Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii

4.1. Prezentarea generala a societatii

Societatea comerciala INTERTRANS COMPANY S.R.L. are sediul n, Str. Arcu nr.1, Bloc
TIII Mezanin, Iasi. Este constituita n forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu
capital social integral privat.
Societatea comerciala este nregistrata la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti sub nr.
J13/873/2003. Are cuprinse n obiectul de activitate, conform actului constitutiv, activitati din
domeniul prestarii de servicii, nsa obiectul principal de activitate l constituie transportul n
comun de persoane.
Capitalul social al societatii comerciale INTERTRANS COMPANY S.R.L. este de 50.000
RON, respectiv 25.000 parti sociale n valoare de 2 lei, detinute de un singur asociat care este si
administrator.
Administratorul aproba anual bilantul contabil si contul de profit si pierderi si hotaraste
repartizarea profitului realizat anual.
Societatea comerciala are un numar de 19 salariati cu contracte de munca cu durata
nedeterminata.
Conform bilantului contabil pe anul 2015, societatea comerciala a realizat venituri totale de
2.653.387 lei, n conditiile n care, la capitolul cheltuieli s-au realizat 1.848.608 lei.
Compartimentul contabilitate are 4 salariati. Conform legii, n cadrul societatii comerciale,
contabilitatea este condusa n partida dubla, se ntocmeste bilantul contabil cu toate
componentele dupa modelele elaborate de Ministerul Finantelor.
Prin modul de organizare a contabilitatii, n cadrul societatii se asigura:

ntocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza

patrimoniul societatii;

nregistrarea n contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului;

ntocmirea bilantului contabil;

controlul tuturor operatiunilor patrimoniale efectuate;

furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si a

rezultatelor societatii comerciale;
1

Organizarea contabila se realizeaza pe doua coordonate:

1. Contabilitatea generala sau financiara, care are drept obiectiv circuitul patrimonial al
societatii luat n totalitate si structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este acela de a
determina situatia patrimoniului sub forma echilibrului care trebuie asigurat, concomitent cu
rezultatul global al exercitiului, bazat pe gruparea si apoi decontarea cheltuielilor si a veniturilor
n functie de natura lor;
2. Contabilitatea de gestiune, care are drept obiectiv evidenta, calculul, analiza si
controlul costurilor si al rezultatelor analitice prin prisma componentelor activitatilor
consumatoare de resurse si producatoare de rezultate: pe feluri de produse, pe subdiviziuni
organizatorice interne, componente ale societatii. Criteriul folosit pentru delimitarea cheltuielilor
si rezultatelor este cel al destinatiei si functiei lor.
n cadrul societatii comerciale, sunt utilizate att conturi de venituri si rezultate analitice
corespunzatoare ct si conturi de cheltuieli, pe destinatii si de calculatie a costurilor.
n legatura cu contabilitatea interna de gestiune, se subliniaz urmatoarele aspecte
constatate:

contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta n

parte;

materialele de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata se

nregistreaza pe cheltuieli integral;

contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric;

contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura lor;

contabilitatea clientilor, furnizorilor si a celorlalte creante si obligatii, se tine pe

categorii precum si pe fiecare persoana;

contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri dupa natura lor, compatibile cu

cheltuielile pe care le-au generat de asa maniera nct rezultatele financiare si profitul, se
pot determina lunar.
n cadrul societatii comerciale, sunt utilizate trei categorii de documente contabile:

documentele justificative, prin care se evidentiaza efectuarea ca atare a operatiunilor

economice, aceste documente formnd majoritatea n totalul documentelor utilizate;

documente de evidenta si prelucrare contabila;

documente de sinteza si raportare contabila si financiar- fiscale.

Din categoria documentelor justificative, se utilizeaza:

documentele primare ntocmite n unitatile de desfacere;

2

documentele centralizatoare ntocmite pe baza documentelor primare, distinct pe

fiecare operatiune.

Ca elemente generale, documentele primare ntocmite de societate, cuprind:

denumirea documentului (factura, chitanta, bilet de cltorie, etc.);

numarul de ordine;

data si locul ntocmirii;

felul operatiunii cu indicarea elementelor cantitative si valorice;

semnatura persoanelor implicate, si dupa caz, aprobarea si confirmarea datelor de catre

persoanele abilitate;

semnatura de autorizare prin control a legalitatii operatiunii.

Societatea comerciala, are organizata arhiva pentru pastrarea documetelor n limitele
termenelor prevazute de lege astfel nct este asigurat oricnd accesul retroactiv si controlul
activitatii desfasurate.
ntre documentele justificative principale utilizate mentionam:
biletele de cltorie (tipizate);
avizele de nsotire a marfurilor (tipizate);
pentru mijloacele banesti si decontari, chitante, chitante fiscale, facturi (tipizate);
pentru salarii si alte drepturi de personal, state de salarii, liste de avans chenzinal, ordine
de deplasare (tipizate).
Pentru prelucrarea informatiilor cuprinse in documentele justificative, societatea comerciala
utilizeaza urmatoarele registrecontabile: registru-jurnal, registrul-inventar si registrul Cartea
Mare.
n registrul-jurnal sunt nregistrate operatiunile patrimoniale n ordinea lor cronologica,
dupa data ntocmirii documentelor sau intrarii lor n unitate. n cazul operatiunilor multiple, de
aceeasi natura privind acelasi loc de activitate, operatiunile se recapituleaza si ntr-un document
centralizator.
n registrul-inventar, se nregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv,
grupate dupa natura lor, potrivit posturilor din bilantul contabil, inventariate, potrivit legii.
Elementele patrimoniale din registrul-inventar au la baza listele de inventariere ori alte
documente ce stau la baza posturilor din bilant. Este utilizat registrul-inventar tipizat.

