Sunteți pe pagina 1din 10

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

INTRODUCERE : Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari


responsabilitati ale asistentei. Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoasa
eficienta si corecta, asistenta trebuie sa fie familiarizata cu indicatiile, dozarile si efectele
medicamentului prescris. De asemenea pacientul trebuie interogat inaintea fiecarei
administari despre eventualele reactii alergice din trecut la substanta respective.

Asistenta trebuie sa aiba cunostintele si abilitatile de a minimiza anxietatea pacientului si


de maximize eficienta medicamentului (cunoscand modalitatea de administare, timpul
etc.)
Caile de administare a medicamentelor:

Medicamentele pot fi administrate pe diverse cai:


calea de administare mucodermica: administrare oculara, vaginala, nazala, auriculara,
transdermala (prin absorbtie), orofaringelal (inhalatii)
calea de administare enterala: absorbtia medicamentelor prin tractul gastrointestinal
calea de administrare parenterala: injectii sau perfuzii intradermale, subcutanate,
intramusculare, intraevenoase, intrarectale, intraosoase, intraartriale
cale de administrate endotraheala: administarea medicamentelor in sistemul respirator
cu ajutorul sondei endotraheale
cale de administare epidurala: administare de medicamente (anestezic sau analgezice
opioide) printr-un cateter introdus peridural
calea de administare intrapleurala: injectarea de medicamente in spatiul pleural.

Calea de administare a medicamentului determina efectele acestuia. De exemplu,


medicamentele administrate intravenos actioneaza instant deoarece intra imediat in
circulatia sangvina. De aceea antibioticele se fac de obicei intravenous pentru a
determina un raspuns imediat si costant.
Prevenirea erorilor in admnistarea medicatiei:
Inaintea administrarii oricarei medicatii aceasta trebuie comparata cu medicatia
prescrisa de medic din foaia de observatie.

Se va verifica mental regula celor cinci "p:


pacientul potrivit
medicamentul potrivit
doza potrivita
calea de administare potrivita
timpul (ora) de administare potrivit.

Intodeauna se va verifica si data expirarii fiecarui medicament pe care il vom administra.

Totodata, inaintea oricarei administrari medicamentoase se vor avea in vedere


Drepturile Pacientului:

-dreptul de a stii de ce i se administreaza un anumit medicament si la ce efecte adverse


sa se astepte
-dreptul de a refuza medicatia prescrisa.

Au aparut multe facilitati care sa previna erorile de administrare a medicamentelor, in


special pentru cele a caror administrare este cu Risc Crescut:

amiodarone
anticoagulante
benzodiazepine
chimioterapice
dopamine
dobutamne
insulina
lidocaina
opioide (morfina)

trombolitice.

Diferitele strategii de prevenire a erorilor de administare a medicamentelor cu risc


crescut constau in prepararea acestora astfel incat ele sa poata fii imediat perfuzate,
asa-numitele "premixed infusion.
Inainte de administarea lor trebuie verificate de catre doua nurse diferite (dozajul si rata
perfuziei).
Efectele medicamentelor si interactiunile dintre ele:

Urmarirea raspunsului la administrarea unui anume medicament necesita o buna


cunoastere a starii pacientului si a efectelor asteptate de la medicamentul administrat.
-De exemplu, daca un pacient primind un antiaritmic continua sa prezinte contractii
ventriculare premature, trebuie anuntat medicul ca medicamentul administrat nu
produce efectul scontat. In cadrul monitorizarii eficientei unei anume terapii
medicamentuoase, trebuie luate in calcul si rezultatele testelor de laborator, care pot
indica un efect terapeutic, un efect advers sau un nivel toxic.
-De exemplu, timpii de protrombina ajuta la evaluarea efectului administarii de heparina,
sau nivelul scazut al potasiului poate fi un semn al efectelor adverse ale unui diuretic.
Unele medicamente insa pot afecta rezultatul testelor de laborator, cauzand asa-zisele
rezultate "fals pozitive.
-De exemplu, codeina poate creste presiunea intracraniana. Se va monitoriza cu atentie
starea pacientului. Anumite modificari ca scaderea sau cresterea in geutate pot afeta
actiunea anumitor medicamente.
-Alti factori ca varsta pacientului, constitutia fizica, sexul, statusul emotional pot afecta,
de asemenea, rapunsul pacientului la admnistraea medicamentelor.
-Deoarece majoritatea pacientilor primesc mai mult de un medicament, trebuie, de
asemenea, avute in vedere interactiunile dintre ele. O interactiune intre medicamente
inseamna o schimbare in absorbtia, distributia, metabolismul si excretia acestuia, care
poate aparea la administrarea altui medicament sau imediat dupa aceea. O interactiune
de dorit folosita ca baza in terapiile medicamentuoase combinate, este potentarea
efectului unui medicament, ajutarea mentinerii unui anumit nivel sangvin sau
mnimalizarea efectelor adverse, cu ajutorul altui medicament. Pe de alta parte, anumite
interactiuni pot avea rezultate nedorite ca diminuarea efectului unu medicament, sau,
din contra, maximizarea sa pana la efect toxic.
-De exemplu, pacientii fumatori necesita doze mai mari de teofilina (medicament
administrat cu precadere in astm bronsic si care se metabolizeaza in ficat) decat

pacientii nefumatori, deoarece la fumatori se activeaza enzimele oxidative din ficat care
cresc metabolizarea teofilinei.
Urmarirea efectelor adverse:

La administrarea unu medicament este necesara reunoasterea si identificarea efectelor


adverse, reactiilor toxice si alergiilor medicamentuoase.
Unele efecte adverse sunt trecatoare si de intensitate redusa, pacientul dezvoltand o
toleranta fata de medicament. Altele necesita o schimbare a terapiei medicamentuoase.

O reactie toxica la un medicament poate fii acuta, datorata dozelor excesive, sau
cronica, datorata acumularii progresive a medicamentului in corp.
De aemenea, reaciile toxice pot aparea ca rezultat al modificarii metabolismului sau
excretiei care determina astfel cresterea nivelului medicamentului in sange.

O reactie alergica la un medicament este rezultatul unei reactii antigen-anticorp. Reactia


poate fii de la o urticarie banala pana la soc anafilactic.
De aceea inaintea administarii medicamentelor se verifica eventualele reactii alergice. In
principiu, testul alergic se face inaintea administrarii primei doze dintr-un medicament.

- SPLTURI 1. Definiie spalatura reprezinta metoda prin care, ntr-un organ cavitar sau ntr-o
regiune cavitar, se realizeaz, n primul timp introducerea din exterior a unei cantiti
de lichid urmat, n al doilea timp, de evacuarea n exterior a lichidului i a materialului
biologic dizolvat sau preluat mecanic de ctre acesta.
Spltura este o metod care nu se poate realiza dect secundar unui sondaj.
2. Clasificarea splturilor:
n funcie de localizare:
Spltura auricular ( a conductului auditiv extern)
Spltura ocular (conjunctival)
Spltura buco-faringian
Spltura esofagian

Spltura gastric
Spltura intestinal (clisma)
Spltura vezical
Spltura vaginal
Spltura nazal
Spltura pleural
Scop :
n funcie de scopul urmrit, splturile pot fi:
- Terapeutice
- Diagnostice
I. Spltura Auricular (a conductului auditiv extern)

Scop terapeutic:
- ndeprtarea dopurilor de cerumen i a corpilor strini ptruni accidental sau voluntar
(la persoane fr discernmnt) n conductul auditiv extern.
- uneori, n otita medie supurat cu membran timpanic perforat, se pot efectua
splturi terapeutice i pe aceast cale.

Are urmtoarele contraindicaii:


- Membrana timpanic perforat
- Patologie acut a membranei timpanice i a elementelor conductului auditiv extern
(otite acute externe, infecii tegumentare ale vestibulului, furuncule, etc)
II. Spalatura Oculara
Scop terapeutic:
- afectiuni inflamatorii
- secretii conjunctivale
- corpi straini
III. Spltura gastric

1. Scop terapeutic: golirea coninutului gastric i curarea mucoasei gastrice de


elemente patologice restante la acest nivel.

Se face n urmatoarele situaii:


- in ingestii accidentale sau voluntare de substane toxice (diluare + neutralizare +
evacuare)
- in staze gastrice prelungite nsoite sau nu de dilataie gastric i procese fermentative
(stenoze pilorice);
- in pregtirea preoperatorie
- n intervenii pe stomac sau n cazul unei anestezii generale la un pacient cu coninut
gastric abundent
- in perioada postoperatorie, la pacientii cu interventii laborioase, la care apare ileusul
dinamic si varsaturile sau in dilataii gastrice acute postoperatorii.
2. Scop diagnostic: obinerea unor produse patologice din stomac, n cazul:
- analizei biochimice a unei substane ingerate accidental, voluntar sau n cursul unui act
criminal
- unor infecii specifice ( bacilii Koch din TBC) Are ca i contraindicaii situaiile n care:
1. peretele gastric subminat patologic se poate fisura n cursul manoperei:
- Ulcere sau cancere gastrice cu suspiciune de perforatie
- Interval mai mare de 2-3 ore de la ingestia de substane chimice caustice.
2. compresiunea realizat la nivelul cavitii toracice de ctre stomacul dilatat conduce
la complicaii de vecintate pentru pacienii:
- cu tuberculoz pulmonar avansat sau n evoluie
- cu insuficien respiratorie de diverse cauze
- cu insuficien cardiac decompensat
- cu anevrisme de vase mari la emergen
V. Spltura vezical:
1. Scop terapeutic:
- introducerea unor substane dezinfectante, antibiotice, hemostatice sau antalgice;

- evacuarea postoperatorie a cheagurilor restante

2. Scop diagnostic:
- analizarea lichidului evacuat n caz de tumori, hemoragii ale aparatului urinar sau alte
entiti patologice;
- clarificarea coninutului vezical opac din hemoragii masive (snge sau cheaguri),
infecii (puroi), tumori (esut tumoral necrozat), anterior unor proceduri diagnostice sau
terapeutice endoscopice.

