapabilA de a crede in filosofia moralA, s'a %cut
prietinul meu eel mai intim, deci nici-odata nu-1 invitam la masa, din
cauza... ca budgetul nu prevedea cheltueli estraordinare ; ci peste o sAptAmeta el imi descoperi din amicie o tainA, cunoscutA de toata lumea, dar
care m'a adus mai tarziu la descoperirea unei alte, necunoscuta de nemine.
Negus avea o amantli, de care nu itia cum sA se desfaca. Am pro mis,
zicea medicul nostru
ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea mea
am promis Inaintea marturilor... incelegi, c'ar fi o neiertatA nebunie din

15

parte-mi d'a-mi inchide viitorul pentru totdeauna... Ea-i cusutoreasii...

20

cum oare sA facem?

Pentru ca sa te pot sffitui in cuno0in/a causei, ar
trebui s'o Wad, sii-i pAtrund caracterul,
Ac fi fericit de ai putea Inca
Sofiica era o
ski placi...
i sa ma prinzi ; nu-i ace ? Hai la dAnsa!
frumucica copila de 9asesprezece ani, delicata, melancolicA, sentimentalfi.
Ea iubia pe Negus ca o nebuna. Dintru'ntAi, voiam s'o curtez; dar vazAndu-mi munca zadarnica, ma hotArii, cu o generositate cam silitA, a fi numai
amicul bietei fete, cel pu%in pAn' la o vreme: Peste o bucatii de timp, Sofiica
se irnbolnlivecte. Viind tocmai atunci, din intAmplare, eu ma acezai intr'o
camfirulA invecinatA, cu capul plecat pe mAnA, pentru a nu auzi de aproape

25

vaetele copilei i plinsul mumei. luta Negus, scrie o recetfi i trimite pe

bfitrAna la spicerie.
SA iai, dragfi SofiicA, cAte o linguritA de ceaiu la
jumAtate, numai decal la jumitate de oara ; iar eu ma due, voiu veni deseara, ma grAbesc.
ZicAnd acestea, Negus sarutfi pe Sofiicai c 0, fail
a fi visat miicar despre presenIa mea. Dupa ce se 'ntoarse muma cu o sti-

30

clu/A, ccii ci eu, promi/And a le revedea cat mai curAnd. Peste o zi mA abat
la Sofiica! ea era moarta. Pe fereastra se afla sticluIa cu receta de-asupra.
Azardul m'a impins a-mi arunca ochii pe eticheta sticlu/ei: elite o lingurifd
de ceaiu dimineaya fi seara. Crime lui Negus apfiru intreagA Inaintea ochilor
mei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu 0iu cum sA seep de ea! Fara a rosti
un cuvAnt, ma svArlii din odae afarA c mA repezii drept la locuinTa lui Negus.

us

ADDENDA-

20

itS

no

25

30

35

a6 a

Stiu totul, Negus ! oiu totul! Ce fel de ton ? Sofiica a murit ! Fatalitate ! o iubeai? Si iai, dragit Soflica, ate o lingurita de ceaiu la jumfitate.. , Aici Negus a sant de pe scaun ca oparit i m'a apucat de mina.
Cine ti-a spus aceste cuvinte ? Mai oiu csi altele: eke o lingurita de
ceaiu dimineata ci seara,
Alergand In goana calului dela Sofiica la Negus, eu ma aflam sub Mawrirea unei voci interne, strigAnde: ritsbuna peirea nevinovatei jertfe. Eram
o simpla unealta a sentimentului. Cugetarea n'a avut nici o parte, cat de
mica, in purtarea mea, pana la minutul, cAnd ma vfizui fata cu Negus 9i
pus in trista alternativa: sau de a4 acuza inaintea dreptatii, cerAnd autopsia
raposatei, sau de a mistui in sAnu-mi cunoctinta crimei, devenind parta
prin interesata mea tficere. Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Negus,
au din aceasta va urma invierea Sofficai? Ca acusator al doftorului, In casul
de fata, in loc de a doiga in opinia publica, oare nu voiu fi eu inca banuit
pentru nefasonabila mea familiaritate cu nioe cusutorese? i apoi, oare
judecatorul nu ma va intreba: de ce n'ai cercetat receta lui Negus chiar and
ai auzit cuvintele lui? de ce o aot idee ti-a venit in cap tocmai dupa moartea
Sofiicai ?.. , Mi-a trebuit ateva secunde pentru a vedea realitatea pozitiei
in care m'am vArit. Propriul folos mai 'nainte de toate ! imi zisei drept
incheere. Vieata sociala decurgAnd din combinarea intereselor individuale,
urmai mai departe in mine datoria omului e d'a-0 pazi cameaca sa ;
treaba Provediutii e d'a face ca pazitorii cameOlor individuale art aibe
nevoe unul de altul. Eu unul mi-oiu implini misia ; Provedinta implineasca-0
pe a sa, cunt va cti mai bine, Acuma lutelegeti, in ce mod, ingropAnd
in mine misteriul sticlutei, am ajuns a fi creditor de nu iubit ceea ce ar
fi contra naturei, cel putin temut i ascultat.
IntrAnd in salon, vazui numai tot Mese de joc. Stosul, pichetul,
vistul, domniau despoticecte in aceasta societate, impacandu-se 9i

urmAnd unul dupa altul, ca boerii adunfirii oboecti. CautAnd un locupr mai retras, zfirii inteun colt al odaii un individ, care se caracterisa prin aceea ca in toata vieata sa el n'a fost nemica alta deck
numai sadea jurnalist.
Nemine n'a putut afla vreodata, unde 0 din ce parinti s'a nfiscut, sau
unde ci and a studiat, sau ce oia 9i ce nu 9tia domnul Wahlstimme. CAnd
d-lui scrise primul sau articol inteo foaie periodica oarecare, lumea a citit

364

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cele dintki rfinduri, apoi a aruncat ochii asupra iscaliturii, ,i asvarli numarul

io

ziarului, ziand numai atata: ce secatura!

Wahlstimme a urmat a seri, oamenii au urmat a nu citi scrierile lui;
9i cu toate astea, el ajunse in fine ali face 6 reputa/ie de jurnalist ! ajunse
la aceia, ca semnatura lui sa devina in ziar un hicru tot atilt de neaparat
ca titlul sau ca indica/ia tipografiei I ajunse a fi respectat chiar de acei
0 mai cu seama de acei cari nu 1-au citit niciodata!
Atunci Wahlstimme a inceput a purta pantaloni infinitamente scurti
0 plete infinitamente lungi, ca semne de liberalism estrem; a inceput a
nu raspunde la nemica 0 a intreba despre toate, dupre obiceiul oamenilor
mari; 0 s'a otarit a funda o foaie a sa proprie, in care se cuprindeau regulat
urmatoarele:

1. 0 revista politica interioara, al carei in/eles era: &di nu ma yeti

is-

asculta, ve/i peri.

2. Un articol de fond, care voia sa zica: veli peri, daca nu ma ve/i asculta.
3. 0 revista esterioara, in care se afirma, pe basa depeilor telegrafice
sau a foilor straine celor mai veridice, ea, bunaoara, Garibaldi a incetat
din view/a.

20

25

30

35

4. Corespondinle, adeca minciuni iscalite de catre autorii lor, ceea ce

dovedeoe, ori9icum, un mare curaj moral.
5. Indemnari de a subscri in favoarea, de pilda, a Beduinilor cari n'au
mijloace de a infiima o Opera in centrul Africei; dar mai adevarat numai
in favoarea redacliunii.
6. Facte-diverse...
Eu credeam a nu fi de prisos, ca duelul men cu Rosen sfi figureze in
factele diverse ale domnului Wahlstimme; aiadar il abordai cu aerul de
acea profunda admiraliune, ce se cuvine unui mare literat, mare patriot,
mare om de Stat, mare filantrop !
Imi pare bine ca va intfilnesc, domnule Wahlstimme ! poate nu ne
vom mai revedea.
De ce?
MAini diminea/a ma bat in duel.
Cu eine?
Cu Finlandezul baron Rosen, coleg al meu de facultate.

ADDENDA

365

Nu-1 cunosc.

Un june temerariu, care a cutezat sa susIina odati in societate, ea

dumneata ...
Ce?
s

to

0! dar lucrul nu meritti d'a fi raportat.

Din contra, din contra! a sustinut, zici d-ta, ca eu...
Voiu repeta darfi chiar cuvintele baronului: d-1 Wahlstimme a
isbutit sa putt a fi ceea ce nu este i.
Jurnalistul s'a facut a nu aude cuvintele mele, si reincepu interogatoriul:

Cu ce arma va bateIi?
Cu carabina.

Curios! si la cati pasi?

115

20

25

.30

La zece.
Care e motivul duelului?
Baronul a cutezat si fure dela mine papucul amantei mele.

Cine e amanta dumitale?

0 junil Albinos, cu ochii rosii ca trandafirul si cu pfirul mai alb
decat crinul!
Imi dnci voe a anunin evenimentul chiar in foaia de maine?
Daca aceasta va face placere !
Eu voi presupune in articolul meu ca d-ta ai ucis pe baronul Rosen;
intamplandu-se cumva altminte, voiu rectifica factul in foaia de poimaini.
Atunci sa presupuneli mai bine, a baronul m'a ucis pe mine.
Ma unesc si cu asta.
Wahlstimme ceru o bucata de hartie, scrise cateva randuri, si rugi pe
Negus de a le trimite pe data la tipografia ziarului...
lath dar, ca dela a doua zi eu nu mai esistam pentru publicul Germaniei
intregi, si chiar pentru oricine citea nem/este !
Dupa ce to-0 musafirii s'au imprastiat unul ate unul; dupa ce slugile
au strans mesele verzi si lampele, si au asezat scaunele in giurul odaii; dupa
ce am ramas numai eu si doctorul, i-am povestit scurta mea intrigi
cu Micuta, scopul falsului men duel cu Feldesul, si cerui stt-mi faca o
amputa-cie.

35

Amputalie? Innebunit-ai, spiterule? d'apoi nu esti ranit?

366

SCRIERI LITERARE, MORALE

1 POLITICE

Vrei s zici, doctore, ca am o rant'. imaginarfi? Ei bine ! ffi-mi o arnpu-

taVe tot a-at de imaginarfi ! Inchipuievteli, bunfioarfi, cfi vezi o gaurfi catcolea in fruntea mea, vi urmeazfi cu regularitate dupre cum te invath chirurgia. Tapoi indatfi, ffirfi zfibavfi ; sunt acum vase ceasuri i la opt vi ginmfitate trebue sfi ma' duci acasfi in cupeul tfiu, lungit frA miveare ea Gustav
Adolf dupii bfitfilia dela Lutzen. Apucfi-te, parbleu! Micua ma avteaptfir

cum te aoepta inteo vreme raposata Sofiica

Numele Sofiicfii a produs un efect nedescris. Din negru, Negus deveni
radficiniu. Ffirfi a intampina prin un singur euvnt, el evi In odaea de alfituri,
to

aduse un plastir, o bucatfi de panza ceruita vi bortelith ca o sitfi, corpii,

comprese, bandaj
si peste cateva minute eram imbodolit la cap ca un
pava turcesc cu trei cozi, vi mfi studiam cu macumire pe mine insumi in
toate oglinzile salonului, zicand, ea junele d-lui Maiorescu in cursul su
public: s Lumea este o ilusiune !*. Erau doi ini amputali, unul in oglinda,

15

celalalt inaintea oglinzii

vi niciunul rfinit !
Mai trebuevte ceva, Negus? Sum prea rumen la fath pentru un rfinit
in frunte ! N'ai cumva vr'o bilosealfi?
Doctorul aduse o sticla cu prafuri i ma prefficu inteo mumie din timpul
lui Ramses: ma vfizui galben ca vi c5nd imi mai ramaneau numai trei secundede viath.
.

20

25

Nu mai era timpul de a ne culca ; soarele s'a radicat sus. Ni s'a servit
ciocolath vi Negus ordonift a se inhfima caii. Tocmai atunci un curieriu ne
aduse ziarul Wahrheit (Adevfirul), foaia celebrului Wahlstimme, unde am
gash intre altele:
t Un evenement deplorabile a avut loc chiar in momentul in care scriem
aceste randuri. Doi studerrp strini, Finlandezul baron Rosen vi Moldovalahul Ghith Tficiune s'au certat din causa papucului unei june Albinose.

Lucrul a ajuns la o provocaliune, i duelul a urmat asthzi in zori de

zi, la zece pavi cu carabina. D-I Tficiune a cfizut mort. Noi de30

plAngem aceast catastroffi, cu a-at mai mult cfi nenorocitul june Moldovalah a fost un arnic intim al nostru i un admirator sincer al ideilor
noastre politice s.

Abia avui timpul a striga 4 bravo !* vfizandu-ma ucis cu atilta sangerece de catre viteazul jurnalist, cum iatfi sosind o alth novitate: un jandar
35

cu dou5 scrisori, una de o marime i culoare ordinara, alta in o mica coperth

367

ADDENDA

trandafirie 9i pecetluit cu o inimei de bulinfi. Doctorul deschise pe cea

de 'ntAi i citi cu glas:
Iubite Esculape!
s Femeea mea se afl un peu mal de cfiteva zile; simte une migraine
terrible ; gisete dar l-dessus o oar liberfi pour la voir.
Al Domniei Tale amic i serv,
41

Mapppsch*

10

Spune ca voiu veni la 9 O. jumAtate, zise Negus jandarului, care etji

indat, cu toatA vederata sa dorin/fi de a studia mai indelungat cadavroasa
mea faca 0 legfitura dela cap.
Ascultfi, badit.fi; urma el cfitre mine, eu ii-oi citi 0 celfilalt

eaves, nu-i vorbfi; insA te rog din amide, sa /ii secretul.

Fireoe! cum se /in toate secretele de amor intre prieteni.
Negus amirosi scrisoarea, zicfind:
15

mine fleurs !* 0 apoi citi:

Tiranule,

\Paz, cum ma rasp1ate9ti pentru sacrificiile mele. Iatfi o sfiptamfinfi

decAnd nu mai vii. Te atept sau... te voiu desprqui!

20

PAnA acuma a ta credincioasfi

Fani*
Postscriptum. Stii ea bArbatul nostru se duce la tribunal dela 9 ciasuri.

Te sarut de o mie de ori, scumpul meu!

I F. s

25

Scrisorile procurorului cu so.cia sa ne sosesc foarte la timp; rise Negus

dupa o pausa de rasgfindire. Falsul tu duel i. imaginara ta ranfi o sfi feat
munai dead o mare zvonfi prin tArg; deci, pentru ca ea' nu urmeze cumva
vreo cercetare legal, eu voiu auta sii previu pe Mapppsch, cum Ca totul

e o glumfi, un ramapg, o jucarie... Ginditu-te-ai la aceasta, bre?

Ba n'am avut and, frate; 0 ma 'ncredinIez, cfi eram sfi fac cAt pe
ce o stranica dobitocie, cu toate ca sunt legist !
30

Negus sulfa clopoIelul.

368

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Tu, Max, t}i cu Johann ve/i merge cu mine; dupil ce vom ajunge la
casa d-lui, 11 veli scoate din cupeu 9i-1 ve-ci duce pe sus, ca 9i and ar trage
de moarte. MI 'n-celegi? zise el caraerdinerului, care-1 asculta cu gura
cfiscatfi, ca pe un predicator latinesc dela biserica papista9ii. Hai acuma!
adause Negus &titre mine, 9i am e9it.

eztind in triisurfi, am improvizat urinfitorul cAntec In felul tuturor

improvisaVilor, 91 care zugriivia planul meu in priviqa Micmei:
Dracul, petrecdnd pe'n lume,
to

,i-a facut un groznic nume:

Tori fugia, fugia, fugia
Cum de dzinsul auzia I

In sfdrfit, de ciuda mare,

El se zise bolnew tare,
,Yi, lungindu-se pe pat,
15

Pielea popii a fi dat !

Oarnenii cu bucurie,
S'au grabit pe loc sa' vie,
ii ' ngropeindu-1 cu alaiu,

L-au trimis departe'n rails /

20

De atunci, cu-ocaua mica

El se plimba fara fried:

i lucranduli dupa plac,
Striga: doara nu sum drac I *.
Aci am ajuns la poarta casei doamnei Pacht.
25

30

PAnfi acum n'am avut trebuinifi de a descrie edificiul respectabilei mele

gazde 9i personalit4ile celorlalci chiria9i, amabili ai mei megie9i. UrmAnd
inetodului matematic, am definit mai 'nainte de toate centrul; de aci nu-mi
va fi greu a plimba o mei imprejur, din punt in punt, 91 'ndatii veTi avea
o circonferinci!
Zidirea intreagfi se alciituia din rfindul de jos, rfindul de sus 9i o mansardfi. In rAndul de sus locuiam peste salfi eu 9i lns5.9i stfipfina casei cu
prfisila. In rAndul de jos se afla sub mine o bficfineasii vfiduvil dupfi trei

ADDENDA

369

blicani, dela care toti studencii -cfartalului luau pe datorie ri, sardele,
etc. ; sub d-na Pacht un Frances parfumar cu sofa, apte fete i trei
bAeci, vristaci treptat, itneepAnd dela patru luni i p&n la nouisprezece
ani. In mansardi petreceau eu locuin%, deasupra mea: floui modiste, i
deasupra d-nei Pacht: trei studenci dela coala veterinari.
CAnd cupeul lui Negus s'a oprit la poarti, parfumarul, Monsieur Jules,

deschise ua, scoase capul dela care se rispindea mirosul a nu tiu cite
sute de essence, li aptis pe ceafi scufica de lint( albastri, i rosti cu un
aer de Talleyrand: s doit etre que' que chose! b. Tot atunci o mini nu
to

15

20

tocmai de cele mici a inceput a terge de sudoare unul din giamurile dela
o ferestruici a mansardei, i apoi zirii migfilind ea In lampa magici figura
imei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu ochi-de-bou, dupti cum bitrinul
Omer numia pe blonde Minerva.
Max al lui Negus deschise portica cupeului.
- Mai Incet ! striga doctorul. Nu vezi in ce stare se afM rinitul, dobitocule ? Mon cher monsieur Jules ! adause el; pritez-nous votre secours
0 mon Dieu! quel malheur !
Que vois-je ! M'sieur Ghitza blesse !
In acest minut amindoui modistele, cite i trei veterinarii, propriet5.reasa trilor, cei zece motenitori ai parfumeriei cu mancele i muma lor,
Cati i feciorul meu erau deja afarfi !
Bietul Ditrich, ce-i inchipuia acuma pe stfipinul siu In gura morcii,

Ii fringea minile i ii smulgea parul, aducanduli aminte, pe semne, ci

riposatul nu i-a plitit leafa pe trei luni.
25

Veterinarii au Inceput a esplica modistelor diferenca dintre un om glut

i un cane Impucat.
FraMuzimea nficjia pe Negus pentru a afla le pourquoi al ranei.
Cati alergi ca o ciprioari sus i se 'ntoarse cu doamna Pacht i Mictica.
Dar stirmana duduci nici a avut cind s watt' bine pe cavalerescul siu apiritor dela balul-mascat: ea a leinat pe pragul uii, cizind ffirfi simciri pe
scari; i Indatti grupa privitorilor s'a frnpilit in doui: modistele, biefineasa

ci Francezele au rfimas lingi mine, veterinarii i Francezii s'au aruncat

si ajute Micucei: atraccia sexului fiind o lege fisici ea i atraccia newtoniani!
35

Max m'a ridicat de suptsuori, Johann m'a luat de picioare, Negus Imi
sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mina dreaptii, uitindu-se la
24

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

370

mine cu o nespusa ingrijire, plink' de o sensibilitate curet nengeasca ; Frulein

Annehen, modiste cea mai tanara, Mae ca un pudel, Imi %inea mane stanga,
strangand-o convulsiv din o prea mare simpatie ; Francesele ciripiau; Mei-

neasa sforiiia: cu astfel de alaiu am fost scos din trasurii, Micula, Cati 0
5

10

15

d-na Pacht se facurA deja nevAzute odatA cu partea bArbAteascA a societa/ii.

Cu ochii aproape de tot inchii, fui suit in odaea mea li. lungit in a0ernut.
Negus a rugat apoi pe toti si iasa, a tras zfivorul uii, 0 am rAmas numai noi.
Nebun de beucurie, am sfirit din pat.
M'ai in datorat, Negus, Oat la mormant ! ii zisei, sarutandu-I in gurfi
CU incantare. Ha, ha, ha! era sti mor de ras ... nu de mai ! Deacuma ma
desbrac 9i mA culc. Tu sit treci la d-na Pacht i s'o rogi, s'o rogi foarte mult
a mA priveghea In lipsa ta.
Las' pe mine !
Poate -ti se va infA/i9a prilejul de a 9opti vr'o doui cuvinte la urechea
Micupi. Spune-i di presinIa sa mi-ar utpra durerea ... cA-ti e cunoscutA
causa duelului.
Si celelalte !

20

Eram deja desbracat 0 intins pe perne, cand Negus luA ziva buni, imi
dori isprava, 0 e9i.
Ditrich, intrand pe varful degetelor, se apropiA de mine.
Cuconaqule !
Of !

Cuconaqule !
Uf !
25

- Cuconaple !
Ah !

Cuconapie !

Tu... e0i... chiama ... pe... Ca-ti ... Oh !

SO

85

Ditrich reveni peste un minut cu slujnica d-nei Pacht.

Fficui lui Ditrich semn cu mane ca sA iasa.
Ce nenorocire s'a Intamplat cu d-voastrA, domnule ! a inceput
Cati, oergand lacrimile ce-i curgeau din ochi, caqi &and ea ar fi mancat o,
oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De ali oi cat de mult sufere duduca! D-ei,
de asearil mi-a spus tot ! n'a dormit toati noaptea ..., astfizi vfizandu-v4
emit, a leqinat ; se pare c'o sfi aiba friguri, de slfibiciune nu poate sta in,

ADDENDA

371

picioare... Doftorul, care v'a adus pe d-voastrA, fi randueste acum nista

doftorii . . .
Doftorii?
5

Eram cat pe ce sa ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui Negus
0 reamintindu-mi In o clipa istoria Soflicai ! Abia m'am putut stapani,
qi urmai cu vorba mai linioit, tragand glasul cu limba de moarte *:
Dra-ga ... a-du... rece-ta ... s'o... vad... ca ... sa ... nu... oie...

nime... D'ar... veni... du-du-ca ... de... seara.

10

15

20

Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce receta. Fiind prea bolnav pentru
a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o lie fnaintea ochilor
si apoi citii:
Bp. Ambrae levant.
Scrap. 1.
Pulp. Cantharid.
Scrup. jfl.
Acet. Morph.
Drachm. jfl..
Sacchar. albi.
Unc. j.

M. f. atque divide in XII partes aequales.

D. u. La un cias un praf.
18 7 XII Dr. Negus.
Pana aci am reprodus din cuvant In cuvant, chiar din litera fn litera,
25

manuscriptul lui Ghita Tficiune, coleg al meu dela universitatea ***, carele

s'a Impuscat sunt acum cateva saptamani, si cum s'a Impuscat! tocmai
in noaptea cununiei sale cu o domnisoara, frumoasa ca un Inger, de spirit
ca un demon, si fnzestrata ceea ce lipseste si Ingerilor si demonilor,
ao

cu cincizeci mi.' de galbeni in numaratoare !!

4 Micula * s'a gash pe masa rfiposatului, fnteo coperta sub adresa mea
si cu urmatoarea epistola:
24*

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

872
5

to

Prietene,

Sinuciderea mea este un anacronism. Adevfiratul ei moment a trecut

aunt deja geapte ani. Deatunci eram mort tn idee, i clack' nu mg ucideam
In realitate, cause era ca nu voiam ca lumea sg poatfi presupune din parte-mi
mficar o umbra de pusillanimitate. Oamenii ar fi zis: el s'a ucis pentruca
nu gi-a putut face o positie In societate, pentruca suferia de lipse, pentruca...
gi aga mai departe. Ei bine! Imi trebuia cincizeci mii de galbeni; imi trebuia
o setie ca fecioara cariia Ii las numele meu, i nemica al meu afara de mine ;
imi trebuia toate astea pentru ca sa capat, In fine, dreptul de a ma impugca.
L-am castigat scump acest drept ! Ce va spune lumea ? A9 dori prea mult

s'o pot ghici. Nu-i ramane pan/ nici clenciul de a ma declare de nebun,
caci atunci o vor desminti lungile mele diplome de doctor in legi i licentiat
In litere !I Aga dar, oamenii vor fi silii a crede, farg alte comentarie, cg
m'am Impugcat simplu pentrucfi am obosit de a trgi. Causa ti se pare, poate,
15

a fi cam curioasa? Crede-mg, amice, cine trgegte prea-repede, osteneoe

int9cmai aga, ca acela care alearga prea iute ; gi unul gi altul ajung la scopul

lor mai curand deck broaoele testoase ale umanitatii ! dar odatg ce au
ajuns la scop, ei nu mai au ce face ...
20

25

Ili las un manuscript pe care nu 1-am sfgrgit, fiindca m'am oprit, din
Intfimplare, pe descrierea recetei; gi atunci mi-a venit ideea de a ramanea
comic pang gi In ajunul sinuciderii: e foarte natural a muri vorbind de
recete ! Tu ai cunoscut toate personajele Micutei r; deci, aduna-ti suvenirile, i sffirgegte singur acest scurt epizod din scurta mea vieata!
Al tau vorbg di fie Ghitg ! s.
Am primit cu bucurie amicala insarcinare a nenorocitului meu vorba
Ghitg, gi, cu ajutorul hirtiilor sale postume, am reugit a complecta
cele a Trei zile gi trei nopti din viata unui studinte s.
Mimica a clizut in latul lui Tgciune chiar in ziva imaginarului duel cu
baronul Rosen. Receta lui Negus, compusg din opium gi gandaci de turbat,
a fficut minuni in aceastg imprejurare.
A doua zi, Tciune s'a sculat teafgr din pat, dar n'a egit din casa vr'o
doua zile, pastrind astfel buna cuviintg si... legatura dela cap. Aceste
cloak zile au fost pentru el un adevarat paradis al lui Mahomet, redus la
o singurfi hurie.
In a treia zi Micuta incepu sfi-i aminteasca despre necesitatea cununiei
sil fie

so

ADDENDA

878

Ai uitat, iubito, a nu am varsta legiuita; sti mai agtepttim un an,

sau... doi ani.

Promite-mi inaintea mamei: nu-/i cer altceva, scumpul meu I

S
5

10

promit?... bine !... cbiar maine o s vorbim cu cocoana Ana.

Dupti mask Ghi/rt lgi deslegil capul gi alergil la baronul Rosen.

Ce nou, Spiterule? Tot targul vuegte despre duelul nostru gi despre
rana ta. Vgzut-ai astzi pe Maria?
Ai un noroc fabulos, Feldegule!
Spune mai degrabil!
- A9teapt-o pe ea azi In odaia mea, pe la unsprezece de searl.
Pe ea?
Ti-am spus odatL
Nu glumegti?
Pe cinste; totusi...
?

15

Sfi nu cumva si aprinzi lumtmarea.

Oare s fiu aga de urit?
MA poti crede, ca eu unul nu te voiu maguli in ast privinIA.

Fie cum zici; ma invoesc; n'am ce face!

10

25

Mai este ceva.

Mai este?
Sri nu vorbegti cu Micula.
Nu te pociu trgelege!

La bal-mascat toate glasurile sunt acoperite gi se par deopotrivii;

acolo sub masa', ai putut scripa cu una cu douL.. dar trebui sfi-li spui
cu franchecd, c ai o voace foarte nemusicalift, gi mil tern ca domnigoara si
nu se sperie ! E cam deprinsii a legina.

30

38

S'apoi tot aga are sa fie?

Ba numai la Inceput, bdi, pinti ce-ti vei face o cale bAtutti...
Primesc gi asta; lns, clack ea singuri va incepe a vorbi?
Urmeazfiii drumul frtr a rilspunde!
0 dragoste originala!
Cu Wit mai romantical
Dar tu, unde vei dormi? eu unul te previu cfi-mi plistrez postul pilna
dimineaca.

A la bonne heure! eu mfi voiu pitula unde va da targul gi norocul l

SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

874

Baronul, parfumat ca o calfa de negulator, intra intr'amurg in apartamentul lui Ghita, unde-1 atepta Ditrich, prevenit de catre stapanu-sau ;
pe and lnsui Ghica juca in biliard, palavragia i radea ea un nebun, curtand
trei arfoniste in cafineaua Chateaux aux fleurs C
5

La unsprezece ore punct, Micula ei pe varful degetelor din odaia sa, trecu
cu mare paza coridorul, deschise incetior o ua O
iat-o cuprinsa in bracele
baronului. Tot atunci, Ghit eia din iChdteaux aux fleurs *, cantand:

Marlborough s'en va-t-en guerre,

Miroton
10

indrepta paii acasa!

Dupfi ce se sui pe scara, eroul nostru avea inaintea sa doufi ui: cea din
Si-i

dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odaile d-nei Pacht. El se
opreoe, pare a sta pe ganduri, apoi bate de trei ori la ua vechei actori/e,
care odihnea de un ceas pe salmi
Morfeului.
15

20

Cine-i acolea ? rasuna dinfiuntru o voace speriata.

Ghiti deschise ua, i d-na Ana il recunoate la slaba lucire a candelei
dinaintea icoanei sfantului Sigfried, eel cu istoria zmeului.
Ce s fie; Domnul meu? o tragedie !
Ba numai o melodrama, doamna mea!
Ghica Ii arfita cu mama patul deert al Miculei.
Unde-i Maria ? o Doamne !

Fiica d-voastre e in odaia mea, in convorbiri misterioase cu baronul

Rosen.
25

Doamna Pacht sari din pat, uitanduli de tot costumul de noapte, vreau
si zic lipsa costumului, i se rapezi la ue.
Ghirti o re%inu.

SO

-- Inca un pas iii perde pe sarmana fetila, care se afla acuma foarte
inaintata pe calea norocului.
Adevarat spui ! voiu strange pe to-ci chiriaii, voiu intra cu marturi
- M'a0 inleles de minune ; Insa mai este ceva la mijloc. Mai 'nainte
de a fi a baronului, Maria a fost a mea i chiar acuma ea ii inchipueoe,
pe 'ntuneric, ca se afla langa mine ! Eu am vandut-o baronului, am vandut-o
doamna mea, precum se vinde un faeton puin usat, dar eit din moda.

Necessariul de abanos a fost din partea baronului ... i eu I-am presintat in

ADDENDA.

10

15

375

numele meu; duelul de mai deunlizi a fost o- poveste; in starlit, am Intrebuintat mii de viclenii pentru a ajunge la scopul meu... Baronul nu trebui
s'o 9tie! Catati ca Maria sa nu ma dea de gol: altfel, ea este perduta.
D-na Ana isbi up 0 sbura pe scara ce duces la mansarda; de aci ea se
pogori in randul de jos, O'n cateva secunde reaparu insotita cu doua modiste, trei veterinari, bacaneasa 0 Monsieur Jules cu tot neamul! Se inlelege dela sine ea' hainele nopturne ale acestei societati nu erau nici de
cum 4 ca Inteo zi de sfirbatoare *.
Ghita redeveni nevazut: el merse liniOit Inapoi la 4 Chateau aux fleurs 6
pentru a dal* o partida de chegle, cantand astadata: 4 Te souviens-tu?
disait un capitaine... #.
Cand gloata chiriaOlor doamnei Pacht se ivi cu o multime de lumanari
inaintea baronului 0 a Micutei... simtul de pudoare 0 frica legii de presa
nu-mi permit a descri starea in care se afla tocmai fericita pareche. Ovidiu
a zugrfivit-o de mult latineoe:
4 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis;
Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... 0.
Duduca a leOnat, dupre obiceiul pamantului. Feldeul se Invalatuci In

plapuma, se scull in picioare ea status lui Dante, 0 Incepu:

20

25

30

- Protestez...
Nu tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, dart' numai de resultatul care
a fost indatorirea baronului de a lua pe Micuta de so-tie.
Pe la dour* dupa miezul noptii, Obi-0, obosit ca un cal de pooh' 0 tacut
ca un peoe, reintra In stapanirea apartamentelor sale, porunci lui Ditrich
sa afume, nu oiu pentruce, in toate colturile iatacului, 0 adormi
apoi, planuind modul in care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul,
cu Micuta, cu Victoria, etc.
Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata d'a se indoi de buna-tredinta
a amicului sau: interesul d-nei Ana 0 al Micutei a fost, fireoe, d'e a nu-1
desminti in aceasta privinta. Peste o saptamttna, Baronul zice adio universitatii 0 se cununa cu duduca. Ghita a asistat la -biterica, a jucat 0 a
baut la nunta, a fost cel intaiu a ferici pe tineri.
Oricat de nepasatoi In alegerea inijloacelor, eroul nostru avea o inima
buna. Cununia Micutai era o fatalitate pentru vechea amanta a FeIdeului,

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

376

ei el, Ghi/a, se simlea a fi singura causa a fatalita/ii. Peste cateva zile, el

vine la noua baroneasfi, pe and baronul sfiu nu era acasii.
A, vicleanule! tot nu ma uili?
Nu uit niciodatfi pe amicii mei ei tocmai de aceea am venit la tine
cu o rugfiminte.
Refuz, orice sa fie.
Vom vedea, cuctr/o, daca 1i-a da metna. Mai 'nainte de a te lua, baronul

a avut o Intre/inuta...
10

15

$i d-ta cutezi a-mi povesti nioe asemenea marefivii?

Fara D-ta ei Fara a mirgwii*, dragfi baroneasa: ne cunoaoem
de aproape. Aeadar, biata Intrelinuta, ki povera ragazza, a rfimas acuma,
din pricina ta, lipsita de paine ei murind de foame. Pficat ! Cer dela tine,
dela d-ta, dela d-voastrfi, sfi faci sau a' face/i ca baronul sa-i dea pentru
asigurarea viitorului_ ease mii de fiorini!
$1 oare cum crezi tu ca eu voiu starui In favorul unei...
Te Intreb odata pentru totdeauna: vrei sau nu? da ori ba?

