PT Parte Scrisa

Proiect nr.
: 408/2015
Faza: DTAC+PT
FOAIE DE CAPAT
BENEFICIAR:
SPITALUL CLINIC MUNICIPAL Dr. GAVRIL

CURTEANU
Str. Corneliu Coposu nr.12, mun. Oradea, jud. Bihor
INVESTIIA:
REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI

DE POMPE PSI SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
pe str. Izvorului, nr. 58, mun. Oradea, jud. Bihor
PROIECTANT:
S.C. LOGITERM S.R.L.

ing. Bogdan NEGREA
Oradea - 2015
FISA DE RESPONSABILITATI
Sef Proiect
Ing. Bogdan NEGREA
Proiectat instalatii hidraulice

Proiectat
Ing. Bogdan NEGREA
Desenat
Ing. Bogdan NEGREA
Proiectat instalatii electrice

Proiectat
Ing. Laviniu LEUCE
Desenat
Ing. Laviniu LEUCE
2|P age
3. B O R D E R O U
S\PIESE SCRISE
DTAC+PT\01
FOAIE DE CAPAT
DTAC+PT\02
FISA DE RESPONSABILITATI
DTAC+PT\03
BORDEROU
DTAC+PT\04
MEMORIU TEHNIC
DTAC+PT\05
CERINE I CRITERII DE PERFORMAN
DTAC+PT\06
STANDARDE SI NORMATIVE
DTAC+PT\07
PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII PE FAZE DETERMINANTE
DTAC+PT\08
CAIET DE SARCINI
DTAC+PT\09
BREVIAR DE CALCUL.
CALCULUL NECESARULUI DE APA MENAJERA
CALCULUL NECESARULUI DE APA PENTRU INSTALATIA DE STINS
INCENDIU,
FORMULAR F5 - FISE TEHNICE UTILAJE
D\PIESE DESENATE
DTAC+PT\IS01
DTAC+PT\IS02
DTAC+PT\IS03
DTAC+PT\IS04
DTAC+PT\IE01
DTAC+PT\IE02
DTAC+PT\IE03
PLAN DE SITUATIE
PLAN GRUP POMPARE SI REZERVA DE INCENDIU
VEDERE GRUP POMPARE SI REZERVA DE INCENDIU
VEDERE GRUP POMPARE INCENDIU. DETALIU
PLAN INSTALATII ELECTRICE
SCHEMA ELECTRICA MONOFILARA TE -CT
SCHEMA DE COMANDA A TE-CT
3|P age
4. MEMORIU TEHNIC
DATE GENERALE
Prezenta documentaie are ca obiect stabilirea soluiilor tehnice i condiiilor de realizare a instalaiilor din
statia de pompare pentru alimentare cu apa rece si a instalatiilor pentru stingerea incendiilor, pentru
lucrarea " Reabilitarea rezervei de apa si a circuitului de pompe PSI sectia de Pneumoftiziologie, realizat
pe str. Izvorului , nr. 58, in municipiul Oradea, beneficiar fiind Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril
Curteanu, str. Corneliu Coposu nr 12, mun. ORADEA , jud. BIHOR.
ntocmit n urma studierii cerinelor din tema de proiectare naintat de ctre beneficiar, proiectul de
respect normele i standardele n vigoare, astfel nct s fie asigurate conditiile i nivelurile de
performan necesare.
Premisa esenial a proiectului este de a asigura utilitile necesare, concomitent cu exigenele obligatorii,
adoptnd soluii tehnice n urma crora s rezulte instalaii performante, fiabile i condiii superioare de
utilizare, concomitent cu un efort investiional minim.
4.1 INSTALATII SANITARE. ALIMENTARE CU APA RECE POTABILA
4.1.1 SOLUTIILE PROIECTULUI
La ntocmirea proiectului au fost respectate prevederile i recomandrile NORMATIVULUI PRIVIND
PROIECTAREA EXECUTIA I EXPLOATAREA INSTALAIILOR SANITARE AFERENTE CLADIRILOR, indicativ I 92013, cat si NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCIILOR, Partea a II-a - INSTALAII
DE STINGERE, Indicativ P118/2 2013
4.1.2 PRINCIPIUL DE DISTRIBUTIE A APEI RECI
Prezentul proiect stabilete soluiile tehnice i condiiile de realizare a instalaiilor aferente grupului de
pompare si rezervei de apa, de la punctul de racord, pn la punctul de distributie la iesirea din camera de
pompare .
Apa rece menajera este asigurata de la reteaua de alimentare din zona , fiind racordata la aceasta prin
intermediul unui camin de bransament in care este montat un contor de apa rece. S-a prevazut de
asemenea un grup de pompare de tip hidrofor pentru perioadele in care alimentarea de la reteaua orasului
este intrerupta.
Datorita Ordinului nr. 914 /2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare este necesara reabilitarea
rezervei de apa existente si nefunctionale in vederea asigurarii continue a necesarului de ap astfel nct s
asigure o rezerv de consum de 1-3 zile amplasate n circuitul general al apei, astfel nct aceasta s fie n
permanen proaspt. S-a optat pentru reabilitarea rezervei de apa existente prin curatarea acesteia la
interior, repararea daca este cazul si montarea unei membrane hidroizolatoare care sa aiba si rolul de
etanseizare. Membrana utilizata va avea cerfificat de conformitate pentru utilizarea acesteia in circuitul
potabil. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau msuri pentru respectarea condiiilor
igienicosanitare n vederea evitarii contaminrii apei potabile.
Alimenatarea rezervorului se va face automat de la reteaua orasului prin intermediul a doua robinete cu
plutitor. Astfel apa consumata se va inlocui in permanenta cu apa proapspata In cazul in care sistemul
grupului hidrofor este nefunctional reteaua de alimentare de la oras se va putea utiliza pe direct prin bypassul existent in spatiul tehnic.
Grupul de pompare a fost ales pe baza necesarului de apa rece penrtu asigurarea debitului maxim orar si
presiunii de utilizare conform breviarului de calcul de mai jos:
BREVIAR DE CALCUL PENTRU NECESARUL DE APA POTABILA
a) debitul zilnic mediu de ap rece
m
Q n zi med = 1 x ( N (i) x q sp (i) )
1000
i=1
Unde
N(i) = numrul de utilizatori consumatori fizici de ap sau uniti specifice
de produs pentru care se folosete apa.
4|P age
Qs(i) =
debit specific: cantitatea medie zilnic de ap necesar unui consumator pentru o

activitate normal. Se determin conform STAS 1478-90
b) debitul zilnic maxim de ap rece

m
Q n zi max = 1 ( N (i) x q sp (i) x K zi (i) )
1000 i=1
Unde K zi = coeficientul de uniformitate zilnic
K zi = 1,15
c) debitul orar maxim de ap rece
Se consider o funcionare de 24 ore/zi.
m
Q n o max = 1 1 ( N (i) x q sp (i) x K zi (i) x Ko (i) )
24 1000 i=1
Unde
NR. CRT.
K o = coeficientul de neuniformitate orar

