Universitatea Politehnica din Bucureti - Facultatea de Electronic i Telecomunicaii

Proiect Dispozitive i Circuite Electronice

Amplificator joasa tensiune si joasa frecventa

Numele tau
Grupa

Prof. Coordonator:
Draghici Florin

1. Tema proiectului
N=7
Sa se proiecteze un amplificator de tensiune (joasa frecventa) cu urmatorii
parametri:

Semnal de intrare , Vi= 50*N [mV] rezulta Vi=350mV

Sarcina la iesire RL=N rezulta RL=7;
Rezistenta de intrare rI> 10/N [M] rezulta rI>1.5 M
Rezistenta de iesire r0<0,1*N [] rezulta r0<0,7
Amplificarea in bucla deschisa a amplificatorului de eroare>10.000;
Amplificarea in tensiune , av=10;

Not: Se pot folosi numai tranzistoare bipolare i TEC-J.

Valoarea efectiva a tensiunii de intrare este de 350mV, astfel rezulta o

valoare a amplitudinii tensiunii de intrare de 495mV.
Amplificarea este fixa si are valoarea a=10, de aici rezulta valoare
amplitudinii tensiunii la iesire Aout=+/-5V.
In functie de valoarea tensiunii la iesire stabilim tensiunea de
alimentare necesare functionarii corecte a amplificatorului. Astfel tinem cont
de tensiunea de saturatie a tranzistoarelor finale si de caderea de tensiune
pe rezistorii din etajul final si alegem pentru alimentare o tensiune simetrica
de +/-8V (adica o ramura de +8V si o ramura de -8V).
Curentul maxim prin sarcina va fi:
Imax=Aout/Rsarcina= 0.71 A

2. Schema bloc funcional

Amplificatorul utilizeaza o schema bloc clasica amplificatoarelor in

clasa AB, aceasta este impartita in principal in trei sectiuni: partea intrare si
semnal mic, partea de amplificare in tensiune si partea de amplificare in
curent. Aceasta impartire este realizata tocmai pentru a utiliza etaje

specializate fie pentru a realiza amplificare in curent fie pentru a realiza o

amplificare in tensiune.
Etajul de intrare este realizat in configuratie de amplificator diferential,
acesta are rolul de a realiza adaptarea de impedanta intre sursa de semnal si
urmatorul etaj, adica o adaptare de la impedanta mare la impedanta mica.
Etajul de intrare este de tipul transconductanta, adica transforma un
semnal de tip tensiune intr-un semnal de tip curent.
Al doilea etaj realizeaza amplificarea in tensiune a intregului amplificator,
acesta este un etaj de tip transimpedanta si are rolul de a transforma
curentul primit de la etajul de intrare intr-o tensiune de valoare mare. Acest
etaj are o amplificare foarte mare in bucla deschisa, de aceea este obligatoriu
sa se utilizeze o bucla de reactie negativa pentru a reduce amplificarea la o
valoare utila.
Al treilea etaj este un amplificator de curent cu castig unitar in tensiune,
acesta realizeaza o adaptare de impedanta intre etajul pilot si sarcina. Prin
etajul final trece aceeasi valoare a curentului ca si prin sarcina, de asemenea
pe aceste tranzistoare se va disipa o putere semnificativa (depinde de clasa
de operare a amlificatorului).

Cele trei etaje sunt conectate in cascada, din acest motiv factorii lor de
amplificare se inmultesc, totusi etajul pilot este responsabil pentru cea mai
mare parte din amplificarea in tensiune.
Pentru a controla si a tine stabila valoarea amplificarii, vom utiliza o retea
de reactie negativa globala, acesta retea de reactie culege o fractiune din
semnalul de la iesire si il intoare la intrare inversoare pentru a inchide
bucla.

Reteaua de reactie negativa reduca amplificarea la o valoare utilizabila dar

in acelasi timp are si un rol important in ceea ce priveste stabilitatea
amplificatorului si imunitatea sa la oscilatii.

3. Etajul de intrare
Rolul acestui amplificator este de a realiza atat o amplificare in
tensiune cat si una in curent, din acest motiv se utilizeaza etaje dedicate
pentru fiecare dintre aceste sarcini.
Etajul de intrare are ca rol principal realizarea unei adaptari intre sursa
de semnal si amplificator dar acesta este in acelasi timp principalul etaj
responsabil pentru rejectarea riplului sursei de alimentare deci cel care
stabileste raportul semnal-zgomot.
Etajul diferential este cel mai performant tip de etaj utilizat la intrare,
insa caracteristicile acestuia pot fi mult imbunatatite utilizand anumite
elemente aditionale.

