Imediat dupa accederea la guvernare, n urma presiunilor sovieticilor, P.C.R.

a fo
losit represiunea asupra opozitiei interne pentru a-si consolida puterea. Primel
e arestari au avut loc ncepnd chiar din martie 1945, fiind retinute ndeosebi persoa
nele care puteau fi acuzate folosindu-se ca pretext campania de defascizare a tari
i (impusa de Aliati). n aceasta perioada de nceput, retinerile de persoane erau ef
ectuate de catre diferite garzi muncitoresti sau cetatenesti , iar opozantii erau anc
hetati si ncarcerati fara nici un proces1. n perioada 1945-1947, P.C.R. a trecut l
a o campanie de atacuri fatise mpotriva principalelor partide politice, dorind di
screditarea si compromiterea liderilor de marca ai opozitiei. Tinta principala a
noului regim au constituit-o P.N.T. si Iuliu Maniu, partid si lider spre care s
e ndreptau sperantele majoritatii romnilor, inclusiv ale celor din alte formatiuni
politice2. De acest aspect erau nsa pe deplin constiente si organele de represiu
ne3. Toate acestea, la care s-au adaugat trucarea grosolana a alegerilor din 194
6 si arestarile continue ale unor fruntasi politici din opozitie, au condus la d
ebusolarea ntregii societati romnesti, dar n special a vechii elite politice, surpr
insa nepregatita n fata valului fara precedent de teroare care se napustise asupr
a ei. n fata acestei situatii, o parte a membrilor de vrf ai clasei politice a ale
s calea emigrarii, legale sau ilegale, n Occident, unde a constituit diferite org
anisme ndreptate contra regimului comunist din Romnia. Alti membri ai partidelor p
olitice au avut diverse roluri n constituirea unor grupuri de rezistenta n interio
r, cum ar fi: Haiducii lui Avram Iancu , Sumanele Negre , Graiul Sngelui etc. Aceste ult
me organizatii au fost nsa puternic infiltrate de serviciile secrete ale noii put
eri, care au folosit activitatea acestora si procesele aferente ca un nou mijloc
de compromitere a partidelor
1
ntr-o Nota telefonica, din 19 martie 1945, trimisa de Inspectoratul Regional de
Politie Timisoara, se precizeaza: Comisariatul de Politie Petrosani raporteaza ca
n ziua de 17 martie 1945 organizatiile F.N.D. din acel oras au arestat la Petros
ani 18 persoane, iar pe Valea Jiului 50 persoane, ca fasciste si legionare, care
au fost adunate la sediile organizatiunii F.N.D. . Fiind sesizat de acest aspect,
Teohari Georgescu a dispus ca persoanele arestate sa fie predate organelor polit
ienesti pentru cercetare . Cu toate acestea, Comisariatul de Politie Petrosani rap
orta a doua zi urmatoarele: nici pna astazi, ora raportului, nu s-a putut intra la
cercetarea n fond a celor 14 persoane presupuse legionari si fascisti retinuti d
e catre garda cetateneasca Petrosani si predati noua n ziua de 18 martie a.c. n se
nsul Ordinului d-lui ministru al Afacerilor Interne Teohari Georgescu. Motivul ntr
zierii este faptul ca nici pna n prezent garda cetateneasca nu a prezentat probele
vinovatiei celor retinuti, cernd ziua de 21 martie 1945 ca ultim termen al admin
istrarii acestora (Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securit
atii n continuare se va cita A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 204, vol. 1
, f. 14). 2 Spre exemplu, Alexandra Pop, viitoare membra a grupului lui Dabija,
desi facea parte din Miscarea Legionara, motiv pentru care n anul 1941 fusese obl
igata sa paraseasca liceul din Blaj pe care l urma, n timpul alegerilor din 1946 a
facut o propaganda intensa n favoarea P.N.T. n com. Bistra, fiind constienta de f
aptul ca doar acest partid putea sa se opuna P.C.R. pe cale electorala. 3 ntr-un
bilant al Sigurantei din 23 august 1947 se specifica: am urmarit actiunea politic
a sub toate aspectele, concentrndu-ne vigilenta asupra P.N.T., n jurul caruia am a
preciat ca s-a polarizat actiunea subversiva (Marius Oprea, Nasterea Securitatii,
n Analele Sighet , nr. 6, Anul 1948
institutionalizarea comunismului, Fundatia Acad
emia Civica, Bucuresti, 1998, p. 297).
8
politice din opozitie. n acea perioada, Silviu Brucan i numea pe membrii organizat
iilor de mai sus drept strigoi repudiati cu dezgust de poporul nostru 4. Trebuie am
intit nsa faptul ca aderenta populatiei la grupurile de rezistenta constituite n p
erioada 1945-1947 a fost limitata, aceasta neavnd amploarea de mai trziu. Cu preca
dere taranimea, care ulterior va juca un rol deosebit de important, a avut un ap
ort redus n aceasta prima faza a rezistentei anticomuniste. Motivatia rezida n fap
tul ca pna n acel moment aceasta categorie sociala nca nu fusese afectata foarte ta
re de masurile luate de noul regim. Mai mult, nu putini locuitori ai satelor ben
eficiasera de pe urma reformei agrare, cnd primisera mici suprafete de pamnt, ceea
ce i-a determinat sa fie, daca nu favorabili, oricum nu ostili fatis noii puter