Nu; de o mie de oH, nu!

Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevfirul intrigei noastre: ne
vom bate, vei ramnea poate vfiduva... eu unul Iiu prea putin la viea/a ...
20

25

30

35

GhicEi s'a sculat sa iasfi.

Opreoe-te ! Inca un minut! cat eeti de sfilbatic!

Dupfi mai multe vorbe ei rfisvorbe, Micupt s'a Indatorat a stoarce dela
barbatu-sfiu cele vase mii de fiorini. Ghi/a a fost Insa'rcinat din partea Feldeeului d'a duce banii la Victoria.
Peste noufi luni dup'acest eveniment, frumoasa Polonfi a nfiscut un fiu,
care fu botezat sub numele romanesc de s $erban E.
Ghi/a n'a trait cu Victoria mai mult de-un an ei a lfisat-o, drept mogtenine, lui Negus. Inteo zi, and ea era dusa de-ac asa, doctorul deschise cu
o cheie falsa sipe/elul de sub pat, scoase cele ease mii de fiorini, ei de atunci
n'a mai dat cu ocliii de sfiraca jertfii. Astazi ei se judeca. Cu aceasta ocasiune, un mare numar de Invinovii/iri, pana acum dosite, s'au gramadit
asupra capului lui Negus. Unii zic ca se va osandi la lucrfiri publice ; al/ii
sus/in, cumca va scfipa, fiind sprijinit de cucoanele cutare, cutare ei cutare.
Jurnalistul Wahlstimme e unul din aparatorii lui Negus pe calea publiCitriiii .

NOTE $1 VARIANTE

POEZII
5

to

Hasdeu publica cea dintai culegere de poezii in 1873. Este un volum de

IV + 140 pagini, in 160, intitulat: Poesie (Bucuresci, Typographia Laboratorilor Romani, 19 Strada Academiei). Pe coperta se afl urmlitorul motto
din Pettifi: S ki IV utat tiir ; gaz es alike vdrja... Cine rumpe o cale nouti,
ateaptii pulbere 0 scae/i...*. Volumul se deschide cu o Prefagi a autorului,
pe care o reproducem:
* Niciodata n'a fi cutezat a scoate la lumina aceasta anatomie a
suferiucelor mele, daca nu 9tiam ea unora le place sumbra 0 violenta
pictura a lui Caravaggio, in care vezi numai oase 0 muchi in loc de
frageda 0 catifelata came.
Genul imperios al inspira%iunii mele poetice ofera aspra idee sub o
forma dull.
Mai multe buca-ci din colecIiunea de falii, bunioara s Viersul *, i Lui
N. Nicoleanu*, 0 altele, explica /Ana la un punct Vitnele sociale, pe

15

cari se mi9ca acest fenomen psihologic.

De ate ori mi s'a intamplat a fi dulce 0 molatec, ma miram eu insumi.

Tata o prefala, in care un autor se face fara milli propriul Mu critic !*

In edivia noastra am publicat textul definitiv, aa cum se afM el in cube-

= gerea de Poesie. Variantele care urmeaza arata deosebirile dintre versiunile

prime

tiparite in periodice

0 volumul din 1873.

MUZA. Tiparita in Foifa de istorie f i literaturd, Ia0 1860, p. 117. N'a

fost publicata in volum. Dupa 9tiinca noastra, n'a mai aparut in'alta revisal
condusa de Hasdeu, sau la care colabora el.

380

SCRIER/ LITERARE, MORALE glI POLITICE

IONAKU VODA. Cea dintfii versiune publicatti in Din Moldova, vol. /

(lagi, 1862), P. 12:

Sdngele rofefte cdmpul din belfug,

Otomanii fug
Iata ca-i ajunge oastea romdneasca 1
*Zmeilor, ucicle;i1 * suna tot mereu :

Vai, amar ?alert!

D'o act neivala I3omnul te fereasceil

10

Robi sa nu se prinze i : nu voiu P ma'ncurc l

Taie tot ce-i turd *
Astfel Ionafcu-Voda poruncefte.

Pala duce hora, al sagetei cdnt

S'acordeaza'n veint

i in piept de dufman falnic amulefte :

15

Nu mai vezi pagelni ; prau sa zic, de-i caci,

Ii privefti culcai
larba innegrita d'azi li-i afternutull...
Inima-mi tresare, cdnd in carli citesc,
Cdt de barbeitesc

20

Fostu-ni-a odata', fostu-ni-a trecutull

D'uncle 'Ana unde un boier :

Zanea vistier,

Aducdnd eu sine un vizir eau pap.

catre Vocla zice umilit
Focu-i potolit:

41 Doamnel D
25

t Sit' deschidem dares' punga cea Priiimapi I

Bogatalul ista, capuli spre-a pastra,

Poate numara
Pietro scumpe, aur f i argint comoare 1 *
SO

Domnul cu iulealei striga : Miii fartayil

41 Dracului sa da;i
Turcul ci boierul pe-o spdnzuratoare 1 *

FEMEIA INNECATA. Prima varianti, publicatti in Din Moldova,

an. 1 (1862), n. 2, p. 27-28:

NOTE $1 VARIANTS

Era Bahluiul mare.

Pe f arm 9ezand,

In gand,
Pe rand,
Treceam niajunsurile vieIii solitare,
- 4 D'a fi casatorit I*
Spusei atunci destul de tare
4 Ce trai
I De rai

10

15

I Si tot iubeoi O tot sa fii iubit

Neadormit !
Ce dulce armonie !

e De-acuma dar, oricum sr: fie,

Imi trebui mie
4 0 suck
Nurhe,
Durdulie,
Hazlie,
e Vie,

20

e In scurt, cu merite o mie:

Si mor de bucurie ! *

D'o data
Iata
C'alearga in spre mal
25

Un oarecine,
Dand busna peste mine:
La fal.fi
om, la fuga cal,
Altminteri nilt5.ru 1

20

Bre, ce-ai patit, vecine ?

Pe semne doagele nu si-s depline ?

Rau 0 eau
(Raspunde calfitorul meu)
25

10

Nevasta mi-a luat-o dragutul de park::

S'o dus ! tot mari-dus !
Si-i caut trupul eu 1
Ti-a fi, prietene, cam greu ;
Cad trebuia s'apuci la vale
A cursului batuta cale,
lar nu pe-aici in sus !
InvaIti alcii, mai ;

381

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

382

Doar pe Mai
Ca tine !
Femeea mi-o cunosc prea bine !
Ziceam ea t sant *, /ipa ca e nu-s I;
Mergeaxn spre rasarit, striga ca spre Apus *;
L'amiaz i se prima ca-i noapte ;

$i astfel pentru toate!

Deci
Sa '14e1egi

Ca ea pe veci
Nu poate
In chip obicinuit sli 'nnoate ;
$i rfiul si fi fost oricat de furios.
Saracul val
Fu nevoit s'o traga nu in jos,
Ci tot la deal:
Sa scape bucuros.

10

15

20

Versiunea pe care o tiparim noi a aparut in Columna lui Traian, an. III,
Nr. 11, (13 Martie, 1872), p. 81, 0 a fost republicata in volumul Poesie (p.
122-124) cu o singurisi varianta:

p. 7, r. 12: InvaIa allii, mai,

ADEVARATUL POET. Publicata in Din Moldova (Lumina), H, n. 7,

p. 9-10.
25

STEFAN TOM$A VODA. 5! VORNICUL ION MOTOC. Publicatfi

intaiu in Lumina, II (Ia0, 1863), n. 11, p. 84-85.
BRADUL. Prima versiune publicata in Lumina, III (Ia0, 1863), n. 17,
p. 80, republicatri intocmai in AghiuKt, n. 24 (Bucure0i, 3 Mai 1864), p. 182:

SO

35

Vfizut-a0 mandrul brad in plaiu

Stand verde 'n orice vreme,
Sau arde soarele de Maiu,
Sau vantul iernei geme !

El falnic sufere pe rand

$i ar0ca 0 ghiala,
$i fulgerul pe 'n stanci sburand,
$i viforul 0 ceaia ...

NOTE $1 VARIANTE

383

Acuma 'n douazeci de ani

De chinuri ne'ntrerupte,
El s'o deprins cu-ai sal dusmani,
S'o inrudit cu lupte !
5

Sa-i dai odihna 'n locul ses,

In linistita vale...
Lipsit de traiul ski ales,
El s'ar usca de jale !
is

ts

20

Versiunea din Poesie (p. 119-121), pe care am tiparit-o in edicia noastra,

a aparut intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 17, 24 Aprilie 1872.

TABLOU FLAMAND. Versiunea din Lumina, III, n. 17, P. 80 intitulata Un tablou Flamand a fost reprodusii si in Aghiuld, n. 24 (3 Mai,
1864), p. 181, sub titlul: Un tablou de familie. FaVi de textul din Poesie
(p. 107-108), care se afla in ediia noastra, versiunea din 1863 prezinta
urmatoarele variante
p. 14, r. 4: Osdndea pe Turcul, zicand ca-i un dine,
r. 5: Franta se preface de azi 'Ana maine,
r. 6: Neamiu-i jr1 cuget, Moscovitu-i hoI.
r. 9: Care 'n nerdbdare himala mereu.
r. 11: Ii rusine, draga, gura sa null taca!

r. 12: Apoi zetu, Jujucti, nu fii asa ran ...

Restul poemei p. 14, r. 13-20, p. 15, r. 1-4 este complet schimbat:

Fata, dulcea floare, neatinsii de-albine,
to

30

95

$edea tang' o masa, cu faca in mine,

Cu foc de purpura pe obraji de crin ;
Eu -cineam in man& o carte uitata:
Cand priveam la mama, and pandeam pe tata,
Si 'nnotam cu ochii 'n al popilei sin !..
Tablou Flamand a mai fost publicat in Columna lui Traian, an. III, n.
18 (3 Mai 1872), de asta data inteo forma foarte apropiata de cea pe care
o va avea in volumul Poesie. Sunt numai doua variante:
p. 14, r. 16: Privia pe fereastrd in mica gradina,
p. 15, r. 2: Insit and bdtrdnul nu bdga de seama,
LUI N. NICOLEANU. Aparuta intaiu In Satyrut, n. 5 (Bucuresti, 6
Martie, 1866) sub titlul Amicului meta San-Huang-Ki i semnata PuangHon-Ki. (Dupa cum se stie, San-Huang-Ki era a pseudonimul chinezesc *
al lui N. Nicoleanu, iar Puang-Hon-Ki, al lui Hasdeu). Reprodusfi apoi in

384

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Familia, V (1869) n. 29, p. 338-339, sub titlul Amicului meu N. N. Fa la

de textul din Poesie (p. 138-140), versiunea din Satyrul prezinta nrmatoarele variante:

p. 16, r. 1: Cdt e june, omul pldnge

5

10

15

r. 2: Rdde omul, cdt e june

r. 4: El in dintec pldnsu-i *tinge,
r. 5: Rdsu-i in ctintec depune:
r. 7 : Rdsul e speranta plina
r. 8: Plansu-i razd de speranca
r. 9: Pdnii n'a opus
r. 11: D'unde Cantecul se ' nalid
r. 18: Oare cum sd cdntP

r. 19: Dar eu sum... eorice fiina

r. 20: Are-un env in armonie
r. 21:
Cu destinul sdu:
r. 22: Desbracat de suferinfd,

p. 17, r. 1: Nemilcat in bucurie

20

25

r. 2: Voi 8O cuget eu !
r. 4: Care altd soartd 'n lume
r. 5: Vrei sd-mi nimereftiP
r. 6: Fdrei numai, tot ce trece
r. 12: Nu e astfel cum se pare

r. 13: Totul are o mfisurti!

r. 20: Ies din carnaval!
r. 21: Pdn' atunci, En rds fi 'n jale,
r. 22: Prin speranoi te imbata
r. 24: Cantecul deschide cale

30

35

40

ODA LA CIOCOI. e In Februarie 1869 Oda la boieri a fost publicatii in

ziarul Romdnul ; coaliciunea cu aristocralia din 1868 se rupsese i acea din
1870 nu se Incordase Inca.
Reprodusa In brosura, aceasta poezie s'a vandut atunci numai in Bucure9ti in trei mu de exemplare.
4 Acum este timpul s'o scoatem din nou la lumina, de astadata In Columna lui Traian, un organ decis a nu se contrazice In vecii vecilor s.
Cu aceste cuvinte era prezentata Oda la boieri In 4 Columna lui Traian *
an. I, nr. 23 (28 Mai, 1870), p. 2. Inteadevar, aceasta satira politica avusese

un deosebit succes la apari/ie. Textul din Romdnul (19 Februarie 1869,)

fusese retiparit inteo broura aparte: Oda la Boiari. 1848-1869 de B. Petriceicu-Hajdeu (Bucuresci, Tipografia C. A. Rossetti, Str. Colcei No. 42;
14 pagini in 1.6). Pe coperta, se afla urmatorul citat din Ioan Neculcea:

NOTE SI VARIANTE

to

15

20

25

885

Acia socotescg eg cu firea mea acesta prosti: candO va vr Dumneslefi se faca se nu fie ruging pe felt, ci Turci in TarigradO se nu fie,
ci lupif se nu minance oile in lume, atunci pte nu vorti fi nicl Fanariollin Moldova ci nici In Ora Muntensca, nicT vort fi bear!, nici 'volt pute
manca aceste doue %err acia cum le minanca... *.

Paginile 3-4 ale brocurii cuprind justificarea politic& a autorului:

In ultimele cedinte ale fostei Camere, ajungand ci eu a inIelege
perfecOunea nouei sari de lucruri in Romania, am aparat cu mult zel
ministeriul actual.
Am demonstrat atunci, cu procesele-verbale ale Parlamentului in
mana, cum ca cabinetul d-lui Dimitrie Ghica pacatuise la fiecare pas
contra naliunii ci contra ConstituOunii, numai din dorinca de a-ci realiza
programa primitivii, impacand toate partidele.
Astfel amicii politici ai d-lor Beust ci Andrassy au fost trimici si ne
reprezinte la Paris ci la Constantinopole: naliunea romana insultati
pentru impacarea partidei austro-maghiare.
Astfel desfiintarea districtului de Bolgrad, propusa ci patronata in
modul cel mai imperativ, pan'a a face din ea o cestiune ministeriala:
constituliunea roman& insultatil pentru impicarea partidei gubernatorului dela Chicinau.
Astfel d-1 Macedonski pus contra legii in capul armatei ci devenit
apoi singura cauza a dizolvarii unei reprezentgiuni nalionale: tam ci
pactul fundamental insultate pentru impacarea unei particle anonime,
in misterele careia iniIiase pe 4-1 prim-ministru o epistola oculta dela

Paris...
Incetand de a fi deputat ci persistand totuci in simpatiile mele pentru
oamenii astazi la putere, de vreme ce nu-i mai pot apara de pe tribuni,
m'am decis da a le adresa o oda *.

30

35

40

Inainte de a fi republicata in oColumna lui Traian *, Oda la Boiari a

fost reprodus de revista t Familia i, an. V (1869), n. 9, p. 98-100.
FaIii de versiunea din Poesie (p. 48-55) unde este intitulati i Oda
la Ciocoi s, ci pe care am tiparit-o in edipa noastra Oda -la Boiari prezinta
urmatoarele variante:
p. 18, r. 5: Boiarule 1 cinci Yeacuri, cinci yeacuri fi mai bine
r. 7: Sugeai tu 'n frunza sucul ci sangele din vine
r. 11: De jaf f i umilinVa,
p. 19, r. 1: Ce vede capul jertfei sburat dintr'o izbire,
r. 5: Cad nu credeai c'un suflet se face mult mai tare,
r. 15: Ca un satrap, /a umbra lungit intr'o gradina
r. 17: Privind cum se ivecte mind ziva e seninfi
25

SCRIBE! LITEEARE, MORALE I POLITICE

386

r. 21: i iati intr'o elipd furtuna sparge cerul

r. 22: Cu flacara urgiei.

r. 19: Afa din adormire nesocotea boiarul

a

r. 20: Suspinul Romaniei!..

[randurile 19-20 din versiunea definitiva sunt, in prima versiune, randurile 21-22, si viceversa].

p. 19, r. 26: Un abure ce piere!..

p. 20, r. 1: Un abure 6 norul, suspinu-i o suflare
10

15

20

r.
r.

51 A doud zecea iarna, a doudzecea vara

r.
r.

2: Cdmpiile asterne
6: a5i teama inceteazd I ..

8: Raspunse lumea toata

r. 19: Cad vremea este totul:
r. 21: A doudzecea vara 'mbracase ieri campia
r. 22: In busuioc 0 'n gram
r. 25: A cloudzecea iarnii in haina-i de mireasa
p. 21, r. 9: Dar ce privesc, o Doamne! Eu cant 0 deodatd
r. 13: Boierii se raclica, ca hoituri invechite
p. 22, r. 1: Cand teancuri de verdeaa, din mfi de flori lesute,

r. 15: Sau poate a cadaprul se 'ntampla cateodata

r. 23: 0 nu! E viu boiarul I Nu-i vis, nu-i rtricire,
r. 25: Nu-i spaima sburatoare, nascutfi 'n zapacire
T. 26: Grabitif sa dispara!
r. 27: Nu-i chiar nici letargia ldsdnd o paloare

25

30

p. 23, r. 1: 0 nu! E viu boierul I La trai 0 la culoare

r. 6: Si pripasi/i p'aice ;
r. 7: Aceea0 goliciune de inina, de minte,
r. 8: De tugete romane;
r. 11: 0 nu! E viu boierul I Nu-i mumie, nu-s moaste!
r. 23: N'om mai gresi d'acuma! Trecutul !fa ne'nveIe
r. 25: La vanatoare! Insfi... nu pustele si bele:
La sfarsitul Odei la boiari este indicata data precisa a compunerii: 11
Februarie 1869.
Versiunea publicata in 4 Columna lui Traian * cuprinde cateva noi va-

35

40

riante, In afara de acelea pe care le-am notat mai sus; se observa insa si
forme care au fost pastrate in redactiunea definitiva. Pentru simplificare,
vom Insemna cu A textul Odei la boiari, ci cu B textul definitiv, care se
dia. In editia noastra.
p. 48, r. 5: varianta A
r. 7:

r. 10:

NOTE gI VARIANTE

387

r. 17: Si tu radeai jupane; rddeai cu fericire

1: var. A
r. 2: Se bucurii i rade
r. 5: var. B
r. 8: Sau p'un polog de spice,

P. 19, r.
5

r. 15: var. A
r. 17: * *
r. 19-23: var. A
r. 26: var. B
10

P. 20, r.

1: Un abur este norul, suspinu-i o suflare

r. 5: var. A
r. 7: De and prin mii de glasuri suspinului din tag
r. 8: var. A

r. 19: Caci timpul este totul: o oarii dinteun secol

15

r. 22: var. A
r. 23: * *
r. 25: * i
P. 21, r.

r.

20

r. 13: var. A
r. 25: Au nu cumpa natura, sarind din cai batute,
P. 22, r.

9.3

i cu puterea noua
9: Dar ce Viresc, o Doamne! Eu cant 9i deodati
8:

1: Cand teancul de coPoare, din mii de flori /esute,

r. 2: var. A
r. 3: Si filomela cnt, i soarele clipefte
r. 6: var. A

r. 12: Din bolta 'ngrozitoare

r. 15: var. A
r. 23: var. A
r. 25: Nu-i spairna sburfitoare, nascdnd din zapacire
SO

r. 26: var. A
r. 27: Nu-i chiar nici letargia ce'nfige o paloare
P. 23, r. 1: var. A

35

r.
r.
r.

6:
7:
8:

r. 12: * *
r. 17: Chemand Evrei i Unguri s salts pe morminte
r. 20: Locusta cea 'ngropata,
r. 21: De nu-i strivefti chiar oul, din fundul negrei groape
40

r. 22: Reisare mai turbate I

r. 23: Am mai OP adesea I Trecutul s ne 'nve/e

r. 26: Ci sacra libertate!..
25*

888

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

COMPLOTUL BUBEI. Intaiul titlu al acestei balade era: Congiuraliunea leprofilor. A9a se tipare9te in ziarul Traian, n. 97 (31 Decemvrie
1869), p. 391-92. Titlul Complotul Bubei apare la publicarea celei de a
doua versiuni, in Columna lui Traian, an. II, nr. 20 (82) din 24 Mai 1871.
5

Aceast& versiune, cu o singura modificare, trece In volumul Poesie (p. 37-45).

Congiuraciunea leprofilor, din Traian, incepe cu o stroM care a fost su-

primati in versiunea ulterioara:

0 cronicii, sctisd de manes
Pe-un petec de piele beitrdnd,
so

Ni spune un lucru ciudat.

Cinci Peacuri f i tease decade,

Din care un an se mai scade,

Cu 'ncetul de-atunci au sburat.
15

20

p. 24, r. 1:
Era 'ntr'o peche padure,
r. 7-12: [complet schimbate]:
In cuibul acel neferice
Precum cronicarul ii zice
La leatul mai sus arei tat,
A lost o petrecere mare ;
Leprofii din patru hotare
Venires' in cdrduri la sfat l

p. 25, r. 8: Trecand pintre ele in dunga

r. 13: Ca 'n lume sa nu mai domneasci
r. 15: [se termin& cu un semn de intrebare]
25

r. 22: Se umfla sea scoagi cuvantul,

r. 30: [lipswe]
p. 26, r. 5: [lipsete]
SO

r. 10: pipsete]
r. 15: [lipse9te]
r. 16: Unde-i sfdntul ca s'arunce

r. 21: In codrul cel uitat;

p. 27: r. 3: Pe ldnga os de cane
r. 13: StrigaIi cu bucurie,
r. 14: SaltaIi cu veselie,
35

r. 23: Acum se mai ascunde

Stdpdnul tremurand:
r. 32: Cad lepra e pe tron !

p. 28, r. 22: Se va porni din data

r. 23: Pe lumea cea curet&

NOTE

1 VARIANTE

389

r. 24: .Rebelul nesupus

r. 28: Cfind buba este sus!

Versiunea publicati in Columna lui Traian, 24 Mai 1871, are urmatoarea
s

indicatie: Se dedicti d-lor Costaforu, Maprogheni, Maiorescu, 1Vegruzzi, Pogor,

etc.

Singura variantfi a acestei versiuni este:

p. 26, r. 16: Unde-s sfinlii ca s'arunce

r. 17: Cu pietrele 'n poi?. .
so

S.KRACIA. Pub heath In Columna lui Traian, an. I, nr. 14 (20 Aprilie
1870), p. 4. Fa/fi de textul din Poesie (p. 59-61), o singurfi variantfi:

p. 30, r. 2: stei ca un pygmy la /Ana,

VORNICUL IANCU MOTOC. Publicatii in Colurnna lui Traian, an. I.
nr. 16 (30 Aprilie 1870), P. 2-3. Republicatfi, fried variante, In Poesie (p.

62-65).
15

STEFAN SI RADU. Publicat4 in Columna lui Traian, an. I, n. 41 (23

August 1870), P. 2-3. Este una din pircinele poezii pe care Hasdeu le datealfi: Puscdria din Vticcire.si, 16 August. Asupra arestfirii sale ilegale,
Hasdeu a scris In Columna lui Traian, an. I, n. 40 (19 August 1870) un articol,

2o

pe care il reproducem in al doilea volum al acestei edilii. Numfirul 40 al

Columnei, apfirut cu mare intfirziere nunfarul precedent poart4 data
de 2 August 1870 educe aceastrt informa-cie abonaIilor: $ In curs de opt
zile d. frasdeu a suferit toatrt rigoarea arestului. Nu voim totuv's ca abona/ii
novtri sti se poatii plfinge s, etc. Se oferfi Istoria tolerangi religioase abonacilor

pe un an 0 vase luni, 0 Rayon fi Vidra celor pe trei luni.

25

Versiunea scrisfi in

Puvcfiria din Irficarevti e are urmrttorul motto din

Cid-Campeador ;

Asis' parten unos d'otros

como la unia de la carn e...,
50

35

pe care tot Hasdeu 11 traduce: a Ava se despart unii de altii, ca unghia dela
came ...e.
tefan fi Radu, Inteo nourt versiune, apare In RePista Nouti, an. I, nr. 5
(15 Aprilie 1888), purtfind data: s Mfircivor 1888 it. Aceastfi forma, In afar'fi
de o singurk neinsemnatk modificare, se retipfirevte In volumul Sarcasm
fi. Ideal (Bucurevti, 1897), p. 160-166. Fa/rt de versiunea definitivk pe
care am reprodus-o In edicia noastrk textul din Columna lui Traian prezintfi
ursn'atoarele variante:

SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

390

p. 35, r. 15: Ii pune 'n cale

p. 36, r. 1: Mare 0 mare
r.
r.

2: E fiecare

7: In loc d'a bate

r. 10: Vor sa se beta...
Inainte de r. 11, un vers care Jipseoe in versiunea definitiva:
Frunza verde de bujor !

r. 14: Pan' ce kat a lovefte

10

15

20

25

r. 15: Intalneoe i lovefte

r. 17: Cu cumplitu-i buzdugan
r. 19: $i.-1 izbefte, mfiri drept
[rAndurile 21-22, inversate]
r. 24: Cdci la piept e infasat
Cu pieptarul ferecat
r. 25: Ferecat 0 fa'rmecat;
r. 26: Buzduganul aboard 'n vant
r. 28: Iar pe unde se proptea
r. 29: Pfimantul se desfetcea,
p. 37, r. 2: I9i aruncd mane jos
r. 4: 0 mliciucti s'a gi dus,
r. 6: Ca un lemn de radficinfi,
r. 8: Ci strabate pliseirefte
Dupa r. 10: De nimene biruit,
r. 19: Mficiuca s'a potrivit
r. 21: De o data
r. 26: $i pe unde se trdntea
r. 27: La pdmiint toate turtea,

r. 28: Pdn' ce s'a turtit fi ea l

so

35

40

Dupfi r. 28, urmatoarele versuri care lipsesc in versiunea definitiva:

Ca tulpina bradului
Buzduganul Radului I
Ca trunchiul stejarului
Mliciuca $tefanului !

Dar sa fie mud brazi,

Nu se teme un viteaz;
$i stejarii la voinic,
De-ar fi nota, tot nemic;
r. 29: Cii pe cine-i puiu de zmeu
p. 38, r. 1: Pe un pisc, pierdut in nor,
r.

3: Carele finea aminte

NOTE ga VARIANTE

391

r. 6: De and mi-sa I-a ndscut,

r. 8: In munti 0 'n lunci
r. 13: &imuleanul cel Martin

r. 15: Se uita cu he de jale

5

10

r. 17: ,i gdndea En gdndul sdu

r. 19: Nici Muntean
r. 20: Nici MoldoPean
[lipsesc r. 21-22]
r. 23: Inca nu oiam En lume

r. 24: Cci aPeau un singur num...

Versiunea aceasta, din Columna lui Traian, se Incheie cu rindul 26.
Lipsesc, a9a dar; 59 de versuri ; aproape douA pagini din textul editiei noastre.
Hasdeu avea dreptate faili dateze a doua versiune din Repista Noud

15

4 Mar'cipr 1888 e, cAci era, inteadevfir, nu numai o redactare revizuiti,

dar rti o considerabili sporire a acestui t cAntec bAtrAnesc i.
Textul din .RePista Noud are o singurA variantri bilk' de forma definitivA:

p. 39, r. 2: Cil 0 foimii plang de jale !

20

DORUL. Publicatii in Columna lui Traian, an. I, nr. 52 (19 Octomvrie

1870), p. 4. FatA de textul din Poesie (p. 56-58), prima versiune prezinti
urmiitoarde variante:
p. 41, r. 12: Din care 1-am primit,
r. 17: CAnd razele din soare,
p. 42, r. 15: 5i unda cea d'azur,
LUNTREA. Publicat in Columna lui Traian, an. I, nr. 53 (25 Octomvrie

.2s

so

1870), p. 2. Variante fatii de textul definitiv (Poesie, p. 66-67):

p. 43, rAndurile 2, 3, inversate
p. 43, r. 6: Afa leganatli
r. 7 : Ajunge odatd
r. 9: ii sulletu-rni are o tintA, dar timpul ce sboard
r. 14: CAnd luntrea se 'ntAmplA ca groaznicul vAnt o doboara,
MUNTELE I VALEA. PublicatA in Columna lui Traian, an. I, n. 55
(19 Noemvrie 1870). Variante fata de textul din Poesie, (p. 33-34):

p. 45, r. 6: D'abia rode,te cu shall

r. 18: Poporul care geme jos
35

FRUNZELE. Tipritfi in Columna lui Traian, an. II, nr. 7 (69), 15

Februarie 1871. Republicat, fag nicio modificare, in Foaia Societdiii Roma-

nismul, an. II, U. 2-3, p. 149, apoi in Poesie, p. 1-2.

392

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

FEMEIA CU CATELUL. Apare Intaiu hi Columna lui Traian, an. II,

nr. 32 (94), 30 August 1871 ; retipfirito. in Foaia Societagi Romdnismul, an.

II, n. 2-3, p. 150. Variante fara de textul din Poesie, (p. 26-27):
p. 48, r. 10: Fara ajutor de nime
5

Dupfi r. 14, urmAtoarele doufi versuri:

.5i pe ea o priveghia

Sa nu para numai ea,

C.A.INII 1 LUPIL Apare intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 4
(24 Ianuarie 1872). Fa/5 de textul definitiv din Poesie (p. 116-118), pe
10

care 1-am reprodus in edi/ia noastrfi, versiunea din Columna prezinti urmitoarele variante:

p. 50, r. 7: Buldogi, dullii, prepelicari, zAvozi,

r. 18: Ce-i mogtenit

p. 51, r. 9: i ei stint cdni

15

20

r. 12: Avand strAmog pe mopsul, ce-a scapat

r. 23: Frumos En teorie,
Ultimele doted versuri lipsesc.
Pentru a arfita legfitura dintre Eviei gi Nem/i, Hasdeu
scrie: Kestia israelita.

in Poesie

VIERSUL. Tipfiritfi intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 15 (11)

Aprilie 1872), p. 1.13. Retiparitil in Poesie (p. 23-25). Variante:
p. 52, r. 6: $i eu ate odatfi smulg harpa-mi din tficere
OVIDIU LA GURILE DUNARIL TipAritfi in Columna lui Traian, an.
III, nr. 29 (15 August 1872), p. 233; apoi tot acolo, in textul Istoriei Critic&

25

(4 Columna , III, nr. 34, p. 318-319; 1 Decemvrie 1872). Retipariti in

Familia, an. IX, nr. 32 (19/31 August 1873), p. 369-370. Fa/5 de versiunea
definitivfi (Poesie, p. 111-115), textul din Columna lui Traian prezintfi urmritoarele variante:

30

Bs

p. 54, r. 8: Nedemni sa le rdepunza un echo 'n versul meu!

r. 9: Cat mai adie vantul ricoritor al verii,
p. 55, r. 7: Cat din a lui ffiptura abia se vfid obrajii,
r. 14: i 'n loc a soarbe spuma, rainanci bucrili de yin!
r. 17: $i-atunci din obosealfi de vrei sali stdmperi setea
r. 18: C'un strop de apa' vie, spargi IntArita ghia/fi
p. 56, r. 1: De necrezut, gi totugi sunt martorul pe care
Nemica nu-1 impinge s'ascunza adevarul,

$i trebui sa ma crezi ; eu am vfizut chiar marea

xoTE g VARIANTE

393

r. 5: Pe culmile marine calcind ca pe /arina

r. 16: Vezi pectii ce se 'ncrusteazd, ci unii mai Wiese!

Textul din Familia prezinta variantele: P. 55, r. 17-18; P. 56, r. 1, 5,

16. Varianta p. 56, r. 1 este ucor modificatA:
5

Si trebui sa ma credefi ; eu am vazut chiar marea...

DARUL DUNARII. Tipirita intaiu in Columna lui Traian, an. III, nr.
30 (1 Septemvrie 1872), P. 249; ibidem, nr. 34, (1 Decemvrie 1872), P. 319,
in textul Istoriei Critice. Fairi de textul din Poesie (p. 129-131), versiunea

10

din Columna are urmatoarea varianta:

p. 58, r. 17: Hameiul singur numai inform imbraca tlesul
CIOCARLIA. In volumul de Poesie, (p. 127-128). Nu tim daci, ci
unde, aceasta poezie a mai fost publicati inainte.
MATER DOLOROSA. Tiparita in Reyista Nola, an. I, nr. 2 (15 Ianuarie

15

20

1888), p. 76; republicata in Amicul Copiilor, an. II, nr. 5 (August 1892),
p. 159. FaIrt de versiunea definitiva (Sarcasm 0 Ideal, 1897, p. 159), textul
din &piaci Nola prezinta urmatoarele variante:
p. 61, .r. 2: Prin moartea ce dli yiard la noile idei
r. 8: Piroane, ea le simte; ofetul, ddnsa-1 bea 1
r. 12: Inaripat In sboru-i, spre sferele de sus.
r. 14: Ca din acele picuri albina s'a nascut

ALB SI NEGRU. Publicata, sub titlul Din lanai, in Reyista Nouk

25

30

an. 1, n. 3 (15 Februarie 1888), p. 103; tiparit din nou In Amicul Copiilor,
an. I, m.. 13 (Octomvrie 1891), p. 306. In volumul Sarcasm fi Ideal (p. 154),
are titlul Alb f i Negru.
Variante din Reyista Noud ;
P. 62, r. 3: Moarta-i lumea sarbezitd, peste care, lira fa/rt,
r. 7: In eider priyirea mai negre bengiuri in albeala!
MULTIPLICAMINI. Tiparita in Reyista Noud, an. I, nr. 4 (15 Martie
1888), p. 149; are subtitlul e Baladi realist& c Fali de textul definitiv (Sal,.

cam )ci Ideal, p. 155-157), versiunea din &vista Nola are urmitoarele
variante:

p. 63, r. 2: Si-a logodit acuma fata;

r. 3: Caci, de era de mult ea gata,
r. 4: Si-o cere mai ales un graf.