In registrul Cartea Mare sunt nscrise lunar nregistrarile care s-au efectuat n registruljurnal. Registrul sta la baza ntocmirii balantei de verificare lunare. Balanta de verificare serveste
la ntocmirea bilantului.
n cadrul societatii comerciale, se utilizeaza inregistrarile contabile n forma "maestru-sah",
asigurndu-se controlul operativ ncrucisat al operatiunilor contabile, fiind dezvoltata pe conturi
corespondente, att rulajul debitor ct si rulajul creditor al fiecarui cont sintetic.
4.2. Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la SC INTERTRANS
COMPANY SRL
4.2.1.Operatii privind capitalul social
4.2.1.1. Constituirea capitalului social
SC INTERTRANS COMPANY SRL s-a constituit sub forma unei societati cu raspundere
limitata cu un capital subscris de 16.800 lei divizat n 11.200 parti sociale, a 1,5 lei/ parte sociala.
La nfiintare s-a depus la banca contravaloarea a 4.800 parti sociale si s-au adus aporturi n
natura sub forma unui depozit evaluat la suma de 4.800 lei, pentru care s-au acordat 3.200 parti
sociale. Restul capitalului s-a depus n contul bancar n termen de 12 luni de la nfiintare.
a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:
456 "Decontari cu asociatii

= 1011 "Capital subscris

Privind capitalul"

16.800

nevarsat"

b) varsarea capitalului:
%

= 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul" 12.000

5121 "Conturi la banci n lei"
7.200

212 "Constructii"

4.800

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"
4

12.000

d) varsarea ulterioara a capitalului:

5121 "Conturi la banci n lei"= 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul"

4.800

e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

4.800

4.2.1.2. Majorarea capitalului social

A. Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale.
Administratorul societatii, care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social
prin emisiunea unui pachet de 5.000 parti sociale cu valoare nominala de 1,5 lei, care se vor
achita ulterior n numerar.
a) subscrierea partilor sociale: 5.000 * 1,5 = 7.500
456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris nevarsat"

7.500

privind capitalul"
b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:
5311 "Conturi la banci n lei" = 456 "Decontari cu asociatii

7.500

privind capitalul"
c) trecerea capitalului subscris nevarsat:
1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

B. Majorarea capitalului social prin aporturi n natura.

5

7.500

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport n natura
concretizat ntr-un utilaj evaluat la 2.000 lei.
a) subscrierea aportului n natura:
456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris nevarsat"

2.000

privind capitalul"
b) intrarea n patrimoniu a aportului subscris:
2133 "Mijloace de transport" = 456 "Decontari cu asociatii

2.000

privind capitalul"
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

2.000

C. Majorarea capitalului social prin ncorporarea unor rezerve

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin ncorporarea unor rezerve de
1.000 lei.
105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris varsat"

1.000

D. Majorarea capitalului social prin ncorporarea profitului.

Administratorul hotaraste ncorporarea profitului reportat n suma de 151.352 lei.
117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat"

4.1.2.3. Diminuarea capitalului social

A. Diminuarea capitalului social n vederea acoperirii unei pierderi.

151.352

Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei n vederea acoperirii unei pierderi
reportate din exercitiile precedente.
1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul reportat"

178.602

B. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de partlori sociale, care ulterior vor fi
anulate.
n vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.500 parti sociale
cu pretul de 4,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a actiunilor este de 5
lei.
a) rascumpararea partilor sociale:
502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci n lei"

6.750

b) anularea partilor sociale rascumparate:

1012 "Capital subscris varsat" = %

7.500
502 "Actiuni proprii"

768 "Alte venituri financiare"

6.750
750

C. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de numerar:

n vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.000 parti sociale
cu pretul de 1,8 lei bucata, pe care, ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a partilor sociale este
de 1,5 lei.
a) achizitionarea partilor sociale:
502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci n lei"

1.800

b) anularea partilor sociale rascumparate:

%

= 502 "Actiuni proprii"

1012 "Capital subscris varsat"

668 "Alte cheltuieli financiare"

1.800
1.500
500

D. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat:

Un asociat se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social n suma de
2.000 lei.
a) suma achitata asociatului care se retrage:
456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" = 5311 "Conturi la banci n lei"

2.000

b) nregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind

diminuarea capitalului social:
1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul"

2.000

4.2.2. Operatii privind primele legate de capital

4.2.2.1. Primele de emisiune
Se emit 1.000 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1,3 lei si valoarea nominala de 1,1
lei, care se ncaseaza n numerar. Ulterior, primele de emisiune se ncorporeaza n capitalul
social.
a) emisiunea partilor sociale:
456"Decontari cu asociatii = %
privind capitalul"

1.300
1011 "Capital subscris nevarsat"

1041 "Prime de emisiune"

1.100
200

b) se ncaseaza n numerar valoarea partilor sociale:

5311"Conturi la banci n lei" = 456 "Decontari cu asociatii

privind capitalul"
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1.300

1011 "Capital subsris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

1.100

d) ncorporarea primei n capitalul social:

1041" Prime de emisiune" = 1012 "Capital subscris varsat"