Are urmtoarele contraindicaii, grupate n dou categorii:

1. contraindicaii ale sondajului premergtor splturii:


- Patologie uretral acut
- Sechele cicatriceale dup patologie uretral cronic.
2. contraindicaii ale splturii propriu-zise:
- Sechele cicatriceale ale vezicii urinare (TBC, intervenii chirurgicale recente);
- Patologie vezical tumoral malign avansat.

VI. Spltura vaginal:


Scop terapeutic: ndeprtarea mecanic a coninutului vaginal fiziologic sau patologic
avnd ca obiectiv:
- dezinfecia local n obstetric-ginecologie, vaginite, vulvovaginite
- dezinfecia local pre- i postoperatorie;
- dezlipirea exudatelor patologice aderente de mucoasa vaginal
Are ca i contraindicaii situaiile n care:
- colul uterin este deschis sau beant, permind trecerea lichidului de spltur la nivelul
cavitii uterine i, ulterior, in cavitatea peritoneala:
- imediat post-partum;

- patologie acut de col uterin (inflamatorie, tumoral, etc);


- patologie acut utero-anexial.

CLISMELE (Spltura intestinal)

1. Definiie: Clisma reprezint manevra de introducere a unei substane lichide prin


anus, n intestinul terminal.
2. Obiective:
La baza aciunii unei clisme stau cele dou funcii de baz ale colonului:
- motilitatea
- absorbia
3. Scopul clismelor poate fi:
- evacuator
- distensia colonului, de ctre substana introdus prin clism, iniiaz, prin reflexe
mienterice, unde peristaltice puternice care mping coninutul colic (lezarea plexului
Auerbach mpiedic producerea micrilor peristaltice)
- explorator
- explorarea lumenului, a supleei pereilor, integritii mucoasei rectului i colonului cu
substane radioopace.
- terapeutic
- mucoasele rectal i colic au capacitatea de a absorbi anumite substane
(aminoacizi, glucide, lipide) i ap.
Clisma terapeutic
const n administrarea unor substane medicamentoase ce se absorb pe cale
rectocolic sau cu aciune local asupra unor afectiuni rectocolice.

Pot fi clisme:
- medicamentoase
- alimentare.

EFECTUAREA SONDAJULUI GASTRIC


Def: sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc ( sonda
Einhorn) prin faringe si esofag in stomac.
Scop:
* explorator: - pentru recoltarea continutului gastric in vederea evaluarii functiei chimice
si secretorii (chimism gastric);
- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului;
* terapeutic: - pentru evacuarea continutului stomacal toxic;
- pentru curatirea
mucoasei gastrice de exudate si substante straine depuse;
- pentru hidratarea si
alimentarea bolnavului;
- pentru introducerea de substante medicamentoase .
-Nu se unge sonda cu ulei sau alte substante grase deoarece produce greata.
SONDAJUL
DUODENAL
Definitie: sondajul sau tubajul duodenal reprezinta introducerea unei sonde Einhorn
dincolo de pilor realizand comunicarea duodenului cu exteriorul.
Scop:
* explorator:-pentru extragerea continutului duodenal format din continut gastric: bila A,
B, C, suc pancreatic si secretie proprie;-pentru aprecierea functiei hepatice si a cailor
extrahepatice;-pentru determinarea unor modificari anatomopatologice ale organelor
care dau aspectul, cantitatea , compozitia chimica si morfofunctionala a sucurilor aflate
in duoden;-pentru evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
* terapeutic:
pentru drenarea cailor biliare si introducerea unor substante
medicamentoase cu actiune directa asupra ficatului a cailor biliare sau tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi la nivelul peretilor intestinali ajungand la
vena porta in ficat, de unde apoi, vor fi excretate impreuna cu bila in caile biliare.
pentru alimentatie artificiala. Se introduc lichide hidratante in organismul pacientilor
inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire.
pentru aspiratie continua, in cazul
ocluziilor sau subocluziilor intestinale si dupa interventiile chirurgicale pe tubul
digestiv.Generalitati:-prin sondajul duodenal se verifica permeabilitatea cailor biliare. Se
pot localiza procese patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de bila
hepatica.-Se analizeaza compozitia sucului pancreatic putandu-se efectua sondaj
duodenal numai in scopul examinarii acestuia.
SONDAJUL VEZICAL
Definitie: prin sondajul vezical se intelege introducerea unei sonde sau unui cateter prin
uretra in vezica urinara, realizand comunicarea acesteia cu exteriorul.Scop:

* explorator: - pentru recoltarea urinei pentru examene de laborator (ex bacteriologicurocultura); - pentru depistarea unor modificari patologice aparute la nivelul uretrei sau
vezicii urinare;
* terapeutic:- pentru evacuarea continutului vezicii in retentia de urina;- pentru
efectuarea unor manevre medicale.