35

p. 65, dupa r. 4:

De cdt un mare capital,

i Mai dulce-i camdta, chiar mica,
a Cita fard muncei se rdicd,
o Crescdnd ca spuma /gra val.

394

SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICS

p. 67, r. 7; Un striinepot acum dorete

A$TEPTAND. Tipriritii hitaiu In Revista Noud, an. II, nr. 3 (15 Martie
1889); republicat in Sarcasm fi Ideal, p. 170-178. Este cea mai realizati
9i mai Intinsii poemi
5

scrisli in desnfidejdea mor/ii Iuliei

pe care Hasdeu

se 'ndurii s'o publice. Din aceea9i epoci dateazi i poezia inediti Afard
vdfdia furtuna (t Flaciira s, 17 Ianuarie 1913 ; reprodusi de Barbu Lizfireanu,

Umorul lui Hasdeu, p. 132-33, notri). De fapt, se poate considera Afar&

vdfdia furtuna ca cea dintAi ciorni a poemei tragice de mai tarziu, Afteptdnd.
10

15

Dar att deosebire 1ntre versurile sillbatece, crude, exasperate din Afard
velidia furtuna i. forma dull, 9i impficarea filosofici, din Ayteptdnd I
Mari vAjaia furtuna
Lucind zigzaguri de scantei;
El cugeta, ca 'ntotdeauna,
Cu ochii pe portretul ei,
Portretul moartei lui copile,
Portretul 1ngerului sfiu!
El cugeta: De-atAtea zile,
De-atAtea nomi chem moartea eu!
Cfici moartea-i viea0 pentru mine,

20

Oki vieqa-mi este un blestem,

Caci vreau sit' mor, 9i nu mai vine
Dorita moarte ce-o tot chem !
Furtuna vaitlia mai tare
$i fulgeri mai indesat ;

25

El cugeta cu 'nduioare
La triisnetul ne 'nduio9at:

Ah, doar i se va face mill

SO

De chinul meu nemrginit !

Mai roagfi-1 tu, a mea copili,
Sii-mi curme dorul cel cumplit.
Caci moartea-i vieafa pentru mine,
Caci viewca-mi este un blestem,

Cifici vreau si mor 0 nu mai vine

Dorita moarte ce-o tot chem !
.35

Furtuna url mai turban'

*i fulgerele se 'ntacesc ;

El cugeti la dulcea-i fatfi

Privind la chipu-i ingeresc

NOTE 131 VARIANTS

395

Si murmuri; De-ar vrea tri dee

Din cele trisnete ce sbier
In pieptu-mi numai o santeie,
Atata rog, atAta cer !
Ctici rooartea-i yieapi pentru mine
Clici vieata-mi este un blestem,
Cad vreau stt mor i. nu mai vine
Dorita moarte ce-o tot chem!

Furtuna iata a 'nceteazi

Si-acum pe cerul lirnpezit
Se plimb 'nvoiosat o razti
A soarelui desbrobodit.

10

Dar mai grozav in pieptu-i tuna,

Ii sparge inima de tot
i strigfi mintea lui nebunti:
Trisneasca-mtt, aci nu mai pot !

15

Clici moartea-i vieaVa pentru mine,

Ctici viewca-mi este un blestem,
20

25

oo

Caci vreau sii mor 0 nu mai vine

Dorita moarte ce-o tot chem !
Variante din Revista Noud, fatet de textul definitiv:
p. 66, r. 13: Un Or de ani, ca rindunici
r. 14: Pe varrt tu veneai la noi.
p. 71, r. 14: Si dinIii mei ed-i simgi scrAsnind In capul lull..
p. 73, dupti r. 6, urmeala aceste versuri, care au fost suprimate hi versiunea definitivg :
Cea de pe urmei foaie din nutndrali moftenire
Sli fie f i din vieafti-mi cea de pe urm zi;
.i cdnd voi pune . Fine IP,
S'adorm cu fericire,

Ca numai sus cu tine

Sei mei mai pot trezi I

LA CASA DE NEBUNI. Publicatti in Revista Noud, an. II, nr. 8 (15

95

August 1889), p. 287-291; datatti 17 Septemvrie 1889 (?). Versiunea aceasta

prezintti, fa-cil de textul definitiv (Sarcasm f i Ideal, p. 179-185) urmtitoarele

variante:

p. 74, r. 2: Mei sui teictlnd, ri-alt semn mai fac

40

r. 5: Ctici dobitoacelor cu minte

r. 6: La ce ad le mai 'pi un spiciu
r. 8: Pricep din deget sau din biciu ?

396

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

10

p. 75,

r. 10: $i plec la casa de nebuni,

r. 11: La f alansteru 'n care unii
r. 12: Sunt mari poeli gi mari tribuni.
r. 13: Eu n'am venit la dumneata;
r. 14: Din cei cu mints n'am ce face,
r. 15: 5i-a9 vrea pe toli sa-i pot uita!
r. 18: Cu flori si pomi, amestec din umbra si lumina ;
r. 19: Iar printre ele falnic, fneet, nepasatori,
r. 20: Parse, albind ca spectri, mdrefii visfitori.
r. 1: In fund, tot alb la !mind, saleamul Infloreste.
r.
r.

2:

Nebun si el, mirosu-i degeaba-1 rdspdndegte.

frunte mai mareata, in care cu fiori

r. 11: Dar totul gingas, palid, electro-straveziu...
r. 12: Il vdd fi-acuma 'mi pare, fi nu pot sti-1 descriu I
r. 14: Ramai ca stan de piatrd. El gales ma priveste:
r. 15: Fun glas ce te strabate prin noate-i fecioregti
r. 16: Ma 'ntreaba: Vii la mine? Ce vrei gi cine evil'

15

7: 0

locul r. 21, si viceversa]

r. 28: Ndramze, trandafiri fi crini !
p. 76, r. 14: 41: sd md 'nfigd iar pe cruce
sunt Crist.
r. 15: Iubesc gi sufdr, cdci
r. 17: Prin moartea-mi omul se 'nnoeste

[r. 20 In
20

r. 18: Si tu sd-mi lii evanghelist.

25

r.
r.

25:
30:

In cer ne-agteaptd plata.

Mil ' nnal; la Taal meu!..

p. 77, r. 8: E numa 'n capul meu ; grddind, casd, poi,
r. 9: Eu vd PLsez pe to/4 pd les ca 'ntr'o poveste ;

De nu m'ag degtepta, c'ali gi pierit apoi.

30

r. 11:
Ce-s eu? Nu prea gdsesc cuvinte.
r. 12: [Ali spune tocmai ce-s,... lipseste]
r. 17: In vis m'am sdturat gi nu m'auzi urland.
r. 21: Atunci visez ca tree pe Mnga cel brutar.
r.
r.

ss

40

24: 0

jimbla i-o gtersei. Ma prinde 9i m'apuca.

Md duc la comisar. in judecii prin vis.

p. 78, r. 7: Ca-i vis, o oiu, dar totugi e nostimd ideea
r. 11: Tapoi visez c'adorm visand vai ! ca mi-e foame.
r. 16: S'adormi si tu. Rdzdnd, de nu m'as destepta !
r. 20: Pe-un Capsa sa-I visez cleat p'alde Isus !
25:

De-aci goptegte'n aer, privind cu ochii Iinta

IV'am auzit ye nimeni...
p. 79, r. 5: Tu nu stii, caci -karana te 'nln/ue 'n Musa,
r. 10: E fiul meu, pe care 'n bdtaie la Vidin
r.
r.

23;

26:

NOTE *I VARIANTE

to

15

20

25

397

r. 12: Din ceasul morcii, clasul traiete mai deplin.

r. 20: Ca firea si-a dat ochii sa vezl cum A mananci !
r. 23: Nu-I vezi ?" E falnic, mandru, cu nimbul tot lumine,
r. 24: Pe-o frunte-cer sub care doi gemeni curcubei
r. 27: Sub stele... ah! ce zambet ! 0 piatrii Ificrameaza,
r. 29: Dar ar zdmbi 9'o piatra, de i-ar fi dat sa vaza
p. 80, r. 2: Sunt buze 'n care ifi pare cd vezi Intregul Mai!
r. 3: Iar ca parfum cuvfintul se 'ntinde it i te 'mbatd ;
r. 11: De fiu-sau el Imi vorbea
r. 15: Plutind ufor cdtre plimdrit
r. 21: Lan jos corpul pe pamant
r. 30: Cum Inca nu-s nebun l
GAUDEAMUS. Tiparita In Revista Noud, an. II, nr. 9 (15 Septemvrie
1889), P. 335-36. Variante faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p.
168-169):
p. 81, r. 1: Cdnd o fi ca se& duce0 la criptd
r. 2: Nu pe mine, cad eu nu ma las,
r. 3: Dar pe vasu-mi, in care-i Infiptif
r. 4: Cea *lie sclipind din cel vas
r. 9: De iubire, sau altfel oricum,
r. 10: Ce se fin la tofi pa. morminte,
r. 11: Ba la unii se spun f i pe drum
r. 15: AI dori sti paz fele voioase
r. 18: i din care scApat-a cel gaud
p. 82, r. 9: Ce de lacrimi vfirsai pan 'sft pled
TABLE-D'HOTE. Tiparita In Sarcasm fi Ideal, p. 187.
DUMNEZEU. Aparuta intaiu In Revista Noud, an. VII, nr. 3 (Decemvrie

30

35

40

1894), p. 83-84. Faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p. 193-201)

aceasta versiune prezinta urmatoareIe variante:
P. 84, r. 2: i5i cel mai de pe urma, ascuns ca un copil
r. 3: Ce nu se poats nctfte ,i totui, plin de vieaTa
r. 6: Ca Fat-frumos din basmul c'o baba 'un morteag
r. 8: Miratei lumi sii-i zicii; dinteinsul m'am nascut.
P. 85, r. 8: Ca zidul cel ciclopic durat far' de ciment?
p. 86, r. 12: Cel mic se 'nzorzoneaza, cad este mititel
p. 87, r. 16: Ce-adie peste capu-mi, 9optindu-i: s omu-i musca )1
p. 88, r. 2: Cu toate ce-s in ele 9i printre ele sunt,
r. 11: Miracol fara care in veci nu s'ar pricepe
r. 24: Dar nu-i Intreg: finalul riimase pribegit.
p. 90, r. 5: 4 Mi-e draga chiar o piatrA; dar un arhanghel! care
p. 91, r. 6: Le raspandea prin suflu-i, 9i fiecare punct.

898

SCRIERI LITERARE, MORALE

RAZVAN

I POLITICE

I VIDRA

[Razvan-Voda incepe sa apara in foiletonul ziarului Perseveranca Joi

23 Martie 1867 (an. I, nr. 6), si continua Oat in nr. 33 (29 Iunie 1867).
Se tipfireste In volum in cursul aceluiasi an. Nu cunoastem cleat edicia
a II-a: Razvan-Voda. Drama istorica in 5 acte in versuri (Bucuresci, Tipografia
5

Lucratorilor Asocia/i, 1867; VI + 152 pagini, in 8). Cu toate incercarile

noastre, n'am putut gig un exemplar din edi-cia I ; in bibliografiile publicate
'Anti in prezent, nu sunt indicate decfit edi/ia II si ediciile ulterioare. De

altfel, raman cateva lucruri turburi in ceea ce priveste prima tiparire a

10

15

20

25

SO

acestei drame istorice ; ediia I I este indicata pe o bucata de hartie, lipitil

pe coperta interioara, deasupra urmatoarelor cuvinte: Edicia II, revazuta,
indreptata gi adausa cu arii ronuinegti de d. Flechtenmacher.
Intr'adevar, textul acestei edicii a II-a mi difera prea mult de versiunea
publicata in foiletonul Perseverancei. Revizuiri radicale si adaugiri importante apar de abia cu ediiia a III-aj unde pia.* i titlul este schimbat: Razvan
ci Vidra, Poema dramatica En cinci canturi (Bucuresci, Typographia Lucatorilor AssociaIi, 1869; VI+ 186 pagini, in 160). Dupa salsprezece ani.
Hasdeu publica o noua edi%ie, cu mici schimbari de text: .Razvan gi
Vidra, Poenta dramatica in cinci cdnturi (Ediciunea IV, Bucuresci,
Editura Librariei Socec, 1895; 203 pagini, in 160). Aceasta ultima redaciiune a fost reprodusa in edilia noastra. Dupa moartea lui Hasdeu, Razvan
gi V idra a mai fost reeditata, dar aceste reeditari (in special cea din I Biblioteca pentru toi 8) cuprind grave erori.
Toate ediliile aparute in timpul vieii lui Hasdeu Bunt insolite de note.
In edicia II, aceste note se gasesc in josul paginilor ; in ediIia III si IV, notele
aunt tiparite la urma. De asemenea, edicia III 9i IV cuprind, tot la urma
volumului, un: Apendice. Modeluri de vechea limbt ci ersificaiune romdniz.
Sunt publicate texte din Psaltirea Diaconului Coresi, Miron Costin, Dosoftei
si Varlaam. In ediIia noastra n'am mai reprodus acest Apendice. Am tiparit
insa integral toate notele din ediIia II, III si IV, indicand in care ediIie au
fost introduse fiecare din ele.
EdiIia a II-a are urmatoarea Prefala :
4t Aceasta drama este, sau cel pu/in a fi dorit sa fie, o producere literara,
psihologica si istorica.

sa

Din punctul de vedere literar, am avut a ma lupta cu dificultatea versifica%iunii, sporit asta data prin o alt dificultate si mai mare, anume
acea de a seri in limba romaneasca din secolul XVI, ffira neologisme 9i fara
inversiuni moderne.
In privinla psihologica, ma ingreuia varietatea caracterelor ce le introdusei

in cadrul dramei mele: caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil

NOTE ei TARIANTE

399

al lui Razvan ; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei;

caracterul avar si las al lui Sbierea ; doua caractere de Oran romanese,

personificate in Mos-Tanase si in Razasul; in fine, nu oiu claca am -reusit,

dar intentia mea a fost de a da fiecarui personagiu, chiar si dintre cele mai
secundare, cite o nuanta proprie si obiectiva.
In fine, in privinta istorica, avui In vedere doll& preocupatiuni de o po-

triva importante: istoria epocii In genere si istoria lui Razvan In parte.

10

Din cronicarii noon noi oim numai atata, ca finitul seoolului XVI a fost
unul din perioadele cele mai oligarchice din analele Romaniei. Aceasta lupti
de urii intre boieri si popor, Intre cei avuti si cei saran, intre cei apasati si

cei ce apasau, eu m'am Incercat a o face pe cat se putea mai plastici In

actele I si IL In zadar ar voi cineva sfi ma acuze de aluziuni la actualitate:
mai repet o data, eu am voit a depinge aristocratia si democratia romaneasca
15

20

25

din secolul XVI, iar nici de cum maraiturile partidelor de astazi. Mara
de aceasta, pentru a eompleta tabloul istoric al epocii, am gasit loc de a
schita unele institutiuni si obiceie, neatinse de cronicarii nostri, dar conservate, din intimplare, in documente, in legislatie, sau in traditiuni.
Cat priveste istoria lui Razvan In specie, raposatul Balcescu scrise In
Romdnia Literard o biografie foarte erudita a acestui bray aliat al lui Mihai.
I-a scapat insa din vedere dourt Imprejurari destul de interesante ; anume,
de 'ntai ca muma lui Razvan fusese Romanca ; si al doilea, ca Rfizvan a fost
pe Monet Aron-Voda nu aga, ci batman, dupti marturia lui Miron Costin.
In sfargit, ma vor intreba unii: de ce n'am Meat pe Razvan sa domneascli

cinci luni, precum a domnit in realitate? si de ce nu i-am permis a mun

in teapa?.. Rfispunsul e lesne de facut. Pe de o parte, Inteo drama cinci
luni este un singur moment, iar pe de alta parte nemic nu poate fi mai putin

dramatic cleat o teapa. Istoria ne spune in bloc ca Razvan domni foarte

SO

pufin ci muri Enteun mod tragic in urma and heitalii cu inpazia polond; ex
bine ! opera mea nu contrazice deloc aceste doua fapte sintetiee 1 *.
In editia a III-a, Hasdeu renunta la aceasta interesanta Prefafd, muitumindu-se numai cu cateva randuri de prezentare:

4 0 opera curat literara, care dobandeste onoarea unei a treia editiuni

dupa un interval d'abia de un an, nu are trebuinta de o prefata ; caci chiar
daca scrierea ar fi rea, si tot Inca autorul se multumeste, ca opiniunea publica
95

s'a inselat de 'mpreuna cu clansul si, prin urmare, nu are cui face scuze,
obiectul ordinar si stereotip al tuturor introductiunilor P.

Editia a IV-a are urmatoarea Prefald:

40

a A treia editiune din Reizpan f i Vidra de vreo zece ani si mai bine nu
se mai afla In vanzare. Acuma, and Casa Socec et Cie mi-a propus de a
scoate aceasta a patra editiune, fusei intrebat daca nu cumva doresc a face

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

400

o noun prefali. Atunci mi-am adus aminte cli am o veche socoteali de

to

15

20

25

limpezit cu 4-1 P. P. Carp, de pe vremea &And domnia-sa fficea pe grozavul * in literaturn. Sunt aproape treizeci de ani, amAndoi tineri Inca, noi
am lucrat fiecare ce a oiut i cat a putut: eu scrisesem pe loan-Vodii cel
Cumplit 0 pe Rasvan ; iar d-1 Carp le-a criticat pe ambele, asigurand cu
seriozitate cli ele 9i autorul lor nu pretuesc la un loc douA parale. Este invederat ca eu nu puteam sA mA supiir 5i n'am rAspuns. Cu timpul, ThanVodel cel Cumplit a devenit o carte clasicA, pe care invalA elevii in rota.
Raspan, la rAndul sfiu, ajunge la a patra edi/iune, dupa ce mai in to.ci anii
s'a reprezentat pe scenfi, rtimAnAnd pAnA Astlizi in repertoriul teatral. S'a
intamplat insA inteun mod sistematic o poznii: de cAte ori se afi9a Rdsvan,
se ghee la moment vreo foiIri care, chiar in ajunul primei reprezentaIiuni,
reproducea articolul d-lui P. P. Carp, ca BA hien adeci cunoscut CA: Aristotele 0 Schopenhauer au spulberat pe Hasdeu. Pentru ca foicele de acest
50111 sti nuli mai dea in zadar o asemenea ostenealfi, public eu insumi, in
fruntea editiunii de faIii, acel memorabil articol; 0-1 public intocmai, din
literA in literfi, cu logica lui, cu erudiciunea lui, cu stilul lui, cu ortografia
lui, cu toate ale lui, iarligi farti a-i rAspunde. CiteascA-1 oricine, citeascA-1
o dati, de douA ori, de trei ori, pentru a se monta astfel sub impresiunea
hii, o impresiune direct& 0 imediati, 9i apoi montat si citeasci pe Retsvan
fi Vidra. SA vedem, ce o sA se zicil atunci despre pretinsul verdict al lui
Schopenhauer 0 al lui Aristotel, pe langa cari, cu aceia9i drept, s'ar mai
putea invoca autoritatea lui Confucius. Eu unul, mai de 'nainte, nu mA
sfiesc de a mulIumi d-lui Carp, platindu-i cu legiuta dobindii, acum &And
amAndoi suntem bAtrni, o polill din tinere-ce ; plAtind-o cu aceea9i franchevli

0 cu ace1a0 cavalerism care ne-au distins boier-boiereoe totdeauna pe

amAndoi, fie in bine, fie in rAu, fie cu 9tiinIA, fie cu pospaiu, dupa cum e
i boierul *.

Incepand cu edi-cia III

30

care, repeam, prezintA mari deosebiri fel& de

textul anterior, 9i poate fi consideratfi ca o versiune noun

Reizyart fi

Vidra poartii pe coperta 0 pe pagina de gardA urmitorul motto din Cazania

(1644) Mitropolitului Teofil: Mrirea defartei f i iubirea de argint, acestea
sunt neve neputinfe ii4i ale sufletului
motto care se pAstreazA 0 in ediIia IV.
FaIii de textul definitiv
ediIia IV, reprodus intocmai in edicia noastrA
95

existA deci trei texte anterioare, pe baza cfirora am alcfituit variantele:

1) textul din Perseveranta care in Iipsa unui exemplar din edilia I,

poate fi considerat ca reproducAnd aidoma

2) textul din ediIia II (1867) ;

3) textul din editia III (1869).

aceastA edilie ;

NOTE SI VARIANTS

401

Versiunea din Perseveranca si versiunea publicatii In edicia a II-a sunt

aproape identice ; acelasi lucru se poate spune despre versiunile ediciei III
si IV.
In variantele care urmeazi, am notat intdiu deosebirile Intre edicia II fi
textul de/initiy; cid toate aceste deosebiri se giisesc Intocmai si In textul
din Perseveranca. AcoIo unde textul din Perseveranca prezinti variante PO de

edicia II, le-am indicat prin paranteze [ 3, indicind Intotdeauna titlul

revistei, d. ex.: [Perseverana, p. ... r. ...]. Deci, de cite ori se intfilneste
10

15

20

25

o indicaVe la Perseverania, sa se stie a forma aceasta este mai veche decal

edicia II. In ceea ce priveoe variantele textului ediVei III faIi de versiunea definitivii, le-am notat tot in paranteze: [Edi%ia III].
Textul ediViei noastre este reprodus aidoma dupi editia IV. Am pfistrat
cat mai multe din grafiile care aveau o justificare fonetici; d. ex. caliu,
pfirfiu, vitav, rims, sant (Bunt), litvi, etc.

Dedicaliune. Se tipireste de abia In el:14k III-a, ea lipsind in ediIiile anterioare. Fatii de textul definitiv al acestei poezii, asa cum il aflim
In ediiia a IV-a, versiunea ediciei III prezinti urnatoarele variante:
p. 155, r. 5. Tu insi, ca o lampii rismasii'n mfingaiere
r. 13. In oarele d'acelea de sumbri poezie,
r. 17. Precum se 'nchiagii unda, de veacuri picurati
p. 156, r. 9. Ai unor viscoli rani, cu tine de'. mpreund
r. 10. Atuncea le-am simfit?
Editia a II-a, spre deosebire de cele ulterloare, are la inceputul dramei,
imediat dupa prefutii, tabloul tuturor personagiilor ( Persoanele; in editiile
ulterioare, Fefele) ; in timp ce la celelalte edicii se indici personagiile fiecfirui Cdnt in parte (edicia a II-a cunoaoe Acte, nu Cdnturi).

Rizvan, /igen
Vidra, nepoata lui Motoc
Sbierea, boier bfitrfin
30

Mos rinase
Bapti, mare vititaf
Rizasul f
Vulpoi 1 Holi

Hatmanul polon
.85

Minski

Piotroski oficeri poloni

Un boier tfinir
Un spion muscalesc
Un cioban
26

402

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Un 9oltuz
Un copil
Burgezi, burgeze
Haci, osta9i poloni, etc.
5

Actia se raporta la anii 1580-1595. Actele I, H gi V se petrec In Moldova ; actele III gi IV In Polonia.
ACTUL I

to

15

20

25

Ed. II: Scena reprezintii o piagi in Ialti. In fund latada unei biserici de
stil bizantin bastard. Pe avantscend, de'naintea bisericei, o piatrei. In laturi
se zdresc edificii de arhitecturd tura
TANASE (9ezand pe piatra, cu capul plecat fi cu desagii la picioare)
SBIEREA (venind incet 0 numeirdnd pe degete).
p. 159, r. 1. Miluefte-mei jupdne ; nu 'ntoarce privirea ta
r. 2. Pentru una, Cd ce vede cu inzecit ti va da I
SBIEREA (oprindu-se):
r. 3. Ce spui P Zece pentru una? 0 cameitei minune
r. 4. Insii altfel este fapta, fi altfel in vorbd se spune .. .
Aflii dard cd, &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gfiseti !
[Ed. III: p. 159, r. 3. Cum? Ce spui? Miia la sutei? 0 camatri minunatii 1.]
TANASE (sculfindu-se 0 stdnd in lap lui Sbierea)
r. 6. fin blintz; Ina va ajunge, di de trei zile in gurei
SBIEREA: r. 9. De trei zile ? Ce minciuna !.. ,Fapoi eu nu-s vinovat !
r. 11. Un Minn% ! Cum nu! E lesne !.. Banii'n vdnt nu se aruncd I
r. 12. Decdt sec' cerfefti, mai bine ia toporul i la mune&
[Ed. III: r. 10. Pentru mine-i chiar tot una, de-ai mfineat sau n'ai mancat...]
Ed. II lipseqte: Rfizvan se arata In fund 0 se opre9te din dosul lui Sbierea.

r. 14. Cdt mai are'n cap o lintel sau vreo nadejde 'n san !
[Ed. III: r. 15. Nu cerqe9te cat mai are vreun pai de nadejde 'n san !]
p. 160, r. 1. Am lucrat 0 en, jupane, cad avusei vitipare,
BO

r. 4. ,,Tacum, vai jupdne 1 d'abia cu zile am rdmas 1..

r. 5. Copi1a9ii plang de foame, trei beiiei 0 o fetid I

Dupa p. 160, r. 5, In ed. II se indica:

Scene II
TOT ACEIA 0 RAZVAN (venind cu un aer distrat 0 oprindu-se din
35

dosul boierului):

us

NOTE BI VARIANTE

r. 6," lipseste In Ed. II.

r. 8. Auzi! Ili trebui copii!
r. 9. Un neam de calici I ..
a

TANASE (cleitindnd din cap fi reafezdndu-se).

(Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii si se depirteazi fancof...)

Inainte de r. 11, indicalia:

Scena III
MOS TXNASE ci RAZVAN
so

RAZVAN (arlitdnd in urma lui Sbierea)

r. 11. Asa cruci evlavioase, asa fa/A umilitd.
r. 12. Ala ?nchineiri prea-plecate, /Ana la bthu si mai jos.
r. 13. Nu fficea nici sffintul Petre, nici chiar lisus Christos I
r. 15. Pe cfind dracul dupfi &maul cu limba scoasfi aleargl L.
[Ed. III, r. 15: Pe cAnd dracul dupA dfinsul cu limba scoasfi mi-aleargA !..)

15

r. 16. Aoleu! 0 punguliffi !.. Ba un sficule/ cam greu!..

r. 17. 11 va fi pierdut jupdnul cu /rim lui Dumnezeu...
(strigei tare)
r. 18. Mfii, opreste-te, jupfine L. Jupdne, steii de m'ascultfi L.
r. 21. Fugi ! N'am bath ! Du-te incolo I N'am nemic, nemic, nemic!

20

RAZVAN (cu ironie)

r. 22. N'are nemic sfirficulul ! TrAui 8114 crez I.. Prin urmare
r. 23. Omul neputfind sA piarzfi tocmai lucrul ce nu are,
p. 161, r. 1. Punga nu-i a lui? El insufi mi se leapddei de ea

r. 2. lar alt stlipan nu s'aratei... Sci fie darei a mea I ..

25

r. 3. Galbeni doutizeci, din care cei geiurii sunt de veste,

r. 4. C'or fi fest ei alai data in salba unei neveste

r. 5. Sau pe sinul unei puice dela card... ci apoi

r. 6. Au trecut prin jaf gi silei in sacul unui ciocoi I ..
r. 8. Pe cei albi i-ar face negri, ca cel mai negru ciirbune I ..
so

[Perseverana, r. 8: Ar face pe omul alb negru ca cel mai negru carbime ! . .]

r. 10. Painea, ce mi-ac cumpeira-o cu doi bani, m'ar otrfivi !. .

(Cdtre Teinase)
r. 15. TANASE (considerdnd pe Mayan cu atencie)
Dela un Tigan pomanfi ? Nu /
35

r. 16. RAZVAN
Cum ? .. Si p'acel boier
26*

404

SCRIERI LITERARE) MORALE SI POLITICE

r. 17. Pentr'o singurii grofitd l-ai fi sldvit pdn' la car?

[Perseveranca, r. 18: E Roman, oricum sei fie]
r. 19. Ciocoiul e Roman? Vai, ce ocara!
[Perseveranca, r. 19: E Roman? Vai, ce ocarii]
r. 20. Te 'neli, moule! El este ori o piatrd, sau o fiard,
[Perseverana, r. 20: El Romtin? Te'npeli ! El este sau o piatra, sau o
fiara]

10

15

r. 21. Dar Romdn nu, niciodata I .. Mai Romiln, o da, sum eu 1..
p. 162, r. 1. Nu cata ca este oache i parlit obrazul meu,
r. 2. C qi noaptea nu e alba, dar pamantul odihnete,
r. 3. Ca i painea de secara nu e albd, dar hranete L.
[Perseverana, r. 3: Cad. i painea de secara nu e albd, dar hranete
r. 4. 'apoi, moule, eu nu sum un Tigan de rand, ma jur !
r. 5. Nu, nu, crede-ma! In pieptu-mi bate-un suflet de vultur!
[lipsesc r. 10-15].

r. 15. 0 porumbila ad' ai6 un barbat cioroi...

[Ed. III, r. 15: 0 porumbi/a sali aibe de barbat cioroi...]
[Perseveranfa, r. 17: Taci, mofule I Taci I].

r. 19. N'atinge trna mamei, ca nu oiu, zdu, ce-o sa fie:

20

r. 20. Nu mai rdspund pentru mine, and sum cuprins de manie

[Ed. III, r. 20: Mi se 'ntampla multe pozne, cdndu-s cuprins de manie !..]
r. 21. Eu nu sum Tigan... /i-am spus-o!.. Nu mei mai nediji I ..

r. 22. Mai pe scurt, na, iata banii!.. pleaca odatii d'aci!..

r. 23. TANASE (cu despre0
25

Dela un rob nici voiu cere, nici voiu lua vreodata :

r. 24. Soarta mea e neferice, dar a ta e blastemata!

r. 25. Sd Oiu c'oiu muri de foame, mama mea nu voiu pfita

r. 26. Primind mila dintr'o mana, care nici ea nu-i a ta!

p. 163, r. 1-9. Eu rob? Dar bata-te focul, eu sum slobod ca oricine !
30

35

Kir Anastase vlddicd, murind, m'a iertat pe mine,

$i d'atunci, mofule, Lad cloud erne 0 trei veri

Gust mandria d'avea aripi, ca o pasere in ceri 1
Sbor la sttinga,.sbor la dreapta, ca voioasa ciocarlie,
Pe care n'o mai poprete ferecata colivie !..
r. 13. Mai este ceva. Vaut-ai vreun Tigan grdmeitic?
r. 16. Gramatic?.. nu!.. Sd-fi spui verde, ca n'am vazut pdn' acunza...
r. 17. Gramatic in ;am noastrd este om I .. chiar om ! .. nu gluma !

40

r. 19. TANASE (cu indignqiune)

p. 164, r. 2. Dar gramatici, nu L. Ei bine ! afla ca eu avui parte
r. 3. La monastire la Putna s ' vat tot felul de carte

NOTE SI VARIANTE

405

r. 4. Serbeasc i romneasca, i-astfel fusel de mic

r. 5. La kir Nastase pldict cel mai iste% gmmatic!..
r. 7. Ti-am dopedit cd eu nu sum un Tigan ca to.ci Tiganii...
[Ed. III, r. 7: Si te rog a nu ma pune d'ardndul Cu. to%i Tiganii!..]
r. 8. Dar acesti bani, mai baiete, por fi fungi... nu-s ai tei
r.

9. Vor fi furafil Ai dreptate... Vor fi furafi de acei

r. 10. Ce tot furd dela card, dela mine, dela tine ;

r. 11. D'acei ce mandrecd mierea mun.citoarelor albine ;
10

r. 12. D'acei ce ne store pimp ; eapoi unui biet sdrnian

r. 13. Nu se'ndurd sd-i arunce n obraz un gologanL.
r. 14. Vor fi furc4i. 1 Ai dreptate I Vor fi furaci de acelea
r. 15. Japre la cari omeneascd este numai doard pielea,

15

r. 16. Iar sufletul cu dobfinda e luat dela Satan,

[Ed. III: r. 16: Iar sufletul En dobancla fu luat dela Satan].
r. 17. Pentru ca ad se 'ntoarcd mai murdar j mai viclean!..
TANASE (emocional)

r. 19. RAZVAN (continudnd)

Vor fi furati 1 Ai dreptate!
20

r. 20. Insa nu sum eu acela care fur dela un frate!

[Ed. III, r. 20: Insa n'oiu fi eu acela care despoaie p'un Irate!]

25

r. 21. Mama, buna maiculi%a, ar tresdri In mormdnt,

r. 22. Dacd m'ar crede in stare a fura mdcar prin gdnd I..
r. 23-24. 'apoi judecd tu singur, nu furd nimeni in lame
Pentru ca sd dea la altul, fdrd sd-I tie pe nume,
Fdrd ca preodinioare sd-1 fi pcizut undepa,

Fdrd ca din toatd punga sdli lase 'ncai o pard I..

Dar zdu, nu mei tot aprinde I Ce s mai porbim degiaba!
Iata banii: multumeste, du-te qi catd-fi de treabli!
30

[Perseperanca, r. 23: Dar ce sd porbim degiaba 1 Sdngele in cap mi se urea I

r. 24. Ian banii: mu1cume9te, du-te fi nu md incurcd I..]