200

4.2.2.2. Primele de fuziune

n urma fuziunii, societatea comerciala absorbanta SC Inedit Trans Auto SRL preia activul
societatii absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 3.000 lei si disponibilitati
banesti n conturile bancare de 2.000 lei. Se hotaraste ca n schimbul activului preluat sa se emita
4500 de parti sociale cu valoarea nominala de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior n
capitalul social.

valoarea contabila a activelor preluate: 5.000 lei

valoarea nominala a partilor sociale: 4.500 lei

prime de fuziune: 5.000 - 4.500 = 500 lei

a) subscrierea capitalului:
456 "Decontari cu asociatii = %
privind capitalul"

5.000
1011 "Capital subscris nevarsat"

1042 "Prime de emisiune"

b) preluarea activelor aduse prin fuziune:
% = 456 5.000
2131
3.000
5121
2.000
c) regularizarea capitalului:
1011 = 1012 4.500
d) integrarea primelor n capitalul social:
1042 = 1012

500

4.500
500

4.2.2.3. Primele de aport

Societatea SC Inedit Trans Auto SRL hotaraste majorarea capitalului social printr-un aport
reprezentat de un utilaj evaluat la 2.000 de lei, care este remunerat cu 18 parti sociale cu valoarea
a 100 lei fiecare. Prima de aport se ncorporeaza ulterior la rezerve.
a) subscrierea capitalului:
456 = % 2.000
1011 1.800
1043 200
b) depunerea capitalului subscris:
2131 = 456

2.000

c) ncorporarea primelor la alte rezerve:

1043 = 1068

200

4.2.3. Operatii privind rezervele din reevaluare

In exercitiul financiar 2006 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 9.000 lei, tinndu-se
se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a
utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si
morale) este de 2.000 lei.
n exercitiul financiar 2007, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 4.000 lei,
amortizarea calculata ntre cele doua reevaluari fiind de 1.500 lei.
a) nregistrari contabile n exercitiul 2006:

valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 - 2.000 =

6.000 lei

rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 9.000 - 6.000 =
3.000 lei
2131 = 105 3.000

valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/

valoarea contabila neta) = 8.000 * (9.000/ 6.000) = 12.000 lei

amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila

neta) = 2.000 * (9.000/ 6.000) = 3.000 lei
10

diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.000 - 2.000 =

1.000 lei
2131 = 2813 1.000

b) nregistrari contabile n exercitiul 2007:

valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 12000 - (3000 +

1500) = 7.500 lei

rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 4.000 - 7.500 = 3.500 lei

valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/

valoarea contabila neta) = 12.000 * (4.000/ 7.500) = 6.400 lei

amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila

neta) = 4.500 * (4.000/ 7.500) = 2.400 lei

diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.400 - 4.500 = 2.100 lei
n acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, ntruct valoarea justa stabilita
prin reevaluare este mai mica dect valoarea contabila neta cu 3.500 lei. Acest minus din
reevaluare va fi acoperit partial din plusul din reevaluare va fi acoperit partial din plusul din
reevaluare stabilit la data de 31.10. 2006 (3.000 lei), iar diferenta ramasa neacoperita se
nregistreaza ca o cheltuiala (5.000 lei):
% = 2131 5.600
105
3.000
6588
500
2813
2.100
4.2.4. Operatii privind rezervele
4.2.4.1. Rezerve legale
SC Inedit Trans Auto SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase
din evideta contabila de la sfrsitul exercitiului financiar:

capital social: 16.800 lei;

venituri obtinute: 1.448.217 lei;

cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.

a) Se calculeaza:

profitul brut: 142.175 lei;

rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei.

11

b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:
129 = 1061 7.109

4.2.4.2. Rezerve pentru actiuni proprii

Administratorul hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale. Dobndirea acestora se face cu
plata n numerar, la pretul de 2 lei/ parte sociala. Sursa de procurare a partilor sociale este
profitul distribuibil asociatilor. n exercitiul urmator, partile sociale se revnd n numerar la
pretul de 2,5 lei/ parte social.
a) Rascumpararea n numerar a partilor sociale: 500 * 2 = 1.000 lei
502 = 5311 1.000
b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, n suma egala cu
valoarea partilor sociale rascumparate:
129 = 1062 1.000
c) Vnzarea n numerar a partilor sociale:
5311 = % 1.250
502 1.000
7642
250
d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul
reportat:
1062 = 117 1.000

4.2.4.3. Rezerve statutare sau contractuale

Se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatiuni:
a) Se constituie din profitul net al exercitiul curent rezerve statutare n suma de 100 lei:
129 = 1063 100
12

b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare n suma de 200 lei:

117 = 1063 200
c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent n suma
de 400 lei:
1063 = 121 400
d) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi reportate n suma de 500 lei:
1063 = 121 500
e) Se majoreaza capitalul social prin ncorporarea de rezerve statutare n suma de 600 lei:
1063 = 1012 600
446 = 5121 30
4.2.4.4. Alte rezerve
a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve n suma de 100 lei:
129 = 1068 100
b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve n suma de 200 lei:
117 = 1068 200
c) Se transfera la alte rezerve prime de emisiune n valoare de 1.000 lei:
1041 = 1068 1.000
d) Se ncorporeaza n alte rezerve, rezerve din reevaluare n valoare de 500 lei:
105 = 1068 500
e) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent n suma de
400 lei:
1068 = 121 400
f) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi reportate n suma de 500 lei:
13