Etajul amplificator diferential este realizat in principal cu tranzistoarele

Q1 si Q2. Pentru a imbunatati performantele acestuia in ceea ce priveste
stabilitatea, viteza, castigul si raportul semnal zgomot, vom utiliza alte etaje
auxiliare (sursa de curent constant, oglinda de curent, filtru trece-sus).
Filtrul trece-sus are rolul de a realiza o separatie in curent continuu
intre sursa de semnal si amplificator dar si de a limita impedanta de intrare.
Acesta este realizat prin intermediul lui C1 si R1 care stabilesc frecventa de
taiere in jurul valorii de 10 Hz, valorea suficient de mica pentru a nu afecta
spectrul audio. In acelasi timp rezistorul R1 limiteaza valoarea rezistentei de
intrare la 1.5M.
Sursa de curent constant realizata cu Q5 Q6 R6 R7 si R8 are rolul de a
furniza un curent de valoare fixa prin etajul diferential indiferent de valoarea
sarcinii sau a tensiunii de alimentare, astfel etajul de intrare este imun la
variatiile tensiunii de alimentare.
La pornire, Q5 intra in conductie prin intermediul rezistorilor R 6 si R8,
in momentul in care tensiunea pe R 6 este suficient de mare (aproximativ
650mV), tranzistorul Q6 incepe sa intre in conductie si ia din curentul de

baza a lui Q5. Astfel avem o bucla de reactie negativa intre cele doua
tranzistoare iar efectul este limitarea tensiunii pe R 6 la valoarea lui VBE adica
aproximativ 650mV.
Curentul furnizat de acesta sursa poate fi astfel calculat cu formula:
IC5= VBE/R6
Dorim sa stabilim un curent de aproximativ 5mA prin cele doua
tranzistoare, asadar alegem R6 =120 ohmi, rezistor cu pelicula de carbon cu
tolerana 5% de 250mW.
Alegem pentru R8 o valoarea care sa ne dea un curent mic (<1mA) prin
tranzistorul Q6, astfel alegem R8 =10k rezistor cu pelicula de carbon de
250mW, puterea disipata pe acesta nu va depasi 3mW.
Etajul diferential este realizat cu tranzistoare TEC-J canal n de tipul
BF256, acestea indeplinesc conditiile de functionare sigura pentru ca
tensiunea de alimentare este de 8V iar curentul de drena nu poate depasi
2.5mA (curentul se imparte egal prin cele doua tranzistoare).
Rezistorii R4 si R5 au rolul de a echilibra valoarea curentilor prin cele
doua tranzistoare din etajul diferential, acestia au o valoare mica astfel incat
sa produca o cadere de tensiune de circa 100mV. Astfel alegem
R4=R5=100mV/2.5mA, rezulta o valoare de 47 ohmi, vom folosi rezistori cu
pelicula de carbon de 250mW, puterea disipata pe acestia nu va depasi
1mW.
Pentru a realiza o impartire egala a curentului dat de sursa de curent
constant prin cei doi tranzistori din etajul diferential vom utiliza o oglinda de
curent realizata cu Q3, Q4, R2 si R3.
Aceasta oglinda de curent poate fi realizata foarte usor folosind doua
tranzistoare bipolare pentru ca la aceste tranzistoare exista o dependenta
puternica intre curentul de colector si tensiunea baza-emitor.
Deoarece Q3 si Q4 vor avea aceeasi tensiune baza-emitor si curentii lor de
colector vor fi egali, pentru a echilibra eventualele diferente de curent vom
utiliza doi rezistori in serie cu emitorul tranzistoarelor.
Pe rezistorii R2 si R3 dorim sa se produca o cadere de tensiune de aproximativ
200mV pentru a compensa eventualele diferente de tensiune dintre cele
doua jonctiuni baza-emitor.

R2=R3=200mV/2.5mA, de unde rezulta o valoare de 82 ohmi pentru acestia.

Se utilizeaza rezistori cu pelicula de carbon de 250mW, puterea disipata pe
acestia nu va depasi 1mW.

4.Etajul amplificator in tensiune

Etajul pilot sau amplificator in tensiune este realizat cu un singur

tranzistor bipolar in configuratie de emitor comun Q9, acest etaj are ca
sarcina o sursa de curent constant realizata cu Q8 si R18 si care primeste
aceeasi referinta ca sursa de curent constant din etajul de intrare.
Pentru a putea comanda etajul final dorim un curent de macar 5mA
prin tranzistorul Q9, astfel alegem R18 dupa formula:

IQ8=VBE/R18
Avand VBE = 0.65V si IQ9 = 6mA rezulta R18=100 ohmi
Alegem un rezistor cu pelicula de carbon de 250mW, acesta nu va disipa mai
mult de 5mW.
Tranzistorul Q9 il alegem de tipul MJE340 iar Q8 de tipul MJE371.