Ko = 2.8
DESTINATIA CLADIRII
NR.
PERSOANE
NECESAR SPECIFIC(L/OM ZI)

APA RECE
PACIENTI
220
235
PERSONAL
200
20
VIZITATORI
250
a)
b)
c)
DEBITUL ZILNIC MEDIU DE APA RECE

DEBITUL ZILNIC MAXIM DE APA RECE
DEBITUL ORAR MAXIM DE APA RECE
Qn zi med =
Qn zi max =
Qn o max =
54,950
63,19
11,06
mc/zi
mc/zi
mc/h
Grupul de pompare ales este format din doua pompe avand punctul de functionare ales la Q=5 l/s ( 18
m3/h) si H= 50 mCA. Acesta va avea o rezerva de cel putin 20 % in ceea ce priveste parametrii functionali
pentru putea acoperii eventualele cresteri ale debitului sau presiunii in anumite perioade de fucntionare,
sau la o eventuala extindere a sistemului de distributie.
Grupul de pompare va fi complet echipat cu colector, distribuitor, armaturi de inchidere si retinere,
presostate, manometre, vas de expansiune inchis cu membrana, tablou de comanda, etc.
Alimentarea electrica se va face de la tabloul nou proiectat in spatiul tehnic.
Pornirea si oprirea acestuia se va face automat in functie de presiunea citita de catre presostatul cu care
este echipat.
Rezerva de apa este suficienta pentru aprox 3 zile de functionare la debitul mediu de apa rece conform
breviarului de mai sus.
Periodic se vor efectua probe in ceea ce priveste potabilitatea apei din rezervor, mai ales in cazul in care
consumul de apa este mai scazut , pentru a se putea prevenii eventualele imbolnari ce pot aparea la
consumul unei ape ce a stangnat mai mult decat este permis in rezerva.
In caz de incendiu grupul de pompare pentru alimentarea cu apa rece se va opri manual din statia de
pompare si se va porni grupul de pompare de incendiu.
5|P age
4.2 INSTALAII SANITARE. INSTALATII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