(pdzdnd indoiala lui Tdnase)

r. 25. Mofule sei-ci spui attita: de-ar fi banii chiar fur*
r. 26. Copi1a9ii tai te-a9teapti goi, fldrndnzi f}ii Insetaii!..
p. 165, r. 1. TANASE (ludnd punga)
35

Ce pdcat, ce raiz mi pare,

Bogdaprosti, mai baiete
r. 2. C'un Tigan poate sd aibe un suflet a9a de mare!
r. 4. (strdnge dasagii 0 se scoald)
Tat'-tau va fi lost, bbiete, un ftrengar, un blastemat
r. 5. De s'a aprins md-ta sdrmana in lingusirile lui!

406

SCRIERI LITERARE, MORALE 61 POLITICE

[Ed. III: De-au intortochiat pe mii-ta 'n lingufiturele lui!..]

r. 7. Dragoste I curat o boalci, ce de om and se lipeoe
r. 9. Toate lucrurile 'n lume puns cu susul in jos :
r. 10. Ingerul urit se pare, dracul se pare frumos 1 ..
5

[Perseverana, r. 9: Toate lucrurile 'n lume mi le reistoarnti pe dos 1..1

[Ed. III: r. 9. Toate lucrurile 'n lume pune cu susul in jos].

r. 11. (vrea sel piece, apoi 88 oprefte) :
10

15

Dar eram IA uit, baiete, a te 'ntreba cum te chiama!

r. 13. Muri an... ba nu! traie9te ! trilieoe 'n inima rnea
r. 14. 8i va trai totdeauna ca intr'un leaglin in ea ! ..
r. 15. Dumnezeu sei te ajute, precum tu m'ajuti pe mine
r. 16. Zilele tale sei fie tot zile lungi 9i senine ;
r. 20. Mi-ajunge un singur galben, zau, a9a Razvane dragii!
r. 21. Mai sunt mulci saraci, 9i nu poiu ca eu sei am de prisos
r. 22. Pe cand se sbuciuma alcii, simtind cutitul la os.
r. 23. RAZI(AN (cu despleicere) :
P. 166 dupa r. 2. (Ia o monetei 0 clii punga lui Razvan)
r. 3. Fa cum eu gi spui, cfici altfel, zau, nu primesc nici un ban...

Scena IV
20

25

RAZVAN (singur) :
r. 5. Bietul om!.. Ce fudulie! Ce apuceituri meirete I
r. 6. Cineva 1-ar putea crede, ca-i un imparat in zdrenle I ..
r. 7. Ce desprel! Ce Porbe late I .. Tatii-seiu n'a fost Tigan L.

r. 8. Lumea-9i bate joc de mine! Lumea nide de Razvan!..

dupa r. 10 (Lipeoe hartia de un stalp fi se retrage, pe cand u9a bisericii se
deschide, iefind mai multi burgezi fi burgeze).

Scena V
so

35

Mai mulci burgezi fi burgeze

[Inainte de ediIia III, : Dascalul * nu era notat aparte printre personagii;
el era a Burgesul I s. A9a dar, In primele redactiuni nu erau trei I targove/i I,
ci patru burgesi *; gi anume:
burgezul I
Dascalul
burgezul II
targoveIul I
burgezul III
targoveIul II

burgezul IV
targovetul III
Trebue sai se Iinfi seama de aceasta intervertire de personagii, pe care noi
nu o putem semnala la tot pasul, ci numai in acele pasagii unde am reprodus varianta versului. Ed.].

NOTE SI VARIANTE

407;

(Burgezul I se oprefte kingli placard, iar cella4i formeazd grupe).

BURGEZA I

r. it Uf. Nu mai sthu pe picioare de obositii ce sant!

r. 12. Mu, nu-mi prea place abava, fie locul at de dant!
5

r. 13. Pdrintele Ionicd est un preot cu minte

r. 16. In douii vorbe Ii-arata calea ,/a iad i La vaiu;
r. 17. S'apoi ici zice: alege I
i cu aceasta sMrgegte.
[Ed. III, r. 17. S'apoi 4i zice: ia mama I
i 'ntr'o suflare sfatlete I
intre r. 17-18 (BURGEZUL I, stdnd ldngX placard,lncepe a rade cu hohot).

10

15

p. 167, r. 1. BURGEZUL II (abordlind per Burgezul I)

Ma I Dar tu ce rdzi acolo, singur, chiar ca un amintit?
[Ed. III, p. 167, r. 1. Dar tu ce-mi rdzi, mai ffirtate, singur, chiar ca un
smintit?].
r. 3, Spune, ce scrie acolo?
r. 5. Nu cumva iar Pr'un nou cantec, rdzand de biata Domnie?

BURGEZUL I (cu ironic)

Veni7i, eititi, inceleggi, qi atunci o 8

20

25

edefi.

*intro r. 11-12.
BURGEZUL III
Nici eu nu prea.
BURGEZUL IV
Ba eu de loc I
BURGEZUL I
Ha I ha I Nici unul?
r. 13. Nu, vezi bine!
p. 168 dupti r. 5. CELELALTE BURGEZE

intre r. 6 9i p. 169, r. 12: BURGEZUL I

SO

Minded voi nu sti-ci carte; fiinda voi faceti gurd ;

Ri fiindcli, din plicate, a Romtinului fdpturd
Este d'a fi mai obraznic, eine e mai nlitlirliu ;
Mi-e mild de voi...
TOTI

Ei bine?
BURGEZUL I
Ei bine, voiu citi eu ;

SCRIERI LITERARB, MORALE SI POLITICE

408

BURGEZUL H
Citeste I

BURGEZUL III

Da / da !
BUR GEZUL IV
Incepe I

BURGEZELE
Ascultare ! Ascultare I
BURGEZUL II
10

Eu port land En ureche ! Rddicd glasul mai tare...

15

Dar nu sbiera, cd pe mine md cam supdrd la cap ...

BURGEZUL IV
Mai En sfdrsit, tu citeste nici prea tare, nici prea slab !
BURGEZUL I (tuseste, apoi Encepe a citi)

BURGEZUL III

P. 170, r. 3. Petru-Voda schiopfiteazil ; dar slut nici de cum nu este!

[Perseveranfa, r. 3 ; ... dar slut nicidecum nu este 1.

r. 5. Ba e frumugel la fa-0, chiar ca Fiitul din poveste I

p. 171, r.

1.

BUR GEZUL I

Mai l Vre0 s'ascultafi sau nu prefiP

20

r. 2.

25

BURGEZUL II
Negresit ! Ce mai Entrebi I
r. 4.
BURGEZUL IV
Ei bine 1 De ce nu 'ncepi?
BURGEZUL I (citeste)
r. 5.
BURGEZUL I (citeste)
r. 11.

p. 172, r. 1. lath.' I .. Iar50 frunzi de ngar ?

r. 2.
Ce Doamne ! Tot numai una ? Par'cli n'ar fi Intl.%) vari.
r. 4-9.
BURGEZA II
30

Rosmarin sau busuioc I

BURGEZUL II
Pe semne cd la muiere limba nu-si afla un loc I

NOTE El VARIANT);

409

r. 10.

BURGEZA I (cu indigna;le)

BURGEZUL IV
Bre! Doar! nu Pei fi o doamnd 1
p. 173, r. 1.
BURGEZUL I (citefte)
r. 7.
BURGEZUL II
Mai! oare Porba la dracu scl nu fie /carte groa?

r. IL

r. 8.

BURGEZUL III
Nu, nu ! Nici decum! La dracu!

r. 10.
10

is

BURGEZUL II

Fie 0 la draeu, totiqi n'ar strica cuvinte dulci ;

[Ed. III, r. 10: Fie 0 la draeu, totufi mie-mi plac porbe mai dulci]

r. 11. De pildi: la cel cu coarne fi cu coadd si te duci;

r. 12. Se 'ntelege cri-i tot dracul, dar vorba e mai cioplitii...
r. 13.
BURGEZUL I
Ba cu coarne i cu coedit poate si fie 9'o vita!
r. 15.
BURGEZUL III
Mai bine, pre legea mea I

20

[Ed. HI, r. 15. Mai bine, pre legea mea!].

r. 16. Ho ! Ineet! Vine vfitavul!.. Sii nu dam de vet) belea 1
p. 174, r. 1-2.
BURGEZUL I
Sosete nenorocitul, toemai cind vorbeam de vite
Se 'ntdmpla cdte o data vorbe foarte nimerite I

Scena IV
25

dupi r. 2. (Tot aceia, BA5OTA. mai multi slujitori),

r. 3. Oameni buni! Ce stali aice? Ce este? Ce v'aIi oprit?

r. 4. Cu ce scop?.. A! o hirtie!.. Si vedem, ce afi citit?

[Ed. III, p. 174, r. 4. Cu ce scop?.. A! o !Artie !.. Si vedem, ce-i de
citit ?].
30

BURGEZUL II
5. la, o porunca domneasci.
9. Sunt sigur, di este iargsi vr'un cintee neru9inat!..
BURGEZUL II
r. 10.
Ba nu, .zau I..
r.
r.

410

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r.

BURGEZUL III

11.

Nu mai citeste !

10

r. 14. Voi toti sunteli laolaltd partasi ai nelegiuirii!

p. 175, r. 1. V4 am in mdinile mele I .. Vi-i draga vieata sau nuP
r. 2. Spunefi-mi dar adevfirul! lute 1 .. Mdi, rdspunde tit /
r. 3. Tu ai o faVi cam proasta ; fruntea jos, gura cascati,
r. 4. Semnele cele mai bune d'o inimi nestricata...
[Ed. III, p. 175 r. 4. Semnele cele mai bune d'o inima nestricata ...]
r. 5. Pune dar mama pe cuget, f i spune-mi, eine a scris
r. 6. Acest cantec, ce cuteazi pe Voda si-1 ia In ras?
[Ed. III, p. 175 r. 6. Acest cantec, ce cuteaza p'un Voda sfi-1. ia In ras ?]
r. 8. Eu nu 9tiu nemic... zdu nemic... de nu-i asa, BA fiu caine !..

15

r. 11. A citit ? Care anume? Cine a cititP Aratii !

BURGEZUL II (arkind la BURGEZUL 1)
r. 12.
Acesta jupan vatave... chiar acesta 1 .. uite, iatei 1..
r. 15. Dar, zeiu, nu de buns voe: tot dumnealor m'au silit...
r. 16. Cerceteazei 0 intreabii... Nu stint eu cel cu pricind 1
[Ed. III, p. 175 r. 16. Cerceteazet i-i intreabti . . . N we eu acel cu pricina I]

20

r. 17. A citi and nu te lasa, nu crez ed fie veo vinei!

[Ed. III, p. 175 r. 17. A citi and nu te la* a fie oare (leo vineiP]
dupa r. 17:

25

Scena VII

Tot aceia f i RAZVAN (mestecandu-se in grupa burgezilor)

BA*OTX (ceitre popor)
p. 176, T. 1. A citit moldovena,9te...

r. 3. Nu e aci intrebarea. Eu oiu, a moldoveneste !

3. 4. Dar citit-a oare iute? Far' a se impedeca?
[Ed. III, p. 176, r. 4. Dar citit-a oare iute? Fara d'tt se 'nvalmasa?]
r. 5. Ingirat? Limpede? Neted? Repede ? Cu foe?
30

r. 6. Da, da !
BASOTA. (cdtre Burgezul I)
r. 7.
Cu foc, hofuleP.. Ei bine! La asta ce-mi vei rhspunde?

35

40

Cu foe? Auzi I . .
r. 8. HoI, jupane ! Eu nu vreau a met ascunde !
r. 9. Am citit cum se cuvine, at' doarg nu in eider
[Ed. III, p. 176, r. 9. Citit-am cum este rdndul ; vezi bine, ca nu 'n zadar]
r. 11. Obraznicule I Cum, Doamne, nu Ii-e greu? Nu Ii-e rusine
r. 12. Sa-mi spui tu aste palavre ? Sei vorbeoi astfel cu mine? ..
[Ed. III, p. 176, r. 12. Sa-mi spui tu mie palavre, and vorbesti tocmai
cu mine?)

NOTE $1 VARIANTS

41'1

r. 13. Eu! eu vatavul cel mare! mi 'n/elegi, cine sum ad

[Ed. III, p. 176, r. 14. Mane dreaptfi a lui Hatman, earele la locul
5

10

p. 177, r. 1. Tu ai scris cantecul fista! Te Pad eu dupfi spranceanfi!

r. 2. Tu ai nas ca de vulpe, ai o barbie vicleaiii,
r. 3. Ochi mici, buzd sub/ire... chiar un chip de fariseu!
r. 4. Vezi, di te cunoscP Pe mine a rra'rtfela este greu 1 ..

RAZVAN (cu naivitate):

Mai stali! De ce aa grad? Turd, Tfitari sunte/i voi oare,
r. 7. De vit ardtaci Indatd gata a ne spanzura?..
r. 9. Sfi fie oare cu cale, pentru'o goald secdturd
r. 10. A spdnzura afa de lesne un puiu de mit? o fiipturd?..
[Ed. III, p. 177, r. 14. El nu-i faraon, nu-i cioarti; fi Roman, Ili este
r.

15

sfiu]

r. 17. Eu nu pociu eiti prea iute ceea ce un altul a saris!

[Ed. III, p. 176, r. 17. N'as putea citi prea iute ceea ce tin altul a &Cris 1
r. 21. Deci, judecata e scurtfi. Este foarte vederat,
[Ed. III, p. 176, r. 21. Deci, judecatali e scurtfi, Rind foarte vederat,1
r. 22. Cd tu efti foarte obraznic fi esi foarte vinovat,

6.

frate...]

20

25

30

35

40

r. 16. 0 sfi-1 invfil eu dreptate 1 sr, ma 'nfrunte un netot?..

r. 19. Atunci ldsaci dar pe dascfil si lua/i-mfi pe mine;
r. 20. El nu-i vinovat, sfirmanul; cantecul i-am fficut eu;
p. 178, r. 1. Chiar eu, yezi bine !
r. 3. Un Tigan sfi scrie stihuri, eu n'af fi crezut ! .. Ce-i drept,
r. 4. Mutra ta par'cli aratfi ceva ager si destept...
r. 6.
RAZVAN (intre)updndu-l)
Foaie verde maieran,
r. 10. Ciudat! si stie carte un blasternat de Tigan!
r. 15. C'ar fi bine ea boierii s umble goi si desculli;
r. 17. Sli nu fi fost nici un dascfil, ca sfi-1 tnvea scrisoare!..
[Ed. III, p. 178, r. 17. S'd nu fi fost aid un dascfil, ca sfi-1 punfi la serisoare!..]
r. 18. Cats dar, ditscfiIe, cats! Ai acapat cum ai scapat,
r. 19. Dar pfizeste-te de mine, c'o sit' dai de vr'un pleat!"
r. 20. Acuma tu, faraoane, raspunde-mi deocamdatd,
r. 21. De ce te-apuci tu d'o treabii oprita si neiertatfi?
r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva ge-a fi pus?
[Ed. III, p. 178, r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva fi-a fi spus?]
RAZVAN (cu bonomie)
p. 179, r. 1.
Apoi de, jupan vfitave, unui-i jos altu-i sus !
(Ed. III, p. 179, r. 1. Apoi de, jupan vfitave, unu-i los, altu-i sus 1

412

10

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 2. Dumneata mereu tot spanzuri Vastfel trgeoi boierefte,

r. 3. Eu fac cdntece i doine, ca s5-mi petrec Iigiineoe;
r. 4. Fiecare cu ce poate!.. Nu este dat oriicui
r. 5. Dreptul d'a ucide oameni n mijlocul tfirgului!..
(se scarpind la cap)
r. 6. Vapoi acest drept, jupane, uite I de mi s'ar da mie,
r. 7. Eu n'a, ucide niciunul, ca s pociu ierta o mie!
[Ed. III, p. 179, r. 7. Eu n'aq omori niciunul, ca s pociu ierta o mie!
r. 8. iret Tigan L. Nu e lesne a ierta p'un osandit!
[Ed. III, p. 179, r. 7. iret Tigan!.. Dar nu-i lesne d'a sciipa p'un
osandit!]

15

20

r. 9. Fapta, ce tu ai fcut-o este un lucru cumplit I

[Ed. III, p. 179, r. 9. Fapta, ce tu ai f5cut-o, ti un lucru de gAndit 6
r. 10. A necinsti cirmuirea, a nesocoti divanul,
dupii r. 11.
(dupd o pauzei)
r. 12. Cu toate astea o lege, un vechiu i dant obicei,
r. 14. Nu sunt insurat, jupane...
r. 16. Ai putea sfi scapi cu zile !.. Este o lege, ce zice,
[Ed. III, p. 179, r. 16. Ai putea s fii cu zile !.. In pravila Wei zice,1
r. 17. Ca de osAndri se iartri, pe cine-1 prea de bfirbat
[Ed. III, p. 179, r. 17. Cum-ch de osandil se iartrt, pe cine-1 urea de
bfirbat]

25

r. 19. Aga este obiceiul, datina cea striimoeascrt!

r. 22.
FATA I (iese inainte, complimentdnd)
r. 23.
FATA II (iese Enainte cu rndiniie in folduri)

p. 180, r. 2. Suntefi fete cum se cade? Nu-i aok? De mfiritat?

30

r. 7. D'o moarte grea fi grozavii p'acest baiat priceput?

[Ed. III, p. 180, r. 7. D'o cazni foarte cumplith, acest biat priceput?]
r. 10.
FATA I (ldsdnd ochii in jos)
r. 12.
FATA II (cu mdndrie)

nici eu!.. Fereasat Sfntul !.. 0 copfand I un rob I..

[Ed. III, p. 180, r. 12. i nici eu!.. Fereasa Sfntul !.. 0 batjocurd I
un rob I..]
35

r. 14. Acct? Atunci de ce doar aui iefit voi amfindouii,

r. 15. Cu atdta fudulie, ca 8 ne rdspunde-fi noud,
r. 16. Cdntand din lobe fi surle, cd sunteii de intiritat?

r. 17.

FATA (cu confuzie)

De ce!.. afa !.. s se oie

NOTE SI VARIANTS

US

r. 18. FATA II (cu insolengi)

RAZVAN (there popor)
p. 181, r. 1.
r. 2. Afa dar d'acum'nainte sd Oiti bine fiecare,
[Ed. III, p. 181, r. 2. Astfel dar d'acum' nainte, veci ti bine fiecarej
s

r. 3. ,i sci mai spunefi f' altora, spre 9tiiiria tuturor,

[Perseperanp, r. 3: Sri spunefi fi altora ad fie Oiut tuturor].
r. 5. Fete de neam f i de cinste, ce-ar vrea 1)160 ott-gi gEtseascA...]
r.

Scena VIII

7.

Tot aceia fi SBIEREA

to

r.
r.
ts

SBIEREA (intrdnd)
8. Fara dobdndcl, degiaba, fiat nici un folos !
9. RAZVAN (cu melancolie):

Ai vfizut, jupfin vatave, a nu este fatil'n lume

r. 10. Care sci nu s'oferascd auzind de al meu nume I..
[Ed. III, p. 181, r. 10. Ca si nu se 'nfioreze, and aude d' al meu nume !..]
r. 11. E frumoasci acea lege, ce iartii p'un vinovat,

[Ed. III, p. 181, r. 11. Frumoasfi-i legea stribuni, ce iartit p'un

vinovat,]
20

25

r. 13. E frumoctsd acea lege, care oie, a o ceaVi

r. 14. Se pierde, cnd o strdbate o raza de dimineapi;
r. 15. E frumoasd acea lege, care erede, crt nu-i rftu
r. 16. Omul ales d'o fiinfri, curatd ca Dumnezeu!..
r. 17. E frumoasd acea lege . dar nu este pentru mine,
r. 18. Precum Inteo florfirie nu-i loc penteun mriracine 1..
[r. 19-22 lipsesc].
r. 23. Eu Tigan ! eu... o jupne ! Deat tot vai fi amar,
r. 25. Pentru cea de 'ntiiiu gresalii moartea'n streang ar fi prea mare
r. 26. Slujitori ! deocamdata ducefi-1 la lnebisoare !

30

35

BA*OTA. (cu asprime, clitre Rtizvan)

p. 182, r. 2.
Cum? Aa eft fie oare? Ai furat? Tu?..
r. 3.
RAZVAN (cu linioe)
r. 5. Tiganul iqi dil in petec!

r. 7. Un ticalos ! Un desmetec!
[Ed. III, p. 182, r. 7. Un tictilos ! Un desmetec l]
r. 8. Au lost dou5zeci de galbeni... D'abia nouti-spre'ci mai sant !..
r. 9. Unde-i unul? unul? unul ? .. Sri mi-1 dai de supt prunant:
r. 11. Un ga1bana9 ca un soare !

414

P.

SCRIERI LITERARE, MORALE tig POLITICE

183, r. 3. In locu-i este o paine Inteo colibi. sfiraci...

r.
r.

SBIEREA (iute apucdnd pe Ba.gotei de wind)

9. Ciudat, boierule dragi ! Apoi ce vrei sei-fi fac euP
7.

r. 10.

SBIEREA (cu aprindere)

CUm ce? Vreau sfAnta dreptate !.. Cum ce? Vreau galbinul

men !..

r. 12. In ce gurrnceipu legea

r. 13.
SBIEREA (gesticuldnd)
r. 14. Jupdn vatave, ascultI.. Nu m lsa pAgubag!..
10

r. 16. Ori de nu; atunci, jupAne, stapdnu-sau sei-mi plateasca 1..

[Ed. III, p. 184, r. 1. Al cui e9ti tu, mi Tigane? Cum se chiamd domnul
tifuel

15

r. 2.
RAZVAN (cu mdndrie)
r. 3.
SBIEREA (cu bucurie)
r. 4. Sci mi-1 dai rob chiar pe &mut n kc de despAgubire !..
r. 6. Furul se dd aceluia, dela care a furat !
r. 7.
RAZVAN (cu groazei)
r. 9. Firefte I

[Ed. III, p. 184, r. 9. Fireftel]

20

r. 10. Vrei, boierule, sA-1 capeti foarte ieften In robie.

[Ed. III, r. 10. Vrei, boierule, sA4 capeli oarte lesne ' n oblicie I]

r. 16. .tie bine.

r. 18.
SBIEREA (cu mulfumire)
25

r. 20. Apt este legea %firei...

[Ed. III, p. 185, r. 5. Cam cutezator, cam falnic, dar destept i cArturar.]

r. 6. Nu 'n/eleg, nu pociu pricepe, 0 nu voiu, ca el at fie

r. 7. BunA pradA pentr'un altul, pe and Imi place 0 mie I..
r. 8. Deci, Ii dau eu acel galben, i robul a fi al meu.
33

[Perseveranfa, r. 8: Chilipir, 4i dau eu acel galban, i robul vs fi al meu!)

galbAnul din parte-mi, f i robul pa li
[Ed. III, p. 185, r. 8. Deci
al meu]

9. SBIEREA (cu iufeala)

r. 11. Boierule! tii prea-bine, ca sunt vtitavul cel mare...
r. 12. Decl i eu la visterie am lost ftori-ctimiira!
r. 13. Boierule ! Afl ins, ca postelnicul mi-e nay L.
p. 186, r. 1. Boierule ! Taci din gura, cd mei fac leu-paraleu I ..
[Ed. III, p. 186, r. 1. Boierule I Taci din gura, c ma fac un paraieu 1 ..]
r.

35

NOTE 4I VARIANTE

to

15

20

415

r. 2.
RXZVAN (cu amardciune clitre popor)
r. 4. Asa este I
r. 5.
TOP (cu sgomot)
r. 7. Taie-i pe toIi! Nimice5te p'acefti mojici en narav !
r. 10. Nu m'e/i robi voi pe mine! Mil jur cd nu 1 Mai de graba
[Ed. III, p. 186, r. 10. Nu m'e-ci robi voi pe mine! Mci jur cli nu 1 Mai
de graba]
r. 16. Dar de voda, nu... Ei bine!.. Voesc sd-mi dal: streangul meu 1

r. 18. (1u4nd pe Sbierea la o parte)

r. 19. Sd uitdm cearta I Pe cinste, a lost o gluing, o sag.,
p. 187, r. 2. Cu nwe raza0!.. Un petec... Nu-i tocmai un lucru mare...
r. 4 (se strang de maini en afectatie)

RXZVAN (iritat)
[r. 6 lipsete].
r. 7-8: A pedea trebele tdrei d'aproape nu li se cade 1
(Slujitorii gonesc pe burgezi si burgeze, cari se departeaza cu nennillumire).
BURGEZUL II
Lasa-ma, jupan vatave, sa viz Tigan spanzurat I
r. 11. Ba afarti ! afard, neam bldstemat 1

dupa r. 11:

Scena IX
Tot aceia, lard burgezi si burgeze

25

r. 13. Ca sa fipe c'd-i dreptate sau ca nu este dreptate...

r. 14. Slujitorilor; la lucru!.. ApucaIi p'acest Tigan!
RXZVAN (cu liniste dandu-se In mainile slujitorior)
r. 15.
Ma las eu singur, jupne !

p. 188, r. 2. Legati-mi-I gi sa-i duceli drept...

RXZVAN (pe cdnd slujitorii tl leagd)
r. 3.
SO

Drept la spanzuratoare !
r. 4. Un orn ce vrea om sd fie, decal rob mai bine moare !..
[Ed. III, p. 188, r. 4. Omul ce ()Iva orn sd fie, cleat serb mai bine moare !]
SBIEREA (cu trigrijire)
r. 6.
Pdcat 1 Vorbe9te 'ntr'aiurea I.. &I nu fi innebunit 1..

r. 7. Prietene ! Ia-Ii Tiganul, f i sd aibi de ddnsul parte...

95

[Ed. III, p. 188, r. 7. Prietene ! Ia-ri Tiganul, c'asa i-a lost scris tn soartd 1
r. 8. Ducefi-1 drept la boierul 1. .

416

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

[Ed. HI, p. 188, r. 8. Duceri-1 drept la boierul I..]

r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I
[Ed. III, r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I]
ACTUL II
5

Scena prezintii un crdng in codrul Orheiului in Basarabia nordicd. In

fund se vede printre arbori un pdrdu, curgdnd de pe o sands', iar pe apanecenii
un trunchiu, rdsturnat in chip de la94ei.

Scena I
MAI MULTI HOTI (lungici pe iarbil)
to

p. 191. r. 1. Ian spunefi-mi, ce si facem, ca et* mai treacd din vreme?

r. 2. Sil facem ce face frunza, and prin codru vantul geme;
r. 3. Ori sd facem ca izvorul, and arunca unda lui,
F. 4. Scaparand argint din spume, pe verdea-ca codrului;
r. 6. i copaciul nu se Iasi, luptandu-se harbate0e !

15

dupa r. 8.

HOTUL II
Sd trdieoi I Afa imi place.

[Ed. III, p. 191, r. 10. Bland ca dulcea sarutare, crunt 0 groaznic ca

20

furtuna!]
r. 9-11.
HOTUL I
Dar cine din noi sd cdnte?
HOTUL II
Cine? Mai incape vorbd ! Cine arde mai fierbinte I
RAZA$UL (sculdndu-se)
Eu.
TOT!

25

30

Da. Si cdnte Razaful I

r. 12. Jalea mea o sd 9d spui,
r. 13. Ca sa-mi oerg pkinsul cu pldnsul, cum se scoate cuiu cu cuiu,
r. 14. Dar ce zic! Nu sum eu singur, care sufere 0 plange ;
p. 192, r. 1. Nu sum singur eu, pe care doina mea il va atinge ;
[Ed. III, p. 192, r. 1. N'oiu fi singur eu, In care doina-mi inima va
frange ;]

r. 4. Toli acei ce, ca o moa9te, plistreazd in sdn urice,

r. 6. Cei streimofii lor, in lupte rduri de sdnge veirsdnd,

NOTE SI VARIA/4TE

411

[Ed. III, p. 192, r. 6. Ca strarnofii /or n lupte, rduri de sdnge Parsdnd,]

r. 7. Au castigat ca rfispIata cate-o brazda de parnetni L.
r. 9. Mu lt mare mi-este mania ! mutt mare mi-este amarul 1..
r. 10. Eu am auzit, blidiVa, cum ca ci pe la Munteni
r. 15. Tot vecinii Ei inseara, tot vecinii Ei desbraca!

io

P.

r. 16. Vecini de cei cu putere, cu caftane aurite

r. 18. Vecini dintr'aceia care, cu o yorba, c'un cuvfint
r. 19. Un sat Entreg, plin de vieala, El prefac intr'un mormant!
r. 20. Vecini, dintre cari acuma de Wiz pre unul, mi-1 spintec,
r. 21. Si tot zdmbesc spintecdndu-l...
r. 23. Ba n'am uitat! Am prut numai sa-mi puiu. sdngele In foc,
r. 24. Vorbind de trecut, ca astfel sa pociu -Uinta mai cu foc!
193, r. 27.
HOTUL III
Uf, uf, at 1 Rau ma framing 1
HOTUL IV

15

Mi-e

ci cald

p. 194, r. 17.

mi-e c racoare I

Scena II

Tot aceia, un boier tartar c1 un cioban, apoi Razvan

HOTUL I (sdrind n picioare)

20

25

CEILALTI (sculdndu-se c1 apucdnd armele)

r. 18.
r. 19. LinistiIi-va, c doara ma cunoafteci... suntem frayi 1
r. 20. Eu vi-1 aduc pe credinta: eu sum cheza i povaI!
r. 22.
BOIERUL

Care este capitanul?

RAZVAN (iefind dintre arbori)
r. 23.
BOIERUL (cu mirare)
p. 195, r. 2.
Dumneata ? Aca set fie? Dumneata biciul de spaima,

[Ed. III, p. 195, r. 2. Dumneata? Si fie oare! Biciul de groaza f i de

spaima.1
30

ss

r. 3. De care se teme fara?..

r. 4. Numai cei rai set se teamd.
[Ed. III, p. 195, r. 4. Numai rail sei se teamed.
r. 6. Ei bine, acum stii cine sum eu;
r. 7. Spune-mi dar si tu, jupfine, cum este numele tauP
BOIERUL (cu impaciena)
r. 12.
r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit
[Ed. III, p. 195, r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit indatfi., .]
21

418

BCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

r. 15.
RAZVAN (intrerupdnd)
r. 19. Ca sal cunun d'al de tine numai cu duhul de moarte !..
p. 196, r. 5. La ei haina, mintea, fa%a, inima, totu-i subOre!..
RAZVAN (liniftindu-se)
r. 6.
r. 7. Apoi 1i ziceam,
r. 8. Ca iubesc pe oarecine, fireste fata de neam.
r. 9. Din nenorocire Irma, ea n'are mama fi tata
[Ed. III, p. 196, r. 9. Din nenorocire totusi, n'aveind nici mama, nici
tata,]

to

r. 10. *i unchiu-sau, vrdnd s'apuce o avere insemnata,

[Ed. III, p. 196, r. 10. Unchiu-sau vrea sfi-i rapeasca mostenirea cea
bogata,]

r. 11. S'a hotdrit s'o Enchiza calugarifa la schit...

r. 12. Ce faptd neomenoasd I Ce lucru neauzit !
15

r. 13-16.

RAZVAN (cu ironie)

Sarmanal.. Dar zestrea-i mare !.. Iubefti prea mult

pe orfanaP..
Sarmana I . . Mori dupa ddrzsa 1. . 0 vrei cu zestre?. . Seirmana /
20

25

30

35

r. 17. Iata trei sute de galbeni. Al%i trei sute, i mai mult,
r. 18. 0 sa-ti aduca ciobanul, crind lucrul va fi facut...
BOIERUL (cu desplacere)
p. 197, r. 2.
r. 3.
CIOBANUL (intrerupdnd)
r. 4. Cine care n'o cunoaste
r. 6. Un fatoiu ce calarcste si impufca ca un smeu
r. 9. *tiut! Dupa ce-i nepoata acelui vornic Movie,
[Perseverana, r. 10: De care tremura ;am i pgdnii ca de f oc I]
r. 10. De care se ferea lara i pdgdnii ca de foc!
r. 12. Negrefit 1.. Te arde setea s'apuci zestrea mai in graba !..
r. 14. Ce lucru vrei tu anume dela codru 'ntunecat?
[Perseverania, r. 14: Ce fel dorefti tu anume dela codru 'ntunecat?
[Ed. III, p. 7, r. 14. Care lucru vrei anume dela codru'ntunecat?]
r. 15. Chiar acuma, capitane, zece calarasi cu sila
p. 198, r. 2.
CIOBANUL (rdzdnd)
Asa ! Nu-i lucru usor
r. 3. Vidra-i o feta semealfi, umplutd cu fudulie,
[Ed. III, r. 3. Vidra-i o fata semeafa, ticsitd cu fudulie,]
r. 4. Care n'ar belga in seeing nici chiar pe sfantul lie !..
r. 6. Dumnealui stiu c'o iubeste, dar nu ea pe dumnealui...
r. 9. Ha, ha 1 Dupfi cununie!

NOTE RI VARIANTE

419

r. 10. Adevarat! Eu uitasem, c'afa-i legea pe la voi:

[Ed. III, r. 11. Numai zestrile 'nainte, iar iubirea mai apoi!..3
r. 13. Unde dintre douit inimi una este cumparatal..
[Ed. III, r. 13. Unde dintre doug inimi una-i martd cumpfirata !...]
5

dupg r. 18. Dar pe Vidra s'o aduceii dintru'nteli in acest kc,

Ca sd vliz ci eu nepoata acelui vornic Mooc,
Ce-mi tot rdsturna En lard domnie peste domnie,
Cum se rdstoarnd pldcinta dupd tavii pe tipsie I

r. 19.

10
13-

15

CIOBANUL (vrdnd a piece)

r. 20. Slufba cea mare, ce astazi mi-o 96i face dumneata.
199, r. 1. Iti ffigaduesc pe cinste ca, daca din Intimplare
r. 2. Vei fi prins de carmuire, te seep eu din inchisoare:
r. 4. Imi sunt rude de departe...
RAZVAN (cu desgust)
r. 5.
r. 7. Ce poruncepiP
r.

