CECCAR

Filiala Bucuresti

Aplicatii decembrie
2011

Stagiar CECCAR

VASILESCU ALINA MONICA

EXPERT CONTABIL
AN I, SEMESTRUL II
2011

A1. SC X SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la

scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni
1

la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la
rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.
Raspuns:
a) emitere obligatiuni:
5121 = 161 20.000 lei
b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei/buc:
505 = 5121 9.250 lei
c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei/buc :
505 = 5121 11.000 lei
d) Anulare obligatiuni :
161 = %
10.000 lei
505
9.250 lei
768
750 lei
%=
505
11.000 lei
161
10.000 lei
668
1.000 lei
e) Achitare dobanda :
666 = 5131 30 lei
A2. SC X SA emite pachet de obligatiuni in valoare de 6.000 lei, pe care le cumpara SC
SIGMA SA. Dobanda cuvenita prin negocieri este de 1.000 lei. Dupa un an SC GAMA SA
rascumpara pachetul de obligatiuni emis la pretul de 5.000 lei si le anuleaza. Inregistrari la
ambele societati comerciale.
Raspuns:
Inregistrari contabile la SC X SA
- emiterea si vanzarea obligatiunilor:
- incasarea obligatiunilor :
- inregistrarea dobanzii :
- plata dobanzii datorate:
- rascumpararea pachetului de obligatiuni:
- anularea pachetului de obligatiuni:

Inregistrari contabile la SC SIGMA SA

- Inregistrarea achizitiei obligatiunilor de la SC X SA:
- Incasarea dobanzii de la SC X SA:
- Vanzarea pachetului de obligatiuni catre SC X SA

461 = 161
5121 = 461
666 = 1681
1681 = 5121
505 = 5121

6.000 lei
6.000 lei
1.000 lei
1.000 lei
5.000 lei

161 =

6.000 lei
5.000 lei
1.000 lei

%
505
768

506 = 5121
5121 = 766

6.000 lei
1.000 lei

%
= 506
5121
658

6.000 lei
5.000 lei
1.000 lei

A3. SC X SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1.07.2004 cu scadenta la

31.12.2005 in valoare de 50.000 lei, cu o dobanda de 40%, ce se plateste in ultima zi lucratoare a
fiecarui exercitiu financiar. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta, ci in data
de 31.01.2006, cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.
2

Raspuns:
a) inregistrarea incasarii creditului la 01.07.2004
5121 = 519 50.000 lei
b) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2004 (50000*40%*6/12)
666 = 519 10.000 lei
c) Plata dobanzii datorate la 31.12.2004
519 = 5121 10.000 lei
d) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2005 (50.000*40%)
666 = 519 20.000 lei
e) Plata dobanzii datorate la 31.12.2005
519 = 5121 20.000 lei
f) Inregistrarea dobanzii penalizatoare la 31.01.2006 (50.000*1%*31)
666 = 519 15.500 lei
g) Plata dobanzii penalizatoare la 31.01.2006
519 = 5121 15.500 lei
h) Rambursarea imprumutului la 31.01.2006
519 = 5121 50.000 lei
A4. SCXSA beneficiaza la 01.04.2006 de un credit extern garantat de guvern de 40.000
USD, cu o scadenta la 31.03.2007, la un curs valutar de la data primirii creditului de 3,1 lei/USD.
Cursul valutar la 31.12.2006 este de 3,2 lei/USD, dobanda 6% platibila in ultima zi a exercitiului
financiar. La scadenta se ramburseaza creditul extern garantat de guvern, la un curs valuar de 3,3
lei/USD.
Raspuns:
a) inregistrarea incasarii creditului la 01.04.2006 (40.000 USD * 3,1 = 124.000)
5124 = 1624 124.000
b) inregistrarea dobanzii la 31.12.2006 ( 40.000 USD * 3,2 *6% * 9/12 = 5.760)
666 = 5124 5.760
c) reevaluarea creditului la 31.12.2006 ((40.000 USD * (3,2 3,1) = 4.000))
665 = 1624 4.000
d) inregistrarea dobanzii la 31.03.2007 (40.000 USD * 3.3 *6% * 3/12 = 1.980)
666 = 5124 1.980
e) inregistrarea platii creditului la 31.07.2011
% = 1624 40.000 * 3.3 = 132.000
5124
40.000 * 3.2 = 128.000
665
4.000
A5. SC X SA primeste un credit bancar in valuta in valoare de 20.000 EURO, la cursul de 4,2
lei/EURO, care se ramburseaza in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este
de 8% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Cursul valutar este de 4,3 lei/EURO la sfarsitul
primului an si de 4 lei/EURO la sfarsitul anului doi.