La ntocmirea proiectului au fost respectate prevederile i recomandrile NORMATIVULUI PRIVIND
PROIECTAREA EXECUTIA I EXPLOATAREA INSTALAIILOR SANITARE AFERENTE CLADIRILOR, indicativ I 92013, cat si NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCIILOR, Partea a II-a - INSTALAII
DE STINGERE, Indicativ P118/2 2013, cat si datele din comanda beneficiarului.
Conform datelor primite de la beneficiar imobilele din incinta au urmatoarele caracteristici:
Cladirea/regim
Aria
Volumul
NIVEL
DE RISC DE INCENDIU
inaltime
STABILITATE
LA
FOC (GRF)
Pavilionul 1/ D+P+E Ac=1429,53 m2
V= Aprox 14870 m3 GR III
Risc mic
2
Pavilionul 2/ P
Ac=154,02 m
V=1232,16 m3 m3
GR I
Risc mijlociu
2
3
Pavilionul 3/ P
Ac=107,48 m
V=859,84 m
GR I
Risc mic
Pavilionul 4/ P+1
Ac=247,20 m2
V=1483,20 m3
GR I
Risc mic
2
3
Punctul termic/ P
Ac=50,10 m
V=469,96 m
GR II
Risc mic
Centrala termica/ P Ac=28,83 m2
V=200,40 m3
GR II
Risc mijlociu
2
3
Birouri/ P+1
AC=120,74 m
V=845,18 m
GR I
Risc mijlociu
Pivnite / S
Ac=90,88 m2
V=227,20 m3
Ateliere/ P
Ac=145,38 m2
V=654,21 m3
GR III
Risc mare
2
Magazii
Ac=28.83 m
V = 86,49 m3
GR IV
Risc mare
Alegerea sistemului de stingere si a debitelor de calcul este dat de catre Pavilionul 1/ D+P+E
avand :
Ac=1429,53 m2 ; Nivelul de stabilitate la incendiu: - III - ; Volumul cladirii in jur de 14870 mc, Tipul cladirii =
cladire mixta, administativ (birourile), sanatate (cabinet medical), avand un compartiment de incendiu,
Clasa de importanta = II ; Categorie de importanta = B
Conform art. 4.1 alin c din Partea a II-a - Instalatii de stingere", indicativ P 118/2-2013 i scenariului de
incendiu este necesara echiparea tehnica a cladirii pentru stingerea unui incendiu cu hidrani interiori.
Acestia vor avea doua jeturi in functionare simultana cu debitul de 2.1 l/s fiecare conform anexa 3 ;
- pentru stingerea unui incendiu de la hidrani exteriori , la o cladire mixta civila administativ (birourile),
sanatate (cabinet medical la un compartiment de incendiu NSI III, cu un volum cuprins intre 10001 pana la
15000 m 3 este necesar un debit de ap de 15 l/s.
4.2.2 Hidranti interiori
Instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se compune dintr-o reea de conducte din oel zincat cu la
care sunt racordai hidranii de incendiu. Robinetii de separatie pe reteaua de distributie vor fi blocati pe
pozitia normal deschis. Acestia nu fac obiectul prezentei teme de proiectare.
Alimentarea hidranilor interiori se face de la reteua comuna existenta in cadrul complexului. Acestia vor
avea prevazuti in punctele superioare, legaturi la consumatori pentru a se evita stagnarea apei in coloanele
din care sunt alimentati.
4.2.3 Hidranti exteriori
Pentru stingerea unui incendiu de la hidrani exteriori , la o cladire mixta civila administativ (birourile),
sanatate (cabinet medical), la un compartiment de incendiu NSI III, cu un volum cuprins intre 10001 pana la
Debitul de stingere este asigurat de la hidranti de incendiu exteriori supraterani Dn 80 dubli (standarde de
referin SR EN 14384 sau SR EN 14339) in numar de 2 buc racordati la reteaua de distributie. Jeturile de
ap realizate cu ajutorul hidranilor de incendiu exteriori trebuie s ating toate punctele cldirilor
(obiectivelor) protejate, considernd raza de aciune a hidranilor n funciune cu lungimea furtunului de
maximum 120 m la reelele de alimentare cu ap la care presiunea asigur lucrul direct de la hidrani.
Acestia vor avea asigurati la baza lor o presiune de min 0.7 bar si un debit specific de 10 l/ s. Presiunea
minim la hidranii de incendiu exteriori de la care se intervine direct pentru stingere, trebuie s asigure
realizarea de jeturi compacte de minimum 10 m lungime, eava de refulare acionnd n toate punctele,
cele mai nalte i cele mai deprtate ale acoperiului cu debitul de 10 l/s. Hidrantii exteriori vor fi de tip
6|P age
suprateran si se racordeaza tuburile de refulare STAS 2164-94 sau motopompele unitatilor de pompieri,
pentru alimentare cu apa la stingerea incendiilor.
Deschiderea si inchiderea hidrantului trebuie se realizeaza cu ajutorul cheii pentru racorduri. Inchiderea
hidrantului se face prin rotirea cheii spre dreapta (in sensul rotirii acelor de ceasornice). Sensul de rotatie
pentru manevrele de deschidere si inchidere este marcat pe hidrant cu sageata si litere. Hidrantul este
prevazut cu un dispozitiv de golire care se deschide automat la inchiderea hidrantului si se inchide tot
automat la deschiderea acestuia. Partea supraterana a hidrantului se protejeaza la exterior prin vopsire cu
o vopsea rezistenta la actiunea apei si a intemperiilor.Partea subterana si suprafetele interioare ale
pieselor care vin in contact cu apa se vopsesc cu o vopsea rezistenta la actiunea apei si la coroziune.Partea
supraterana a hidrantului se protejeaza la exterior prin vopsire cu o vopsea rezistenta la actiunea apei si a
intemperiilor.
Hidrantii de incendiu exteriori, se amplaseaza la o distanta de minimum 5 m de zidul cladirilor pe care le
protejeaza i la 15 m de obiectele care radiaza intens caldura n caz de incendiu.
Hidranii de incendiu exteriori se doteaz cu accesorii pentru trecerea apei n funcie de scenariul de
securitate la incendiu pentru situaiile cele mai defavorabile.
Schema de alimentare cu ap a instalaiilor exterioare de stins incendiu este cu hidrani exteriori alimentai
din conducta unic de distribuie, realizat din eav de polietilana de inalta densitate PEHD100, SDR11,
Pn16bar, Dn110 mm. mbinarea ntre ele a conductelor, a coturilor i teurilor se va face prin sudur cap la
cap (termofuziune) sau prin electrofuziune. S-au prevazut de asemenea vane de sectorizare sigilate in
pozitia normal deschis pentru posibilitatea de izolare pe tronsoane, in caz de avarie.
Toate conductele de ap exterioare se monteaz la o adncime de 125cm sub cota terenului amenajat, ntrun pat de nisip. La toate eventualele intersecii cu conducta de gaz, gazul va fi poziionat deasupra.
Nu se admite trecerea reelelor exterioare de alimentare cu ap pentru stingerea incendiului neprotejate
corespunzator, prin cldiri, subsoluri tehnice, precum i prin canale de conducte, cabluri etc. care prezint
pericol de incendiu sau explozie.
4.2.4 Grup de pompare i rezerva de incendiu
Conform normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a - Instalatii de stingere",
indicativ P118/2-2013 si scenariului de incendiu pentru alimentarea hidrantilor de incendiu interiori si
exteriori este necesara o rezerva de apa cu volumul util de min 165 mc , astfel se va reabilita rezerva de
apa proprie existenta si a fost marita capacitatea acesteia de la volumul util de 150 mc prin ridicarea
punctului de preaplin cu aproximativ 50 cm.
Grupul de pompare necesar pentru alimentarea cu apa a sistemului de stingere este format din doua
electropompe:Una alimentata electric cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=54 mCA, o pompa diesel
de rezerva cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=45 mCA. S-a optat pentru varianta de rezerva cu
pompa diesel deoarece nu exista in jurul statiei de pompare posibilitatea de amplasare a unui generator
electric.
Grupul de pompare va fi complet echipat cu colector, distribuitor, armaturi de inchidere si retinere,
presostate, manometre, vas de expansiune inchis cu membrana, tablou de comanda, etc.
Pompele de incendiu se monteaz astfel nct nivelul rezervei de ap pentru incendiu s fie mai sus dect
partea superioar a corpului pompei (pomp necat min 2/3 din inaltimea maxima a apei si axul pompei)
si fixate pe un postament din beton. Conductele de legtur ntre pompe i rezervor nu se monteaz
deasupra nivelului rezervei de ap pentru incendiu.
n conformitate cu normele se recomand ca grupurile de pompare antiincendiu s fie instalate innecat
respectnd urmtoarele condiii:
cel puin dou treimi din volumul efectiv al rezervei de apa s se afle deasupra nivelului axei pompei de
serviciu,
nivelul minim al apei din rezervorul de aspiraie s se afle la maxim 2 metri sub nivelul axei pompei.
Pompele de incendiu sunt acionate automat i/sau manual. Conform art 13.8 alin a) este permisa pornirea
manuala, din staia de pompare, n cazul pompelor de incendiu prevzute s lucreze independent de
presiunea din hidrofor. Pentru pornirea acesteia sunt necesare manevrarea a doua robinete , primul care
va izola grupul de pompare pentru apa rece potabile(grupul hidrofor) si al doilea va fi de deschidere a
racordului de refulare a grupului de pompare pentru incendiu, timpul de actionare fiind mai mic de 5 min.
7|P age
Pornirea pompelor de incendiu se va face cel mai trziu n 5 minute de la darea semnalului de alarm, n
caz de incendiu.
Intrarea in functiune dupa pornire se va face automat. Intrarea pompelor n funciune succesiv se asigur
temporizat, n cazul staiilor de pompare cu mai multe agregate, pentru a se evita suprasarcinile i
declanarea aparaturii de protecie, conform instruciunilor de funcionare. Oprirea pompelor la
terminarea incendiului se face doar manual din staia de pompare . Se admite oprirea automat a
pompelor numai n cazul lipsei de ap. Pornirea si oprirea acestora se va semnaliza acustic si optic .
Pentru ncercarea periodic a pompelor de incendiu nu s-a asigurat posibilitatea ntoarcerii apei n rezervor
deoarece rezerva este utilizata si in scop potabil.
S-a prevazut o conducta de aspiraie - tip colector - prevzut cu cel dou sorburi, calculate fiecare pentru
ntregul debit teoretic n caz de incendiu i astfel realizate nct, n cazul unei avarii la elementele
componente, s se asigure funcionarea instalaiei la parametrii proiectai. Sorburile -atat cele pentru
aspiratia pompelor cat si cele pentru racordurile PSI- se vor monta la cota cea mai joasa a rezervorului.
Alimentarea cu energie electric a pompelor i a robinetelor de incendiu se face n conformitate cu
Normativul I7 sau o alt reglementare tehnic echivalent aplicabil. Aparatele de automatizare i
comand, precum i tablourile electrice se protejeaz mpotriva umiditii, fie prin amplasarea n ncperi
uscate la temperatura indicat de productor, fie prin montarea n cutii (dulapuri) capsulate.
n scopul supravegherii permanente a alimentrii normale cu ap a rezervoarelor se prevd instalaii
pentru semnalizare optic i acustic a nivelului rezervei de incendiu(senzori de nivel), care s permit, n
caz de necesitate, luarea msurilor de utilizare a rezervei de incendiu n regim de avarii, stabilite prin
instruciunile de exploatare (nlturarea avariilor n timp util, restrngerea sau suprimarea unor consumuri,
ntrirea regimului de supraveghere etc.)
Rezerva de incendiu/de ap se prevede cu indicatoare de nivel, vizibile de la nivelul solului i cu sisteme
pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de ap de incendiu.
S-a prevazut alimentarea cu ap directa din rezerva de incendiu prin intermediul unui racord PSI a
pompelor mobile de intervenie n caz de incendiu. Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu
din bazine sau rezervoare exterioare, precum i punctele de staionare a pompelor sunt amplasate la
minimum 10 m de cldirile cu nivel de stabilitate la incendiu I II. Racordurile fixe ale autovehiculelor de
intervenie la punctul de alimentare cu ap direct din rezervor al conductei de aspiraie trebuie s aib
garnituri de absorbie i racord nfundat, prevzut cu lan i asamblat la racordul fix, pentru a se evita
ptrunderea corpurilor strine n conducta de aspiraie i nfundarea acesteia. Punctele de staionare i
alimentare a pompelor mobile de incendiu direct din rezervoare vor fi marcate cu indicatoare, conform SR
ISO 3864 i meninute libere. Acesta va avea un robinet de inchidere/deschidere amplasat in imediata a
propiere a racordului tip A. intr-un camin deschiderea acestuia facandu-se manual in momentul utilizarii
acestui racord.
Alimentarea cu apa a rezervei de incendiu se va face prin intermediul unor robineti cu plutitor de la
bransamentul de apa rece existent. In caz de avarie sau de scoatere din functiune a rezervorului de
incendiu s-a prevazut un racord direct de la conducta de alimentare cu apa rece pana conducta de plecare
din statia de pompare (pe refularea grupului de pompare).
Durata pentru refacerea rezervei de ap pentru incendiu se va face in 24 ore conform prevederilor din
tabelul 12.19 din normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a - Instalatii de
stingere", indicativ P118/2-2013 pentru - Cladiri civile care nu sunt echipate cu instalatii de stingere cu
sprinklere, fiind necesar un debit de umplere de 1.91 l/s.
Statia de pompare a fost echipata si cu un ventilator de evacuare a caldurii generate la functionarea
grupului de pompare diesel. Racirea acestuia se va face prin intermediul aerului propaspat introdus prin
grila de evacuare care va trebui deschisa in momentul functionarii acestuia.
n timpul funcionrii motopompelor, procesul de ardere aer/motorin genereaz gaze de eapament;
aadar, evacuarea acestora din ncperea mainilor i realizarea conductelor de eapament sunt aspecte cu
o importan deosebit. Tevile de evacuare gaze arse trebuie s fie poziionate n aa fel nct s permit
eliminarea gazelor direct n exterior sau prin intermediul unui cos de fum n funcie de normele n vigoare
n locul de instalare. n orice caz, tevile de eapament trebuie s fie protejate mpotriva intemperiilor.
Evacuarea aerului de ardere la functionarea grupul diesel se va face printr-o tubulatura speciala izolata
direct in afara. Pe aceasta se va prevedea un racord de colectare a condensului rezultata si o toba pentru
limitarea zgomotului produs.
8|P age
Acest lucru creeaz o contrapresiune n colectorul de evacuare al motorului care, dac este de o valoare
prea ridicat, produce dificulti n ieirea gazelor i reduce eficiena motorului sporind, aadar, consumul
de carburant. Dup ce ai adoptat toate precauiile n vederea evacurii fumului de eapament n mod
optimal, este necesar verificarea valorii contrapresiunii la evacuare efectund msurarea acesteia n
urmtoarele condiii de lucru:
cu instalaia de evacuare a fumului n configuraia final
dup o prim perioad de nclzire a motorului
la sarcin plin
la viteza nominal a motorului definit pentru tipul de grup
Valoarea astfel obinut nu trebuie s fie mai mare de valoarea maxim recomandat de constructorii de
motoare; 600 mm de coloan de ap poate fi considerat un parametru indicativ de referin.
Motopompa este dotat cu un bazin de recoltare cu capacitatea egal cu 100% din capacitatea geometric
a rezervorului. Acest dispozitiv previne scurgerea motorinei n caz de spargere sau pierderi ale rezervorului
principal. Rezervorul motopompei este de asemenea dotat cu racord pentru tubul de aerisire ce va fi
direcionat n exteriorul ncperii de instalare
Fiecare electropomp de serviciu este controlat de un panou de comand independent care permite o
citire facilitat a instrumentelor de msur i a semnalelor dintr-un singur punct de observaie.
n conformitate cu norma UNI EN 12845, pe grupurile de pompare antiincendiu trebuie prevzute dou
presostate de comand pentru fiecare pomp de serviciu Funcionalitatea fiecrui presostat n parte
trebuie apoi verificat n mod regulat iar n acest scop panourile de comand sunt dotate cu un dispozitiv
care permite verificarea funcionrii corecte a fiecrui presostat n parte
Dup cum specific norma UNI EN 12845, pe grupurile de pompare antiincendiu se vor dispune dou
butoane protejate de geam pentru pornirea de urgen a motorului diesel; este necesar efectuarea unei
verificri periodice pentru a controla funcionalitatea butoanelor fr a sparge geamul ce le protejeaz (v.
UNI EN 12845 para. 10.9.7.4)
Panoul motopompei este dotat cu dou butoane luminoase destinate s devin active doar n urmtoarele
dou cazuri, conform normei:
dup o pornire automat a motorului urmat de o oprire
dup 6 tentative de pornire nereuite
n caz de urgen i atunci cnd sistemul nu s-a pornit, motorul poate fi pornit direct de baterii i
independent de setrile panoului de comand sau de comenzile presostatelor.
Butoanele care permit aceast funcie sunt dou (unul pentru fiecare baterie) i sunt protejate de o
carcas din plastic transparent.
Conform dispoziiilor normei standard UNI EN 12845, grupurile de pompare trebuie s fie testate la prima
pornire i n timpul controalelor periodice
Pompele de serviciu sunt testate pe rnd, una cte una, punnd selectoarele de funcionare din panoul de
comand al pompei respective pe poziia stabilit pentru test.
Cand presiunea din retea se reduce (deschidere hidranti ) presostatele pornesc automat unul dup altul,
n funcie de urmtoarea succesiune: electropompa pilot(daca exista), electropompa de serviciu i, dac
este necesar, motopompa.
Doar electropompa pilot se oprete n mod automat prin intermediul presostatului la atingerea presiunii
de stop.Pompele de serviciu se pot opri doar n mod manual prin intermediul butonului adecvat de pe
panourile de comand.
Conform dispoziiilor normei standard UNI EN 12845, verificarea periodic a performanelor grupului de
pompare trebuie s fie efectuat n mod regulat de instalatorul sistemului antiincendiu sau de o firm
calificat. Activitile efectuate vor fi documentate ntr-un registru pstrat n incinta locului de instalare.
Fiecare grup este reglat i verificat din fabric nainte de furnizare pentru a garanta performanele optime
ale acestuia. Cu toate acestea, poate fi necesar, n faza de instalare, modificarea reglajelor presostatelor
pentru a adapta mai bine performanele grupului la exigenele practice ale instalaiei i n conformitate cu
norma standard UNI EN 12845.
Pentru electropompe nu este prevzut niciun fel de ntreinere periodic.
Controlul i eventuala nlocuire a prilor supuse uzurii trebuie s fie executate conform procedurii
standard.
9|P age
Pentru motorul diesel, ca pentru toate motoarele endotermice, sunt prevzute intervale periodice de
ntreinere n funcie de orele de funcionare ale motorului sau de timpul scurs de lapunerea n funciune.
De exemplu, menionm controlul periodic al nivelului lichidelor precum uleiul de motor sau lichidul de
rcire.
Pentru toate informaiile relative la ntreinerea motorului diesel, consultai documentaia specific pusa la
dispozitie de catre producator.
Oradea
august 2015
Intocmit,
ing. Bogdan NEGREA
10 | P a g e
4.3 MEMORIU TEHNIC ELECTRICE