8.

RAZVAN (incet, luandu-1 la-o-parte)

i. 9. De-i pricepe c miroase a &Mare...

r. 10.
20

RA.ZAWL (puruind mdna pe cugt)

Las' pe mine!
r. 13. Razavul nu se pogoara a se bate cu femei!
(Rdzvan face semn cu nutria, ci tog ies).

Scena III
RAZVAN (singur)

r. 15. Ava m'aprinde pe mine numai cuvdntul: femeie!..

25

30

r. 16. Femeie ! De and pe dome a facut-o Dumnezeu,

p. 200, r. 1. i privind cu mulwmire la inveselita lume,
[Ed. III, r. 1. *i privind cu mulwmire cdtre 'nbobocita lume,]
r. 2. Zice: eu sant ziditorul, dar femeia este culme I ..
[Ed. III, r. 2. Zice: eu stint temelia, dar femeia este culme I ..]
r. 3. Femeie !.. 8i totuvi omul, de lacomie orbit,

r. 4. Iubevte nu pe femeie, ci aurul cantarit...

r. 5. Pentru dansul e femeie o mofie masurata.

[Perseverana, 2-5: Ce-i femeia pentru &mut? o movie masurata]

27*

420

SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

Scena I V

r. 8.

RXZVAN gi MO5 TXNASE

TXNASE (aratAndu-se hi fund)
9.
RXZVAN (oprindu-l)
r. 12. Te cunosc, de9i d'atuncea a trecut un veac intreg:
r. 14.
TXNASE (migcat)

r.
5

r. 16. Bfitanduli

joc de robie... nu! nu mai pricep nemica ...

Am lost rob, am lost in lan/uri, s'acum inima-mi suspina

r. 20. Intalnindu-te pe tine, carele ai lost pricind I..
[Ed. III, r. 20. Intfilnindu-te pe tine, carele fusegi pricind ..]
r. 19.

10

TXNASE (cu mirare)

mosule ! Tu singur ! .Fapoi tot din vina ta
r. 2. I ata-mil 's haiduc de codru, numai pentru a scdpa I
r. 4. Tot tu o sli lii pricina... tot ti 4. ! ..
r. 5.
TANA SE (exasperat)
Eu?. , Glumegti tu oare?..
r. 7. A-ti da pieptul meu drept fintil, rugdndu-te a lovi !..
r. 8. Tu! Numai tu egti de vind, indemnat de oarba soarte,
[Ed. III, p. 201, r. 8. Tu! Numai tu esti uneaLta, indemnat de cruda soarte,)
r. 21.

p. 201, r. 1. Tu,

15

20

Ce arnestecei; Impletefte fi Intortocheazd Zoate,

r. 9.

[Ed.

III, r. 9.

r. 10.

Ce amestecd gi'npletegte gi'ncurcd faptele toate,]

Astfel cil adesea omul, bun ca blndul mielusel,

r. 13.

mii de fapte rele, far' s'o stie insufi el!..

RXZVAN (continuind)
Ti-aduci aminte afurisita de punga,

r. 15.

Ca sunt mul%i sarmani ; cd nu vrei, ca tu s aibi de prisos

r. 11. Face

25

Pe and se sbuciuma allii, simiind cutitul la os ?..

Mosule ! facand aceasta, puteai a gdndegti tu oare,
r. 18. C'o sa mai cufunzi pe mine in robie'ngrozitoare?..
r. 20. De luai tu punga 'ntreagfi, eu scapam nebdnuit ! ..
r. 21. Ha, ha, ha! 5'apoi mai strige capetele facelepte,
r. 22. Cd omul qtie ce face gi la ce sd se astepte,
r. 23. Uitdnd cd'n luine adesea un fluture, ce trece'n sbor,
r. 24. E in stare sfi rstoarne toata prevederea kr !..
r. 16.

r. 17.

30

35

r. 26.

p. 202, r.
r.

Invalefte cdte o datd o amdgire grozapd I ..

1.
TXNASE (cu durere)

2. Tu

nu m'ai vestit in clipa, pentru ca in locul tdu

NOTE SI VARIANTE

r.
r.
r.

6. zica lumea tot ce-i place, este, zciu, ca v'un Roman !..
7. Haide ! Ce-a fost, nu mai este ! Spune-mi, mofule, mai bine,
8. De ce taravti tu la codru oasele tale beitrdneP

r. 10.
TANASE (ldcrelmzind)
r. 14. Sunt Romani, ce mor de foame ! sunt Romani, ce mor de sete
r. 15. Astfel in toata Moldova lui piiceitos mof-Tdnas
r. 16. Nici un sprijin, nici un razam, nici un scut nu i-a rmas,
r. 18. i zicdnd s Doarane-ajuta! i calea codrului s'apuce !..
r. 19. De o bucatii de vreme, cervitorind pe maiden,

10

p. 203, r. 1. Unii te lauda foarte, ea pe-un mare viteaz;

r. 2. AAR, adica boierii, te oardsc cu Micaz;
r. 4. CA orice alta i-a9 face, degeaba 1 ea nu se schixnbli
[Ed. III, r, 4. C'alta orice nu i-a9 face, degiaba! tot nu se schimba I..]
r. 7. Tu o sa-i eco.ci din rufirie, tu o sa-i speli de pttcate,

15

20

25

90

35

40

42!

r. 14. Dar nu e vorba de asta !.. Apoi, precum Ici spuneam,

r. 15. Ramaind singur in lume, fara copii, ftird neam,
r. 18. M'am pus pe ganduri, Miete! m'am gdndit, m'am rdegdndit,
r. 19. Vacum iatii-ma-s in codru, bucuros c te-am gash
r. 22. Cu Levi, cu pagani, en Unguri, cu Nenqii d'ai lui Despot.
[Ed. III, r. 23. i ce-am invacat p'atuncea, n'am uitat Inca de tot !..]
r. 24. Ma vezi prapadit, dar altfel aceastii mnit uscatd
r. 27. Mai bine aice'n codru prin mine sci moard ei I
p. 204, r. 1. 0 fiinVii cat de slaba, e tare cand Ii razbuna !
r. 2. 0 sa m yezi i pe mine ! Sunt haiduc, vi pace buna

r. 3.

RAZVAN (cu entuziasm)

Ava te Poi, barbd alba ! $'e sa vezi peste pu%in,
r. 4. C1 l. ortqu-i leghioana i numai codru-i Romdn I ..
[Ed. III, r. 5. In oras totu-i ferbie; cel mai mic i cel mai mare,]
r. 7. Fiecare este slugd, i nici unul nu-i stapan ;
r. 8. Insuvi Domnul cu ruvine se robefte la pagan!..

r. 12. Omoar sdrmana jertffi, pe care o nemeresc,

r. 13. Dar n'o injuga 'n robie ca fiara cea omeneascfi,
[Ed. III, r. 13. Dar n'o 'njuga 'n obacie, ca fiara cea omeneascii]
r. 14. Care prada-i n'o ucide, i n'o lases' s trAiascal..
r. 22. Ce insafi firea 11 /ese din ierburi vi floricele
r. 23. Lumea bad de depute ne numecte cu fiori
r. 24. Holi si ucigaci de oameni, talhari vi omoratori...
r. 25. 0 nu, movule ! Nu crede ! Ava a lost totdeauna.
r. 27. Precum mucchiul se lacevte pe copaciu, pe care-1 tai,
r. 29. Saracul Oran, ce pierde vitivoarele sau plugul,

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

422

r. 30. Neferice rob, ce fuge bliisternand biciul gi jugul,

r. 31. To li cei slabi, izbili de soartii, mai* gi apasayi,

[Ed. III, r. 31.. To/i cei slabi, izbiii de soartA, de napdfti
Enconjurali,]
5

r. 33. Cand priveoi toatd Moldopa aruncata 'n jaf 9i 'n silA;
[Perseverana, r. 33: Cand privegti intreaga lard aruncatd 'n jaf

p. 205, r. 5. 0! atunci gi pare bine, and d'o data se ridicil

r. 9. Unda euvintelor tale m'aling, ma linigtegte!..
10

[Ed. III, r. 9. Unda cuvintelor tale m'alinA, mii linioegte L.]

r. 11.
(cu un tel de nacaz)
0 Doamne! set iasd ele din gura unui Tigan!..

Scena V
Tot aceia, VULPOIU, SBIEREA
VULPOIU (de departe)

15

20

r. 13. Ce este?
r. 14.
r. 16.
r. 17.
r. 18.

VULPOIU (tarand pe Sbierea)

RAZVAN (cu mirare)
SBIEREA (speriat)
TXNASE (posomordt)

p. 206, r. 2. De aramei poleita cu aur... ba cu argint !..

r. 4. L-am gAsit pe drum la stnga, Intr'o ciiruIfi stricatfi;
zs

30

35

r. 6. Dar fiindcA vrea sA -fugA, 1i dedei un bobarnac.

r. 7. i simIii atunci d'aproape, di roata are un sac !..
r. 10.
SBIEREA (murmurd frangandu-gi mainile)
Taleri trei mii patru sute opt-zeci 0 9apte g'un ort!..
r. 12.
TANASE (cu indignaie)
Dati-mi cineva o armi, cAci poftesc cu poftfi mare
r. 13. SA-i numAr eu cdte unul vr'o zece mii pe spinare!
r. 14.
RAZVAN (cu tristete)
[Perseverana, r. 14: Eu Tigan gi iatA eine e boier f i e Roman]
r. 15. Eu rob la un om ca dansul, f i el sa-mi fie stdpdnl..
r. 16.
TANASE gi VULPOIU (consterna;i)
DdnsulP..
r. 18. Ca sa 'agenunehezi, stdpdne, ldngd robul dumitale!
r. 19. Un boier, ce are dreptul d'a cedea chiar in Divan,

i sila]

NOTE $1 VARIANTS

423

r. 21. Scoalri dar ca altd data., scuipti-mfi '0. pfilmue9te,

p. 207, r. 1. Scoara dar ca altd datd, 9i pune p' arga/ii trii,

r. 2. Ca pi cliinfii sd-mi dea palme! ca sfi mii scuipe li ei!
r. 3. Tara 'ntreagri e a voastr L. Codru sau ora9? Celi pasrt!
r. 4. Orificdnd i orifiuncle, efti tot la tine acasti!..

Scena VI
Tot aceia, boierul cel tdndr, Vidra, mai multi kr*

to

15

(Boierul foptayte cepa Vidrei, care nu-i rdspunde nemica,

ci se uitd cu sfiald fi cu curiozitate En toate prtile)
r. 16. Xst boier, pe care astdzi il pripili Ingenunchiat,
p. 208, r. 1.
SBIEREA (trernurdnd)
r. 2.
VULPOIU (ameninidndu-l)
r. 5. Ca painjinul, ce Iese Ent?' ascuns vicleanu-i ciur,
r. 6. 11 Intinde, 9i-1 anink 9i-1 am-0 imprefur
r. 8. A9teptnd a cazd musca in capcana cea sub/ire
r. 10. aFo tot rumpe eo Indeasci In stomacu-i desfundat,

r. 11. Si iar I9i arpe9te ciurul, 9i iar se pune la panda,

r. 12. Si iar ochecte o pradd sd &mai ca sei se princld...
20

25

30

35

r. 13. Astfel boierul acesta, de-1 pedefi gray fi urnflat,

[Ed. III, r. 13. Astfel pi boierui dsta, de-1 vede;i plin f i rotund,3
r. 14. Sci ftici bine, cd 0 ddnsul multe mum a nuincat I..
[Ed. III, r. 14. Sti Ai bine, di f i 'ntednsul musculiple s' ascund 1 . .]
r. 19. Cu nestamprul mai grabnic, cu focul mai dwmanesc,
r. 20. Cu setea de rdzbunare, cu care eu It urdsc I

r. 22. El, cu pravila In mita pi pe buzii eu dreptate,

p. 209, r. 3. Unde ma linea In zgarda, ea pe-un crtine 'n britatura .. ,
r. 4. I! urrise cu o nespusd 0 nepovestith ural..
(Vidra face o rnipare (le oroare)
TANASE (exasperat)
RAZASUL (cu bruschefe)
r. 12.
r. 13. Mai bine acum indatii sa -i dau ea milciuca In piept!
RXZVAN (ardtdnd la Sbierea)
r. 14.
SBIEREA (cdnd it scoald Vulpoiu, cu desperare)
r. 15.
r. 16. Ma jur c'am lasat acas socoteli netncheiate I..
r. 17. Iarth-ma !.. Tocmai pe tocmai !.. Mi-ai lost rob: te iert 9i oil..
r. 18. De vrei, Ili voi da c'un zapis!.. Martur este Dmnnezeu I..

424

P.

SCRIERI LITERARE. MORALE R1 POLITICE

210, r. 1. Vulpoiule du-1 din codru! Scoate-1 Oa la rtispnte.

[Ed. HI, r. 4. Alege la deal, la vale, in rfisarit, in apus I
r. 5. Rtizvan te avuse 'n palm i numai c'un semn de inini
r. 7. Totuqi uite ! nu-fi lipsete un fir dintre peril taq!..
(Vidra e foarte emolionatd)

r. 10.
RAZAWL (cu asprime)
r. 11. Ca tu 4i petreci cu glume 9'ai uitat de razbunare !
r. 15. Ca sa cred c rzbunarea e un fel de sdrutare !
[Ed. III, r. 15: Ca s cred c razbunarea
fi un ileac de sdrutare !I
r. 16. Ciocoiul este al nostru fi nu e numai al tau !
r. 17. Nu-1 iert eu, bata-1 ndpastea 1..
r. 20. Tine minte, capitane, Cd noi n'am ales pe tine

10

P.
15

211, r. 1.
0 VOC _1 DIN GRUPA HOTILOR
RAZVAN (cu demnitate)
r. 4.
D'azi inainte Tiganul nu mai este capitan
r. 5. bdnd m'afi pus vatap de codru, clndu-mi In mana securea
r. 6. Afi jurat, c'o sa m'asculte lunca, drumul i padurea!
(aruncd barda fos)

20

[Ed. III, r. 6. Jurardli c'o s m'asculte lunca, drumul i paclurea!]

r. 7. Iata arma, ce-a patat-o juramntul cel viclean ;
r. 9. Punqi dintre voi p'acela, cine-i me9ter sa v Invele
r. 10. A lovi in sldbiciune, a izbi in batranete
[Ed. III, r. 10. A navali 'n slbiciune, a se izbi 'n batrfinete]

r. 11. Sau p'o singur furnica a da iurq ate doi !

25

dupfi r. 12.

r. 13.
r.

1.

(voefte a ie,7i)

R.A.ZAUL (oprindu-l)

TANASE (cu muliumire)

Da, da! i de Vganie s nu i se mai vorbeasca !

r.

3.

SBIEREA (cu neincredere)

Sd plec?.. E adevdrat !

so

r.

7. RAZVAN (cu indignare)

r. 10.
SBIEREA (impotrivindu-se)
r. 13. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte 9'un ort !

NOTE

I YARIANTE

425

Scena VII
Tot aceia, fdrii Sbierea fi Vulpoiu
VIDRA_ (Inaintand cu demnitate

i Intinzand 'Tana
atre Rfizvan)
r. 14. A fi mandr, cdpitane, de a strange maw, care
r. 15. .tie sd ierte dufmanul fi nu ftie sii-1 omoare...

RXZVAN (cu confuzie)

10

r. 18. Splat nurnai de ploaie, neagrd fi asprd din fire,

r. 19. Sd cuteze a atinge mAna-Ii albri i subcire?
[Ed. III, r. 19. Cuteza-va ea s'atingfi manaii dalbd i subcire?..]
p. 213, r. 1. De and oameni din codru m'au rdpit mergand pe drum,
r. 2. N'am oftat, n'am zis o vorbd, am fost mutri pfind acum,

r. 5. Dar nu-i pasdre pe lume ca sci nu ante cu dor,

15

20

zo

so

95

r. 6. Cnd ziva e luminoasli i cerul e Med nor;

r. 7. Nu-i femeie sd nu simla In inima-i o mifcare,
r. 8. Cnd s'aterne de 'nainte-i strdlucind o faptrt mare!..
r. 9. Rob, Tigan, orice f'oriunde soarta s te fi adus
[Ed. III, r. 9. serb, Tigan haiduc, d'oriunde soarta s. te fi adus,1
dupd r. 10.
(Rdzvan rdmane extaziat de emofie)
r. 11. Aferim! Ce mai muiere! latd o Romanctl verde 1
[Ed. III, r. 11: Aferim! Ce mai muieri! Iat'o Rorniincup verde .]
r. 12.
BOIERUL (cu indignatie)
Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rwine ! Cine-ar crecle!..
[Ed. III, r. 12: Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rugine I Cine-ar crede!..]
r. 15.
RAZAWL (cu furie)
Cdpitane! Cripitane!.. Fd-mi i mie o pomand!..
r. 16. Dd-mi voie mficar dintr'finsul siiii fac de prnz o tocand!
r. 19. Aga ca sd nu se vazd, de-a lost boier sau viIel!..
[Ed. III, r. 19. lucid nici sd nu se pazd, d'a fost boier sau vi/el!..]
r. 20.
RAZVAN (ieind din distractie)
Cum?. . De ce astd urgie?.. Lasati-1 in bunk' pace !..
r. 21. El nu ne-a fficut nemica...
p. 214, r. 1. Cum nu ! Ce are a face.
r. 3. L'ai auzit i tu nsui, Ca te numete talhar !..
r. 4. Eu tfilhar ?.. Cine-a zis-o?.. Rdzvan nu putea s'auza,
r. 5. Caci simfirea-mi se pierduse, ratficita pe o buzrt
r. 7. Cd tot mai rasund Inca f i ' n mine i 'n giurul meu!..
(cdtre Vidra)

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

426

10

r. 14. Care s'arunce privirea-i, sub gunoiu de umilinla,

r. 15. La un om, ce 'n toatd viap n'a gustat de nicairi
r. 16. Deat despre/ 9i. nemilk batjocura 0 ocdri 1..
[Ed. III, r. 16. Dealt despre/ 0 nemila, batjocura 0 'mbrdnciri . . .1
r. 17. Dar 9tii tu oare puterea, ce au cuvintele tale,
r. 18. Luminandu-ma, ca raza, ce pdtrunde Inteo pale,
[Ed. III, r. 18. Luminandu-ma, ca raza, stracurata prtnteo Pale,]
r. 19. Uncle umbra cea de noapte, sub pdlu-i intunecos,
r. 20. Ascundea In adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?..
r. 21. Tu mi-ai dat o viafd noug, mi-ai deschis o noua cale!
r. 24. Ce putere! Ce putere I
r. 25.
RA.Z4UL (cu nemulcumire)
215,
r.
1.
RAZVAN (dupd o pauzd, cu descurajare)
P.

Dar tu tad / Tu taci acuma?.. Ii pare rau dumitale,

(Vidra intoarce capul)

15

r. 3. Poate cdli aduci aminte, cine eti? Ei bine dar,

r. 4. Sd-mi aduc i eu aminte, Ca Razvan e un talhar
[Ed. III, r. 4. Sd n'uit dar nici eu atuncea, a Razvan ii un Valhar!)
E.

20

. 5.

(cdtre boierul cel tartar)

r. 6. Acuma oiu cum ma chiamii, Vo A ma port talharqte...

r. 8.
BOIERUL

Ba nu!.. Ia-o dumneatal..

r. 10. Ciobanul ii-i pa aduce!..
25

so

(urmeazd recitarea)
p. 216, dupa r. 10. Pciunalcul codrilor,

r. 27. Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i romdn I

r. 28.
BOIERUL (cu confuzie)
r. 29.
RAZA.8UL (frecdnduli indinile)
r. 30.
BOIERUL (cu naivitate)
p. 217, r. 1.
RAZA8UL Luptd voiniceasca
r. 2. Unul pe altul s'apuce, si apoi sd mi-1 tranteasca!
[Ed. III, r. 2. Unul p'altul sa-mi apuce, q'apoi sa mi se tranteasca 5

r. 3. Dar capitanu-i mai tare... e mai spdtos... mai cu piept!..

r. 4. Lesne poate di ma bata... nu se cade... nu e drept l ..
35

RAZVAN (cu ironie)

r. 7. Pentru mine e tot una: ne vom bate cum va vrea ;

r. 8. D'oiu muri, nu-i mare treaba ; de nu, Vidra e a mea l

-NOTE SI VARIANTE

427

(scoate sabia, pe and Rfizaul da. pe a sa Boierului)

r. 9. Apua arma, jupane L.

[r. 10-11, lipsesc].
VIDRA (cu energie, descoperindu-fi fafa fi pundndu-se
Entre Rdzvan 0 boier) :

Nu 1 Oprici-vd indatei 1

Lupta voastrei pentru mine d'ar fi cdt de 'nfricofatd,

Ea totufi e o nemica pe lagei lupta, ce eu
0 simtesc cum rdsucefte, cum reidicei sdnul meu 1 ..
Nu, Retzvane 1 Nu te bate I Nu, Mei Vidra nu-ii a 908 1. .
Las' boierul sei treliasce i : tu de moartea-i n'ai nevoe 1 ..
Aruncli arma din matt 1. . Reavane, ici poruncesc 1..
RAIVAN (Wand jos sabia)
Imi porunceftd. .
VIDRA (dupli o sforfare)
Ah, Reizvane 1.. Reizvane, eu te iubesc I..

10

15

[Ed. II, r. 13. Nu, Reavane !.. Nu, Reizvane 1.. Nu te bate.. A
P. 221.
20

ACTUL III
Scena prezintli un cdmp in apropierea unui loc de bdtdlie, in partea
nordicd a Poloniei, la marginile Moscovei. ln fund se vad corturi.

Scena I
Trei osta9i poloni (din earl I i II duc in litierd pe eel d' al treilea, greu

anit).
[Ed. III: Trei ostai, din cari 1 si II duc pe eel d'al treilea, greu rgnit.]
25

r. 1. Multi Muscali ucis-ai mead

r. 2. Cu ce armed
r. 4. Cu sul4a doug sute ci cu sabia vr'o trei !
r. 5. Cinci-fease sute En totul... poate gi mai mult !..
[Ed. III, r. 5. Opt sau noud sute 'n totul . . . Poate 9i mai mult!..1

30

r. 6. Suns sigur !
[Ed. III, r. 6. Sunt sigur 13

r. 9. Inset am remit vr'o mie... Tu mii ctii, a sum voinic !..

35

p. 222, r. 3. Muscalul de-ar fi ca dracul, tot nu-i chip 84 biruiasa 1. .

OSTAWL III (Cu POGO murindd)
r. 4.
Of !.. Eu ma sfArcesc cu totul... 0 voi, ca neste nebuni,
[Ed. HI, r. 4. Of ... Eu ma sfarcesc cu totul... 0 voi, ca nicte nebuni,)

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

428

r. 5. Cand nu tremurati in tufe, yd'ntrecefi spuind minciuni!. .

r. 6. Ah! duceil-ma la doftor !.. Mai de grabd... mai de graba...

[Ed. III, r. 6. Ah I duceli-ma la doftor !.. Incai sii mor mai de grabd I ..]

Scena I I
r. 7. Uite I inima in mine moare, plesneyte fi crapd I ..
[Ed. III, r. 7. Uite, mai ! Inima '11 mine plesneqte, fierbe 0 crapfi !..]

r. 8. Sangele mi se ridica, mi se wed in obraz,

[Ed. III, r. 8. Sangele mi se ridica 0 mi se suie 'n obraz]
r. 9. De ciudii, de amdrire, de durere, de necaz!
10

r. 10. Cum 1i se pare aceasta l inteo aytire craiasca,

[Ed. III, r. 10. Cum .cio se pare, iubite, ca Inteo tabara craiasca,]
r. 11. Tocmai in mijlocul nostru, in ;am noastra 1e9easca,
r. 13. Un Moldovean.. . el sti fie totdeauna cel de 'ntdi,
r. 17. Ca acest Talaehus este vir fortissimus ...

15

r. 18.
MINSKI (cu mdnie)
[Ed. III, r. 23. Aceasta m'arunca 'n friguri, In furie fi 'n turbare !...]
13. 223, r. 1. Sa patrunza el In cortul voevodului rusesc L.

20

25

80

P.

r. 3. Spune singur tu, iubite, daca nu era mai bine

r. 4. Neste asemenea lucruri sa se fi facut de tine?
[Ed. III, r. 4. Nete asemenea izbande sa se fi facut de tine ?]
r. 5. Sau de orificare altul?. . iar de mine mai ales !..
[Ed. III, r. 5. Sau d'un altul ori9icare ... iar de mine mai ales !..]
r. 8. Dar, carissime amice, aqa va fi totdeauna,
r. 9. Ca virtus nu este alta cleat prospera fortunat
r. 10. Razvan e felix ad easum! Toate ii merg &tan !
r. 13. Tabara noastra intreaga II inalfa 9i-1 ridica,
r. 19.
(se uitel in fur, apoi cu o poce misterioasd)
Eu sum sigur Vaq fi gata a jura, c'acest Razvan
r. 23.
PIOTROWSKI (cu curiozitate)
r. 24.
MINSKI (incet)
224, r. 1.
PIOTROWSKI (speriat)
Ce spui, Domine mi Deus !.. De uncle o f tii aceasta ?..
4. & care 'ntovaYamte mereu pe acest Razvan?..
r. 7.
MINSKI (cu un aer triumflitor)
r. 9. Ca acea muiere este dracul sub chip femeesc!
r.

35

r. 11. Are putere p'oricine 4A 'ntunece, sa-I inale,

NOTE el VARIANTE

420

r. 17. Dracul e foe, iar femeea se poate zice ca-i /um...

[Ed. III, r. 19. Orice-i. vrea, ii Insu9i dracul...]
r. 21. Alii duo Va loch') ce-i tot viz mai de un an
r. 22. Conjunetissime vivere pe langa acel Rfizvan...
5

p. 235, r. 1.

MINSKI (privind cu groaza In partea de unde Pin Reizayul

pi Vulpoiu)

r. 2. Ce m4criri neornenoase I Ce obrazuri necioplite!..

10

r. 4. Lucrul este cu putin-ca - ei bine! atuncea vai

r. 5. Ce legi aspre a mai face, ca sa dau peste hotel%
r. 6. Si s gonesc inteo clipa tir5i Moldovenii din card I
[Ed. III, r. 6. Si sa gonesc intr'o clipa toi Moldovenii din ;aril I

dupa r. 8.

Scena III
Tot aceia, RAZASUL VULP. IU
RAZASUL (fredonand de departe)

15

20

25

r. 15.
MINSKI (cu o voce duke)
r. 18. Cfici sanatatea In lume e mai bunii deck toate!
r. 19. Ma bucura intalnirea., . Doream sa va vaz de mult...
r: 21. Intreaba, dar mai pe .scurt I
[Ed. III, r. 21. Intreaba, dar mai pe scar t I]
r. 23. E saracie de crieri si saracie de punga!
-p. 226, r. 1. A dori sa aflu numai I .. liazvan imi este /carte drag
[Ed. HI, r. 1. A9 dori s'aflu... Ei bine... Razvan al vostru mi-i drag]
r. 2. Si vorbind cu oarecine, am facut un ramasag,
r. 3. Ca sa nu-1 pierd... ma pricepe/i... adeca, Erni trebuie mie
r. 4. Sa-mi spuneci, ce fel de slujba sau ce fel de boierie
r. 5. Avusese in Moldova acest viteaz stralucit,
r. 7. Podoaba otirii noastre, mai In sfarsit o minune I
VULPOIU (cu naivitate)
r. 8.

r. 10. Ba sa-i spui! Dece saracui sit piarza un ramasag

[Ed. III, r. 11. Mai vartos, tiind acuma, ca Rfizvan Ii este drag !..3
r. 13. Este in %era Moldovei dintre cele mai alese;
I

30

r. 14. 0 treapta atat de mare, luck era mititel

[Ed. III, r. 14. 0 treapta atfit de mare, inefit era mititel I]
r. 15. Boierul cel mai puternic, cfind se alla Mnga el!..
35

r. 18.

RAZASUL (silindu-se a stapani mania)

Mai, ajunga I

r. 19. Ca ne-am !Melee odata a nu face vorba lungal..

430

P.

SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

227, r. 1.
VULPOIU (cu ironie)
r. 2. La toate cede mei 'ntreabli, sa-i pociu rfispunde pe chat' !
[Ed. III, r. 2. La toate ate doreoe sa-i pociu rfispunde pe 91eau ff
r. 3. Ca doar nu cearca ell afle cu vr'un scop de rautate,
r. 4. Mai cu seama ell iubegte pe Razvan ca pe un frate!..
r. 7. Dar sluiba e mai de fnmte prin putere 0 simbrie
r. 8. De, cum pe la voi aice este o cdpianie...

r. 10. Ba fi ceilare ades :

[Ed. III, r. 10. Ba gi calare -i ades :]
r. 12. In codru se pedestreoe, iegind Incaleca iara:

10

r. 13. Aga este randuiala ooilor la noi in vara l..

r. 15. Ha drace! La asta nu m'am gdndit ! ..
r. 16.

(dupa o pauzii)

Cat poate da o mo0e, el cipata inzecit ...

15

20

P.
25

r. 17. Adeca ceva 0 ca dijma, in bani, En vite, in grdne,

[Ed. III, r. 17. Adeca ceva0 ca dijmii, in bani, En pite f i ' n grdne,1
r. 18. Ce era dator pe dard sei-i numere origicine ! ..
[Ed. III, r. 18. Ce trebuia la porunca sii-i dea pe too origicine 1.1
r. 20. 0! se 'ntampla cateodata trite() zi cloud 0 trii...
r. 21. Cat %inea vremea de vara gi pe urmei, la iernatec!
r. 22. Ne odihneam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec!
[Ed. III, r. 22. Ne reposam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec !]
228, r. 2.
RXZASUL (intrerupdnd cu furie)
r. 4.
MINSKI (cu mirare)
Ce este? Ce vrei, voinice?..
r. 5.
RAIASUL (lovind cu piciorul in peimint)
r. 7. Ba nu; am vrut sa 9tiu numai...

dupa r. 12:

Scena IV
VULPOIU 0 RAZAWL

SO

95

p. 229, r. 2. De cand peirdsi Moldova 0 codrul blagoslovit!

r. 9. Aci o ell suffir toate, eaci e cuibul men!..
r. 11. Aca se ceidea a face gi rnie gi origicui ;
r. 12. lar nu sa caut orbeoe capiltul pamantului!
[Ed. III, r. 12. far nu sa caut orbeoe capiitul pamantului r]
r. 13. Sli-mi uit eu de rdzeigie ! .. Poate ca prin judecat,
r. 14. Hrisoagele mele iata-s !
[Ed. III, r. 14. Hrisoagele mele iati-s!]

NOTE $1 VARIANTE

431

r. 18. Ce eu le tot spell cu lacrixni meitur de praf cu suspine,

[Ed. III, r. 18. Pe cari le stropesc cu acrimi, meitur de praf cu suspine,1
r. 21. Ii ziceam eu: mai Rfizvane, n'asculta ce alcii spun 1
[Ed. III, r. 21. II ziceam eu: mi lifizvane, n'asculta tu ce
spunll

10

r. 22. Decit orice traiu In lume, traiu'n codru e mai bun...

p. 230, r. 4. Aqa-i and bfirbatu-i coada, fi muierea este cap!..
r. 6. N'are cusur ea femeie... Celelalte vai!

[Perseverana, r. 10: Pe care Vidra-1 tot miIca, invdrtindu-1 fara preget.]

r. 10. Pe care Vidra Ii miqa gi-I 1ntoarce fara preget,
r. 12. 'apoi eu nu dau cu gandul, oricat de mult nu1 gdndesc,

r. 14. M'am gandit i eu la asta, 9'am ajuns /a Incheere,

r. 15. Cumcd Vidra e nebund, ca oriOcare muiere,
[Ed. III, r. 15. i cred c Vidra-i nebund, ca ori9icare muiere,]
15

20

r. 16. Iar Razvan, d'a lost vrodatd cu o minte de barbat,

r. 17. De and asculta pe Vidra, cu totul s'a deochiat;
r. 21. Este vederat, a Lefii n.0 prea fae haz de Mayanr. 22. Dar apoi ce-ar mai fi oare, sei mai afle cli-i Tigan I..
r. 24. kali ce ne face Vidra, ducdndu-1 de nas !
p. 231, r. 2. Le9ii au o lege myth*, c'un om de neam ligfinese
r. 4. Alte neamuri s pofteasa, oriOcand ci oriOcine

dupa r. 6.

Scena V
-Tot aceia, spionul muscalesc, apoi Retzvan

25

30

r. 12. Nu ma 'mpac! Iarta-ma Doamne! Eu nu ftiu ce este ure

r. 15. Uncle af putea sa-1 aflu, in numele lui Hristos?..
(zdrind pe Razvan, care se aratei fn fund)
r. 18. Ecti sabia lui arhanghel, efti toiagul lui Aron,
r. 1.9. Piatra lui David prorocul, sau meiciuca lui Samson...
p. 232, r. 2. E de nevoie ca s'd vorbim fdrei marturi,
[Ed. III, r. 2. E de nevoie, ca sa vorbim fdrei marturi,]
r. 3. Precurn vorbise Iehova cu Moise...
[Ed. III, r. 3. Precum vorbise Iehova cu Moise...]

r. 4.

RAIVAN (ceitre Vulpoiu fi Reizaful)

Dafi-vei'n laturi.

[Ed. III, r. 4. RAZVAN (cdtre Vulpoiu fi reizgul) Dafi-an laturi.]

95

r. 5.

RA.ZAWL (cu o jumdtate-voce)

r. 10. Bra-cul meu e langa mine i paloful langfi bra%...

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

432

dupa r. 12.