1068 = 121 500

g) Se majoreaza capitalul social prin ncorporarea altor rezerve n suma de 600 lei:
1068 = 1012 600

4.2.6. Operatii privind rezultatul reportat

4.2.6.1. Pierderea reportata
a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent n suma de 100 lei:
129 = 117 100
b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta n suma de 80 lei:
1061 = 117 80
c) Se reporteaza profitul net realizat n exercitiul precedent, care nu a fost nca repartizat de
1.200 lei :
121 = 117 1.200
d) Se reporteaza pierderea contabila realizata n exercitiul precedent de 50 lei:
117 = 121 50
e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare n suma de 300 lei:
117 = 1063 300

4.2.6.2. Profitul reportat

Se ncorporeaza n capital social o parte din profitul reportat n suma de 500 lei:
117 = 1012 500

14

4.2.7. Operatii privind subventiile pentru investitii

SC Inedit Trans Auto SRL primeste n contul bancar o subventie de 3.000 lei pentru
procurarea unui utilaj. Dupa achizitionarea utilajului n valoare de 5.000 lei plus TVA, se achita
factura prin banca. Durata normala de utilizare a utilajului este de 5 ani.
a) nregistrarea subventiei de primit:
445 = 131 3.000
b) Primirea subventiei:
5121 = 445 3.000
c) Achizitionarea utilajului:
% = 404 5.950
2131
5.000
4426
950
d) Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari:
404 = 5121 5.950
e) Amortizarea lunara a utilajului: 5.000/ 60 luni = 83
6811 = 2813 83
f) Trecerea lunara la venituri a unei parti din subventie: 3000/ 60 luni = 50
131 = 7584 50

15

BIBLIOGRAFIE
1. Epuran, M., Babaita V. - "Contabilitatea financiara n noul sistem contabil"( vol
I),

2.

Drehuta, E., Petrut, V.,

Editura de Vest, 1996

- "Manalul expertului contabil" Editura Agora, 2000

Rotila, A.
3. Feleaga, N., Ionascu, I., - "Contabilitatea finaciara"

Academia de Studii Economice, Bucureti

Facultatea de Comer

S.C. Covalact S.A.

16

Prof.coordonator: Zgura Daniel

Student:
Grupa 308

BUCURESTI
Ianuarie 2010
Cuprins

Rolul intreprinderii in economie...........................................................................................3

Istoricul intreprinderii...........................................................................................................4
Principalii concurenti ai S.C. COVALACT S.A......5
Resursele intreprinderii.........................................................................................................6
Aprovizionare Covalact7
Productia de bunuri Covalact...............................................................................................10
Vanzarea de bunuri Covalact...............................................................................................15

17

Rolul intreprinderii in economie

Prezentarea firmei

Numele firmei : S.C. COVALACT S.A

Sediul : Str. Lunca Oltului 1 Sfntu Gheorghe, judetul Covasna, cod postal 4000, Tel:
067351861 , Fax : 067351058.

Numarul de inregistrare la Registrul Comertului: J14/76/1991

Codul unic de inregistrare fiscala : 550152

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN : Fabricarea produselor lactate si a

branzeturilor
18

Tipul activitatii curente

Obiectul de activitate al firmei il reprezinta :
- productia de lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat si/sau tratat la cald;
- productia bauturilor nealcoolice pe baza de lapte;
- productia de smantana din lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat;
- fabricarea laptelui praf sau concentrat, indulcit sau neindulcit;
- fabricarea untului;
- fabricarea iaurtului;
- fabricarea branzei si a cheagului;
- obtinerea zerului;
- fabricarea cazeinei si lactozei.
Aceasta firma exclude productia de lapte de vaca brut.

Istoricul intreprinderii

S.C. COVALACT S.A. este o companie de traditie in industria alimentara romaneasca

infiintata in anul 1969, fiind profilata inca de la inceput pe colectarea laptelui si fabricarea de
produse lactate, capacitatea zilnica de colectare fiind de 100.000 de litri.
Cateva momente decisive au marcat evolutia companiei dupa 1990, astfel in acest an s-a
decis reorganizarea acesteia pe principiile unei societati pe actiuni, urmand ca in anul 1994 S.C.
COVALACT S.A. sa se privatizeze, fiind inregistrata din acel moment ca societate integral
privata.