La ntocmirea proiectului au fost respectate prevederile i recomandrile NORMATIV PENTRU
PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALAIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000 V CA,
NP-I7-2011.
n cadrul prezentei lucrri au fost cuprinse urmtoarele instalaii electrice:
instalaii electrice de forta
instalatia electrica de iluminat
Alimentarea cu energie electrica a tabloului electric TE-CT se va realiza din firida de distributie
existenta printr-un cablu de tip CYAbY 5x16mmp montat ingropat in pamant la minim 0.8m, protejat cu pat
nisip si folie avertizoare.
Tabloul electric de automatizare al grupului de pompare apa hidranti TA-GP va fi furnizat de
producatorul grupului de pompare. Tabloul electric al grupului de pompare apa hidranti protejeaza
pompele de incendiu impotriva functionarii in gol, la lipsa apa, prin asigurarea opririi automate a acestora.
Aceasta situatie se va semnaliza optic si acustic.
Tabloul electric de automatizare al statiei de hidrofor TA-H va fi furnizat de producatorul statiei
hidrofor.
Instalatia electrica de iluminat din centrala termica este existenta, acum se va realiza doar iluminatul in
zona grupurilor de pompare nou montate si se va realiza iluminatul de securitate pentru interventii in
centrala termica. Instalatia electrica de iluminat nou propusa se va realiza aparent, folosindu-se cabluri de
tip CYY-F 4x1.5mmp montate in jgheab metalic si in tub PVC20mm. Intrerupatorul va fi montat la hm=1.2m
de la nivelul pardoselii finite.
4.3.2 INSTALAII DE PROTECIE CONTRA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE
Se va verifica priza de pamant existenta. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi de maxim
4ohmi(sau maxim 1ohm daca priza de pamant a instalatiei electrice este comuna cu priza de pamant a
instalatiei de paratrasnet). In cazul in care valoarea prizei de pamant este peste valoarea normata, se va
completa cu electrozi si platbanda 40x4 pana valoarea prizei de pamant va scadea sub valoarea normata.
Oradea
august 2015
Intocmit,
ing. Laviniu LEUCE
11 | P a g e
5. CERINE I CRITERII DE PERFORMAN