Senna VI
Mayan gi spionul muscillesc

10

dupa r. 15.
(Mayan face un semn afirmativ)
p. 233, r. 5. Sa-mi juri mai intai de toate, cd la Leg'i n'o s mTs dai.. .
r. 12.
RXZVAN (intrerupdndu-l)
r. 15. Tocmai atunci and li-i gandul sit ne 'nhafe mai ugor...
[Ed. III, r. 15. Chiar atuncea and li-i gandul s ne ' nhae mai ugor!..]
r. 16. De ce ai venit aice? Dela eine fi de uncle?
[Ed. III, r. 1en Ce vrei? Ce cau/i p'aice? Dela eine vii i d'unde?]
r. 17. Ce cag in oastea legeasca? Ce vrei cu mine?.. Raspunde!..

Scena VII
Tot aceia i Vidra (imbriicata brbilteyte)

15

SPIONUL (vazand pe Vidra, care se apropiase gi se

pu.se in fain lui):
[Ed. III intre r. 17-18: Iscoada (valand pe Vidra, care se apropiase gi se
puse in fain lui.)]

r. 18. Acest om... asta muiere... muierea nu este om,

r. 19. Pupa cum marturisegte sfdntul Ion Chrisostom...
20

r., 20.

RXZVAN (posomorindu-se)

r. 21.

SPIONUL (continuind)
Ferneia e limbutd : ea nu pricepe ce-i taina!

p. 234, r. 3.

25

30

RXZVAN (consternat)

Zici c egti preot?.. Dar spune-mi, un preot poate el oare

[Ed. III, r. 3. Zici c egti preot?.. Dar spune-mi, preotul iertatu-i oare]
r. 4. S'd lepede jos vesnnantul, cland rasa sub picioare,
r. 6. Iscoada in towel lumea, pop& numai in altar?
[Ed. III, r. 6. Iscoadfi 'n intreaga lume, popd numai in altar ?]

r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVit

[Ed. III, r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVa]
r. 14. S'apoi fliednd toate astea ai vre un folos, ma rog?
[Ed. III, r. 14. S'apoi fdcdnd toate-acestea unde-i folosul, ma rog?]
r. 16. Cinste. Acestea aunt vorbe.

r. 17. Folos, cinste, e tot una, judeceind mai de aproape...

[Ed. III, r. 17. Folos, cinste, tot aceea, degi se numefte altminteg

NOTE

1 VARIANTE

433

dupa r. 21, Lovind ceata musaleascii, ce fuge d'un singur om,

Cum se sparg stoluri cle vrdbii de'naintea unui foim
5

Sau precum o sligeard sboard la vdnettoare,

Se izbesc din deal la vale iepurii fi cdprioare,
care e mulcumirea fi rdsplata ce-o prirnefti?
[Ed. III, dupa r. 21. Lovind oastea muscdleascii, ce fuge d'un eingur om,

Sparta ca stoluri de vrdbii, de'naintea unui foim,

ul

Sau precum, cdnd o sageata sbdrndie la vdndtoare,

Se trdntesc din deal En vale iepurii fi cdprioare I ..]
p. 235, r. 2. Pe cand tu Emprcifti spaima, dand cu pieptul la nfivalli,

r. 3. Alti mai multi s'ascund In umbra, de unde iefind cu fala

[Ed. III, r. 3. Alti mai multi s'ascund in umbra, d'unde rasarind cu fala]

15

20

30

r. 7. Jupaneasa a vorbit dumnezaeste I

r. 9. Precum prin Ana, Iudita, Estera, mai in sfarsit
r. 13.
VIDRA (imperios)
r. 18.
VIDRA (emoionatd)
p. 236, r. 1. Si pe. d'asupra, pentru crestineasca fapta,
[Ed. III, r. 11. Deci, mitropolitul nostru pe data va sa-I des1ege,1
r. 13. Precum sunt scrise anume /a sfantul Nomocanon
[Ed. III, r. 13. Precum anume mint scrise In Sfantul Nomocanon]
r. 14. De pada cap. paisprezece soborul din Halkedom
[Ed. III, r. 18. Fugi, si spune tzaurora, ce la mine te-au trimis,1
r. 20. Pentru care lumea toata e marfa negustoreasca ;

r. 21. Pentru care omul este o vita, ce-un precupet

r. 22. 0 cumparti f i pe urrnd o vinde 9i mai cu pre%
r. 23. Pentru care vrednicia prin cumpinfi se cunoaoe...
r. 24. Voi ce argui0 cu dramuI pana si sfintele moaste
p. 237, r. 1. Si cu mana vdnziitoare ramasita unui sant.
[Ed. III, r. 2. A schimba, dupa tocmeala, En aur sau in argint l..1
r. 5. Muscalii Eli dau indata cinstea de capitanie
[Ed. III, r. 5. Muscaliiii dau chiar Indata cinstea de capitanie I. .1
dupti r. 8.

-35

Scena V II

Rdzvan, Vidra, Vulpoiu

[Ed. III, r. 13.-De toata cdpitdnimea-i ocolit si 'nconjurat?]
Spionul se uita la dreapta uncle arta& Vulpoiu si disports
r. 14.
In partea opusd.
[Ed. III, r. 17. De mine? Ce reitdcire 1
p. 238, r. 4. Al treilea chiar din lume ar vrea 85 te dea afard
r. 5. Iar hatmanul ii asculta' neclintit ca un butuc;
28

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

434

[Ed. III, r. 7. Vezi Razvane ce greseala d'a ne vesteji p'aice,)

r. 10. Te-asteaptii capitania, de-i face un singur pas..4
RAZVAN (decisis,)

r. -13.
5

r. 16. $i d'o data cu be/ia, rasuflata En uitarea:

r, 19.
VIDRA (sarcastic, pundndu-se la o parte) :
Ba mai bine o unealta, o pfipuse, o momeala,

Scena IX

dupa r. 20:

Tot aceia, hatmanul, Piotroski, Minski, mai mulli of iferi poloni fi in urma lor
lo

15

r. 21.

Riizapl
MINSKI (continuilnd conversalia cu hatmanu) :
Sum sigur 9i. foarte sigur, hatmane prea-luminat,

r. 22. Ca oftirea n'o sa guste Itotararea ce-ai luat...

[Ed. III, p. 239, r. 1. Asciscere peregrines, multe primejdii ni-aduce:]
r. 2. Pe straini lasa-i la urmd, sapientissime Duce.. 4
r. 3. Oricine apdril ;am, se numefte pamantean...
r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan !
[Ed. III, r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan !]
dupa r. 4.
RAZVAN (salutdnd)
7. Aceasta e pufin ; dupa dreptate.
r. 10.
RAZVAN (cu confuzie)
r.

20

E prea mult...
r. 14. In feta oftirei mele 0 in numele craesc!
r. 15.
(Auzind aceasta Vulpoiul sare in sus, Razaful ifi freacd
mdinile).
25

[Ed. III, r. 15. Vulpoiul care in sus, Rdzaful ifi freacd mdinile.]
RAZVAN (pe cdnd ofiferii li strang ma*

Eu?.. Dar cum... Prin ce cuvinte...

so

r. 16.
MINSKI (co efusiune)
r. 17. Ca sa te facil polcovnic !.. As lesina de placere...
[Ed. III, r. 17. Sit te mai faca polcovnic! As lesina de placere L.]
r. 18. 0 dorinVa 'nvapiata ma muncia necontenit,
r. 19. Ca dup' atatea rasboaie sit te vedern mulfumit l ..
p. 240, r. 1. Satisfactionis te sdrut f i eu acuma,

NOTE $1 VARIANTE

435

r. 3. Insii nici apitfinia nu mi se pare a fi

r. 4. 0 treapta' destul de mare pentru a te rdspldti;
r. 5. La seinul cel mai d'aproape, %are o s te primeascii,
5

[Ed. III, r. 5. La seimul cel mai d'aproape, sara-mi o si te primeasc5,1

r. 6. Drept rdsplatii mai deplind, in boierimea

r. 10. A da! o sdli mai dau Med cevapi pe neafteptate...

r. 11. In tabara muscilleasci.am geisit un Moldovean;
r. 12. E de tagma boiereascd, socotind dupd caftan,
io

r. 14. i din ceprazuri rdmase d'abia yea cdte.Ya a fd...

dupi r. 15 ( Rdzyan salutd. Hatmanul fi ofiterii incep a se retrage).
MINSKI (intoredndu-se iute, cu o figura' radioasd)

r. 17. Toate bunurile lumii a-si dori i a-li ura ;

r. 19. Inima-mi de bucurie, uite ! salt, saki salti...

15

dupti r. 19. (Iese. Rfizvan Incruci5eazi mainile pe piept i rfinifine nemi5cat,

pe gfinduri. Vidra 11 observd In acere)

Scena X
Mayan, Vidra, Vulpoiu, .1711utful
VULPOIU (cu gesturi de o satisfacge burleascd)
20

p. 241, dupfi r. 1. (Tarfi5te afail pe Vulpoiu, fredondnd).

r. 6-7 [lipse5te].

dup5 r. 7:

25

Scena XI

Razvan ci Vidra
(Vidra se apropie)
RAZVAN (iefind din confuzie)
[Ed. III, dupti r. 7, RAZVAN (iefind din uitare i ydzdnd-o pe Vidra)]
fericirea ne apasi,
r. 8. Iarta-mri scumpo

r. 10. Sims In mine-o greutate... al yrea fi nu pociu sd crez...

so

ss

r. 13. C5pitan! Ce mare lucru ! . . Cfipitanu-i o furnicfi!..

[Ed. III, r. 13. Cfipitan! Ce mare lucru I.. Cfipitanu-i o furnici!..1
r. 15. Care pentr'un paiu sunt gata s moard bdnd 0 cnteind!..
[Ed. III, r. 15. Care pentr'un paiu aunt gata a muri band rti cfintAnd!..)
r. 17. Sunt aticia c 'n mulSime nici unul nu se cunoafte...
[Ed. III, r. 17. Sunt atfisia c 'n mulsime nici unul nu se cunoafte...)

r. 18. Capitan !.. 0 juarie !.. Capitan . E un cdrlig,

[Ed. III, r. 18. Cripitan L. 0 jucSrieL. Capitan !. . E un cdrlig,]
r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic I ..
[Ed. III, r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic!..]

28.

436

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 20.
RAZVAN (cu mirare)
Cum? Ciipitanu-i o gIum ntio oftire crgiascg?
dupg r. 21.
VIDRA:
Cdnd omul, urcand o 8car5, ca 8'a7ung5 undeva,
N'a trecut dealt o treaptd sau cloud trepte d'abia,
partea de sus a scdrei de trecut Ii mai thmilne,
S'oprefte el oare'n 55100, zicdnd: destul pentru mine?

[Ed. III, dupg r. 21 VIDRA:

10

15

20

Cdnd omul urc5 veo scar5, 1)o/dud s'ajungli undeva,

.Y a trecut d'abia o treaptd sau doud trepte d'abia
Iar partea de sus a sceirei de plifit ii mai r5mdne,
El nu se poprefte'n cale-i, zicdnd: destul pentru mine .1
r. 22. Dar nu mei'nvalai tu Ins*, ca s mergem la dusman,
[Ed. III, r. 22. Dar nu ma'nvtiai tu, Vidro, d'a merge chiar la &Ismail,'

r. 24. Nu-mi spuneai mai dineoare, cu mfinie si mustrare,

r. 25. Cg 'nteo oftire domneascg capitan e lucru mare ?..
r. 27. Nu e mult de cfind In codru, En fruntea .unor haiduci,
p. 242, r. 1. Numele-mi suna departe, ca o secerg, ce sung,
r. 2. Cfind taie iarba stricatd, ca sa scape pe cea blind I
[Ed. III, r. 2. Cnd reteazd buruiana, de creste iarba cea bung !J
r. 3. Eu credeam atunci, cS n lume nu mai poate fi aiuri
[Perseverenja, r. 3: i credearn
lume nu mai poate fi aiuri.1
[Ed. III, r. 3. Eu credeam atunci, cfi 'n lume nici nu poate fi p'aiurij
r. 4. 0 zodie mai dorit ca vieaa unei pgduri,
r. 5. Unde brazii i stejarii viteji lard de pareche,
r. 6. Ce ' nfrunta mu l. de furtune, uriafi din vremea veche,
[Ed. III, r. 6. Ce ' nfrunta mii de furtune, viteji lard de pareche,]
r. 7. Mi se ' nchina cu rgbdare, mSapgra si m'asculta,
r. 10. Am ldsat cgrgri inguste s'am iesit la calea largg,
r. 11. Am uitat codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,
r. 12. ,Fam venit in can i. strine, cum ai ("rut si cdnd ai vrut !..
r. 13. Acum norocu-mi zambeste: sunt cgpitan si pe cale...
VIDRA (intrerupdnd)
r. 14.
r. 16. Numai tu. pe bucuria-mi tragi un val neafteptat,

an

25

30

35 '

r. 17. Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de alai pgrere...

[Ed. III, r. 17. Pe and c'un ceas mai 'nainte erai d'o aka parere...]
r. 18. Nu sum un copil, cu care s5 se joace o muiere!
r. 19. Dar acea muiere este neamul acelui barbat,

40

[Ed. III, r. 19. Da! 0 muiere ce-i neamul acelui groaznic brbat,]
r. 20. Carele in ;am noastra patru domni a disturnat,

NOTE V VARIANTE

437

r. 22. Ca talazurile ' n mare, in pieptul meu de muiere!

r. 23. Ah, ascula-mi, Rfizvane ! Pintre oamenii de jos

to

15

r. 24. Foarte mu4i aunt tari la mni ci c'un suflet inimos,

r. 25. i totikyi stau ca o broasca, cufundatil inteo bah's,
[Ed. III, r. 25. Dar totui amn ca o broascci, ce-i cufundi 'ntr'o baltfi,]
r. 26. De-unde numai ateodatti iqind la raza cea calda.
[Ed. III, r. 26. D'unde numai citeodat iese La raza cea calda,]
p. 243, r. 2. i nu poate si mai guste intunericul i tina,
[Ed. III, r. 2. $i nu poate s mai guste Intunericul oi tina,]

r. 3. Dar vai /.n'a trecut o cbpfi: uite broasea inapoi

[Ed. III, r. 3. Pe and n'a trecut o
; iatti ca broasca'napoi]
r. 6. Mii de bungtali cu care intdmplarea te 'nzestreaa,
r. 8. Pfinr1 ce nu'ncape'n mana unui lucator istet
[Ed. III, r. 8. Panfi and nu ' ncape 'n mana lucatorului isteI,]
r. 9. Care-1 apuca cu clayte, II curali pe arbune,
r. 10. i dintr'o gamadfi neaga U peziscoVind o minune,
[Ed. III, r. 11. Straluciat ea oglinda ci ging* 'ncdt suflnd,]
r. 12. Suflarea se 'ntipareyte pe luciul cel plripand!

20

r. 16. Acea sete, care arde oi.'nghiea0 inima meal..

[Ed. III, r. 16. Acea sete, care fierbe i 'ngheacti inima mea I]
r. 18. Atunci and buzele Vidrei de obrazul taw s'atinge,
[Ed. III, r. 18. Atunci and buza Vidrei d'obrazuli parht s'atinge,1
r. 19. Ochii mei in ochigi eatti, mana-mi pe mane ta strange,
r. 20. Din sufletu-mi cate-o parte se deslipeote mereu,

25

r. 22. i pe furi, se strecoara adnc in sufletul au!..

r. 24. Vidra este pentru tine ea izvoarele de munte,
r. 26. Ce fac Dunarea spumoasa din paraiele milrunte...
dupti r. 27.

Scena XII
Tot aceia i Vulpoiu (gopaind)

so

p. 244, r. 5. *tii cela ce-%i stangea mina ?.. $tii un magar tncalfat?..
[Ed. III, r. 5. *tii cela 00-51 stangea mama ?.. tii, asinul incalcatP..
r. 7. Hi, hi ! 9tii Leahul acela ?.. tii, c yrea pe jupaneasa?
[Ed. III, r. 7. Hi, hi! ftii Leahul acela ?. tii, cil yrea pe jupaneasaP]
RXZVAN (turburat)
dupil r. 7.
r. 13. Hi, hi, hi !.. Mi-e somn... mi-e lene I. . Mai Leahule I Te ia dracul I
dupfi r. 13 (iese rdnjind ci ameninfand de departe pe Minski).

438

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Scena XIII
Rdzvan, Vidra fi Minski
RAZVAN (mergand iute inaintea lui Minski 0 apucandu-I
de mana cu violenpi)
is

r. 14. Ascultit-xna, cum te chiamal.. Stii tu un lucru sau ba?

dupa r. 15.
MINSKI (speriat)
p. 245, r. 1.
RAZVAN (scuturdndu-1 de indal)

r. 5. Eu nu ti-am facut nimica... A ne bate nu-i cu cale..,

r. 9. Numai atat? Ei bine... De ate ori m'oiu thri,
io

Intre r. 10-11 (profitclnd de mirarea lui R'dzvan care ti lath mina).

Intre r. 11-12 (iese jute cu salutdri repezite).

Scena XIV
15

Ravan, Vidra
r. 13. Ma mir, Razvane, vazandu-te rdvnitor I
[Ed. III, r. 13. Ma mir, Rfizvane, vazandu-te rdvnitor I]
Intre r. 14-15. RATVAN (luand-o de Tana' cu pasiune)
r. 17. Rdvna este foc, iar focul, d'origiunde ar veni,

20

[Ed. III, r. 17. Myna este foc, iar focul, oricat de jos ar veni,]
r. 20. Dar dragostea fara rdvnis nu se poate, nu se poate!..
[Ed. III, r. 20. Dar dragostea Rini rdvnd nu se poate, nu se poate!..1
p. 246, dupa r. 2. E thpitan ca fi tine, ba incd mai cu vechime !
Vezi dard, cd bucuriali a lost chiar o micforime !

Scena XV
Tot aceia, un ostaf fi Sbierea (care intra cu capul plecat si numeirdnd pe
25

degete)

r. 3. kali robul, cdpitane, pe care in dar fi l-a dat

.5'i li-1 trimite acuma hatmanul prea luminat...
(salutd fi se retrage).
30

95

Scena XV I
Tot aceiafi fard ostaf
r. 4. Sbierea! Rob al meu ! ..
r. 5. Tu qti, Rdzydna.,se draga?..
[Ed. III, r. 5. Tu wi, Reizvdnafe draga?..]
r. 6. Si dumneata, jupaneasa?.. Parca vaz o punga intreaga !..
r. 7. Te rog sa ne spui si noua, prin ce poznd incapusi

NOTE $1, VARIANTE

r.

to

15

489

SBIEREA (cu naivitate)

r. 10. Ca tabara muscaleasca e foarte incapatoare?
r. 11. S'apoi, avlind f i necazuri, am gait mai mult d'un 9fert:
r. 13. Eu te 'ntreb, prin ce minune te gase9ti In esti Tara
p. 247, r. 2. Prin mo9ia mea... grepald I.. prin o mapie /a Prut
[Ed. III, r. 2. Prin mo9ia
, grepald I.. prin o mopie la Prut I]
r. 5. Un
numai cu taleri, altul numai cu florinti,
[Ed. III, r. 5. Cel dintai numai cu taleri, altul nurnai cu florintij
r. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cu oda:411..
[Ed. III, r. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cu
r. 7. Ce chimir !.. De piele neagra, eam 'Aga bine de seama,
r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de Edema ,
9.

[Ed. III, r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de alama...]

r. 11. Dela Leah sa te ia altul, !neat astfel inteo zi
r. 12. D'odata eine mai gtie n ce lug te-ai trezi
r. 14. Sa te rascumperi din lanturi i s scapi de reivelleald.
r. 15.

Ao

SBIEREA (cu spaimel)

Cum? SA mai platen? Vai mie ! /V'af fi facut-o tn veci I
r. 16. Sunt de doi ani En robie, i d'ar fi fi doudzeci,
r. 19. 5'apoi eu am totdeauna nddejde En Dumnezeu,
r. 20. Ca Sfantul o sci met scape, Vara sa-i dau nici un leu,
r. 21. Decat numai doarei poate vr'o lumanare de ceari,

r. 23.
25

so

RAZVAN (cu ironie)

RAZVAN (continwind)
p. 248, r. 1.
SBIEREA (iute)
r. 2.
r. 3. Razvfinase, cer dreptate ! Nu este chip ca sa tac...
r. 4. Ho-pi ti atunci in codru ma despoiarli de sac!
r. 6. Nu te bucura draguta, de o avere streina
r. 8. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte s'un zlot

intre r. 8-9.

VIDRA (luand pe Razvan la o parte cu aprindere)

r. 14. VIDRA (continudnd)

$i fiecare adaos de bogdfie

r. 16. 0 dorinta mai setoasa, un avant mai arzator

35

r. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde peinuintul,

[Ed. III, r. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde plimdntul,]
r. 20. i pietrele nestimate, i aurul, i argintul...
[Ed. III, r. 20. ,57. pietrele nestimate, auru ' n grdmezi,

argintul . . .]

SCRIERI LITERARE, MORALE eI POLITICE

440

r. 21.

SBIEREA (cu voluptate)

si.

10

15

fi

p. 249, r. 1. DAnsul n'o sli spuie : acuma sum mulIumit!

[Ed. III, r. 1. DAnsul tot n'o sA-ti spue : stai I acuma-s multumit!]
r. 2. Haide-de-de-de I Fireoe ! DoarA n'am Inebunit!
[Ed. III, r. 2. Haide-de-de-de I Firegte ! DoarA n'am Inebunit !]
r. 3. Daca f i tu, o Razvane, ai simli aga de tare
r. 4. Dulcea patim d'a creoe tot mai mare gi mai mare,
[Ed. III, r. 4. Dulcea patima d'a creoe tot mai mare gi mai mare,]
r. 5. Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a adunat,
[Ed. III, r. 6. Tu dintr'o cApitfinie ridicate-ai ImpArat I..]
r. 9. RzvAnicA ! Sufleiele ! Nu uita, ca egti cregtin...
[Ed. III, r. 9. RAzvnicii! SufleIele! Nu uita, cA eoi cregtin...]
r. 10. Numai canatfi ar face noted sute pe putin ...
r. 11.
RAZVAN (cu salrba)
dupfi r. 12, In edilia II, se terminA actul.
[Ed. III, r. 15. Du-te dar de te 'nvArtegte 'n pticatoasali vizuira:]
[Ed. III, r. 16. Ceara mintea 'n Intunerec, scaldli sufletul in tinil.]
ACTUL IV

20

p. 253.

Scena prezinta o camera modesta in locuinfa lui Razvan, intr'un

orafel polon La hotarele Moldovei. 0 ufti in fund, alta la skinga,

o fereastra la dreapta.
[Ed. III. Locuina lui Razvan Elite un ortifel lapse la marginea Moldovei.]

Scena 1
25

Razaful fi. Vulpoiu

BO

r. 1. Nu mai pociu batA-I nApastea, de attita timp in gir

[Ed. III, r. 1. Nu mai pociu, batfi-I nApastea, d'atatica timp in gir]
r. 2. Sfi nu Pa o sArmfilu/A, ci tot numai borg cu gtir !
[Ed. III, r. 2. SA nu Jaz o sArmAlut, ci tot numai borg cu oir !]
r. 5. De amara ce mi-e viewca, nu mai oiu cum i-ag mai zice !..
r. 6. Sase yen qi fase ierni, nu o lunA, nu un an,
[Ed. III, r. 6. Sase veri f i vase ierni, nici-o luna nici-un an,]
r. 7. De cad, Entocmai ca umbra, ma lin lipca de Razvan ;
r. 8. Ba chiar f i umbra, fArtate, &And nu-i luminfi s'ascunde,

35

[Ed. III, r. 8. Ba zAu chiar f 'umbra, fArtate, cad nu-i lumina* s'ascunde,]
r. 9. lar eu tot amAn cu dAnsul, orificcind f i orifiunde !

NOTE SI VARIANTE

441

r. 10. Am haiducit mpreun

i 'npreuni am trecut
r. 12. Cu Muscalii, cu paganii, nu un an gi nu o /and,

r. 13. $ase veri gi vase ierni ne-am beitut tot fmpreuna I..
[Ed. III, r. 13. $ase yen i vase ierni bitutu-ne-am impreuni]
r. 14. Haide ! Cineva ar crede, ca numai voi amandoi
[Ed. III, r. 14. Haide! Cineva te-ar crede, cumcei numai amandoi]
r. 15. AO facut gi mari gi late) Dar uncle pui pe VulpoiP
r. 16. Oricum st fie, acuma fostul nostru harambaga

r. 17. A ajuns obraz de cinste, cat un vizir sau un paga:

10

15

20

25

30

95

p. 254, r. 1. li polcovnic, fi om mare, gi ea maini o sa-1 privim

[Ed. III, r. 1. 1i polcovnic, h om mare, gi ea mani o sa-1 privim]
r. 2. lacatei afa d'o data mai de-hai, mai ajerimL.
[Ed. III, r. 2. InalSandu-se deodata gi mai pe sus 1. Aferim I. .1
r. 3. Nu-i vorba... i se cuvine... nu cdgtigei de pomana!
r. 4. Chiar saptamana trecuta a ceiplitat qi o rana
[Ed. III, r. 4. Chiar saptamna trecuta cdpdtat-a chiar o rani]
r. 6. Ag! D'abia s'a sgariat!
r. 7. II seirutd o seigeatei... Nu-i luau de speriat !..
r. 10. Dar sa lasam toate asteal.. Nu gtiu, ce eram sa-si zic...
r. 22. reirigoara e aproape: de-i arunca cu toporul,
[Ed. III, r. 22. Tarigoara-i chiar aproape: de-i asvarli cu toporul,]
r. 23. Dai de brazda romfineascal.. Nu mai sum pe unde fui:
r. 25. .Facuma nici En Moldova nu mai este Petrea $cbiopul,
[Ed. III, r. 23. $'apoi astazi In Moldova nu mai fade Petrea $chiopul]
r. 27. Nu, nut Este un alt Vodd, un Vodei mai omenos,
r. 28. Care gade sus, dar Sine tot cu norodul de jos!
.[Ed. III, r. 28. Care degi-i sus, dar sine tot cu norodul de jos !]
p. 255, r. 1. $tii! Cel Alexandru-Voda, ce manca ciocoi de vii,
r. 2. luck fi facea de groaz th fugei pe la pustii!..
r. 3. Aga dar, p'aci mi-e drumul! Nu reirnein 0 pace build I
r. 4. Sa mai stea Razvan i singur... Ce naiba tot tmpreund I...

r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage...

[Ed. III, r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage...]
r. 7. Zapise gi ipisoace chiar dela $tefan cel Mut
r. 9. Dar n'o las de langa mine, ult., cu capul o data!
[Perseperanla, r. 11.

i 'n urm, Eland pielea popei, o voi duce gi 'n

mormant...]
40

r. 12. Voi merge la Aron-Vodd, o sfi vorbesc eu domnia,

[Ed. III, r. 12. Voi merge dar l'Aron-Vodei, o s vorbesc cu domnia]
r. 13. Doara va da Sfantulesul sa-mi dobdndesc rfiza9ial..
[Ed. III, r. 13. Doara va da Sfantulesul ca sd-mi cdgtig razfigial..]
r. 14. Drace ! Nu cumpa ai crede, c'o sa rfinafii numai eu?

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

442

[Ed. III, r. 14. Drace! Nu cumva lu-i crede, c'o sti riimAi numai eu?]
r. 16. Orice om En astd lume are un sfnt sau o sfanta
r. 17. Vezi pe tine, bunioare, riizrisia te friimantli,
[Ed. III, r. 17. Aga bundoare pe tine rii zrtia te friimntii]
5

[Ed. HI, r. 20. Tu a tale, eu a mele, fie-cine 'fi ale sale !..]
r. 21. Uite, lam, and mi se 'ntAmpli a'ntdlni cumm in cale
[Ed. III, r. 21. Uite, zilu, and mi, se 'nttunplfi eel 'ntdlnesc cumpa 'gi
in cale]

10

15

r. 23. Lins la ceaf, alb la faIii, sprintenel si spalgIel,

[Ed. III, r. 23. Lins la ceafti, slab la fao, sprintenel si spglfit,el,]
r. 27. Cu crfingi roase de omidti i. cu trunchiul gaunos,
p. 256, r. 3. Mi se pare ciripirea-i cd nu are niciun haz,
r. 5. Cum ciripia altddatd, cum ciripia mai 'nainte,
dupii r. 7. (igi verge ochil cu maneca).

Scena II
Tot aceia f i Rdzvan (cu bra/ul stng legat)
RAZASUL (intdmpinandu-1 la uga din fund)

20

[Ed. III, dui:4 r. 7. Intril Razvan cu braIul stfing legal]

r. 9. Ha? Ce este?
VULPOIU (cu confuzie)
r. 13.

Ba nu... ins'd... cum s'ar zice...

25

30

r. 14. Ce? Acug nu WI mai place al armelor mestesug?

p. 257, r. 4.
RAZASUL (cu bruschefd)
r. 8. Dar eu? Ce sum eu? licispundei I .. Sum o gadina? 0 fiari?
[Ed. III, r. 8. Dar eu? Ce-s eu? Ce-s? Rspunde/i!.. Sunt o gadinft?
0 fiaril?]
r. 10. Nu plange si ea, sfirmana, de acel puternic dor?
r. 13. Ca silt se 'ntoarcfi voioase iar la cuiburile lor,
[Ed. III, r. 13. Ca sfi se 'ntoarcii voioase iar la cuiburile lor,]
r. 14. ,i omul se poate oare sit nu simgi acel dor !
[Ed. III, r. 14. ,5''omul poate oare singur a nu simIg nici un dor !..]
p. 258, dupg r. 2. (Rfizasul si Vulpoiu ies prin u.fa din fund, pe cnd Vidra
intrii prin ufa din stdnga).

Scena III
35

Mizvan gi Vidra

NOTE RI VARIANTE

dupa r. 8.

443

Scena IV
Tot aceia i Vulpoiu (intreind cu sfiala)

p. 259, r. I.
5

dupa r. 1.

RAZVAN (strdngdnd rnana lui Vulpoiu)

VULPOIU (cu vesetie)

Scena V
Rdzvan fi Vidra

10

r. 6. Draga, o 08.50 spui indatd lucrurile ce-am vorbit ;

r. 7. Ajunga acum atdta, c iegii foarte mahnit...
r. 1.5. Ingropand du5manii Orli in vellvoarele-i adanci !
[Ed. HI, r. 15. Ingropand dupnanii %aril tn vdlvoarele-i adanCi !)

r. 16. Nistru, ale and unde n zilele cele grele

r. 17. Aparau in loc de arndi hotarele trei mele !
15

r. 18. Nistru !.. Nistrul. . Pdnd astdzi am gtiut sa mA feresc

r. 21. Pe cand scumpa mea Moldova e aice hingit mine
r. 23. Caci dorul Iarii razbate pdnd gi suflet de cal !.
r. 25. Holde i campii, In care pintre spicele de aur
[Perseveranfa, p. 260, r. 1, Se zareau, ca pietricele ce 'nconjoard un inel]

20

25

r. 2. Bosoioc i garofitfi, rosmarin gi ghiocel,

[Ed. III, r. 2. Bosoioc i garofica, rosmarin i ghiocel,]
r. 5. Le vazui acele locuri, 0 din Viz o sarutai
r. 6. Tara, unde Insu0 iadul s'ar putea preface 'n rail..
r. 10. s$i eu i ei /gra (vie, amandoi ne-am departat
r. 11. Viu acasfi
d'abia insa pusei piciorul, i kVA
d'abia insti pusei piciorul i iatii]
[Ed. III, r. 11. Viu acasa
r. 12. Vulpoiu i Rdzagul vine In fa;a mea deodatit,
r. 13. Ne5tiind ca. 'n pieptu-mi arde un pojar Ingrozitor,
[Ed. III, r. 13. Ne5tiind ca 'n pieptu-mi arde pojarul ingrozitor,)
r. 14. Si-mi vorbesc de sera noastra, de a! farii noastre dor !
[Ed. III, r. 14. 5i-mi vorbesc de %era noastrii, gi-mi vorbesc d'alfdrei dor .9

30

35

r. 17.
VIDRA (sarcastic)
[Ed. III, r. 18. Sunteli to/i chiar d'o potriva, tot un fel 0 tot un soiu?]
intre r. 18-19. RAZVAN (cu mirare)
r. 22. Un pamant rece cj Limed, de ierburi acoperit,
[Ed. III, r. 22. Un pamant umed i rece, de ierburi acoperit,)
r. 23. Printre care din tntiirnplare o /loam a rasfirit
RAZVAN (cu impacientd)
r. 26

444

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

P. 261, r. 1.

VIDRA (cu mAndrie)

Vise!.. Nu poate oricine d'a visa al Vidrei vis!..

5

10

r. 5. Cand te-am smuls la lumea larga din ascunsul addpost,

[Perseveranja, r. 9. Cela ce-i iubeste sera cu adevaratul dor]
r. 10. Nu cata' la lutul %rei, ci l'al carei viitor !
[Ed. III, r. 10. Nu catd la lutul Varei, ci l'al Virei viitor !]
r. 11. Inalid-te, pte mare, rulzuefte pdn' la stele,
[Ed. III, r. 11. Inalreke, fd-te mare, ncizuefte pdn' la stele.1
r. 12. $i slavali o s se verse f i asupra ccirei tele.

lEd. III, r. 12. Si slavali o sfi se verse f'asupra iffoldovei tele,)

[Ed. III, r. 17. Sci fie Razvan oriunde, el tot iara si-o iubeste,]
r. 19. Incat face Imprejuru-i pe strain i pe pagan
[Ed. HI, r. 19. Incat Endeamnd 'mprejuru-i pe strain si pe pagan]
r. 21.