19

Compania si-a consolidat, in timp, pozitia pe piata prin investitii constante. Astfel
incepand cu anul 1994 au fost achizitionate din Polonia o linie tehnologica HUGART in
valoare de peste 350.000 USD pentru fabricarea branzicii de casa si a Cremei Covalact, o linie
tehnologica completa (instalatie UHT si masina de ambalat BOSCH) in valoare de peste 500.000
USD care realizeaza Frisca pentru cafea unica in Romania.
Aceste echipamente si-au demonstrate fiabilitatea si rentabilitatea de-alungul perioadei de
utilizare prin cresterea capacitatii de productie si un nivel calitativ al produselor net superior.
Activitatea de colectare a laptelui materie prima se realizeaza cu forte proprii de la
Ferme(foste IAS-uri) si Asociatii particulare precum si de la peste 5000 producatori individuali
din 5 judete. Furnizorii de lapte sunt sprijiniti (contra cost) cu furaje, zhar, etc. asigurandu-se
instalatii de racier a laptelui, aparate de muls, majoritatea acestora fiind ulterior cumparate de
catre producatorii de lapte. Referitor la cota de piata se poate aprecia ca este undeva peste 1,5%
la nivel de tara, iar in anumite zone le tarii cota de piata poate tinge de exemplu:-50% in judetul
Covasna; 3-4% in Constanta; 7% in Bucuresti. Societatea este in faza de implementare a
sistemului HACCP-cea mai recenta masura in cresterea calitatii produselor fiind monitorizarea
punctelor critice pe fluxurile tehnologice.
Principalele produse realizate sunt: lapte pentru consum si produse proaspete, lapte praf,
unt, branzeturi fermentate ( branza de burduf) , branzeturi oparite (cascavaluri).
Datorita investitiilor efectuate in capacitatile de productie s-a reusit obtinerea unor
produse competitive calitativ si estetic, care asigura o piata la nivelul unor zone ca : Bucuresti,
Constanta, Prahova, Dambovita, Brasov, Bacau, Valcea, Arges, Sibiu, prin structuri proprii de
distributie. Oferta potentiala a companiei la nivelul capacitatilor de productie afective
(determinate de starea tehnica a utilajelor si regimul de lucru) corelata cu material prima
disponibila este urmatoarea: lapte de consum 45.000 hl/an; produse proaspete 60.000 hl/an;
branzeturi 7-800 tone/an; lapte praf 1400-1700 tone/an; unt 650-900 tone/an.
Calitatea produselor realizate de S.C. COVALACT S.A. Sfantu Gheorghe a fost
confirmata prin premiile castigate la Concursul de produse lactate desfasurat in cadrul
SIMPOLACT 2002, cel mai mare simpozion si expozitie anuala pentru industria laptelui din

20

Sud-Estul Europei. Din 13 produse cu cre societatea a participat la concurs, 11 au fost premiate
astfel:
PREMIUL I: Smantana de consum, Lapte Batut, iaurt, Lapte de vaca sub 2,8% grasime, Iaurt
lapte vaca intre 2,8-4% grasime, Branzeturi framantate, lapte oaie, Branza proaspata de vaci.
PREMIUL II: Iaurt cu fructe, Lapte vaca pasteurizat sub 2% grasime, Lapte UHT peste2%
grasime (frisca de cafea), Branzeturi framantate lapte vaca.
PREMIUL III: Sana

Principalii concureni ai S.C. COVALACT S.A

Grupul Friesland Foods Romnia (companiile Napolact, SCIL Trgu Mure i Friesland
Romnia) este principalul productor de lactate, deinnd o cot valoric de 20% pe piaa intern.
Friesland Foods Romnia este filial local a grupului olandez Friesland Foods. n primul
semestru al acestui an, afacerile din Romnia ale Friesland Foods au atins 63 milioane de euro,
cu 16% mai mult dect n perioada similiar a anului trecut. Grupul estimeaz n 2008 cifr de
afaceri de peste 120 milioane de euro, comparativ cu 107 milioane de euro n 2007.
Danone Romnia, filiala productorului francez de lactate Danone, lider mondial n
domeniul produselor lactate proaspete i al produciei de ap mbuteliat (Evian), i pn de
curnd locul secund n domeniul biscuiilor (Lu), deine o cot de circa 50% din totalul
vnzrilor de iaurturi din Romnia.
Hochland este principalul juctor la categoria brnzeturi. Potrivit datelor din pia,
brandul Hochland are o notorietate de 80% n rndul consumatorilor, iar cota de pia a
companiei pe segmentele pe care este prezent variaz ntre 30% i 80%. Firma a obinut, anul
trecut, o cifr de afaceri de 43 milioane de euro, cu 20% mai mare fa de anul precedent.
Grupul LaDorna opereaz n industria alimentar din 1998, avnd activiti cu predilecie
n sectorul produselor lactate, dar cu extindere i n agrobusiness. Firma, care deine o reea de
21

ferme ecologice, n urma ncheierii de parteneriate cu fermieri din zona Suceava, este prezent pe
piaa intern, dar i la export, a crui pondere va crete semificativ n urmtorii ani.

Resursele intreprinderii

S.C. COVALACT S.A. cu sediul n oraul Sfntu Gheorghe, strada Lunca Oltului nr. 1,
judeul Covasna, a luat fiin n anul 1971 sub denumirea de ntreprinderea de colectare i
Industrializare a Laptelui Covasna Sfntu Gheorghe, format din trei secii de producie fiecare
profilate pe altfel de produse.Organizarea teritorial a activitii societii este exercitat i n alte
judee de pe teritoriul rii.
Accesul n cadrul sediului central al S. C. Covalact S. A. se realizeaz pe cale rutier,
ntreinerea i repararea mijloacelor de transport realizndu-se n atelierul auto.
Pentru realizarea obiectului su de activitate, ntreprinderea are acces la resurse
energetice i utiliti, asigurate att prin amenajri proprii, ct i prin cumprarea de la alte uniti
economice.
Sursele de energie i utilitile aflate la dispoziia societii sunt:
- Consumul de energie electric;
- Necesarul de gaze naturale;
- Resursele de ap, provenind din reeaua de distribuie a S. C. Apa Nova S. A.;
- Energia termic, furnizat de centralele termice aflate n dotare;
- Combustibilul necesar deplasrii mijloacelor de transport, achiziionat de la S. C. Petrom S. A.;
- Ridicarea deeurilor rezultate din activitatea de producie i celelalte servicii de salubrizare,
prestate de ctre o societate specializat.

