Sunteți pe pagina 1din 1

Fenomenele postvitale

Manifestrile postvitale reprezint viaa rezidual a esuturilor dup moartea


organismului ca intreg. La un nivel pur biologic, celulele pot continua s supravieiasc i
n absena creierului, cordului sau chear a intregului organism (culturi celulare n vitro).
Viaa poate exista la mia multe niveluri funcionale, tot aa cum moartea coexist cu
viaa chiar ntr-un organism viu i sntos (autoliza celular), dar i viaa poate fi mascat
de fenomenul morii (n moarte clinic sau n moarte aparent). Perioada postmortem
precoce n cadrul creia se pot observa manifestrile postvitale este deosebit de
important, deoarece n acest interval de timp se ppoate lua decizia de a extrage un organ
sau esut n vederea unui transplant (cu condiii bioetice i juridice obligator indeplinite).
Timpul optim de recoltare a organelor sau esuturilor este imediat dup moartea
creierului i nainte de moartea cordului.
Timpul de supravieiure (total/util) n anoxie total a unor esuturi/organe:
Corneea 24-30h (6h timp util);
Rinichi 20-24h (6h timp util);
Cord 15-30minute (15 minute);
Ficat 10-12h (2 ore timp util).
esuturile cele mai recente filogenetic sunt primele excluse din via, iar
organismul s supravieuiasc pe seama structurilor mai vechi filogenetic (mai rezistente
la anoxie):
- contractura local a vaselor la injectarea de adrenalin atest c moartea s-a
produs sub 2h;
- cilii celulelor epiteliului respirator prezint micri dac se gsesc n soluii saline
timp de 5h;
- leucocite continu mitoza 5-8h;
- spermii i ovule menin mobilitatea i capacitatea de fecundare 10-70h;
- persistena reaciilor pupilare la administrarea de atropin 4h, pilocarpin 6h;
- pstrarea excitabilitii muchilor scheletici 2h (mecanic), 6h (electric);
- nervii periferici i menin excitabilitatea electric 1-2h.
Constatarea acestora atest c ntre deces i examinare a trecut mai puin timp dect
perioada maxim de persistena a acestor manifestri.