10

ao

25

Scena VI

Tot aceia fi Sbierea (intrdnd pe lila din fund fi oprindu-se)

r. 21. Cum, jupane? i ice?..
r. 22. i aice I i aice I
r. 25. Cd uncheful dumitale nu mai este? S'a sfarsit,
r. 27. Caci si vieaia omeneascd e un fel de socoteala...
r. 28.
VIDRA (cu indiferenrd)
A murit? Ce spui, jupane? Dumneata de uncle ftii?
[Ed. III, r. 28. A murit? Ce spui jupane? i dumneata cum d'o tii?}
p. 262, r 5. Deplina stapanitoare a averii parintesti:
r. 9.
SBIEREA (iute)
Ba nu, nu ! Eu sum sdrac !

[Ed. III, r. 9. Ba nu, nu ! Eu sunt sdrac I]

r. 10. Af dori cu trup i suflet, dar vai I nu-i chip ca s'o fac...
Totufi s'ar gdsi indatd un altul, om mai cu stare,
90

sa

Care sd cumpere dacd... n'o sci c scumpili prea tare:

Acum timpurile-s grele, bani En ;ard nu-s ci nu-s ;
Cu Turcii, cu una cu alta, tori gellbenalii s'au dus I..
[Ed. III, r. 10 : Af dori cu trup i suflet, dar nu gdsesc chip s'o fac...
Tot*. s'ar afla prea lesne altul cineva cu stare,
Inc& sea' cumpere dacd... n'o s vli scumpi0 prea tare:
Acum timpurile-s grele, bani En lard nu-s i nu-s ;
Cu Turcii, c'una, cu alta, toi gdlbenafii s'au dus I..]
r. 13.
VIDRA (cu ironie)
r. 14. Gus-rand vieaia de campie si aerul cel curat

NOTE $1 VARIANTE

445

r. 15. Dintr'o cwa mojiceasca, plina cu miros de varza

r. 18. Eu purtand grije de turme, de arie i de stupi,
r. 21. Frumos traiu! placuta soarta! 0 Vidrt i un Razvan
r. 22. Sei 'nlemneascei la o parte, nemilca0 ca un bultean!..
In Moldova sunt En totul trei mii de boieri de card,
Cari, ne aptind altei treabii, se ceartd pentru hotar
Cu tine o sei se facet' cu unul mai multifor...
O sei fie trei mii unul I.. Ce strdlucit viitor I..

[Ed. III, intre r. 22 23. In Moldova runt in totul trei mii de boieri
de card,

Care n'avdnd altd Ireabei, se ceartd pentru hotard:

Prin tine cisla lor crefte c'un trdntor mai multifor :
O set fie trei mii unul I.. Ce streilucit viitor I..)
r. 23.
SBIEREA (cu gravitate)
Este foarte potrivita socoteala dumisale:
[Ed. III, r. 23. Este foarte potrivita socoteala dumisale

Is

r. 24. Decat a sta la molie, mai bine set' ai parale...

p. 263, r. 3. Hem! s'ar putea i acolo sa te primeasca polcovnic...
r. 5. Sa pliz eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan
[Perseverana, r. 5. 0 I Da I sd se ceiciuleascii cu died. un Razvan]
r. 6. Pe langa cei depe urmil boierali dela divan,
r. 7. Pentru ca apoi vreunul, cu inima mai miloasa,

20

r. 10. 0 sa ma trimii cu lacrimi sa ma pldng fi s m rog

r. 11. La nevasta unui vornic sau la o logofeteasa,
r. 12. Care n'ar putea la mine sei fie fatd din cash' I ..
r. 13. Asa se capata slujba, cand vii singur ca s'o cei,
[Ed. III, r. 13. Asa se capita slujba, and vii insufi ca s'o cei,]

25

r. 14. in loc d'ai sili prin fapte ca sd te caute ei I..

[Ed. III, r. 14. In loc d'ai sili prin fapte sa te cats singuri eij
r. 15. Nu I Las ca /ara noastra sa simvi durerea cruda,
r. 17. Si din cupa desnadejdii band ocara i amar
r. 20. i p'oricine nu le place, El respinge f i-1 omoard I..
SBIEREA (zdrnbind ceitre Vidra)
r. 21.

30

Ca unul fi unul cloud, ai vorbit drept 1i frumos!

r. 22. i pe mine tot mifeii din visterie m'au scar I..

35

r. 25 (intorceindu-se catre Razvan)

Asa
P.
40

264, r.

1.

dar, vinde molia, sa n'ai bataie de cap...

RAZVAN (cu confuzie luand pe Vidra la o parte)

lubito Vidra, mai lasa... De ce asta grabi mare?

r. 2. Eu nu /i-am spus Inca toate... Este o imprefurare...

446

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r.
r.

SBIEREA (salutdnd cu umilin0)

6. (se deptirteaz5, apoi se opreoe in uot din fund, mai salutil odat5
3.

O iese).

Scena VII
Razvan 0 Vidra
VIDRA (cu energie)
Fie! Eu si-am spus, Rfizvane, am spu..0 eo mai spui iara,

r. 9. Cat de mare e putereali, gi cat de mult te iubesc...

r. 10. Dar vieala-mi intreaga oare nu-i destul sii--ci dovedeascra
10

15

r. 11. La tot minutul, cil Vidra poate 9i ea el iubeasa?

[Ed. III, r. 11. In toatii clipa, cfi Vidra poate 0 ea sii iubeasc5?]
r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, cleat 1n51iarea ta...
[Ed. III, r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, decal infilarea ta...]
r. 15. Lumea e IncApatoare; s'alegem o altii cale;
r. 16. La Nemii, la Turci sau aiurea, oriunde vei porunci,
r. 17. Dar este cu neputinVa d'a mai ramne aci...
p. 265, r. 3. Acura el n'o mai ascunde, ci o spune la oricine,
r. 4. C'o sit aibe cu Moldova un razboiu Infricopt...
r.
r.

20

5. Astfizi la dansul acas5 ne chema pe to0 la sfat...

7. &, avdnd pace cu Turcii, ar dori ca s'o pazeasci;

9. Sta. impotriva Turciei cu imparatul nemIesc:

r, 10. Ne-a mai spus altele multe, In Orand vr'o douli oare,
r. 11. Si 'n sfarOt, ca incheere, ne-a arlitat o scrisoare,
r. 12. In care craiul ii zice a fi gata, ca pe Mc
r.

r. 13. a poata trece hotarul cu sabie 0 cu foe...

25

r. 15. Un piept de Roman? Sa arza o colibil romaneascfi?

dup5 r. 15.
VIDRA (cu confuzie)

Nu, Razvane... inset... Ewa

30

RIZVAN
Atunci alta cale nu-i,
Decat sa plecam departe.
VIDRA (cu o voce dulce)
Ba mai 'nainte sa-mi spui,

Dacii hatmanul nu poate... ca sali dea sTIO naintare?..

35

RAZVAN (cu indignalie)

..Yi de-ar da?..

VIDRA (cu sfiala)

Atuncea... Atuncea...

NOTE SI VARIANTE

447

Scena VIII
Tot aceia fi Rau qui

[Ed. III, dupA r. 15: VIDRA

Nu, Havana... Ens& .. Ens& ..
RAZVAN

10

Atunci alai cale nu-i,

Deed sa plectim departe...
VIDRA (duke)
Ba mai 'nainte sa-mi spui,
Dacci hatmanul nu poate... ca sali dea veo naintare?
RKZVAN

i d'ar dai 1..

VIDRA

Atuncea... atuncea...]
15

20

r. 16. Polcovnice ! Lucru mare

Vine hatmanul! El insui!
[Ed. III, r. 16. Polcovnice ! Lucru mare
Vine hatmanul ! El Insui q
r. 17. (iese, Wand ufa din fund deschisa).
VIDRA (cu o jumatate de voce)
lubitul meu I Nu uita,
[Ed. III, r. 17. Eu plec, scumpul meu ! .. N'uita,]

r. 18. al fi ramdind aicea, tu pofi iubi fara ta . . .

[Ed. III, r. 18. Ca fi ramesind aicea, tu pog iubi lara ta...]
23

dupti r. 18.

Scena IX

Razvan, Hatmanul
( Razvan merge la ufa din fund Entru Entrimpinarea hatmanului.
Hatmanul intreind saluta pe Vidra, care Ei Entoarce salutarea fi iese
30

prin ufa din stdnga, dupa ce facuse cu mina un semn persuasiv

lui Razvan).
HATMANUL (privind cu admiralie in urma Vidrei)

35

r. 20. Ce te 'nso-mte in lupte, infrunti moartea, vegheazi

p. 266, dupfi r. 3 (se apaza, se gfindete, apoi dup o pauza)
r. 4. Ffind ca azi diminewp ne certasem oarecum,
r. 5. Nu te afteptai, de sigur, d'a ma mai vedea acum?..
[Ed. HI, r. 5. Tu nu te-a9teptai, sunt sigur, sii ne mai vedem eacumil

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

448

r.

RAZVAN (cu modestie)

6.

Hatmane I Nea9teptati e numai cinstea cea mare

r. 9.
5

lo

r.

15

20

6. (aplisdnd asupra vorbelor )

r. 16. 0 mai spui Inca odata:

r. 17. Insufl dumneata ai face tot aga la locul meu...
HATMANUL (realezdndu-se dupa o pauza)
r. 19.
Pe castelanul Piotrowski El ftii, cd-i ruda cu mine;
[Ed. III, r. 19. Pe castelanul Piotrowski-1 cunooi, cd-i rudi cu mine,]
r. 21. Este un ostaf de frunte gi la lupta gi la sfat,
r. 22. Nu-i batran, are avere, este foarte invaIat...
p. 268, r. 1. Ei bine! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale,
[Ed. III, r. 1. Ei bine ! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale,]

Intre r. 2-3.
25

RAZVAN (iute)

Fo mai spui Inca o data, ca-mi dau vieata pentru Legi,

r. 13. Eoi dator tocmai acuma a te jertfi chiar nevrand.
r. 15. Ne este mai de nevoie in astd Imprejurare.
r. 16. Dumneata cunogti Moldova ; tare, oamenii cunooi,
r. 19. Adesea braftil nu face cdt poate o diblicie...
[Ed. III, r. 19. Ades mai mult ca prin braIe se poate prin dibacie.]
p. 267, r. 3. Dupli cum zice Latinul, iar nu mai egti Moldovean,
r. 4. ii. poli sti lovefti Moldova, far' a te numi viclean...

RAZVAN (cu turburare)

[Ed. III, Intre r. 2-3. RAZVAN (ca turburare)]

r. 6. Piotrowski o sa m'asculte: este un tdndr supus ...
r. 7. Bine ! 0 sa 'ntreb pe Vidra ... Vom vedea ce o sd zica! ..
r. 11. Eu, eu hatmanul, sunt gata ct-ti da in casatorie
RAZVAN (emofionat)
r. 13.
Cum? Pe filed ...
[Ed. III, r. 13. Cum? Pe flica...]
p. 269, r. 1.
RAZVAN (dupd o sforiare)
,yo sd uimeasca pe toli!
r. 6. 1401 de codru! Sa rapeasca, sii omoare,

35

r. 7. Braul meu facea atdta I .. Imi mai dai pe fiicali oare?..

r. 8. Trecutul nu ne privegte ... Sd cdtdm ce este azi :
[Ed. III, r. 8. Trecutul nu ne priveoe... Sd cdtdm ceea ce-i azi:]
r. 10. Tara mea 0 datoreaza multe zile stralucite
r. 11. ,i ne efti de trebuingi f i de p'acum inainte...

449

NOTE RI VARIANTE

RAZVAN (dupA o pauzii)

r. 15.
[Ed. III, r. 15. Hatmane prea luminat! In Biblie-i fi cititj
r. 16. Cum Faraon din Eghipet se 'nfundli cu pctoii
p. 270, r. 3. Numai vr'o &give scrtparA din acel grozav canon;

r. 4. fried o altA pedeapsA dela urgia cereascA,

r. 7. Mii de ani 85 colindeze, fArA Tina, Fara' scop,
r. 8. Mdnati din Tara in Tara, din loc in loc ea o turma,
r. 9. Despretuili de noroade ca lucrul cel dup5 urmi
r. 11. Cand trambita judecAtii din cer se va auzi
r. 12. 'astil lume despletitii, ea muierea vinovatti
io
r. 13. 0 sal strige: Doamne ! Doamne! iartd-md Inca o data I ..
r. 17. Sufere d'atunci incoace mania ursitei sale!
r. 19. Scdtddndu-se in minciunA, in migelii cufunda/i;
r..20. Iar femeile ajutA ci intrece pe bArbati,
[Ed. III,, r. 22. S'apoi sufletul Satanei, cand nemic nu se mai vindej
15
r. 23. CAci soarta lor e sA vanza orifice fi origicui I ..
Ce vrei sd spui?
p. 271, r. 2.
r. 11. De loc nu se socotegte gi nu se bag n seamA!..
r. 13. Rabdd dureri lard nume, pedeapsa lui Dumnezeu I
r. 14. Cu eantecul sdu ne 'ovate, cu laptele-i ne nutregte I
to
r. 16. Si plange de bucurie, pe dind ne vede zAmbind!
r. 17. Maica, ce iubind vegheazd I Maica, ce doarme iubind:
s

25

20

35

40

r. 18. Maica I Maica nu-i nemica I.. Totu-i tatd, tatd, tag I
p. 272, r. & 0 Doamne! Tu Tigan?.. Ce prea th zicd?
r. 5. Hatmanul (Iai pune mAna la frunte, se gandegte, apoi dupli o pauzd,
in cursul cAreia RAzvan i observA cu anxietate)
Tara legeascd intreag5...
[Ed. III, r. 6. Taci, hatmane Taci t N'uita,]
r. 7. Cine sum, g'adu-ti aminte gi eine esti dumneatal..
r. 8. In vieatii numai odatil intalnii in trista-ini cal.
[Ed. III, r. 8. In vieatA numai o data intalnii in trista-mi cale]
r. 9. Una singurA fiintA cu inima dumitale,
[Ed. III, r. 9. Una singura rapture' cu sinrcirea dumitale,]
r. 10. Ce din trufaga nAltime a nagterii boieregti,
[Ed. III, r. 13. Aceastd fdpturd-i Vidra ... nu soru-mea, ci solie
intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se i rdzemdndu-se pe umdrul lui
Rizvan).
[Ed. III, intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se gi rAzemandu-se pe
umdrut lui RAzvan)]
r. 15. i orice alte mifloace din parte-mi n'ag fi crutat,
r. 17. Dar nu-i chip !.. SA fim prieteni I.. Ldedndu-te, 4i spui fat*,
29

450

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L.

[Ed. III, r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L.]

Scena XI

dupa r. 18.

..

Tot aceia, fi Vulpoiu

5

Intre r. 19 0 p. 273. r. 1

Scena X I I

(Razvan face o mirare de mirare la intrarea lui Bartel, care vazand pe

hatman, se oprete In u0).
HATMANUL (abordand pe Rafael)
[Ed. III, r. 1.
le

HATMANUL (apropidndu-se de Baota)]

r, 2. i totu9i te rog da-mi voie a-0 spune o vorbli numa...

r, 4. i s'ar trage tocmai-tocmai dela Rdmul cel vestit ;
[Ed. III, r. 4. *i s'ar trage tocmai-tocmai din Ramul cel prea vestit ;]

15

r. 5. Dar cum oare vreIi ca allii s v'asculte fi sa creaza,

[Ed. III, r. 5. Dar cum oare vreli voi, alcii sa v'asculte f i sa creazaj
r. 6. De vreme ce traiul vostru cu totul se departeaza
[Ed. III, r. 6. Pe cdnd toatii firea voastrd cu totul se departeaza]
r. 7. Dela pildele acelor oameni ageri 0 varto0,
r. 8. Pe care voi cu Engdmfare Ei socotici de stramoO?

ze

r. 11. Incat la plug i la sapa adesea &eau barbati,

r. 13. La voi frisk and un soare lucefte cum-va in lar,
r. 15. Vd facqi punte f i Iuntre ca sd-1 dc4i afard ! ..
intre r. 16-17. (arata la Razvan 0 iese, pe and Ba.lotd strdnge din umeri
cu mirare).

Scena XIII
25

30

Rdzvan, Bafota

r. 17.
BA5OTA (salutdnd)
r. 19.
RAZVAN (intrerupdnd)
r. 21.
B40Tet (salutdnd)
r. 22. Ai umplut Moldova toata de numele dumitale,
r. 23. *i slava, ce-o caqtigase0 atuncea, a mai crescut
r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata
[Ed. III, r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata]
r. 27. Maria sa Aron-Voda o line 'n palatul ski.,

p. 274, r. 1. Unde cu multi placere am putut s'o viz 0 eu;

NOTE $1 VARIANTS

451

r. 2. 8i cum o vzui, End-eta zisei : iata omul mare 1

r. 3. Nas de 9oim! frunte inalta 1 En ochi inima tresare
r. 5. Cfici pe cei aleli de soartil eu unul Ei ctiu pe loc,
Intre r. 5-6. Precurn tot pe loc descopar fi firile eels proaste...
Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte?
Nu ne-am vazut nici o data 1
!

RAZVAN (cu mirare)

Nici o data?
BA$OTX (salutand)

RAZVAN (cu amaraciune)

10

Crez di nu...

15

Adevarat I Eu uitasem 1. . Cand boierul ma vazu,

[Ed. TH, intre r. 5-6. Precum tot pe loc descopar ci firile cele proaste...
Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte?
Nu ne-am vazut nicaireal
RXZVAN

Nicairea?
BA8OTA (inchinandu-se)

Cred ea nu...
RAZVAN (cu amaraciune)
Adevarat 1 Eu uitasem 1.. Cand boierul ma vazu,]

20

6. Nasul meu, fruntea ci ochii vor fi fost de tot altminte

8. Tapoi mai este fi alta eu eram atAt de mic,
9. Inat viitavul eel mare, vazand un Barman pitic,
r. 10. Nu vrea sa-1 bage In seamli sau d'aproape sfi-1 priveasck
r. 11. Tar fi putut cu piciorul ca p'o muscli si1-1 striveascd
r. 13. N'a uitat i n'o sa uite pe acel mare vfitav
r.
r.
r.

25

r. 14. Dar lfisilnd toate acestea, spune-mi, cinstite jupane

r. 15. Ce 'ntamplare, ce furtunii te aduce astazi /a mine?
so

95

r. 16.
BA80TX. (salutand)
r. 19. Imi facts nespusa cinste de-a-mi boteza o copili,
BA5OTA. (continuand)
r. 23.
r. 26. Un rlizboiu atilt de strapic nu este lucru u9or
p. 275 r. 4. Maria sa Aron-Vodfi la dumneata s'a
r. 5. Cum ai spas? Ce zici? Eu batman ?.. Mai spune Inca odatii
r. 6. Hatman ?.. Hatman in Moldova ? . . Cc soarta nea9teptati 1..
29

452

SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICS

r. 7.

BAKITA. (salutand)

Sarut mem. Merg la gazda, fiind gata origicand

(iese cu multi umilin0).

Scena XIV
RAZVAN gi VIDRA (care se arata fi se opregte pe pragut
wei din stanga ffir a fi vazuta de Rfizvan).
RAZVAN (dupd o pauzei cu emoge)

10

15

29

r. 10. Eu n'ag fi citat lumina Er/ codru gi 'n haiducie;

r. 11. De nu ma ducea norocul in umbra unei paduri,
r. 12. Pe Vidra, /aril 'ndoialei, n'ag fi 'ntalnit-o aiuri;
[Ed. III, r. 12. Pe mult iubita mea Vidrd n'ag fi 'ntalnit-o p'aiuri ;]
r. 13. De nu iubeam o femeie cu inim mare**,
r. 15. Acest om fara sci oie, m'a ridicat pan' aci:
r. 17. Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ti faci o unealtfi,
r. 21.
VIDRA (cu voluptate)
p. 276. r. 3. Si patruzeci mii de oaste s'aftepte cu ascultare,
r. 4. Bucurogi a 'nfige arma, oriunde-i va indrepta
r. 10. Asta rani ?.. Dar ce este? SA vedem !
r. 15. Afcs, Razvane, ca-i dulce?
r. 19. Jos la picioarele mac toata lumea sa priveascal..
[Ed. III, r. 19. Jos la picioarele mele toatii lumea si priveascal..]
p. 277, r. 3.

RAZVAN (cu aprindere)

r. 4. Voiegte a strange aur numai la dansul n lada

25

(Sbierea scoate capul prin uga din fund).

[Aici se sfargegte ACTUL IV.]

[Ed. III, r. 5. Ina rana! rana ! rana I . . 0 sageata en venin !..]

Bralu-mi arde ! . . Da ! . . Mei mufcei I . . Ca fi c.dnd ar fi un spin

so

SBIEREA (inaintand)
[Ed. III, r. 6. Hatmane prea luminate 1 0 sd-ci aduc eu in grabd
Un vraciu iscusit f i ieften, sau fi mai bine vr'o babei,
Care descantil 'ntr' o clipd orice urmei de venin,
,Fapoi
nici o lescae pentr'un pdhar de pelin ! . .1

ACTUL V
p. 281. Scena prezintei camera lui Rdzvan in cetatea Sucevei. Doug uge

NOTE *I VARIANTE

453

Scena I
RAZAFJL (singur)
(ade gfinditor, fluierand o doina cu capul plecat pe lama. Mara se aude
din departare impuvcaturi de tun).

Scena II

Rdzaful. Vulpoiu

VULPOIU (intrdnd prin uga din fund)

r. 6. Ca s te 'nveci a nu zice nici Vulpoiule), nici e m51 *I
[Ed. III, r. 6. Si te 'nvell a nu-mi mai zice nici 4 Vulpoiule *, nici I mai *!]
10

r. 9. Auzi treabd I..

[Ed. III, r. 9. Auzi tread I..]

15

20

r. 11. Mai avteapta! D'ocamdatii, tfi vei pune pofta 'n cui !..
r. 12. Leahul ne trimite hojma ghiulele peste ghiulele,
p. 282, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o & avem,
[Ed. III, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o Bes avem,]
[Perseveranfa, r. 4: Sci fac lege vi porunca, ca eu Ali zic capitane?..]
r. 5.
VULPOIU (mbundndu-se)

[Ed. III, r. 6. Noi ne-am InfraIit cu elangii I.. Aga-i I..]

hare r. 6-7.
RAZAFIL (cu mirare)
intre r. 7-8.
VULPOIU (triumfgtor)
r.. 9. Maria sa Aron-Voda trimise azi diminea Va.

25

30

35

r. 12. Cu buna seamil! Crez gi nu ma lndoesc!..

r. 15. $i prin urmare, nici astazi a o lua nu-i uvor;
[Ed. III, r. 15. i prin urmare, nici astazi nu se ia de tot uvor
r. 16. D'aci Bavota vatavul este un bun vorbitor,
[Ed. III, r. 16. Apoi Bavota vatavul este faimos vorbitor,]
r. 17. Incdt cu una cu cloud pe Levi o sa-i ame/easca,
[Ed. III, r. 17. Incdt indrugand la fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca ;3
r. 18. Ca-i oiut ce fel de poamd inielepciunea leveasca ;
r. 20. Cunoscandu-1 prea d'aproape ca-i suflet de holoman
r. 22. Targu-i rupt, pacea-i facuta, mai lipsegte adahnavul;
r. 23. Dar carvmareasa-i aproape: o masura doi valai,
VULPOIU (intrerupdnd cu supgrare)
p. 283, r. 2.
r. 4. Bre! N'am mai vazut pan' acuma o faptura mai devarta!
r. 5. Trasni-te-ar capitania, cd doar' oiu fi eu ce-fi spui:
[Persevere*, r. 5: Trdsneascd capitania, cX doar gtiu fi eu ce-ci 3.194.
[Ed. III, p. 5. Trasni-te-ar capit5nia, cd dote' oiu gi eu ce-fi spui:]

SCRIERI LITERARE, MORALE

464

1 POLLTICE

r. 6. Sunt Bute de semne rele, fi bune nici unul nu-t I

[Ed. III, r. 6. Sunt sute de semne rele, fi buns nici unul nu-i !
r. 8. Mereu se tot poticne0e, iefind fi intrdnd hi mi...
[Ed. III, r. 8. Mereu se tot poticne9te, iefind fi intrdnd in casi...]
r. 10.
RAZASUL (cu mirare)
r. 12. Va fi rfiu mind omul cade, iar nu cand s'a poticnit...

[Ed. III, r. 12. Este rliu and omul cade, dar nu and s'a poticnit...]
r. 13. Insii altceva mai este...
10

r. 14.
VULPO1U (intrerupdnd)
r. 14. Ori0cAte Ina vei spune,
r. 15. Talmcind cu dibdcie, toate semnele sunt bune !
[Ed. III, r. 15. Tfilmficind cu diMcie, toate semnele sunt bune!]
r. 16.

Scena III
Tot aceia, mof Tlinase

15

20

25

90

35

p. 284, r. 1.
VULPOIU (cu importanfd)
r. 3. Am ajuns 9j en odatfi a fi un obraz in lume,
r. 7. Impaci treaba cu Leii, i Vocid a iscilit...
r. 10.
VULPOIU (cu bucurie)
r. 12. Haida-de! Ei aunt departe!.. Le porfi grijd in ifidar...
[Ed. III, r, 12. Haida-de! Ei aunt departe !.. Le porfi grijd in zfidar
r. 13. Nu-i vorbd cd sunt departe, dar Le0i se 'ndatoreazfi ;
p. 285, r. 1. Adeck orice s'ar zice, este Vod6 cum se cade:
[Ed. III, r. 1. Ade* orice s'ar zice, Ii un Voda cum se cade:]
r. 3. Iar nu lasfi ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob,
[Ed. III, r. 3. Iar nu 1as6 ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob,]
r. 8. Despot-Vod6 s trfiiascrt, i d'aci 1-au omort ;
r. 9. S6 trfiiasc6 Stefan Tom,a, i.1 goniffi cu rufine ;
gonir6 cu rufine ;]
[Ed. III, r. 9. Sfi triiiasc Stefan Tomga,
[Ed. III, r. 11. Intr'o clip6 Lfipu5neanu1, Tomga, Depotul ?Ion]
r. 13. Una crede, alta spune, v.. face din zapacire
r. 15.
RAZASUL (meditcind)
r. 15. Bine ar fi s'avern pace I Dup6 ce dela Divan
r. 17. Cum a9 mai merge acuma si-mi caut de r6z69ie
r. 18.
VULPO1U (cu indignafie)

Nuii este greu, apitane a spune o nerozie ?..

r. 20. Am uitat nu rfizfilia, ci insufi codru 'verzit !..

NOTE SI VANIANTE

455

r. 21. $'aici sunt ca 0 'it padure, avand puterea d'a face

r. 22. Tot ce'n minte imi plesnefte, tot ce vreau si tot ce-mi place!
r. 23. Orificine nu m'asculta, stau la panda de-1 ochesc,
r. 24. Apoi mi-I iau la bataie, mi-1 inchid si mi-/ globesc!..
[Ed. III, r. 24. Apoi mi-i iau la bataie, mi-i inchid si mi-i globesc!..]
r. 26. Cei ce nu aunt dintr'ai rwori nu ne (thing nici pdn' la glezne,
[Perseveranfa, r. 26. Acei ce Illi-s dintr'ai noftri nu ne-ajung nict pdn'

la glezne !]

r. 27. Ne-a venit apa la moara! Vom macina cat putem:

r. 29. Ce te mai plangi tu atata pentr'un paiu de razasie,

10

P.

286, r. 1.

Scena IV
Tot aceia, Rdzvan
RAZVAN (intra' foarte turburat fi vorbind cu Intreruperi)

15

r. 2. Merge/i L . Pe toli capitanii in data sa mi-i chemalil..

r. 3. Eu v'am fost ca un parinte!.. Aduna/i-i mai in pripal..
r.

Scena V

5.

Tot aceia /cirri Illizvan

VULPOIU
20

ss

Ha, ha! Inteles-aci oare un singur cuvant macar?..

r. 6. Ma tern, ca hatmanul nostru are trei roate la car I..
r. 10. Noi pierdem vremea, verzi euscate insirand!...
[Perseverana, r. 10. Nu ne privefte a'nfira toate pe rdnd...]
r. 13. Datoria noastrd este a-I ajuta orifiunde...
r. 15. Pacat ca-i Tigan... accasta este singuru-i cusur !..
intre r. 15-16 (ies tori prin usa din fund, pe &and prin cea din stanga intra
Razvan si Vidra, continudnd conversafia).

Scena VI
Rdzvan, Vidra
30

r. 16. Da! S'a impacat cu Lesii...

p. 287, r. 3. Cu atdt mai rau!.. Iubito, cata drept In ochii mei!
r. 9 (strangand pumnii si cu o voce neibufitd)
VIDRA (cu confuzie)
r. 11.
RAZVAN (iute)
r. 13.

35

Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata!

[Ed. III, r. 13. Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata !]

456

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 15. Se 'ntfire5te in domnie, pe and eu sughi% i mor

r. 17 Prin dwmani

10

15

20

25

dea o slap, iar slava duce la toate !..

VIDRA
dupti r. 19.
Steipdnefte-te Illizvane I.. Tu uii c'o astfel de faptd
Cere mulUi chibzuiald... lubite, mai afteaptd I .
Trebue mai intdi ca Lefii sei se poatii depdrta,
Leisdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n volt& ta I.
[Ed. III, intre r. 19-20. VIDRA:
Steipdnefte-te litizvane I. N'uita c'o astfel de faptd
Cere multd chibzuiald.
lubite, mai afteaptei I
Trebuie dinteuntdi ca Lefii a se poatd depdrta I ..
Lsdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n poia ta I..]
p. 288 [Iipse9te r. 1.]
r. 2. Douti nomi in fir, iubite, ieri fi astfizi am visat
r. 3. 0 vedenie cumplitli, un lucru infrioosat...
[Ed. III, r. 3. 0 vedenie grozavfi, un lucru de ' nfricof at . . .]
r. 4. Maicei ta, En haine negre, din mormnt papa spre mine,
r. 8. Sunt vise, nemica alta I Luptfitorul care 'n viaIfi
r. 11. Nu-I supeird o naluca, ce sperie pe copii !..
[Ed. III, r. 11. Nu-1 suparei o nfilua, ce sperie pe copii
r. 12. S'apoi unde-i acea Vidrfi, care End spunea odatfi
r. 15. Cti Enseifi iubirea Orli e pofta d'a se 'nfilta?
r. 21. liddiciEndu-se ea bradul eel cu o stud de brace? I..
r. 23. Ce de spaimfi vede umbre i plfinge de spaima lor !..
r. 27. Te 'ngrozqte fa-%a apei, ce anima val pe val ?..
p. 289, r. 2. El va merge inainte sau la tron, ori la mormnt 1..

intre r. 2-3.

Scena V II

Tot aceia, Reizaful, Vulpoiu, Mof Teinase, mai mulci ceipitani

intre r. 4-5.
30

35

Scena VIII

Tot aceia, fra Vidra

r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele romfine,
[Ed. III, r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele rom'fine,]
r. 10. 37 el de groaza Turciei strans cu Maul la os,
r. 12. Pe and Nemfii, Frfincul, Papa, Virile cre0ine toate (ed. III, id.)
r. 15. Iar Vodei Aron al vostru este inchinat la Lefi I..
intre r. 15-16.
TANASE
Afa-i I

NOTE ei VARIANTE

TOTI
Aga-i 1 Ai dreptate I..
VULPOIU
0 dreptate foarte mare 1..
RAZVAN

10

111.4 o sd-mi spuneg, poate, cd aceastd impel:care

Va fi smulsd frd voie de veun biciu Dumnezeesc?
De pr'o urgie, la care bietul pitic omenesc
Nu-i chip sli-i stea Empotrivd, gi ne avdnd at sd face,
Tace, primwe pedeapsa, gi de nevoie se pleaed?..

Nu frafilor I Nu-i urgie I.. Nu frafilor 1 Nu e bic i I..

Cetatea noastrd e tare gi'n cetate aunt voinici 1..
Ajunge cd pdnd astdzi Swam mai sta'n picioare,
Cdci peste doud-trei zile ne mai sosegte ajutoare...
Vedgi dard, c'Aron-Vodd ne-a trddat fi ne-a vandutP
TANASE

Sigur 1..
TOT!
Ne-a ucis migelul 1
20

VULPOIU
Acum ce-i de facutP..
[Ed. III, Intre r. 15-16. TANASE
Aga-i 1

23

TOT!
Aga-i 1 Ai dreptate
VULPOIU

0 dreptate foarte mare I..

RAZVAN
30

Totugi o sd-mi spunqi, poate, c' astd jalnicd ' npdcare

A lost smulsd feird voie de verin biciu dumnezeescP
De peo urgie, la care bietul pitic omenesc
Nu-i mijloc sii-i stea'npotrivii, f i n'avdnd ce sit mai facd,
Prirnegte cruda pedeapsd gi de nevoie se pleacd?

.Nu, fracilor I Nu-i urgie I.. Nu, iubitilor I.. Nu-i bici I..
35

Cetatea noastra-i prea tare, gi 'n cetate sunt voinici 1 . .

Slava domnului, pdn' astazi Suceava mai eta ' n picioare,

457

458

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

lar peste douli-trei zile ne mai sosesc ajutoare...

Vedgi dard, c'Aron-Vodel ne-a trildat 0 ne-a mindut?
TANASE

Sigur I..
TOTI
Ne-a ucis mifelul
VULPOIU
Acuma ce-i de feicutP. .3

10

r. 18. Un Vodfi este un doftor, gi norodul, fraIii mei,

r. 20. Mul/i domni avuse Moldova: cei buni domnird o viealfi,
lEd. HI, r. 23. Poporul da jos p'aceia, pe care dasul i-a pus !..]
p. 290 1ntre r. 2-3. (Cipitanii ies cu tumult, afarfi de Vulpoi vi mof Tfinase).