Raspuns:
a) Primirea creditului (20.000*4.2)
5124 = 162 84.000
b) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul primului an (20.000*8%*4.3)
666 = 168 6.880
3

c) Plata dobanzii la sfarsitul primului an

168 = 5124 6.880
d) Rambursarea primei transe din credit la sfarsitul primului an (10.000*4.3)
% = 5124 43.000
162
42.000
665
1.000
e) Reevaluarea creditului nerambusat la sfarsitul primului an ((4.3-4.2)*10.000)
665 = 162 1.000
f) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul celui de-al doilea an (10.000*8%*4)
666 = 168 3.200
g) Plata dobanzii la sfarsitul celui de-al doilea an
168 = 5124 3.200
h) Rambursarea celei de-a 2-a transe din credit la sfarsitul anului doi
162 = % 43.000
5124 40.000
765 3.000
A6. SC X SA primeste un credit bancar in devize pe 2 ani in valoare de 10.000 $ la cursul de 3
lei/$, care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 10% si
se achita la sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul primului an cursul este de 3,1 lei/$, iar la sfarsitul
anului doi cursul este de 2,8 lei/$.
Raspuns:
a) Primirea creditului (10.000*3)
5124 = 162 30.000
b) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul primului an (10.000*10%*3.1)
666 = 168 3.100
c) Plata dobanzii la sfarsitul primului an
168 = 5124 3.100
d) Rambursarea primei transe din credit la sfarsitul primului an (5.000*3.1)
% = 5124 15.500
162
15.000
665
500
e) Reevaluarea creditului nerambusat la sfarsitul primului an ((3.1-3)*5.000)
665 = 162 500
f) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul celui de-al doilea an (5000*10%*2.8)
666 = 168 1.400
g) Plata dobanzii la sfarsitul celui de-al doilea an
168 = 5124 1.400
h) Rambursarea celei de-a 2-a transe din credit la sfarsitul anului doi
162 = % 15.500
5124 14.000
765 1.500
A7. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi
rambursat in doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul
fiecarui an. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.
Raspuns:
a)

In contabilitatea societatii mama:

4

Inregistrarea acordarii imprumutului

Rambursarea primei transe a imprumutului
Inregistrarea dobanzii pentru primul an
(40.000x 10%=4.000)
Incasarea dobanzii aferente primului an
Rambursarea transei a doua a imprumutului
Inregistrarea dobanzii pentru anul al doilea
Incasarea dobanzii din anul al doilea

2671
5121
2672

=
=
=

5121
2671
766

40.000
20.000
4.000

5121
5121
2672
5121

=
=
=
=

2672
2671
766
2672

4.000
20.000
2.000
2.000

5121
1661
666
1685
1661
666
1685

=
=
=
=
=
=
=

1661
5121
1685
5121
5121
1685
5121

40.000
20.000
4.000
4.000
20.000
2.000
2.000

b) In contabilitatea filialei:
Inregistrarea incasarii imprumutului
Rambursarea primei transe a imprumutului
Inregistrarea dobanzii pentru primul an
Plata dobanzii aferente primului an
Rambursarea transei a doua a imprumutului
Inregistrarea dobanzii pentru anul al doilea
Achitarea dobanzii din anul al doilea

