Sunteți pe pagina 1din 4

Rapita

Importanta
Utilizare in ind. alimentara pt. obtinerea uleiului si a margarinei;
Sursa de biocombustibil biodiselul;
Agrotehnic ca excelenta planta premergatoare pentru majoritatea culturilor datorita:
-perioadei scurte de vegetatie;
-particularitatii de a lasa solul curat de buruieni;
-excelent ingrasamint verde si dezinfectant al solului;
Sursa de furaj pentru animale atat ca planta verde cel mai timpuriu furaj verde, cat si ca
srot, in urma extractiei uleiului. Srotul contine cca. 90% SU, 35% PB si are o energie
metabolizabila de 1790 kcal/kg furaj;
Aparitia PMG cu rezistenta la erbicide a dat amploare acestei culturi datorita tehnologiei
mult simplificata;
Aparitia soiurilor libere de ac. erucic de tip 00 sau 000 au sporit utilizarile in ind.
alimentara;
paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii ;
buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna, deoarece rapita se recolteaza
timpuriu;
este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha):
DATE PRIVIND SUPRAFATA CULTIVAT I DINAMICA PRODUCTIEI
(perioada 1995-2008)
Specificare

UM

Suprafata

mii ha 0,3 68,4 87,8

1995 2000 2005 2006 2007


110,1 340,6

Productie medie kg/ha 1178 1113 1681,0 1590,0 1035,0


Productie totala mii t 0,4 76,1 147,6 175,1 352,7
1995-2006 date din Anuarul Statistic al Romniei
2007 Date operative transmise de ctre DADR judeene i AGR 2B

Sustinerea productiei
- pentru anul 2008:
- 39,0 lei/ha (subvenionarea cu un leu/litru de motorin utilizat pentru lucrrile mecanice de
nfiinare a culturilor agricole de primvar, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru
cantitatea de 39,0 litri/ha);
- sprijin din Fondurile Europene ce se vor acorda prin APIA:
- 60,5 /ha plata unica pe suprafa( SAPS);
- 47,1 /ha, pli naionale directe complementare (PNDC);
- 45,0 /ha, plati pentru culturi energetice.
SITUATIA PRIVIND IMPORTUL SI EXPORTUL
SPECIFICARE IMPORT ( mii tone) EXPORT ( mii tone)

RAPITA ULEI

2005 2006 2007

2005

0,7

111,7 130,9 279,1

4,7

9,7

2006

2007

Rspandire
o Pe continente ierarhia se prezinta astfel: America, Asia, Europa;
o In Europa intre tarile mari cultivatoare se afla ,Germania, Franta, Polonia.
Sistematica
Rapita apartine fam. Brassicaceae, genului Brassica, ce cuprinde 34 de specii. Ca
plante oleaginoase se cultiva doua specii:
Rapita Colza rapita mare, Brassica napus L. ssp. Oleifera cu 2 forme
- Brassica napus oleifera var. biennis forma de toamna mai viguroasa, mai productiv, si
cu un continut mai mare de ulei;
- Brassica napus oleifera var. annuua forma de primvar.
Rapita Naveta rapita mica, Brassica rapa L. ssp. Oleifera cu 2 forme:
- Brassica rapa oleifera var autumnalis, cu forme de toamna;
- Brassica rapa oleifera var. annuua, cu forme de primavar.
Soiurile de toamna se caracterizeaza printr-o capacitate de productie mai mare de cca.
2600 3400 kg semine/ha si rezistenta la boli. Soiurile de primavara prezinta precocitate
si continut foarte ridicat in ulei a semintelor dar si inconveniente precum, productii mai
mici de seminte, rezistenta scazuta la variatiile de temperature din primavara, costuri mai
mari de productie.
De data mai recenta se utilizeaza mai mult hibrizi in cultura acestei specii.
Cerintele fata de clima si sol
T0 Rapita de toamna necesita pana la maturitatea deplina cca. 2300 25000C iar formele de
primavara au nevoie de un necesar termic mai mic cu 600 7500C.
T min de germinatie este de 1 -20 C. Semanata in epoca optima rezista p.la -15 C fara strat de
zapada si pana la -25 C cu strat de zapada. Rapita de primavara rezista pana la -2, -3 C iar
brumele tarzii de primavara aparute in faza de imbobocire pot compromite cultura.
U Rapita este pretentiosa fata de umiditate si suporta greu perioadele de seceta. Favorabile
sunt zonele unde nivelul pluviometric ajunge la 450 650 mm. Cerinte mai mari necesita
primavara, datorita dezvoltarii intese in aceasta perioada a ambelor forme, dar si in
perioada infloritului si formarii fructelor.
Sol Rapita are cerinte ridicate, preferand solurile profounde, cu textura mijlocie, bogate in
humus, cu reactie (pH) neutra sau usor alcalina. Asa sunt solurile aluvionare,
cernoziomurile.
Zonele ecologice de cultura a rapitei in Romania
Zona I cuprinde partea de E si V, Pod. Transilvaniei.
Zona a-II-a cuprinde Campia de S a tarii, unde rapita se cultiva in regim irigat.
In zona Clujului, cultura de rapita se poate instala pn la altitudini de 250 500m.
Tehnologia de cultura