i. Nu putem omite nici o oarecare obisnuinta a societatii cu dictatura, deoarece nc

epnd din 1938 Romnia s-a aflat sub trei regimuri de autoritate. Populatia, afectat
a si de desfasurarea razboiului, nu reactiona cu virulenta la abuzurile si ngradi
rile libertatii, pe care le percepea ca pe ceva aproape cotidian (spre exemplu,
P.N.T. s-a aflat oficial n afara legii nca din 1938). Treptat, nsa, odata cu intens
ificarea masurilor represive, si mai ales dupa arestarea lui Iuliu Maniu, cel ma
i respectat om politic din tara, cu interzicerea partidelor politice si desfiint
area Bisericii Greco-Catolice, la care se adauga si spectrul iminentei colectivi
zari, sentimentele anticomuniste ale populatiei au crescut n amploare, lund n multe
zone forma mpotrivirii armate. Spre deosebire de pozitia ferm ostila n raport cu
P.N.T. si P.N.L., atitudinea P.C.R. fata de legionari a fost putin diferita, n pr
imii ani noua putere ezitnd sa se opuna categoric acestora5 si chiar atragndu-i n p
ropriile rnduri n cursul procesului de consolidare. Campaniile de retinere pe scar
a larga a legionarilor, care au debutat n noaptea de 14/15 mai 19486, au avut nsa
si un efect contrar. Astfel, cei care au reusit sa scape de arestare s-au refugi
at n munti, unde au format puternice grupuri de rezistenta, dintre care le aminti
m pe cele conduse de Ion Gavrila-Ogoranu7, Leon Susman, Spiru Blanaru, Vasile Po
psa8 s.a. De
4 Silviu Brucan, R
azboinicii fara de patrie, n Scnteia , 28 iunie 1946, p. 1. 5 ntr-un material document
ar referitor la grupurile de rezistenta, ntocmit de Siguranta la 7 mai 1948, se p
reciza: Dat fiind faptul ca din rezultatele obtinute pna acum reiese clar particip
area activa a Miscarii Legionare n curs de reorganizare, se impune revizuirea ati
tudinii de pna acum fata de ea. Pna n prezent, respectnd linia fixata, s-a evitat a
se lua masuri contra acestei miscari (A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 31
, f. 50). 6 ntr-o conferinta tinuta la Ministerul Afacerilor Interne, la 18 mai 1
948, Teohari Georgescu, justificnd pactul cu legionarii, afirma ca s-a considerat
ca nu era potrivit sa se duca lupta mpotriva tuturor dusmanilor deodata , dar ca nce
pnd din acel moment discutii cu unii legionari care ar pretinde ca sunt cuminti nu
facem. Nu mai credem pe nimeni. Trebuie sa terminam si cu dusmanul acesta si sa
fim fara mila, pentru a nu-i da nici o posibilitate de manevra . Pentru procesulverbal al conferintei a se consulta Florica Dobre (coord.), Florian Banu, Cameli
a Duica, Silviu B. Moldovan, Elis Neagoe-Plesa, Liviu Taranu (eds.), Bande, bandi
ti si eroi . Grupurile de rezistenta si Securitatea (1948-1968). Documente, Editur
a Enciclopedica, Bucuresti, 2003, p. 45. 7 Ion Gavrila-Ogoranu, Brazii se frng, d
ar nu se ndoiesc, vol. I-II, Editura Marineasa, Timisoara, 1993-1995, si vol. IV,
Editura Mesagerul de Fagaras, Fagaras, 2004. 8 Despre activitatea n rezistenta a
fratilor Popsa a se vedea pe larg n Camelia Ivan Duica, Rezistenta anticomunista
din Maramures. Gruparea Popsa. 1948-1949, Institutul National pentru Studiul