A8. SC X SA preia in locatie de gestiune o cladire in valoare de 40.000 lei pe o perioada de 8

ani. Dobanda anuala este de 20%, iar redeventa anuala este de 1.000 lei si TVA 24%.
Raspuns:
Preluarea in locatie de gestiune reflectata extrabilantier
D 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
40.000
b) Inregistrarea redeventei anuale, in anii 1-8
%
= 401
1.240
612
1.000
4426
240
c) Plata redeventei anuale
401 = 5121
1.240
d) Restituirea cladirii ca urmare e expirari contractului la sfarsitul celor 8 ani
C 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
40.000
a)

A9. SC X SA isi adjudeca prin licitatie si incaseaza efectiv prin banca o subventie pentru
investitii in valoare de 25.000 lei, cu care achizitioneaza un brevet la un pret negociat de 25.000
lei, TVA 19% care urmeaza sa fie amortizat liniar in 5 ani.
Raspuns:
a) Inregistrarea incasarii subventiei pentru investitii
5121 = 131
25.000
b) Inregistrarea achizitionarii brevetului
%
= 404 29.750
205
25.000
4426
4.750
c) Inregistrea amortizarii anuale abrevetului (25.000/5)
6811 = 2805 5.000
d) Inregistrarea virarii anuale la venituri a unei cote parti din subventia pentru investitii egala
cu amortizarea anuala
131 = 7584 5.000
5

Se repeta operatiunile (c) si (d) in fiecar an, astfel incat la sfarsitul celor 5 ani brevetul
este complet amortizat iar subventia este recunoscuta integral la venituri.
e) Se scoate din evidenta brevetul complet amortizat la sfarsitul celor 5 ani
2805 = 205
25.000
A10. Ce lucrari poate executa un expert contabil?
Raspuns:
Lucrarile care se pot executa,fara a fi limitative,de catre expertii contabili sunt:
a) Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil:
acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor
informatice;
elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii,
a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget,
in baza si cu respectarea normelor generale.
b) efectuarea de analize economico-financiare ca:
analiza structurilor financiare;
analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit;
tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;
sistem de credit leasing, factoring etc.;
determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale;
elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;
elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;
asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii.
c) efectuarea de audit financiar contabil, ca:
diagnostic financiar = cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;
audit intern = organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;
studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;
audit statutar si certificarea bilantului contabil.,cu respectarea reglementarilor specifice.
d) efectuarea de evaluari patrimoniale:
evaluari de bunuri si active patrimoniale;
evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la
cererea celor interesati;
evaluari de elemente intangibile.
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice
ori juridice in conditiile prevazute de lege,ca:
expertize amiabile (la cerere);
expertize contabil-judiciare;
arbitraje in cauze civile;
expertize de gestiune.
f) executarea de lucrari cu caracter fmanciar-contabil, ca:
intocmirea de situatii periodice;
consolidarea conturilor si bilantului;
intocmirea de planuri de finantare pe termen mediu si lung.
g) executarea de lucrari cu caracter fiscal, ca:
studii si consultatii pe probleme de ordin fiscal;
participarea la intocmirea si depunerea declaratiilor fiscale;
asistenta in probleme de T.V.A. si impozite;
fiscalitate imobiliara;
6

 asistenta in aplicarea tarifului vamal;