Conform Legii 10/1995 privind calitatea n construcii, pe toat durata de existen a instalaiilor este
obligatorie asigurarea nivelului de calitate corespunztor cerinelor.
innd cont de specificul instalaiilor, evaluarea performanelor realizat prin proiect este prezentat
sintetic n tabelul de mai jos:
CERINTE
CRITERIUL
A. REZISTEN MECANIC Rezistena la presiunea lichidelor
I STABILITATE
rezistena mecanic a elementelor componente la presiunile care
pot apare n interiorul instalaiei n timpul exploatrii;
Rezistena la temperatur
rezistena mecanic a elementelor componente la variaiile de
temperatur ce se pot produce n exploatare;
asigurarea deplasrii conductelor la dilatare i protejarea trecerii
lor prin perei i planee;
Rezistena la eforturi n exploatare
rezistena mecanic a elementelor accesibile ale instalaiilor la
eforturile mecanice ce se pot produce n exploatare sau
accidental;
Protecia antiseismic
protecia antiseismic a elementelor componente prin
amplasarea i luarea msurilor corespunztoare de stabilitate;
B.
SECURITATEA
LA Comportarea la foc
INCENDIU
combustibilitatea i rezistena la foc a elementelor constitutive s
fie corespunztoare cu cea a elementelor de construcie
strpunse sau pe care se monteaz
Prentmpinarea propagrii incendiilor
prevederea msurilor de izolare corespunztoare pentru
prevenirea propagrii focului ntre niveluri. Pentru cldiri nalte i
foarte nalte, etanrile la trecerile prin perei i planee antifon
se vor realiza cu respectarea cerinelor specifice stabilite de
Normativul P118;
C. IGIENA, SNTATE I Protecia mediului; nepoluarea apelor i a solului
MEDIU
evitarea polurii mediului, respectiv a polurii emisarilor (ape de
suprafa sau subterane) i a contaminrii solului cu apele
provenite din canalizarea cldirilor i a suprafeelor adiacente
(platforme, parcaje) prin asigurarea limitelor de ncrcare cu
poluani impuse prin reglementri specifice;
D.
SIGURANA
N Integrarea instalaiei n construcie
EXPLOATARE
integrarea elementelor de instalaii n cldirea servit prin
respectarea distanelor de montaj fa de elementele de
construcie i dup caz, mascarea acestora;
Aspectul estetic al instalaiei
aspectul estetic al instalaiei n ansamblul i suprafeelor vizibile
ale elementelor componente;
montarea mascat sau aparent a elementelor de instalaii n
funcie de destinaia ncperii;
Gradul de asigurare a consumatorului
asigurarea utilizatorului mpotriva ntreruperilor accidentale n
funcionarea instalaiei prin prevederea rezervelor necesare;
12 | P a g e
Funcionarea normal a reelelor de colectare i evacuare