Scena IX
Rdzvan, Vulpoi, MSc Teinase
15

5. S'aseamfinfi cu strigoii, ce umbra, dar nu trfiesc...

9. a'adunandu-se in gloatfi, mic vi mare pe maidan,
r. 12. atiu! Cu dansul chiar eu voi avea a face:
r. 13. De mult II pasc de departs, a nici de fricfi mi-mi place!..
r.
r.

Scena X

Intre r. 13-14.
20

Rdzvan, Mof Teinase

p. 291, r. 10. Dar orivicum pdn' acuma, din mila dumnezeeascrt,

r. 11. N'am avut fried un Voda... vtii!.. Tara o si carteascri!

[Ed. III, r. 11. Noi n'am avut nici un Vodfi... vtii!.. Tara pa sfi
crteascliq
25

r. 15.

Scena Xl
RAZYAN (singur) (face cu agitafie caliva pavi prin
odaie, apoi se oprevte pe kc meditlind)

90

Nu e greu veo patru zile a mai reibda in cetate,

r. 16. Pan' ce oftile lui Jigmond vor lovi pe Levi la spate...
[Ed. III, r. 16. Pan' ce tabfira lui Jigmond va lovi pe Levi la spate...]
p. 292, r. 2. Ramazanul kr mai sine incd doufi sfiptfimani...

NOTE SI VARIANTE

459

Scena XII

Intre r. 6-7.

Razvan, Vidra
VIDRA (intrAnd Incet prin ufa din stdnga)
s

r. 10. Privind cu sdnge rece la rasplata fi osindfi ! ..

[Ed. III, r. 10. Privind cu sdnge rece la asplat, la osandA...]
r. 14. Care din cupa maririi a ftiut ca sA te 'nbete!..
[Ed. III, r. 14. Care din cupa miiriri s'au straduit sA te 'mbete L.]
r. 16. In cari Dumnezeu sfideqte cdte un addnc pdcat,
r. 17. Ce toli de acelafi sAnge 11 motenesc neincetat !
[Ed. III, r. 18. Neamul lui Mo-coc nu poate s'aibe nici o cugetare,]
r. 19. DecAt numai-numai-numai pofta d'a ajunge mare!..
RAZVAN (distrat fard s'o fi ascultat)

r. 20. Tu n'ai auzit pistolul? .. Pistolul n'ai auzit?..

p. 293, r. 1. A L . Acuma s'a sfAr9it !
15

r. 6. Nu 9tiu ce... ba mi se pare... da, Imi povesteai un vis...

[Ed. III, r. 6. Nu 9tiu ce ... ba mi se pare... dec I imi povesteai un vis ...]
r. 7. Mai spune-1 inca o data...
r. 10. Crezut-ai oare, Rzvane, cr* se poate speria
[Ed. III, r. 10. Crezut-ai oare RAzvane, ca se poate speria]
20

r. 11. De n4te vise delarte o inima ca a inea?

[Ed. III, r. 11.. De niqte dgerte vise chiar f'o inima c'a mea ?]
r. 13. Ar putea glasul maririi In pieptu-mi sic' nabu'eascii?.,
p. 294, r. 3. Uit toate, 0 via acuma, cci sunt femeie 9i eu!..
RAZVAN (cu exaltare)

r. 4.
25

SO

Scena XIII

?nue r. 6.

Tot aceia, pltuzul 0 mai mulIi burgezi

SOLTUZUL (prezentad lui Rfizvan pe o tabl de argint
struguri i spice de grin)
r. 16. Nu voiu uita niciodata c'a Ronufnilor tarie
r. 19. Am ales din sAnul nostru bgatul cel mai sArac,

chip& r. 39. .i de-i zice: lasa-ma sa te las,

0 sd paleoi fi'ntr'un ceas . . .
p. 296, r. 2.

Scena XIV

Tot aceia, Razaful, Mo-Tanase, mai mulci cdpitani

95

r. 3. Am ispravit toat treaba fail multi greutate:

r. 9. Pe Vulpoiu cu toata ceata de armafei in spinare !

r. 10. Bine, dragii mei tovarAgi L. Domnia mea In curand

460

SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

r. 12.

Scena XV
Tot aceia, Sbierea

r. 15. Sinete, zapise, Tara, lumea e aci n ladal..

r. 16.
SBIEREA (respirdnd mai uor i facand semnul crucii)
r. 18. Doamne, squle, stapane I Nu mai pociu a md opri.
r. 19. Si eu inteun glas cu cara o5i ura gi o.51 dori

p. 297, r. 1. 0 domnie fericita... ba Inca a vrea, ca mane

so

15

r. 2. Sd'mpletelti Intr'o cununa toate /aside romfine,

[Ed. III, r. 2. Sd se lege 'ntr'o cumma toate ri1e romne,}
r. 4. Sd domneascd nu un Voda, ci un Razvan Imparat
r. 5.
CXPITANIT (cu entuziasm)
Da, da! 0 impdrdie I..
[Ed. III, r. 5. Da, da, da ! 0 'mpdralie I . .]
Intre r. 7-8.
SBIEREA (iute)

[Ed. III, r. 8. Ce mai om far' judecatd I..]

9. Moldova e sarficita! Nu-i chip altfel s'o carpeoi,
r. 11. Unul i cu unul aid: cea mai dreapta socoteala!
r. 12.
RAZA$UL (meditdnd)
r. 15. se.. mergem! Voesc ca astdzi din gura domniei mele
r.

20

r. 19.

Scena XV I
Tot aceia, Vulpoiu

VULPOIU (intrdnd cu precipitaliune, sufocat de spaimil)

r. 20. Ce este?. .
p. 298, r. 5.
VULPOIU (ludnd rdsuflare)
25

r. 10. Ca nu se adea domnia s'o apuce orice nearn !..

r. 14. Si care alai poruncd pa poate da un Rilzvan,
r. 15. Dealt sabia in mana i 'nainte la dupnan !
p. 299, r. 1.
RXZVAN (cu exaltare, scoVand sabia)
CXPITANII (in cor apucand armele)
r. 3.

30

Mormlintu-i casd
Moartea-i mireasd
intre r. 6-7 (iese cu sgomot, repetdnd dintecul, care se mai aude cdtva timp gi

apoi se pierde in departare).

NOTE V VA.RIANTE

46i

Scena XVII

VIDRA (singurS)
r. 7. Moarte I Dar se poate oareP... Moare oamenii cei mici,
r. 9. Inset, omul, care lumea ar urea pe palm& s'o poarte,
r. 11. (se gandeoe, apoi cu indignaiel
Dumnezeule puternic ! De ce fad tu uriaci,

r. 12. Daci in rand cu piticii prada morlii vrei sa-i la0?..

to

15

20

r. 15. Si numai omul cel mare, tu, Doamne, il osandecti

r. 16. A muri des o potriva cu muctele omeneoll . intre r. 16-17 (se cutremura ci dupti o pauzS)
r. 18. Are un fel, o ursitti, un scop, o Ontti anume,
r. 19. La care trebue di mearga, de oarba soarta Impins,
r. 20. Si cade numai atuncea, ednd semnul este atins I..
p. 300, r. 2 (sculandu-se cu energie)
$i. de ce a stau aice... Da;i-mi un arc o stigeatii :
[Ed. III, r. 2. Si de ce sii stau aice... Daci-mi un arc o stigeati i:]
r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sa se batii I..
[Ed. III, r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sei se bag I..]
r. 4. Dar copilul meu!.. 0 Doamne ! e cumplit al mumei dor I ..
[Ed. III, r. 4. Dar copilul meu!. . 0 Doamnel Cumplitu-i al murnei dor I . .]

[randurile 5-13, lipsesc].

r. 14. (Pe prag in Ma Vidrei, apare Razvan, greu rani; sus;inut de

Vulpoiu i. de Razac)

r. 13. A ! Scapat !.. Ce fericire I..

(apucandu-1 de mdnii cu efuziune)

is

Tu I . .

p. 301, r. 1.

Scena XVIII
Vidra, Ram, Retzasul, Vulpoiu

10

15

RAZVAN (cu o voce slabs, pe cand Vulpoiu rli Rfizasul

11 depun pe divan)

r. 3. lubind cinstea ci marirea, precum el iubea averea?

[Ed. III, r. 3. lubind cinstea 0 marirea, cum iubea ddnsul averea?..]
r. 4. Ce-i trebuie lui acuma aural strdns in gramezi?
r. 5. Ce-mi foloseoe domnia ? .. Aci p'amAndoi ne vezi
r. 6. Praf, pulbere ci cenuce, acei ce din leicomie,
r. 7. El penteo biata Ifiscaie, eu pentr'un ceas de domnie
r. 9. Uitam ca viea/a-i o clipti intre leagan ci mormant L.
[Ed. III, r. 9. Uitam ca via-ca-i o clipS dintre leagan 0 mormant !..]

40

r. 10. Mi se 'ntunecti vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..

[Ed. III, r. 10. Mi se 'ntunecd vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..]

462

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

r. ii. Jumatatea rtt mele de cealalt se desparte

[Ed. III, r. 11. Junaltatea firii male de cealalta se desparte ...]

r. 12. E grozav I.. Nu-mi place moartea I.. Ins% unde-i ma; TaaaseP
[Ed. III, r. 12. Ah, venii, Veni%i cu to[ii

. E grozav 1.. Unde-i Tdnase

dupli r. 13. Eu, n'am murit I.. Proasta vie* bat'o trasnetul s'o batd I ..

.]

Mult elf fi dat miculi, s mor eu d4nsul odata' I ..

(Vulpoiu phi ).
RAZVAN (in agonie)

Nu mai vaz... Ah capul I.. Capul I.. Moartea... o privesc...

to

ma chiamd I

Vidro I.. Iubito !.. ascultd... 0 rugdminte... Efti mamd...

(face o sforcare f i se scoald En picioare).
I rward copilul nostru, ca sa nu doreasc'd ' n yea
Bunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci !

15

(foviiind)
Tigan !.. Tigan !

Apt !.. Apt). !. . (cade mort laugh' cadavrul lui

Sbierea).

[Ed. III, intre r. 13-14:

20

Apdrandu-te pe tine, mort de palof a rdmas I..

Eu n'am murit 1.. Proastd piafd, bat'o tra'snetul .s'o batd I..
Mult fire-as eat, mdiculia, ca s murim topi o datd 1 ..
(Vulpoiu pMnge).

RA2VAN (in agonie)

Nu mai vat/. . . Ah, capul I.. Capul I.. Moartea... 0 privesc...
23

M'd chiamd 1.

Vidro I.. Draga mea... Ascultd... 0 rugaminte... Efti mama...

(face o silinrd f i se scoald En picioare)
In9ard copilul nostru, ca s nu doreasca'n (Jed
Bunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci 1 ..]

80

85

(for,dind)

Tigan !.. Tigan !. , Apt !..

(cade mort peste Sbierea).

!..

r. 16. Smeul smeilor sfi 'ncapii Entr'un stdnjen de mormant !..

[Ed. III, id.]
p. 302, r. 1.
VIDRA (sculfindu-se palida, dar finittitt).
r. 3.
VIDRA (cu dispref)
Pe voi nu v doare !..
[Aici se sfareste actul V]

40

[Ed. III, r. 5. 0 sii mi-o p1teti acuma, Enghicitea-ar iadul 1]

[Ed. III, r. 6. Iefi I..]

NOTE SI VARIANTE

463

NOTELE LIU HASDEIJ LA

RAZVAN

1 VIDRA

p. 164, r. 1. Adecel, nu-i porbei, nici calii nu aunt rani...

Despre aceastii ocupaIiune a Tiganilor, vezi: Toppeltinus, Origines Trans-

sylvanor., ed. 2 4 Vien. 1762, op. 6, p. 56. Benko, Transsylvania, Vindob.

1778, t. 1, p. 502. Miron Costin, Letop., t. 1, p. 231. Grellmann, etc.
5'

p. 165, r. 4-5. Tae-teiu va fi lost, beiiete, o groaza' de bldstemat

De-au intortochiat pe ma-ta in lingufirile lui I

Despre prinii lui Rfizvan, vezi:_ Heidenstein, Rerum Polonicar. lib.

XII Francof. 1672, p. 315: Rozvanum quemdam, qui matre Valacha,
patre fex eo, genere hominum, quos tiganos vulgo vocant, natus s.
io

p. 170, r. 4, Petru-Vodd schiopliteazd, dar nu-i slut I..

Despre frumselea lui Petru cM chiop, vezi: Crusius, Turco-Graecia,
Basil. 1584, p. 275. Hammer, Geschichte d. Osmanisch. Belches, t. 3,

:s

D.

205.

To'. 1.74, r. 9. Par'c'af fi sigur ca-i iareifi veun cdntec nerufinat I

In pravila lui Vasile Lupul, publicatri in 1643, dar bazati pe neste materialuri cu mult mai vechi, se preVede deja pedeapsa pentru cela ce va scrie
versuri sau va scoate cantece intru ocar cuiva s. Vezi: Misail, Epoca lui

Vasile Lupul, p. 54. E remarcabil c asemeni satire au fost familiare

striibuniler noori chiar in timpii cei primitivi ai Romei; dovadfi cele XII
Table: e qui malum carmen incantasset.....
20

p. 178, r. 7. Logofeitul e viclean...

Mare-logoffit era pe atunci Luca Stroici, unul din oamenii cei mai inviiTaIi i cei mai perfizi ai timpului, despre care vezi monografia mea: Luca
Stroici, peirintele filologiei latino-romdne, Bucuresti 1864. [Nota aceasta lip-

seste in ed. In.

25

30

p. 178, r. 18. Catec dar, dascdle, catei I ..

Vezi opiniunea lui tefan Tomsa despre oamenii cei Inva%i, in Miron
Costin, Letop., t. 1, p. 231.-{In edicia II, se -reproduce 0 textul lui-Miron
Costin. Ed.):

p. 179, r. 16 Cum-cd de-oscindei se land, pe cine-1 ia de beirbat

0 copil, o fecioard, un suflet nevinovat...

464

SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Acest sublim obicei a existat in Moldova pana la itnceputul secolului

nostru, dupre cum Ii mai aduc aminte batranii. El se pare a fi o reminiscinta a supremei veneratiuni ce avusese anticii Romani pentru virginitate.

p. 182, r. 4, 5. Tiganul la mal se'nneaca I..

5

10

Tiganul fyi dete in petec.

0 multime de asemenea proverbe si anecdote despre Tigani, vezi in Anton
Pann, Popestea porbei. [In editia II-a, urmeaza: s 0 colectie si mai numeroasii
posedii In manuscript d. Fundescu *. Ed.].

p. 184, r. 6. Furul.se da acelui dela care a furat...

Acest obicei a existat deja In pravila cea perdua a lui Alexandru eel
Bun, precum arata un calator, care it trecut prin , Moldova in anul 1420.
Vezi: Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy, Mons 1840:

les larrons jusques a neuf furent prins et a moy livrez la hart au col
Pasagiul intreg noi 1-am reprodus In Arhiva latorica, t. 1, part. 1, p. 129
30. In documente scrise romaneste aceasta se numeste: t a da pe fur de grumazl. Originea obiceiului se refera la legislatiunea romana din celle XII
-Table. Vezi Gaius, Comment. II, 189: a liber verberatus addicebatur ei,
cui furtum fecerat...*.
a

15

20

p. 192, r. 11. Ar fi raza.yi ca i-ai noftri, numii acolo mayneni...

Rza i mosnean suit sinonime in toata puterea cuvantului. Razes
vine dela

25

redire *, verb juridic, care inseamna la anticii Romani mooenirea

averii teritoriale in marginile unei singure familii. .Vezi:' Terentius apud

Heinecc, Antiquitates Romanae jurisprudentiae, Argentor. 1734 t. 2, p. 11.
[Ed. II, urmeaza: a Din redire s'au format haereditas, adeca mostenire in
genere, si haeredium, un petec de camp J.
p. 192, r. 13. Le zice chineji, dar este chiar o breasla raztifeasca...

Vezi Puscar, Dissertq. despre impargrea Ardealului, p. 15, 16, etc.

Kemeny, Ueber die ehemal. Kn.eien und Kenesiate der Walachen, In Kurz,
Magazin, t. 2, p. 286-339. Vizsglodfis az erdelyi kenzsgekrl, Enyed,
30

1846., etc. [In ed. II, nu exista deck referinta la Purariu. Ed.].
p. 192, r. 25. Doina Rriza'sului am cusut-o din fragmentele cantecelor
nationale, publicate de D. Alexandri in Romania Literara,.suplem., p. XIX
si XXIII. [Nota aceasta exista numai in 'ed. II. Ed.].

35

p. 197, r. 9. tiut I Dupes' ce-i din osul acelui Pornic Motor

Despre acest Motoc, care a rasturnat unul dupa altul pe tefan Rares,
pe Joldea-Voda, pe Alexandru Lapusneanu si pe Basiliu Despote, vezi Urechie,

NOTE tg VARIANTE

465

Letopis., t. 1, p. 176, 182 etc Engel, Geschichte der Moldau, p. 192, 202,
etc., $incai si

p. 204, r. 8. Insufi Domnul cu rapine pleacd Iruntea /a pagdn....

Botero, Rdazibni universali, Venezia, 1600, t. 2, p. 120: I Vaivodi di
e

Moldavia, di Valachia, e di Transilvania, si mantengono ne' loro principati

t a viva forza di presenti, e si mutano ogni giorno quei di Valachia e di

Moldavia, perch si danno a quel che pii offerisce, e per poter mantener
t quel che si e offerto, consumano i popoli ...b.

p. 205, r. 7. Toate aceste principii ale haiduciei romthie din secolid XVI,
to

vezi-le in baladele na.cionale despre Codrean, Grue Grozovan, Mihu, i chiar

balada mai moderna despre Bujor, In Alexandri, Balade, t. I, p. 16, 31, etc.;

t. 2, p. 41, 97, etc. [Nota aceastai numai In ed. IL Ed.].

p. 216, dupa r. 10. In ed. II acesi vers este:

15

Stdnd in calea ler,

Pdanaful codrilor.

Numai in ed. 11, Hasdeu are urmatoarea nota:

Deja d. Alexandri observa, pa pauna,u1 codrilor e deriva dela Pan,
divinitatea silvestra a Romanilor. Justificarea acestei opiniuni, vezi-o In
Dionys. Halle., lib. I, 31 (ed. Kiessling):
20

inSyxcu B di WT8 TO Paoadav zdo,'Afloptyfvcov, naesilippeig (1)a&og., 'Awn

16g palm, andyovoc, &Tie path Top ii2aas7J9lov seal oustelg, vat atkelv ths tar knowelan, zaa `Pwpalos dcuaran, (bolas; 'cal Vick yeectleopatv.

p. 216, r. 26. Forma acestei balade aparline autorului ; idea Insi e luata
25

din -numeroasele poesii nalionale despre pduna,cii codrilor, din care unele
s'au publicat de D. Alexandri. [In ed. III-1V, aota aceasta lipsete].

p. 217, r. 6. La Romanii

rimitivi insuqi resbelul fusese dinteuntaiu o

lupta intre doi, de unde i cuvantul duellum, din care mai tarziu s'a format
bellum : 4 duellum id postea bellum * zice Varro, de lingua lat., VII, 49.
Aceasta institulie se conserva la Romani sub feluritele forme de lupta van niceasca, mocaneasca, dreapta, etc.; despre care vorbesc baladele popoJere. Insit duelul modern, bazat pe aa numitul a punt de onoare *, si supus
regulelor precise In privinta armelor, marturilor, nobleIei i altele, este de
origina pura germank i pfitrunse la Romani din Moldova prin intermedia
Poloniei, unde In secolul XVI aceasta t lupti rieznleasca I luase n4te pro85
poqiuni irnense. Vezi Lelewel, Pojedynki w Polszcze, Poznan 1856, p. 12.
[Note aceasta, numai in ed. H. Ed.].
30

466

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

p. 222, r. 17. C'acest yir Valachus este strenuissimus...

A amesteca cuvinte, loeuTiuni si chiar fraze intregi latine, a fost in Po Ionia

o modfi de elegan0 si de erudiciune, mai ales pe la finele secolului XVI.

Din acest punct de vedere, personagiul lui Piotrowski este un tip istoria.
5

10

p. 225, r. 3. Eu unul ffi spui atilta, cd de-oi fi yeo datd crai...

In Po Ionia, dup5, stingerea dinastiei Jagellonilor, toli nobilii, pfinfi si
eei mai de jos, erau eligibili la tron. Proverbul favorit al acelei epoce erea:
tIaranul nobil este egal Voevodului * (szlachcie na zagrodzie, r6wien wojewodzie...). [In editia II, nota nu are cleat prima frazii. Dela Proverbul
favorit ...*, se adaogii in ediliile ulterioare. Ed.].

p. 225, r. 13, 14. La marginea drumului

In calea Armeanului...
Tot comerciul Moldovei din secolul XVI se afla in mfiinile Armenilor,
15

ceiace explicti sensul acestei doine, publicate de D. Alexandri. Pentru

citqiuni, vezi scrierea mea: Istoria toleranfei religioase in Rorndnia, p. 61
65. [In ed. II, nota are numai prima fraz. Ed.].
p. 227, r. 12. In codru se pedestreyte, pe cdmp incalecd iard.. ,
Vezi fralcescu, Arta militard la Moldoyeni, in Magaz. Istoric, t. 2, p. 52.

20

p. 229, r. 17. Dela Alexandru-Vodd fi dela .5tefan cel SIdnt...

Asa munea poporul pe Stefan cel Mare. Vezi Ureche, Letop., t. 1, p. 145.
Strykowski, Kronika Polska, Warszawa 1846, t. 2, p. 320.
p. 231, r. 2. Lefii au o lege-anume : un om de neam iganesc
Vezi legile din 1565 si 1578, In Volumina Legum, t. 2, p. 608 si 691.
Cf. Czacki, 0 Cyganach in Dziela, Poznan 1845, t. 3, p. 300.

25

p. 231, r. 5. Iar Jidovii, mai cu seamd, sunt ca'n ;am lor...

Despre Evreii in Polonia vezi o interesana scrisoare din 1601 in Burmann, Sylloge epistolarum, Leidae 1727, t. 2, p. 69-71.

30

p. 233, r. 14. Dupd cum mdrturiseyte fericitul Chrisostom...

Vezi Konigswarter, Hist. de l'organisation de la famille, Par. 1851, p.
337, unde mai citeaz un canon synodal: Mulier non est facta ad imaginem Dei i.

NOTE $1 VARIANT&

467

p. 234, r. 6. Iscoada'n tntreaga lume, pope% numai in altar...

cum a preqii greci si rusi din secolul XVI jucau In adevfir asemeni
roluri, vezi Akty Zapadnoi Rosii, t. 4, p. 1.59-160, 203-236 0 Acta Tomiciana, t. 1, p. 154. [Aceasta nota lipseste In ed. II. Ed.],
a

p. 236, r. 13. Precum anume aunt scrise In sfdntul Nomocanon...

Vezi .Nomocanon Photii cum comment. Balsamonis, ed. Justelli, Paris,
161.5, p. 186-197.
p. 240, r. 6. Spre mai deplind rasplatd, In boerimea lefeascd...
Despre aceastrt inaintare a lui Mizvan in armata polong sub regele Stefan

10

Batori, vezi Heidenstein, loco laudato: pro gregario primum milite inter
pedites meruerat, postea a Stephano Rege virtutis causa ad ordinem per,
o ductos fuerat ...*.

p. 246, r. 15. Dela Mari ma' luard

Despre tot ce suferea Moldova in secolul XVI din cauza invaziunilor
ttgresti, vezi Gratiani, De Despota Vallachorum Principe, Varsaviae, 1759,
p. 19, 75: a senibus atque imbelli aetate occisa, aedificiis incensis, quindecim
millia capitum Christiani nominis in servitutem abduxere *.

pie

so

p. 253, r. 2. Si; nu pa'd o sfirmalugi, ci tot borf cu

Pang la introducerea cucuruzului sub primul Mavrocordat, varza sau
curechiul forma mancarea nalionala a Igranului roman, dupre cum zice
Miron Costin, Letop., t. 1, p. 9: 4 in toatg vitqa in mancare cu dulcettIa curechiului s. Despre origina slavonicg a borsului cu stir, vezi Golembiowski,
Domy i dwory, Warszawa, 1830, p. 32-3.

p. 254, r. 20. A.ceasta sublimg doing, ceva modificatg, am luat-o din

25

Grandee, Miosotis, p. 128. [Nota aceasta lipseste in ed. III si IV. Ed.].

p. 254, r. 28. Care fade sus, dar fine tot cu norodul de jos I
Despre cruzimea lui Aron-Vodg in privinca boerilor vezi Urechie, Letopis.
t. 1, p. 205-209. [Nota aceasta, numai in ed. II. Ed.].

80

p. 254, r. 30. 0 vita leiptifneneasca: feciorul lui Alexandru...

Asa se 1ntjtu1eaz hnsui Aron-Vocla in crisoavele sale. Vezi Wickenhauser, Moldawa oder ein Urkundenbuch, Wien 1862, t. 1, p. 93.
30*

468

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

p. 262, r. 3. Cumpdrai pe ldngd 1Vistru nepe dimpuri nelucrate.

Avt era pe atunci mai tot litoralul Nistrului din cauza invaziunior
atiirecti, precum aratrt cratoria Olandeznlui Douza, De itinere suo Constantinopolitano, Lugduni Bat., 1599, p. 16.
5

p. 262, r. 6. ... mii de vite rdmeitoare...

Ufa din principalele resurse de bogatie in zona de mijloc n Basarabiei
nistrene. Vezi Kantemir, Beschreibung der Moldau, Leipz. 1771, p. 69.

p. 262, intre rndul 22-23; vers care lipse9te In ed. IV:

In Moldova sunt in totul trei mii de boieri de fard.. .
10

Vezi notia statistia din 1566, pe care eu am publicat-o in a mea 4rchivii

Istoricd a Romdnieiot. 3, p. 14. [Suprimandu-se patru versuri in ed. IV,
nota aceasta ca ci cea urpiritoare nu se gase9te dealt in ed. II, III. Ed.].

p. 262, intre rfindul 22-23:

15

20

Care, n'avdnd alti treabd, se ceartd pentru hotard.. . ,

Aproape toate procesele la Romfini erau pentru hotare, sau e per for-,
mulam finium regundorum a, dupre expresiunea dreptului-roman, de unde
ins'60 sentiaca judeatoreasa lua numele de s hotrfire *. Acest fapt, confirmat prin mii de documente, probeaa ca la -strabunii noctri predomina
sistema proprietalii mice.
Despre Montesquieu observii Esprit des lois, lib. XVIII, cap. 13: a c'est
le partage des terres qui grossit principalement le code civil , ...a. [Nota
aceasta a fost suprimat in ed. IV, suprimandu-se patru versuri ; cf.varia-nte.
Ed.].

25

p. 267, r. 6. In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvalli ldtinefte.

Cantemir, op. land., p. 340. [Nota aceasta, suprimat5. In ed. III, IV, Ed.].

p. 270, r. 2. Astlel pieri Faraon, etc.

30

Din aceasta opiniune poporanA despre origina Tiganilor a derivat la noi

numele lor a Faraon * sau a Baraon a. E remarcabil c autorii romani de
ate ori vorbesc despre vechii Egipteni, parc descriu pe Tiganii de. asazi,
bun-oara: Amm. Marcell, I, XXII, 6 gi 16, Ariston ap. Aula-Gell., I,
XI, cap. 18 etc. Cronicarul gsesc Weyss, carele cunoscuse personalmente
pc Rfizvan, zice: a Resovan war gewiss nationis aegyptiacae ...a. Vezi Trausthenfels, Deutsche Fundgruben z. Gesch. Siebenburgens, Kronstadt, 1860,
p. 145.

NOTE El VARIANTS

469

p. 282, r. 242. Tdrgu-i rupt, pacea-i lava, mai lipsefte alddmapil.

0 belie asa zicand juridica, prin care se incheiau toate tocmelile la Romani.
Cuvantul e ungurese, insemnand 4\ bine-euvantare s, dar noi 11 gasith deja In
crisoavele romanesti din secolul XV. [Nota aceasta lipseste In ed. III, IV. Ed.].
5

to

15-

p. 285, r. 2. Pe seirdcimea o crucd, pe cei cu caftan ti rade.

Asa desclie o cronica greeeasea pe Voda Stefan Tomsa, atat de maltratat
in letopiseol eel aristocratic al lui Miron Costin: t Stefan, don= bun si incelept, cum aratara faptele 1n urma, bun mai ales pentru saraci, dar aspru
okra', boeri, pentruca acestia erau nedrepji ctr sfiracime ; Stefan tns 9tiu
sa-i uinblnzeasc i sa-i faci miei, taind din ei,
lulndu-k averile
si desolndu-le casele: saracii Mareau pe imparatul Christos, ert nu mai erau
suparaj1 tle nimenea ...*. Vezi Papiu, Tesaur de monumentel t. i p. 338.
Cf. cronioa saseasca a lui Peter Banfi, In Trauschenfels, op. laud.; p. 264,Tot aceasta linie de purtare linurii in politica- lor interioara Petru Rares,
Iosimael-Cumplit si Aron--Voda. [Nota aceasp, suprimata In ed. HI, IV. Ed.]:
p. '288, r. 4. Mdica-ta, In haine negre; din morytuint pdyia spre mine.
A se cerni este un euvant slavont care Insemneaza a se Imbrfica lo negru ;
cu toate astea,-etrabunii,nostri au luat dela Slavi numai expresid, iar nu si
obiceijul,

20

eare este curat Itii, cohsacrat prin 1nsui dreptul roman :. t qui

luget, abstinere debet ab OW. veste *. Vezi J. Paul, Sentent., lib. I, tit. 21,
14. [Nota suprimata in ed. III, IV. Ed.].

p. 289, r. Z. Poporul da jos p'aceia -pe cari poporul i-a pus.. .

Cum ca la Romani rea existat nicialata aid mficar umbra asa numitului

clrept divin *, dovada cchiar Stefan cel Mare, desi cucerise tronul cu
sabia hi mana i desi era fiu de domn, totusi a fost silit s convoace aduI

25

narea poporului si i-a intrebat pe toii, este cu voia tuturora sa le fie domn?*
Vezi Urechie, Letopis., p. 118. Mai multe alte probe, care nu pot avea aci

locul lor, au fost desvoltate in Cursul public de dreptul constitujional al

Romanilor, pe care 11 Iinusem in sala Ateneului Roman ln SeptembrieSO

Novembre 1866.

55

p. 294, r. 7. Eu, foltuzul ot Suceava, cu cei doi-spre-zeci pdrgari...

Despre soltuzi, pargari i -toata organizqiunea vechilor municipalitji
romane, vezi In a mea Archivit istonica, t. 1., part. I, darea de seam, p. VH--c
VIII. Despre obiceiul de a oferi principelui la intrare In domnie struguri
i grau, cata Heidenstein, op. cit., p. 318.

470

SCRIERI LITERARE, MORALE Ig POLITICS

p. 295, r. 39:
Aceasta sublima orafie noi am auzit-o in Besarabia dela batranul boier
Vasile Cristea. Lipsa men/iunii despre Muscali demonstra ca ea este anterioara secolului XVIII, iar prezenla Nem/ilor se pare a face o aluzie anume.
5

lo

la epoca lui Mihai Viteazul ci a lui Razvan. Cuvantul 4 ora/ie * este o curioasa
mostenire juridica dela Romani, care a lamas in limba noastra fara-a adopta

obicinuita finala ciure. Pang scum ne-am fost cunoscute numai 4,ora/iile *
de casatorie, adica 4 oro uxorem *, chip& expresia lui Terentius ; .oralia insa,
pe care o dam aci, este cu-totul politica. In privin/a formei, confrunteaz-o
cu acea publican de D. Fundescu in Calendarul lui Warta pe 1866, p. 86
89. Plota suprimata in ed. III-, IV. Ed.].

TABEA DE MATERII
Prefata .

CUrriculum vitae
Introducere

...... ..

Pag.

XI
XXXVII

POEZII
Muza

Ionapu Vocla .
Femeea innecata
Adevaratul poet
$tefan Tomp Voda ci Vornicul Ion Motoc
Bradul
Tablou flamand
Lui N. Nicoleanu
Oda la Ciocoi
Complotul Bubei

4
6
8

0
12
14
16
18
24
30
32
35

Sfiracia

Vornicul Iancu Motoc

$tefan 0 Radu
Dorul
Luntrea
Muntele ci Valea
Frunzele

41

Femeia cu catelul
Cainii 0 lupii
Viersul

Ovidiu la gurile Dwarii

Darul Dunarii

..

43
45
46
48
50
52
54
58

Ciocarlia

60

Mater Dolorosa

61

TABLA DE MATERII

4'72

Pag.

Alb ci negru

Multiplicamini
Acteptand

La casa de nebuni

.,

.4

Gaudeainus

62
63
66
74
81

Table d'hate
Dumnezeu

f33

84

PROZA LITERARA
Duduca Manuca

95

DRAMA
Razvan i Vidra

151
153
155

Dedicatiune
Cantul I: Un rob pentr'un galben
Cantul II: Razbunarea

187
217
249
277

Cantul III: Nepoata lui Mo toe

Cantul IV: Inca un pas

Cantu!

V: Marirea

ADDENDA
POEZII
Elogiul castratiunii
Un vis
Evlavia
..
D. Cogalniceanu-

0 doina postuma
Drumul de fier
Oda la plecarea d-lui Botez-Florescu, supranumit a Tololoi *
Treisprezece !

Conjuratiunea lui Fiasco

Si vorbim romanecte !
Alexandrinae Nugae

. .

303
305
308
310
312
313
314
316
319
324
326

PROZA
Apararea lui P. B. Hasdeu In procesul de presa al nuvelei s Duduca Mamuca
Micuta

.-

327
336