Rotatia
- se recomanda sa urmeze dupa culturi care elibereaza terenul devreme permitand o buna
pregatire si acumularea unei rezerve cat mai mari de apa;
-monocultura nu este recomandata, iar revenirea pe aceeiasi sola se va face dupa min. 3 ani;
-este f. sensibila la efectul remanent al unor erbicide (ex. triazinice) ;
-este o excelenta premergatoare.
Ferilizarea
-este o mare consumatoare de subst. nutritive avand un consum specific de 50 kg N, 60 kg
P2O5, 50 kg K2O / t de seminte si productie secundara;
Organica utilizeaza:
gunoiul de grajd in doze de 20 -30 t/ha aplicat sub aratura insa preferabil culturei
premergatoare (per. scurta de vegetatie, s.a. );
gulle-ul aplicat toamna inainte de intrarea in iarna a plantelor prin administrarea a 30
m3 gulle de taurine sau 20 m3 de suine, impreuna cu 80 kg N/ha.
Minerala
- cu N se realizeaza cu doze de 90 130 kg/ha, recomandabil fractionat;
-cu P se realizeaza in doze de 60 80 kg/ha, aplicat sub aratura sau la semanat.
Administrat cu N potenteaza productia. Carenta in P determina cresterea % de celuloza si
scaderea % de proteina.
-cu K are rol important in acumularea uleiului in seminte, creste rezistenta plantelor la
iernare si boli. Dozele variaza intre 60 150 kg/ha.
Amendarea se impune obligatoriu pe solurile acide.
Lucrarile solului
Aratura de vara se execut imediat dupa recoltarea plantei premergatoare la o adancime
de 18 20 cm;
-mentinerea ei curat de buruieni;
Pregatirea patului germinativ presupune o buna nivelare si maruntire avind in vedere
dimensiunile mici ale semintei.
Samanta si semanatul
-samanta sa aiba indicii de calitate de min. 85% germinatie si 95% puritate si sa
corespunda ca soi sau hibrid zonei unde urmeaza sa fie cultivat;
- masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 61-68
- masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 3,5- 5,6
- sa provina din recolta anului insamantarii, deoarece dupa trei ani de la recoltare, isi
pierde germinatia
Soiurile utilizate :
Toamn : Amor, Astra, Capitol, Colvert, Dolomit, Madora, Orlando, Praska, Triumf,
Valesca, Wotan;
Primvar : Bolero, Cyclone, Star;
Epoca de semanat sf. lunii august inceputul lunii septembrie pt. rapita de toamna sau
in prima urgenta ( sf. martie inceput de aprilie) pt. rapita de primavara.
Densitatea optima 150 200 bg/m2 care asigur o densitate la recoltare de 80100pl./mp; Norma de semanat variaza intre 7 15 kg/ha.

Adincimea de semanat 2 -3 cm; Distanta intre rinduri 12,5 25 cm.


Lucrarile de ingrijire
Tavalugirea pt. un contact mai bun al semintelor mici cu solul.
Combaterea buruienilor preventiv si curativ ( erbicide )
Combat. daunatorilor si bolilor - preventiv si curativ unul dintre cei mai periculosi
daunatori al acestei culturi este puricele de pamant (combaterea cu insecticide) ;
Irigarea se impune obligatoriu pentru rapita de toamna dupa semanat, in zonele de sud.
Recoltarea se realizeaza cand semintele s-au brunificat iar umiditatea lor a ajuns la 16
18%. Recoltarea directa la aceasta umiditate poate ridica probleme la uscare fapt pentru
care se recomanda uscarea in depozite pana la umiditatea de 10%.
-se poate recolta i in doua faze, taierea plantelor in faza de coacere in parga lasarea
pana la uscare completa- treierare cu combina , la o umiditate de 12-14%.
Productiile medii realizabile sunt de 2500 kg seminte/ha, echivalentul a 1000 kg ulei/ ha.
- conditii minime de calitate pentru rapita, conforme planului de gradare stabilit prin
Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum ( Manualul de gradare):
-contiunut de ulei in seminte 43%;
-pentru rapita exista o singura clasa, care are alocate doua grade-caracteristici
organoleptice :aspect, gust, miros, specifice produsului sanatos-corpuri straine, % max. 510.