22

Aprovizionare Covalact
Principalii furnizori
Furnizorii S.C. Covalact S.A. sunt ntreprinderi i persoane particulare care asigur
resursele necesare firmei n vederea producerii bunurilor sale. Situaia furnizorilor influeneaz
n mare msur activitatea de marketing. Managerii de marketing trebuie s urmreasc n
permanen gradul de disponibilitate a acestora.
S.C. Covalact S. A. are ncheiate contracte comerciale cu ferme, asociaii zoo-tehnice i
productori individuali mai mari.
Furnizorii de materii prime
Indicatori

U.M

2007

2008

Producatori agricoli individuali

hl

Ferme mari si mijlocii

hl

Asociatii

hl

Cantitate

Cantitate

140.115

43.6

130.171

25,7

155.553

46.2

340.185

67,2

25.249

35.662

7,05

320.917

100

506.018

100

hl

Total

Comparativ cu anul 2007 se constat o cretere a cantitii de lapte achiziionat, cu

aproximativ 62,82% mai mult n 2008. Pe linie de colectare lapte, obiectivul major a fost
creterea cantitii de lapte colectat n fermele zootehnice.
n anul 2008 s-au colectat cu 195.045 hl mai mult din fermele zootehnice, respectiv
74,27% din lapte a fost colectat din ferme i cantitatea de lapte colectat de la productorii
individuali a rmas la aproximativ acelai nivel. Orientarea societii este spre o materie prim 23

lapte colectat de la un numr ct mai mic de puncte i creterea cantitii colectate de la ferme,
reducndu-se astfel cheltuielile cu colectarea i transportul, iar pe de alt parte colectarea unei
cantiti ct mai mari de lapte de calitate superioar.
Principalii beneficiari
n Romnia , locurile cele mai importante unde sunt distibuite lactatele precum
brnzeturi, unt sau lapte, sunt lanurile de hypermarket.
Principalii clieni
Client

Cifra de afaceri (euro)

Metro

90.000.000

Selgros

110.000.000

Carrefour

600.000.000

Cora

625.000.000

Valoarea vnzrilor n ultimii 3 ani

Ponderea principalelor produse n totalul vnzrilor
Produs

2006
Vnzri

Branzica de

2007
%

Vnzri

Frisca

Vnzri

50

18.285.522

40

10.294.017

15

9.632.762

15

20.734.816

casa
Sana

2008

20.890.638

70

15.830.643

20

14.759.439

30

15.973.487

20

6.051.176

5.735.831

Smantana

8.173.945

10

8.953.530

10

6.271.460

10

Total

44.738.070

100

61.864.182

100

54.685.014

100

pentru cafea
Cascaval
Ialomita

24

Produs

2006

2007

Vnzri

11.000.588

10

Unt

22.552.965

75

Brnzeturi

11.184.517

15

Alte

Lapte de

2008

Vnzri

Vnzri

75.151.316

73.6

8.660.985

14

20.329.656

19.9

53.203.196

86

3.063.233

142.950

0.14

consum

produse
Mrfuri

939.391

0.92

Total

44.738.070

100

61.864.182

100

60.673.981

100

Veniturile din vnzarea produselor n anul 2008, n valoare de 54.685.014 Ron, au

nregistrat o scadere fa de anul 2007 cu 60%. Veniturile din producia stocat au nregistat o
cretere n anul 2008 fa de anul 2006 cu valoarea de 9,946944 Ron, datorit reorientrii
produciei ctre produsele proaspete.
Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul comercial
Puncte forte:
- Deschidere spre o pia cu potential de amplu, si cu un ritm rapid de dezvoltare;
- Piata extern spre care se tinde poate aduce mari beneficii financiare
- Puternicii juctori care actioneaz pe piata intern ajut la dezvoltarea ntr-un mediu competitiv
a produselor Covalact;
- Marketigul ocup un loc de seam n strategiie de dezvoltare Covalact.
Puncte slabe:

25

- Dependenta de productorii particulari determin creterea costurilor de productie si al gradului

de nesigurant al satisfacerii productiei;

Productia de bunuri Covalact

Descrierea procesului de productie:

Organizarea produciei;
Procesul de producie nu permite ca fluxul materiilor prime s intersecteze fluxul
produselor finite. Organizarea produciei societii se realizeaz n departamente operaionale i
auxiliare. Cele operaionale sunt organizate dup principiul obiectului de fabricaie, iar cele
auxiliare cuprind: secia de recepie, secia de depozitare, atelierele mecanice i controlul
calitii.
Echipamentele i procesele tehnologice;
Echipamente tehnice:
- linii de pasteurizare cu separatoare Kiffhauserhutte 10.000 l/h;
- main de ambalat lapte la pung 2.000 l/h;
- depozit frigorific 2...8C, modernizat 2001;
- linie discontinu de fabricare brnzeturi proaspete;
- vane inox cu perei dubli pentru pasteurizare i maturare;
- main ambalat i nchis pahare pentru produse lactate TZR 108, 2.000 buc/h;
- main ambalat, dozat i nchis pahare pentru produse lactate acidofile 200, 400 gr;
- instalaie concentrare EDA 5.000 l/h;
- instalaie uscare ALFA LAVAL 500 kg/h.
26