Intre cele doua iesire ale etajului pilot este intercalat un alt etaj care
are rolul sa realizaze o polarizare a etajului final. Acest etaj supranumit
super-dioda are rolul de a stabili o tensiune baza-emitor de valoare
constanta care va tine tranzistoarele finale in conductie chiar si in lipsa
semnalului la intrare.
Prin acesta polarizare a etajului final se stabileste un curent de mers
in gol a tranzistoarelor finale, valoarea acestuia trebuie sa fie de ordinul
zecilor de mili Amperi pentru a minimiza distorsiunile de trecere prin zero.
Etajul final functioneaza in clasa A pana la depasirea valorii curentului de
mers in gol presetat iar apoi functionarea se face conform clasei B.
Etajul super-dioda mai are rolul de a realiza o compensare termica a
polarizarii tranzistoarelor finale, fara acesta compensare s-ar produce
fenomenul de ambalare termica deoarece tensiunea baza-emitor necesara
deschiderii finalilor scade cu 2mV/.
Prin pozitionarea tranzistorului Q7 in contact termic cu tranzistoarele din
etajul final, etajul super-dioda poate urmari temperatura acestuia si sa
varieze tensiunea de polarizare in functie de acesta.
Penru a aduce in conductie cele doua grupari Darlington de
tranzistoare finale, tensiunea VCE a tranzistorului Q7 trebuie sa fie egala cu
4*VBE adica aproximativ 2.2V.
Astfel putem scrie urmatorea formula:
R12/(R11+R12)=0.7/2.2
Stabilim R11=2.2k rezulta ca R12 trebuie sa fie de aproximativ 700 .
In realitate in locul lui R11 trebuie montat un rezistor semireglabil cu o
valoarea de 1k pentru a putea ajusta valoarea curentului de mers in gol cu
amplificatorul pus in functiune.
Rezistoarele R11 si R12 sunt de tipul pelicula de carbon de 250mW, puterea
disipata pe acestea nu va depasi 2mW.

5.Etajul amplificator in curent

Etajul amplificator in curent este numit si etaj final deoarece el face
adaptarea catre impedanta sarcinii, dorim ca acest etaj sa amplifice in
curent iar in tensiune sa aiba o amplificare unitara.
Pentru a indeplini conditia amplificarii in tensiune vom utiliza o
conexiune de tip colector comun iar pentru a avea o amplificare suficienta in
curent vom utiliza conexiunea Darlington a tranzistoarelor.

10

Prin utilizarea unei conexiuni Darlington marim foarte mult factorul de

amplificare in curent a etajului final, astfel putem reduce curentul prin etajul
pilot si vom avea distorsiuni si variatii mai mici a tensiunii la iesire.
Pentru echilibrarea tranzistoarelor din etajul final von utiliza doua rezistoare
de valorea foarte mica, astfel incat in sarcina maxima caderea de tensiune pe
ele sa fie de aproximativ 50mV.
R15=R16=0.05V/0.7A
Alegem R15=R16=0.1, putem utiliza rezistoare cu pelicula de carbon de
250mW.
Rezistorii R13 si R14 au rolul de a micsora timpii de comutatie prin
eliminarea sarcinii stocata in baza tranzistorilor finali, valoarea aacestora s-a
ales astfel incat curentul prin tranzistorii prefinalisa fie de ordinul mA.
R13=R14=VBE/0.05 rezulta R13=R14=100

11

Pentru tranzistoarele finale alegem o pereche de tranzistoare de putere

complementare, acestea trebuie sa aiba o capsula adecvata prinderii pe
radiator deoarece vor disipa o putere prea mare pentru a fi disipata doar de
suprafata capsulei. Astfel alegem pereche 2N3055 si MJ2955 pentru Q12
respectiv Q16 , aceste tranzistoare sunt in capsula TO-3 si au un curent de
colector si o putere maxima disipata mult peste necesitatile schemei.
ICmax=15A si Pd (25)=115W
Chiar si in cazul unui scurt-circuit, in care tensiunea VCE ia valorea
maxima de 8V iar curentul depaseste 1A, tranzistoarele finale se mentin in
aria sigura de functionare (SOA) data de producator in foaia de catalog.