asigurarea unor condiii care s permit funcionareaEtanarea la
ap a instalaiei
etaneitatea la ap a elementelor componente ale instalaiei n
exploatare;
Securitatea la contact
limitarea rugozitii suprafeelor, a asperitilor, a muchiilor i a
discontinuitilor dezagreabile sau periculoase la atingere pentru
protecia utilizatorilor;
Securitatea la intruziune
securitatea instalaiilor i a ncperilor aferente (staii de
pompare, rezervoare) la tentativele de intruziune ale oamenilor
i animalelor;
Urmrirea funcionrii instalaiilor
asigurarea condiiilor de urmrire a funcionrii instalaiei prin
cunoaterea parametrilor acesteia;
Facilitile de ntreinere i reparaii a elementelor de instalaii
aplicarea unor soluii care s permit efectuarea n condiii
corespunztoare a lucrrilor de ntreinere i reparaii n
instalaii;
asigurarea spaiilor minime necesare pentru intervenii n
exploatare;
E. PROTECIA MPOTRIVA Protecia la zgomot
ZGOMOTULUI
asigurarea condiiilor necesare desfurrii activitii n ncperi
prin protecia la zgomotul exterior;
Limitarea producerii si transmiterii vibraiilor
nivelul de transmitere a vibraiilor produse de elementele
instalaiei (conducte, pompe) la prile structurii de rezisten,
susceptibile de a intra n rezonan (planee, acoperiuri teras,
platforme, etc.)
F. ECONOMIA DE ENERGIE Consumul de energie nglobat n elementele instalaiei
I IZOLARE TERMIC
asigurarea unor consumuri minime de energie nglobat n
elementele instalaiei;
Consumul de energie n exploatare a instalaiei
utilaje eficiente energetic pentru asigurarea unor consumuri
minime de energie;
G. DURABILITATEA
Stabilitate i continuitate n funcionare
asigurarea unei alctuiri corespunztoare pentru meninerea
continuitii n funcionare a instalaiei
Rezistena la coroziune
rezistena suprafeelor elementelor de instalaii la coroziunea
datorat agenilor chimici i atmosferici
Rezistena la agenii biologici
asigurarea rezistenei elementelor componente
H. ECONOMICITATE
Economicitate
economicitatea, exprimat de costurile instalaiei considerat n
ansamblu celorlalte categorii de exigen care determin
calitatea instalaiei
13 | P a g e
6. STANDARDE I NORMATIVE
6.1 INSTALATII SANITARE SI DE STINGERE A INCENDIILOR
I 9-2013 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare
I1-78 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice cu evi din
policrorur de vinil
NP 084-2003 Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor sanitare i a sistemelor
de alimentare cu ap i canalizare, utiliznd conducte din mase plastice
NP 003-96 Normativ pentru proiectarea i exploatarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice cu evi
din polipropilen
NTPA 002 Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilo
C125-2013 Normativ privind acustica n construcii i zone urbane
STAS 1478-90 Instalaii Sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii
fundamentale de proiectare
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste
Romnia
STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime
n conditii normale si speciale de exploatare
STAS 1504-85 Instalaii sanitare. Distane de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor i accesoriilor
SR 6686-2002 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte sanitare de porelan sanitar. Condiii tehnice generale de
calitate
SR EN 1286:2002 Robinetrie sanitar. Robinete de amestec mecanice de joas presiune. Specificaii
tehnice generale
STAS 1357-91 Armturi industriale din oel. Robinete de nchidere cu ventil. Pn16, Pn 25, Pn 40, Pn 64, Pn
100, Pn 160, Pn 250, Pn 400. Dimensiuni principale
STAS 6156-86 Acustica n construcii. Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile i social culturale.
Limitele admisibile de zgomot i parametrii de izolare acustic
STAS 10702/1 -83 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare.
Condiii tehnice generale
SR ISO 3458-1995 Asamblri ntre fitinguri i evi de polipropilen (PE) sub presiune. ncercarea de
etaneitate la presiune interioar
SR ISO 161-1:2008 evi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
nominale i presiuni nominale. Partea 1: Serie metric
SR EN ISO 1167-1:2006 evi, fitinguri i ansambluri de materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.
Determinarea rezistenei la presiune intern. Partea 1: Metod general
SR ISO 4059:1995 Reele de evi de polietilen (PE). Pierderi de presiune la mbinrile mecanice. Metode de
ncercare i condiii tehnice
SR ISO 4427-1:2010 Sisteme de canalizare de materiale plastice. evi i fitinguri de polietilen (PE) pentru
alimentare cu ap. Partea 1: Generaliti
SR ISO 4427-2:2010 Sisteme de canalizare de materiale plastice. evi i fitinguri de polietilen (PE) pentru
alimentare cu ap. Partea 2: evi
SR EN ISO 15874-1:2013 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru instalaiile de ap cald i rece.
Polipropilen (PP). Partea 1: Generaliti
Polipropilen (PP). Partea 2: evi
Polipropilen (PP). Partea 3: Fitinguri
SR EN ISO 8795:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru transportul apei destinate
consumului uman. Evaluarea migrrii. Determinarea valorilor migrrii la evi, fitinguri i mbinrile acestora
SR EN 1451-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru evacuarea apelor menajere i uzate
(la temperatur sczut i ridicat) din interiorul structurii cldirilor. Polipropilen (PP). Partea 1:
Specificaii pentru evi, fitinguri i sistem
14 | P a g e
SR EN 1852-1:2009 Sisteme de canalizare de materiale plastice, pentru drenaj subteran i canalizare fr