Tehnologia folosit este Tehnologia Aseptic UHT. Aceasta a adus o mbuntire

radical n eficien distribuirii produselor alimentare perisabile. Tratarea termic a laptelui prin
tehnologia Ultra High Temperature (UHT) face posibil pstrarea calitilor naturale i a gustului
plcut n condiii maxime de siguran. Laptele proaspt este adus la o temperatur ridicat (135150C) timp de numai 2-4 secunde, apoi rcit brusc la temperatura camerei. Urmeaz ambalarea
n condiii foarte stricte de igien, fiind complet nlturat orice posibilitate de recontaminare.
Compania i-a consolidat, n timp, poziia pe pia prin investiii constante. Astfel
ncepnd cu anul 1994 au fost achiziionate din Polonia o linie tehnologic HUGART
n valoare de peste 350.000 USD pentru fabricarea Brnzicii de casa i a Cremei Covalact, o
linie HUGART pentru ambalarea produselor proaspete, o main pentru procesarea caului n
cacaval, o linie tehnologic complet (instalaie UHT i maina de ambalat BOSCH) n valoare
de peste 500.000 USD care realizeaz Fric pentru cafea unic n Romnia. Aceste
echipamente i-au demonstrat fiabilitatea i rentabilitatea de-a lungul perioadei de utilizare prin
creterea capacitii de producie i un nivel calitativ al produselor net superior.
Societatea este n faza de implementare a sistemului HACCP cea mai recent msur n
creterea calitii produselor a fost monitorizarea punctelor critice pe fluxurile tehnologice.
Activitatea de colectare a laptelui materie prim se realizeaz cu fore proprii de la Ferme (foste
IAS-uri) i Asociaii particulare precum i de la 3785 productori individuali din 6 judee.
Calitatea produselor;
Sistemul de procesare i de control a fost livrat de compania Tetrapak, lider mondial n
domeniu.
Tancurile de stocare, cu o capacitate total de 210 tone de lapte, sunt prevzute cu
dispozitive de splare automate, sonde de temperatur i sonde de nivel, precum i cu sisteme de
alarm, sisteme care evit depirea capacitii maxime de stocare a fiecruia. Instalaia de
pasteurizare este compus dintr-un pasteurizator de lapte cu o capacitate de 20.000 litri pe or,
fiind prevazut cu senzori i sistem de control.

27

Hala de producie iaurt poate produce peste 60 tone de iaurt/zi, fiind prevazut cu
instalaii de producere a aerului steril evitndu-se astfel infectarea produsului cu germeni. n
ntreaga ncapere se pompeaz aer filtrat prin filtre Hepa ce elimin posibilitatea ptrunderii
particulelor de praf n incinta respectiv.
Sterilizatoarele de lapte sunt folosite la prepararea laptelui UHT, aceste echipamente de
ultim generaie permind procesarea unei game largi de produse: ap, lapte, suc, iaurt etc.
Splarea i dezinfectarea echipamentelor de procesare se realizeaz cu ajutorul Staiei CIP
echipat cu dou uniti de splare ce nu permit ca soluiile de splare contaminate de laptele
crud s ajung n zona laptelui pasteurizat.
Pentru a se asigura un proces de producie fr ntreruperi i fr probleme exist dou
staii de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere care gestioneaz i supervizeaz ntregul
procesul de producie genernd liste de producie, rapoarte de producie i rapoarte de splri.
De asemenea, fabrica este dotat cu maini de ambalat produse UHT de ultim generaie
livrate tot de compania suedez Tetrapak. Pe lng capacitatea mare de producie, avantajul
acestui tip de main este acela c permite schimbarea formei de pachet relativ repede, oferind o
mai mare diversificare n producie. Sistemul de ambalare este foarte inovator, complet
automatizat, echipat cu unitate de splare i dispozitiv de comand i control. i aici, ca i n
camerele de preparare iaurt este o atmosfer controlat alimentat cu aer filtrat, astfel nct s nu
se permit accesul impuritilor, prafului i a germenilor n zona de producie. Din momentul n
care laptele intr n sterilizator, acesta nu mai are contact cu aerul dect n momentul n care
consumatorul desface cutia de lapte la domiciliu.
n acest mod, printr-un control extrem de riguros al parametrilor de procesare i al celor
de ambalare, laptele obine un termen de valabilitate de 6 luni, fr a folosi absolut nici un fel de
conservant sau alte substane chimice.
ntreinerea i repararea utilajelor;
ntreaga activitate este dependent de mijloacele de producie, ntreinerea i repararea
acestora reprezentnd probleme importante la nivelul societii. Acest lucru este realizat de
personal calificat. Activitatea de ntreinere este efectuat de personalul serviciului mecano28

energetic prin revizii i curri zilnice, att ale instalaiilor de transport, ct i ale tuturor
utilajelor din seciile de producie. Supravegherea activitii intr n atribuiile inginerului ef.
Igiena i protecia muncii.
Ingineria i protecia muncii este realizat n conformitate cu standarde nalte n domeniu.
Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul tehnic i tehnologic.
Puncte forte:
- Portofoliul variat de produse;
- Investiiile n fluxurile tehnologice pentru a obine produse competitive i calitative
adaptate la nevoile consumatorilor;
- Activitate organizat de ntreinere a echipamentelor de lucru;
- Calitate superioar a produselor fabricate;
- Procese tehnologice corect proiectate;
- Certificat ISO 22000/2005.
Puncte slabe:
- Necesitatea mbuntirilor liniilor tehnologice n funcie de inovaiile care apar
permanent n domeniu.
Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formarii mediului tehnologic.
Tehnologia, in sensul larg al notiunii, constituie acea competenta a macro-mediului reprezentata
de un set de procese prin care o combinatie oarecare de resurse sunt transformate in produse ale
acestuia.
Evolutiile tehnologice au efect asupra cresterii si maturitatii sectorului, ca influenteaza
frontierele dintre segmentele strategice prin modificarea factorilor lor cheie de succes, ca stau
uneori la originea unor afaceri noi (nu se produce ceea ce cere piata, ci se produce ceea ce rezulta
din exercitarea presiunii tehnologice, urmand ca ulterior sa se genereze piata) sau la disparitia
29