asistarea contribuabilului cu ocazia verificarilor.
h) efectuarea de lucrari de organizare administrativa si informatica;
organigrame, structuri, definiri de functii;
legaturi intre servicii, circulatia documentelor si informatiilor;
analiza si organizarea fluxului informational;
formarea profesionala continua;
contributii la protectia patrimoniului unitatii;
mecanizarea si automatizarea prelucrarii informatiilor, alegerea echipamentelor;
alegerea soft-urilor necesare.
i)indeplinirea atributiilor prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale ,conform
prevederilor legale;
j)indeplinirea atributiilor prevazute de lege in procedurile de reorganizare judiciara si
faliment,cum ar fi:fuziuni,divizari,dizolvari,retragerea sau excluderea unor asociati etc.;
k)asistenta de specialitate pentru infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale;
l)efectuarea oricarui serviciu profesional care presupune cunostinte de contabilitate;
m) alte activitati si servicii pentru intreprinderi
A11. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?
Raspuns:
Exercitarea poate fi individuala sau in cadrul societatilor de expertiza contabila sau de
contabilitate.
La societatile de expertiza contabila si/sau de contabilitate:
- cel putin 51% dintre actionari sunt experti contabili sau contabili autorizati;
- cel putin 51 % din numarul membrilor Consiliului de Administratie sunt experti contabili sau
contabili autorizati, membri ai Corpului.
Societatile de expertiza contabila si de contabilitate nu pot avea participari financiare in
unitati patrimoniale industriale,comerciale, agricole, bancare sau de asigurari, si nici in societati
civile.
Societatile de expertiza si/sau de contabilitate pot fi romane, straine sau mixte.
Societatile de expertiza si/sau de contabilitate se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi
obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptia consta in dreptul de a alege sau de a fi ales in organele
de conducere ale Corpului.
Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si/sau de contabilitate
si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor
de natura tehnica de catre:
- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu,
fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.),
acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;
- expertii contabili, contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care
asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea
acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

A12. Incompatibilitati in exercitarea profesiei.

Raspuns:

Liber-profesionistul contabil nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independena, buna reputaie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situaii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare i utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clienilor, el trebuind:
- s pstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- s le utilizeze conform destinaiilor stabilite;
- s aib posibilitatea s justifice existena si utilizarea fondurilor respective.
A13. Interesul propriu - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Exemple de circumstane care pot genera ameninri de interes propriu pentru un contabil
profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la:
interesul financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client:
- deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;
- primirea unui titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n
cauz;
dependena fa de onorariile primite de la un client - apare atunci cnd un procent semnificativ
din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;
ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client - profesionistul contabil este ntr-o asociaie
n participaie cu clientul;
interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a
cabinetului;
onorariile neprevzute - acceptarea pe parcursul executrii lucrrilor a unor onorarii
neprevzute n contract;
mprumutul ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac clientul este
o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, cu condiia ca
mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni
A14. Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Exemple de circumstane care pot genera ameninri de autoexaminare (autocontrol) includ, dar
nu sunt limitate la:
certificarea situaiilor financiare ale unei firme de ctre aceeai persoan implicat n
elaborarea acestora;
pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate care fac obiectul unei
misiuni de certificare;
un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau fost angajat al
clientului;
prestarea unor servicii pentru un client ale cror rezultate urmeaz s fie avute n vedere n
cursul altor misiuni efectuate la acelai client;
descoperirea unei erori semnificative n timpul unei reevaluri a muncii profesionistului
contabil independent;
A15. Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
8

Raspuns:
Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia, promoveaza opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi
nteleasa ca fiind compromisa.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia
si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.
A16. Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Exemple de circumstane care pot genera o ameninare de familiarism includ, dar nu sunt
limitate la situaiile cnd:
un membru al echipei de certificare are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de
director sau funcionar al clientului de certificare;
un membru al echipei de certificare are o rud de gradul I sau un afin care, ca angajat al
clientului, este n poziia de a exercita o influen direct i semnificativ asupra subiectului
misiunii de certificare;
un fost partener al firmei ocup funcia de director sau funcionar al clientului sau este angajat
ntr-o poziie n care exercit o influen direct i semnificativ asupra subiectului misiunii
de certificare;
acceptarea unor cadouri sau a ospitalitii din partea clientului, cu excepia cazului n care
valoarea acestora este nesemnificativ;
asocierea de lung durat a unui membru important al echipei de certificare cu clientul
certificrii.
A17. Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Actiunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii este implicat sa
actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului
Exemple de circumstane care pot genera ameninarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:
ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client;
ameninarea cu litigiul;
exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei
misiuni i respectiv a onorariilor.
A18. Prezentati metodele de calcul al activului net corijat.
Raspuns:
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: substractiva si aditiva.
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica)
a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele
rezultate din inlocuirea valorilor contabile cu valori economice ale elementelor din bilantul
intreprinderii.
A19. Care sunt metodele de evaluare a intreprinderii bazate pe performante.
Raspuns:
9