presiune. Polipropilen (PP). Partea 1: Specificaii pentru evi, racorduri i sistem
SR ISO 9623:2000 Fitinguri de adaptare de metal pentru evi de polietilen (PE) i polipropilen (PP)
destinate fluidelor sub presiune. Lungimi de proiectare i dimensiuni de filete. Serie metric
SR EN ISO 13229:2012 Sisteme de canalizare de materiale termoplastice, pentru aplicaii fr presiune. evi
i racorduri de policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Determinarea indicelui de viscozitate i a valorii K
Agremente tehnice pentru materialele de instalaii folosite, nestandardizate
STAS 185/1-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne
i culori convenionale
STAS 185/2-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Fitinguri i piese auxiliare
pentru conducte. Semne convenionale
STAS 185/3-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Armturi. Semne convenionale
STAS 185/4-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Obiecte de uz gospodresc,
corpuri de nclzire , guri de aer. Semne convenionale
STAS 185/5-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare.
Semne convenionale
STAS 185/6-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Aparate de msur i control.
Semne i culori convenionale
STAS 2250-73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de ncercare si presiuni de lucru
maxime
STAS 1795-87 Instalaii sanitare. Canalizare interioar. Prescripii fundamentale de proiectare
SR EN ISO 3126:2005 Sisteme de canalizare de material plastic. Componente de material plastic.
Determinarea dimensiunilor
SR 1846-1:2006 Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape
uzate de canalizare
SR 1846-2:2006 Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 2: Determinarea debitelor de ape
meteorice
STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale reelelor exterioare de canalizare. Prescripii fundamentale
de proiectare
STAS 2448-82 Canalizri. Cmine de vizitare. Prescripii de proiectare
SR EN 13476-1:2007 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru branamente i sisteme de
evacuare fr presiune, ngropate. Sisteme de canalizare cu perei structurai de policlorur de vinil
neplastifiat (PVC-U), polipropilen (PP) i polietilen (PE). Partea 1: Cerine generale i caracteristici de
performan
SR EN 124:1996 Dispozitive de acoperire i de nchidere pentru cmine de vizitare i guri de scurgere n
zone carosabile i pietonale. Principii de construcie, ncercri tip, marcare, inspecia calitii
SR EN 805:2000 Alimentri cu ap. Condiii pentru sistemele i componentele exterioare cldirilor
SR 8591/97 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare
SR 4163/1-95 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii fundamentale de proiectare
SR 4163/2 -96 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de calcul
SR 4163/3 -96 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de execuie i exploatare
SR 6819/97 Alimentri cu ap. Aduciuni. Studii, prescripii de proiectare i de execuie
SR 1343-1:2006 Alimentri cu ap. Partea 1: Determinarea cantitilor de ap potabil pentru localiti
urbane i rurale
SR 4163-1/95 Alimentari cu apa - Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare.
SR 4163-2/95 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de calcul
SR 4163-3/95 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de execuie i exploatare
C142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elementele de instalaii
GT 063-04 Ghidul criteriilor de performan a cerinelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind
calitatea n construcii pentru instalaii sanitare din cldiri .
GP 043-1999 Ghid privind proiectarea, execuia iexploatarea sistemelor de alimentare cuap i canalizare
utiliznd conducte din PVC i polietilen
SC 002-1998 Soluii cadru de contorizare a consumurilor de ap, gaze naturale i energie termic
I 44-1993 ndrumtor privind soluii i msuri n exploatarea instalaiilor sanitare n vederea reducerii
15 | P a g e
pierderilor i risipei de ap
P 118/1-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea I
P 118/2-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea II - Instalaii de stingere
P 118/3-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea III - Instalaii de detectare,
semnalizare, avertizare
381/1219/MC/1994 Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor
MP 008-2000 Manual privind exemplificri, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor normativului P 11899, Sigurana la foc a construciei
C 300-94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora
SR EN ISO 13943:2011 Securitate la incendiu. Vocabular
STAS 10903/2-79 Masuri de protecie contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice, n construcii
SR EN 1363-1:2012 ncercri de rezisten la foc. Partea 1: Condiii generale
SR EN 1363-2:2001 ncercri de rezisten la foc. Partea 2: Proceduri alternative i suplimentare
GP 063-01 Ghid pt.proiectarea, executarea i exploatarea dispozitivelor i sistemelor de evacuare a fumului
i gazelor fierbini din construcii n caz de incendiu.
DG PSI 003 Dispoziii generale privind echiparea i dotarea construciilor, instalaiilor tehnologice i a
platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire i stingere a incendiilor.
SR EN 2/1995 Clase de incendiu.
SR EN 2:1995/A1:2005 Clasificarea incendiilor
SR EN 54-1:2011 Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Patrea 1: Introducere
SR EN 14339:2006 - Hidrani de incendiu subterani
SR EN 14384:2006 - Hidrani de incendiu supraterani
SR EN ISO 13943:2011 - Securitate la incendiu. Vocabular
SR EN 2:1995/A1:2005- Clasificarea incendiilor
SR EN 54-1:2011- Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Patrea 1: Introducere
SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007-Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 2: Echipament de
control i semnalizare
SR EN 671-1:2012 -Sisteme fixe de lupt mpotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 1:
Hidrani interiori echipai cu furtunuri semirigide
SR EN 671-2:2012 -Sisteme fixe de lupt mpotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 2:
Hidrani interiori echipai cu furtunuri plate
SR EN 671-3:2009 - Instalaii fixe de lupt mpotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 3:
ntreinerea hidranilor interiori echipai cu furtunuri semirigide i a sistemelor echipate cu furtunuri plate
SR 701:2009- Utilaj de stins incendii. Racorduri fixe. Dimensiuni
SR 702:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri de absorbire. Dimensiuni
SR 703:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri de refulare. Dimensiuni
SR 704:2009 - Utilaj de stins incendii. Reducii de racorduri. Dimensiuni
SR 705:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri nfundate. Dimensiuni
SR EN ISO 1182:2010 - ncercri de reacie la foc ale produselor. ncercarea de incombustibilitate
SR EN 1363-1:2012 - ncercri de rezisten la foc. Partea 1: Condiii generale
SR EN 1366-1:2002 - ncercri de rezisten la foc pentru instalaii tehnice. Partea 1: Conducte
SR EN 1366-2:2002 - ncercri de rezisten la foc pentru instalaii tehnice. Partea 2: Clapete rezistente la
foc
SR EN 1866-1:2008 - Stingtoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici, performane i metode de
ncercare
SR EN 3-7+A1:2007 - Stingtoare de incendiu portative. Partea 7: Caracteristici, performane i metode de
ncercare
SR EN 1947+A1:2007 - Furtunuri de lupt mpotriva incendiului. Furtunuri de refulare semirigide i
furtunuri echipate cu racorduri pentru pompe i autospeciale
R 5770:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri. Cerine generale
SR EN 14540+A1:2007 - Furtunuri de lupt mpotriva incendiilor. Furtunuri aplatizabile etane pentru
instalaii fixe
16 | P a g e
SR EN ISO 14557:2004 - Furtunuri pentru lupta mpotriva incendiilor. Furtunuri de aspiraie de cauciuc i de
plastic i ansambluri furtun
SR EN ISO 14557:2004/A1:2008 - Furtunuri pentru lupta mpotriva incendiilor. Furtunuri de aspiraie de
cauciuc i de plastic i ansambluri furtun. Amendament 1
SR EN 15182-1+A1:2010 - evi manuale destinate serviciilor de pompieri i de salvare. Partea 1: Cerine
generale
STAS 6168-90 - Masuri de siguranta contra incendiilor - Scari de salvare in caz de incendiu. Prescriptii
generale.
SR EN 1147:2010 - Scri portabile pentru incendiu
Legea 10/1995 Legea calitii n construcii
Legea 137/95 Legea proteciei mediului privind prevenirea riscurilor ecologice.
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente
CE 1-95 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran in
exlploatare
273/1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora.
ME005-2000 Manual pentru ntocmirea instruciunilor de exploatare privind instalaiile aferente
construciilor
C142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elementele de instalaii
GT 063-04 Ghidul criteriilor de performanta a cerintelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind
calitatea n constructii pentru instalatiisanitare din cladiri (revizuire GT-020/98 - volumul S)
HG 766/1997 Hotrrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii
NGPM-96 Norme generale de protecia muncii
DECRET 290-Norme generale de protecie mpotriva incendiilor n proiectarea i executarea construciilor
i a instalaiilor.
N.R.P.M./1993 Norme republicane de protecie a muncii.
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii
17 | P a g e
6.2. INSTALATII ELECTRICE