unora din cele existente (pericolul substituirii poate duce la disparitia cererii) si ca in dese
randuri fac diferentierea intre competitori (reprezentand o sursa a avantajului competitiv).
Aceasta impune ca descoperirea si valorificarea oportunitati1or tehnologice existente in mediul
tehnologic al intreprinderii sa devina o activitate permanenta a managerului superior si a celor
care participa la fundamentarea strategiei organizatiei.
Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata inovatiei
tehnologice si gradul relativ de risc. Ele sunt determinate in principal de urmatorii factori
tehnologici: cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de transfer a tehnologiilor,
atractia tehnologica a sectorului si alura arborelui lui tehnologic, rata de innoire a produselor,
ritmul de aparitie a inventiilor, calitatea sistemului de telecomunicatii.

Vanzarea de bunuri Covalact

Conform ageniei de cercetare AG Nielsen, piaa iaurturilor a fost n anul 2006 una din
cele mai dinamice piee, vnzrile apropiindu-se de 100 de milioane de euro, situaie care a
plasat iaurturile n topul primelor zece produse de larg consum achiziionate de consumatorii
romni, ntr-un top dominat de sucuri, bere sau igri.
n Romnia n anul 2006, la categoria lactate se nregistrau circa 182 kg/an/locuitor, n
condiiile n care media european era de 92 kg/an/locuitor. Consumul anual de lapte pe cap de
locuitor este nc redus n comparaie cu restul rilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fa de
media european de 65-70 litri.
Producia de lapte din Romnia este de 5,5 miliare de litri/anual, din care doar 1,1
miliarde de litri sunt procesai, 1.3 miliarde sunt vndute fr procesare, iar restul reprezint
consum propriu i pierderi.
O cercetare arat c 84% din repondenti consum lapte cel puin odat pe sptmn.
Laptele pasteurizat este consumat de 54% din cei ntrebai, 46% consum lapte de la rani, 6%
30

consum lapte UHT, iar 3% lapte cu arome. Iaurtul este consumat de 76% din cei chestionai, cu
o frecven medie a consumului de 2,9 ori pe sptmn. Iaurtul simplu este consumat de 62%
din repondenti, 39% consum lapte btut, sana, kefir cel puin odat pe sptmn. Mai mult de
jumtate din cei chestionai cumpr lapte cel puin o dat pe lun, iar n rndul acestora
frecvena de cumprare este de 7,5 ori pe lun.
Piaa intern
n anul 2007, vnzrile de produse lactate au fost de aproximativ 900 milioane euro, n
cretere cu 20% fa de 2006. Piaa produselor lactate este puternic fragmentat, aici existnd
mai mult de 600 de productori. Datorit normelor igienico-sanitare impuse de UE, dup
aderarea din 2007 numrul acestora se va reduce treptat pn la 50-60 de productori.
Pe piaa iaurturilor, produse substituibile laptelui, s-a nregistrat n perioada 2004-2007,
cea mai mare rat anual de cretere n volum, de aproximativ 15%, pn la 4500 tone, fa de
creterea de numai 5% a pieei totale.
Pe segmentul iaurt, liderul pieei este Danone, iar n ceea ce privete laptele pasteurizat
UHT, Covalact se lupt n principal cu La Dorna,Albalact si Friesland. Covalact are n vedere o
cot de pia de mimin 8% pe segmentul lactatelor proaspete pe fondul creterii capacitii de
producie. Societatea deine locul 5 n topul productorilor romni de lactate i urmrete s
ajung n primii 3. Pe o pia dominat de Danone,Albalact si Friesland, Covalact a ctigat n
2007 o cot de 11% cu branzica de casa.
n ceea ce privete piaa iaurturilor, liderul pieei este Danone cu 50%, urmat de Friesland
a crei cot variaz ntre 15-25%.
Piaa extern
Compania Covalact urmrete continuarea politicii sale de extindere i mai nou de
internaionalizare prin ptrunderea si pe alte piete. Obiectivele propuse n planul de marketing
vizeaz ptrunderea cu iaurtul de baut si cu laptele de baut din lapte de capra. Obiectivele
propuse sunt att de ordin calitativ i cantitativ. Cele calitative propun n principal, imprimarea
celor 2 tipuri de produse n percepia publicului int din alte tari.

31

Obiectivele de ordin cantitativ se refer la atingerea unei cote de pia de 1% pe o pia de 500
de milioane de litri lapte procesat i acoperirea pieei urbane n proporie de 30%.

Concluzii
S.C. COVALACT S.A. este o companie de traditie in industria alimentara romaneasca
infiintata in anul 1969, fiind profilata inca de la inceput pe colectarea laptelui si fabricarea de
produse lactate, capacitatea zilnica de colectare fiind de 100.000 de litri.
Principalele produse realizate sunt: lapte pentru consum si produse proaspete, lapte praf,
unt, branzeturi fermentate ( branza de burduf) , branzeturi oparite (cascavaluri).

32