Metodele de evaluare a intreprinderii bazate pe performante sunte :

- metoda de rentabilitate propriu-zisa ;
- metoda actualizarii dividendelor ;
- metoda discount cashflow (DCF) .
A20. Prezentati diferenta dintre pret si valoare in misiunea de evaluare a unei intreprinderi.
Raspuns:
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pri aflate
in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv.
Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preul ci gama
de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze
preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vnd si comparatorul sa
cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde;
aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea
unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna, latura patrimoniala si
profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
A21. Prezentati etapele lichidarii unei societati comerciale.
Raspuns:
1. Deschiderea lichidrii
2. Operaiile de lichidare
3. Partajul
1. Deschiderea lichidrii cuprinde: inventarierea patrimoniului i ntocmirea bilanului de
ncepere a lichidrii
Inventarierea are drept scop evaluarea activelor i datoriilor . Aceasta se efectueaz conform
prevederilor legale, adic evaluarea activelor se face la valoarea realizabil de lichidare - bazat
pe preul de vnzare ce se poate obine din lichidare mai puin costurile estimate pentru vnzare,
iar evaluarea datoriilor se face la valoarea de decontare a datoriilor care reprezint o valoare
nominal neactualizat. Activele fictive (cheltuieli de constituire, cheltuieli nregistrate n avans)
nu sunt recunoscute ca elemente componente ale activului evaluat nainte de lichidare.
Pe baza bilanului contabil ntocmit naintea lichidrii se determin indicatorul activ net ce st la
baza deciziei AGA (n cazul lichidrii convenionale) sau fundamentarea deciziei judectoreti (n
cazul lichidrii judiciare) i operaiile care urmeaz a fi s fie efectuate de lichidator n numele
societii comerciale.
ACTIV NET(Situaia net nainte de lichidare) = ACTIV (Evaluat la valoarea realizabil de
lichidare) - DATORII (Evaluate la valoarea de decontare sau lichidare)
2. Operaiile de lichidare constau n:
a. vnzarea activelor - la valoarea de lichidare, care de regul este mai mic dect valoarea de
pia (actual).
b. ncasarea creanelor se face pe baza listei ntocmit de ctre lichidator n faza de deschidere a
lichidrii i se ine cont de eventualele sconturi acordate clienilor sau debitorilor societii
c. plata datoriilor - se face n ordinea de prioritate stabilit conform listei creditorilor
d. trecerea la venituri a subveniilor pentru investiii i anularea provizioanelor existente la data
respectiv
e. nregistrarea cheltuielilor de lichidare - cum ar fi : penalitile pentru rezilierea contractelor,
chirii pltite anticipat pentru contractele de nchiriere, indemnizaii de concediere a personalului,
onorariile lichidatorilor, etc
f. stabilirea rezultatului din operaiuni de lichidare care se va nregistra ntr-un analitic distinct
10

al contului 121 profit i pierdere;

g. ntocmirea bilanului final de lichidare - ntocmit dup finalizarea operaiilor de lichidare.
Acesta cuprinde:
n activ disponibiliti bneti aflate n cont i n mod excepional, eventuale bunuri, atunci
cnd n contractul de societate i prin reguli de lichidare s-a prevzut ca anumite bunuri aduse ca
aport la capitalul social s nu fac obiectul vnzrii prin licitaie;
n pasiv capitaluri proprii, rezultatul lichidrii i eventual anumite datorii care nu au fost
achitate.
Bilanul final de lichidare poate prezenta una din urmtoarele situaii:
1. nchiderea lichidrii, cu acoperirea datoriilor i obinerea de profit din lichidare;
2. nchiderea lichidrii, cu acoperirea datoriilor fr a obine ctig din lichidare;
3. nchiderea lichidrii, fr acoperirea datoriilor i fr obinerea unui ctig din lichidare.
Pe baza bilanului contabil naintea partajului se determin indicatorii:

Rezultatul lichidrii = Venituri (Realizate din vnzarea activelor)- Cheltuieli(determinate de

lichidare i din plata datoriilor)

Activul net din lichidare = Disponibiliti bneti din lichidare+ Active n natur meninute
pt. partajul n natur- Datoriile la lichidare

Ctigul din lichidare= Activul net din lichidare capital social= rezerve+/- rezultatul net
curent+/- rezultatul nchiderii
3. Partajul const n mprirea capitalurilor proprii rezultate din lichidare, ntre acionarii sau
asociaii societii comerciale. Principalele operaiuni de partaj sunt:
- Restituirea / rambursarea capitalului social
- Plata activului net ctre acionari sau asociai
- mprirea ctigului din operaii de lichidare
Dup aprobarea bilanului final de lichidare activele rmase (disponibilul) sunt partajate ntre
asociai. Fiecare asociat va primi: aportul iniial la capitalul social, majorat/diminuat cu o cot
parte din ctigul respectiv pierderea din lichidare.
Dac pierderile sunt mai mari dect valoarea capitalului, atunci situaia se rezolv diferit, funcie
de tipul de societate comercial, astfel:
- n cazul SA i SRL-uri rspunderea asociailor fiind limitat la aport, datoriile rmn
neacoperite,
- societi de persoane (SNC, SCS) i n cazul SCA rspunderea asociailor este nelimitat i
solidar datoriile trebuie acoperit integral.
n Romnia contabilizarea operaiunilor de lichidare este reglementat prin OMFP 1376/2004.
La lichidarea societilor comerciale apar urmtoarele categorii de impozite:

impozitul pe profit profitul impozabil n cazul dizolvrii/lichidrii se calculeaz ca

diferen ntre veniturile i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de
la nceputul anului fiscal, potrivit dispoziiilor Codului fiscal, sumele din anularea provizioanelor,
sumele nregistrate n conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut i care nu au fost
impozitate la data constituirii.
Nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei
de impozit, repartizate ca surse proprii de finanare pe parcursul perioadei de funcionare, potrivit
legii, rezervele constituite din diferene de curs favorabile capitalului social n devize sau din
evaluarea disponibilului n devize, n conformitate cu actele normative n vigoare, dac legea nu
prevede altfel.
Impozitul pe dividende se aplic asupra tuturor elementelor componente ale ctigului din
lichidare, determinndu-se dup ce a fost calculat impozitul pe profit, pentru urmtoarele
elemente:
profit obinut n urma operaiunii de lichidare a societilor comerciale;
capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferene
provenite din reevaluarea imobilizrilor i a stocurilor, potrivit legii, sume nregistrate la rezerve
din diferene de curs valutar etc.);
capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale
(rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);
capitaluri proprii (activ net), constituite n conformitate cu prevederile legale, fr ca
11

sumele cuprinse n capitaluri s fie evideniate n prealabil la venituri (diferene provenite din
reevaluarea imobilizrilor, diferene de curs valutar din evaluarea disponibilitilor n valut,
diferene din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenii pentru investiii etc.).