6.Reteaua de reactie negativa

Pentru a controla si a tine stabila valoarea amplificarii, vom utiliza o retea
de reactie negativa globala, acesta retea de reactie culege o fractiune din
semnalul de la iesire si il intoare la intrare inversoare pentru a inchide
bucla.
Reteaua de reactie negativa face ca valoarea amplificarii sa fie data doar
de valoarea unor componente pasive, astfel incat sa nu depinda de alti
factori.

Am folosit o configuratie de amplificator neinversor la care valoarea

amplificarii in tensiune este data de relatia:
AV=1+R2/R1
In schema reala, reteaua de reactie este alcatuita din R10, R9 si C2.

12

Condensatorul C2 are rolul de a realiza o decuplare in curent continuu a

retelei de reactie, astfel incat amplificatorul sa fie imun la aparatie unei
tensiuni continue la intrare.
In schema reala amplificarea in tensiune este data de formula:
Av=1+R10/R9
Pentru determinarea valorilor necesare obtinerii unei amplificari Av=10
fixam R9=1k si rezulta R10=9.1k.
7. Sursa de alimentare
Pentru alimentarea amplificatorului folosim o sursa de tensiune
stabilizata cu doua ramuri de alimentare simetrice (+/-8V).
Pentru a obtine performante bune in ceea ce priveste derivat tensiunii de la
iesirea sursei vom implementa o retea de reactie care va monitoriza
tensiunea de la iesire urmand a fi comparata cu o valoarea fixa de referinta.
Cele doua ramuri de alimentare sunt simetrice, se utilizeaza aceleasi
valori pentru componentele pasive iar pentru tranzistoare se utilizeaza
modele complementare, functionarea celor doua ramuri fiind identica.
Pentru ramura pozitiva de alimentare elementul principal il reprezinta
perechea de tranzistoare Q1 si Q2, acestea sunt in conexiune Darlington si
formeaza un repetor pe emitor.
Semnalul de comanda se aplica pe baza tranzistorului Q1 si este generat de
tranzistorul Q4, acesta face parte din reteaua de reactie.
Reteaua formata din R3 si R4 aplica pe baza lui Q4 o fractiune din
tensiunea de la iesire, atunci cand tensiunea pe R4 ajunge in jurul valorii de
0.6V tranzistorul Q4 incepe sa intre in conductie si astfel limiteaza curentul
de baza al lui Q1.
Tensiunea la iesirea regulatorului se determina din urmatoarele
ecuatii:
+Vcc = VBE(R3+R4)/R4
Vcc = VBE(R6+R7)/R6
Dorim sa obtinem +Vcc = 8V si Vcc = -8V, pentru aceasta fixam R4=R6=1k
si determinam R3=R7=13k.

13

14

8.Schema final a amplificatorului utilizata in simulari

15

9.Sursa stabilizata de alimentare utilizata in simulari

16

17

10. Simularea circuitului

Pentru analiza circuitului am fcut urmtoarele simulri cu ajutorul

programului Orcad Capture 9.2

Fig.1 Tensiunea de iesire si cea de intrare

Se observa ca acestea sunt in faza si nu sunt distorsionate.

Fig. Forma de unda a tensiunii de iesire

Tensiunea la iesire avand la intrare tensiunea maxima, se observa forma
armonica si fara limitari a semnalului, A=5V si Vef=3.5V.

18

Fig. Tensiunile generate de sursa stabilizata

Se observa ca ambele tensiuni sunt simetrice avand valorile de +8V
respectiv -8V

19

11.Componente utilizate:

Dispozitive active

Tranzistoare bipolare
Numr
Tip
Q2,Q3,Q9,Q10
B556
Q7,Q8,Q13
BC547A

Putere maxim
500mW
500mW

Tranzistoare TEC-J
Numr
Tip
Q1,Q4,Q5,Q6,Q11
BF256B

Putere maxim
350mW

Diode
D1

1N5225
Dispozitive pasive

Numr
R1
R2,R5
R3,R6,R9,R10,R11
R7,R14

Rezistoare
Valoare Toleran
820
5%
100
5%
1k
5%
10K
5%

20

Putere
500mW
250mW
250mW
250mW

Tip
30BJ250
30BJ250
30BJ250
30BJ250

R8
R12
R13

2,4k
20k

5%
5%
5%

250mW

30BJ250

250mW

30BJ250

13. Bibliografie:
1. High Power Amplifier Manual Construction- G. Randy Slone, Editura McGraw-Hill
1999
2. An introduction to Junction Field Effect Transistors (JFETs) Rhopoint components
Application Note
3. Regulated Linear Power Supply Construction- David Metz
4. Understanding Linear Power Supply Operation- Application Note 1554 Agilent
Technologies
5. Dispozitive si Circuite electronice A.Rusu, M. Profirescu, s.a, Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti, 1982

21