Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Achizitia ca act juridic sau fapt material in urma caruia bunul intra in pa-trimoniul
general al administratiei;
b) Incorporarea, ce reprezinta actul sau fapta in urma caruia bunul respectiv intra in
domeniul public;
c) Afectarea reprezinta actul sau faptul in urma caruia bunului ii este data destinatia
sa particulara.
Aceste acte si operatiuni concura la constituirea
confundandu-se, alteori realizandu-se separat.
domeniului
public
uneori
Trebuie distins in acesta privinta intre domeniul natural, care rezulta din fe-nomene
fizice naturale si domeniul public artificial rezultat din vointa si actiunea omului.
Pentru domeniul public natural, constituirea rezulta dintr-un fapt . Acest fapt
antreneaza in general, prin el insusi incorporarea in domeniul public, netrebuind sa
fie urmat de o afectare, ci numai de delimitare.
In cazul domeniului public artificial, achizitia este distincta de incorporare, pe care nu
o antreneaza automat, intrucat ea nu poate viza constituirea domeniului public, ci
domeniul privat. Incorporarea rezulta in urma unei operatiuni distincte, care este
afectarea de catre administratie la utilitatea publica sau la un serviciu public.
Afectarea unui bun utilitatii publice sau unui serviciu public poate fi forma-la,
rezultand dintr-o decizie juridica sau afectarea de fapt, rezultata dintr-o simpla
atitudine de fapt.
Pentru domeniul public natural, solutia relevata in doctina franceza este a-ceea a
afectarii si dezafectarii rezultand din fapte .
Pentru domeniul artificial, afectarea de fapt trebuie sa fie constatata printr-o afectare
formala, in caz contrar, ea fiind nelegala.
Dezafectarea bunurilor publice se realizeaza pentru scoatere bunurilor din domeniul
public, sub forma unui act de declarare cand afectarea bunului catre pu-blic sau
serviciul public nu mai este necesara.
Ca natura juridica, afectarea si dezafectarea sunt prerogative atasate proprie-tatii
domeniului public. De aceea, competenta generala pentru pronuntarea afectarii sau
dezafectarii apartine colectivitatii proprietare asupra domeniului care o reali-zeaza
prin acte juridice unilatereale.
Atunci cand o colectivitate administrativa sconsiodera ca una din dependin-tele sale
domeniale a incetat sa mai fie utila serviciului public, acesta poate sa mo-difice
afectarea, avand o libertate de actiune rezultata din puterea generala de administrare exerecitata asupra domeniului.
In donctrina se vorbeste in acest caz de chestiunea mutatiilor domeniale.
Jurisprudenta franceza, confruntata cu o seama de litigii domeniale, a formu-lat
solutii ingenioase unor intrebari incomode.
Bibliografie
1. Emil BALAN, Domeniul administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998;
2.
Emil BALAN, Introducere in studiul domenialitatii, Editura All Beck, Bucuresti,
2004;
3.
Corneliu BARSAN, Drept civil. Drepturi reale principale, Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2008;
4. Eugen CHELARU, Administrarea domeniului public si a domeniului privat, Editura
All Beck, Bucuresti, 2005;
5. Mircea N.COSTIN, Mari institutii ale dreptului civil roman, Editura Dacia, ClujNapoca, 1982;
6. Rodica Narcisa PETRESCU, Drept administrativ, Editura Hamangiu, Busuresti,
2009;
7. Liviu Pop, Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 1996
8. Liviu POP, Liviu-Marius HOROSA, Drept civil. Drepturi reale principale, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2004;
9. Constitutia Romaniei;
10. Codul Civil;
11. Legea nr.213 din 17 noiembrie 1998, actualizata, privind proprietatea publica si
regimul juridic al acesteia;
12. Legea nr.33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate
publica.
REFERAT
Moduri de constituire a domeniului public
ndrumtor tiinific ,
Prof. Univ. dr. Vasilica NEGRU
Masterand ,
Marin Mihaela
ANUL I, FR
2012 / 2013
Cuprins