TVA se calculeaz n cazul activelor reale vndute la lichidare

Alte impozite, taxe i contribuii, n special cele sociale, legate de onorariile cuvenite
lichidatorilor.
A22. Ce reprezinta etapa masei credale.
Raspuns:
Masa pasiv constituie totalitatea datoriilor comerciale i necomerciale existente n patrimoniul
debitorului supus procedurii sau totalitatea creanelor pe care creditorii concureni le au mpotriva
debitorului. Toi creditorii sunt virtuali participani la masa credal, dar pentru ca ei s devin
creditori concureni trebuie s ndeplineasc dou condiii:s fac o cerere de admitere a
creanelor n termenul prevzut de lege i s fie admii n urma verificrii creanelor. Stabilirea
masei pasive constituie ansamblu de acte i operaiuni efectuate n condiiile legii,pentru a
determina datoriile debitorului.
Astfel stabilirea masei pasive a debitorului presupune cunoaterea creditorilor acestuia, iar n
acest sens trebuie depus lista creditorilor la dosarul de insolven al debitorului.
A23. Ce reprezinta etapa falimentului.
Raspuns:
Procedura falimentului parcurge urmatoarele etape:
a) Luarea primelor masuri:
- ridicarea drepturilor debitorului de a-si administra averea;
- sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului;
- inventarierea acestor bunuri;
- luarea masurilor de conservare a bunurilor;
- vanzarea unor bunuri;
- blocarea depozitelor bancare;
- inscrieri sau inregistrari in registrele de publicitateimobiliara.
b) Stabilirea masei pasive:
- intocmirea listei creditorilor, a listei bunurilor debitorului si a contului de
profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;
- verificarea creantelor si intocmirea tabelelor de creante;
- intocmirea de catre lichidator a tabelului preliminar al tuturor obligatiilor
debitorului;
- solutionarea de catre judecatorul-sindic a contestatiilor;
- intocmirea si afisarea tabelului definitiv al obligatiilor debitorului.
c) Efectuarea lichidarii:
- vanzarea bunurilor debitorului la licitatie sau direct, cat mai avantajos si cat
mai repede, la timpul potrivit si la pretul maxim;
- evaluarea bunurilor prin expert;
- publicitatea vanzarilor;
- incasarea veniturilor rezultate din administrarea bunurilor debitorului;
- depunerea sumelor obtinute din vanzari;
- plata taxelor, a timbrelor si a tuturor cheltuielilor aferente vanzarii bunurilor,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor
bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art.22
din lege;
- plata creditorilor care au garantii reale.
12

d) Distribuirea sumelor presupune:

- intocmirea de catre lichidator a raportului si a planului de distribuire si
notificarea acestora catre creditori;
- solutionarea de catre judecatorul-sindic a obiectiilor la raport si la plan;
- acoperirea cheltuielilor aferente procedurii de lichidare si plata creantelor in
ordinea stabilita de lege;
- consemnarea unor sume pentru plata ulterioara a unor creante;
- rezolvarea contestatiilor cu privire la creante;
- intocmirea raportului final si a bilantului de catre lichidator, solutionarea
obiectiilor la acestea si aprobarea lor de catre judecatorul-sindic;
- distribuirea finala a fondurilor debitorului.
e) Inchiderea lichidarii, la cererea lichidatorului, printr-o hotarare a judecatorului sindic.
A24. Ce reprezinta solvabilitatea.
Raspuns:
Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plti la scaden datoriile fa de creditorii si. Un
agent economic este solvabil cnd suma activelor sale investite n mijloace fixe, active circulante,
creane certe, resurse bneti este mai mare sau cel puin egal cu totalul pasivului reprezentnd
obligaii fa de parteneri, salariai, bugetul statului, banc.
A25. Ce reprezinta lichiditatea.
Raspuns:
Lichiditatea este capacitatea unei intreprinderi de a face fata obligatiilor sale de plata pe termen
scurt, prin transformarea unor active circulante in disponibilitati banesti care sa permita
efectuarea platilor ce devin exigibile.
A26. Ce este profesia contabila.
Raspuns:
Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitateaactivitatiilor(serviciilor)care presupun
cunostinte in domeniul contabilitatii,a specialistilor care le efectueaza (presteaza),precum si
organismele lor profesionale.
A27. Care sunt principalele activitati componente ale profesiei contabile.
Raspuns:
Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa. In toate statele membre
UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si culturale, poate fi regasit un cumul de
activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a
informatiilor financiare, contabile sau fiscal.
Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea:
Tinerea contabilitatii;
Elaborarea,examinarea si prezentarea situatiilor financiare;
Audit statutar;
Alte lucrari de audit financiar-contabil;
Management financiar-contabil;
13

 Servicii fiscale(consultanta,consiliere si asistenta fiscala);

Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor;
Evaluari de intreprinderi si titluri;
Alte servicii contabile si paracontabile.
Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita :
Prin compartimente proprii;
Prin externalizare.
Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera:
Auditul statutar;
Auditul in sectorul public
Contabilitatea;
Auditul fuziunilor si achizitiilor,
Auditul elementelor nemonetare;
Lichidari;
Insolvabilitate;
Expertiza juridica;
Consultanta ,etc.
Dintre toate activitatile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este in mod
obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de
control.
Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii sunt:
- Resurse umane si administrative:intocmirea statelor de plata,proceduri de control
intern,etc.;
- Misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;
- Servicii financiare:evaluarea afacerilor,analiza investitiilor,brokerajul,etc.;
- Servicii juridice:intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice,consiliere
privind Legea companiilor,etc.
A28.Cum se clasifica profesionistii contabili.
Raspuns:
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai
inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si
care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei
contabile,inclusiv ,odata autorizat,la activitatea de audit statutar.
Acesti profesionisti contabili au studii universitare,un stagiu practic de cel putin trei ani si au
sustinut si promovat un test de aptitudini,iar calitatea profesionala obtinuta are diferite
denumiri,dar cu continut echivalent,cele mai des intalnite fiind cea de expert contabil,(intalnita
frecvent in tarile latino-continentale),chartered accountant(CPA) in SUA,etc.
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:
- Dependenti,cu statut de angajati ;
- Independenti sau liber-profesionisti contabili,furnizori ai serviciilor componente ale
profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili,acestia
pot sa-si desfasoare activitatea:
- Individual;
- In forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori
de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
14

A29. Atributiile Adunarii Generale a Filialelor CECCAR

Raspuns:
Adunarea generala are urmatoarele atributii:
- ia cunostinta, dezbate si aproba prin vot deschis raportul consiliului filialei pentru exercitiul
financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a consiliului filialei;
- aproba, prin vot deschis, bugetul de venituri si cheltuieli al filialei pentru exercitiul financiar
viitor si executia bugetului pentru exercitiul financiar expirat;
- ia cunostinta de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activitatii profesionale a
expertilor individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitari
a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generala
aproba lista expertilor individuali si societatilor comerciale ce vor fi analizate in anul urmator.
- alege si revoca presedintele si 2 membri ai comisiei de disciplina a filialei;
- alege si revoca presedintele si membrii consiliului filialei si ai comisiei de cenzori;
- propune, dintre membrii sai, candidati pentru functia de presedinte si de membru al Consiliului
Superior al Corpului;
- adopta lista cuprinzand membrii de onoare ai filialei;
- indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, Codul privind conduita etica si
profesionala sau hotarate de Consiliul Superior al Corpului.
A30. Atributiile Conferintei Nationale a CECCAR.
Raspuns:
Conferinta nationala are urmatoarele atributii:
stabileste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si
de contabil autorizat;
aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului ExperiIor Contabili si
Contabililor Autorizati, modificrile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si
de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita etic si profesionala a experilor
contabili si a contabililor autorizati;
aprob bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al Corpului Experilor Contabili si
Contabililor Autorizati;
aproba sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora;
alege si revoc membrii Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati si ai comisiei de cenzori a acestuia;
examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si dispune masurile necesare;
hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor
Corpului Expertilor Contabili si Contabihilor Autorizati in conformitate cu prevederile art. 16, la
propunerea Comisiei Superioare de Disciplina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferina
Nationala poate fi facut la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de
zile de la data instiintrii oficiale. Hotararile Curtii de Apel sunt definitive.
aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si consiliilor filialelor Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizali;
alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei Supenoare de Disciphina.
indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta ordonanta.

15

16

17

18