Normative, prescriptii, standarde, instructiuni si decrete
La elaborarea documentatiei s-au respectat urmatoarele normative, prescriptii, standarde, instructiuni si
decrete, care se vor respecta la executie:
C562002 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
I7/2011 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor;
I18/1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti slabi aferente
cladirilor civile si de productie;
I18/2-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice de semnalizare a incendiilor si
a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;
Legea 307/ 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
Ordinul 163/ 2007 al MAI pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor
NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri;
NP 062-2002 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal;
NP 24-97 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme;
NP 179/2009 Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane;
RE-Ip 30-04 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant ;
RE-Ip 51/2-93 Instructiuni tehnice pentru stabilirea puterilor nominale economice ale transformatoarelor
din posturi ;
PE 101-1993 Instructiuni privind stabilirea distantelor normate de amplasare a instalatiilor electrice peste
1kV in raport cu alte constructii;
PE 101/A-1985 - Normativ pentru construirea instalatiilor electrice de conexiuni si transformare, cu
tensiuni peste 1 kV;
PE 103-1993 Instructiuni pentru verificarea si dimensionarea instalatiilor electroenergetice la solicitari
mecanice si termice in conditiile curentilor de scurtcircuit;
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;
NTE 006/06/00- Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit n retelele electrice cu
tensiunea sub 1 kV
SR EN 61140:2002, Protecia mpotriva ocurilor electrice. Aspecte comune n instalaii i echipamente
electrice
PE 120-1994 Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice de distributie si la
consumatorii industriali si similari;
O.ANRE 45/2006 Normativ pentru stabilirea solutiilor de alimentare cu energie electrica a consumatorilor
industriali si similari;
PE 125-1989 - Instructiuni privind coordonarea coexistentei instalatiilor electrice cu liniile de
telecomunicatii;
OUG 195/2005 si Legea 265 privind protectia mediului;
Legea 426/2002 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;
Legea 465/2001 pentru aprobarea OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;
Legea 431/2003 privind aprobarea OUG pentru modificarea alin.(2) al art.7 din OUG 16/2001;
HGR 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;
HGR 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
HGR 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
PE 132/93 normativ pentru proiectare retelelor electrice de distributie publica.
Executia, punerea in functiune, darea in exploatare, intretinerea, repararea instalatiilor electrice,
efectuarea tuturor probelor, incercarilor si masuratorilor, instruirea personalului de exploatare si
intretinere privind masurile de protectia muncii si P.S.I. tratate prin prezenta documentatie trebuie sa se
faca obligatoriu, in conformitate cu actele normative mai sus mentionate.
Executia si intretinerea instalatiilor electrice se va face numai de personal autorizat de catre
A.N.R.E. pentru astfel de lucrari.
18 | P a g e
7. PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR

PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII PE FAZE DETERMINANTE
Obiectivul de investiie
REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE

PSI SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
Beneficiar:
"SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DR. GAVRIL CURTEANU

Proiectant de Specialitate
S.C. LOGITERM S.R.L.

jud. BIHOR, mun.Oradea , str. Ep. N. Popovici, nr 19
n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea n construcii i a Ordinului M.L.P.A.T.nr.
31/N/1995 privind controlul Statului n fazele de execuie determinante pentru rezistena i stabilitatea
construciilor si normativului C56/2001, HG 272/94 i HG 273/94, participanii care concur la realizarea
planului de control a urmririi execuiei, astfel nct lucrrile executate s fie conforme cu prevederile
normelor n vigoare, iar instalaia executat s se ncadreze n parametri normali de performan, calitate
i fiabilitate snt :
B= Beneficiar (dirigintele de antier desemnat de acesta)
E= Executantul (responsabilul tehnic cu executia)
P= Proiectantul (eful de proiect)
Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 seciunea 3 art. 23d, executantul are obligaia convocrii factorilor
ce particip la verificri cu minim 3 zile nainte de fiecare faz.
Prezena proiectantului i certificarea de ctre acesta a calitii lucrrilor executate este obligatorie pentru
urmtoarele faze :
predarea amplasamentului i trasarea lucrrii (poziionarea obiectelor i alegerea traseelor sistemului
de distribuie)
oridecte ori condiiile obiective de pe antier impun modificarea soluiilor proiectului
la recepia la terminarea lucrrilor
la recepia punerii n funciune
Pe parcursul execuiei lucrrilor se vor respecta ntocmai prevederile proiectului de execuie, ale
standardelor i normativelor n vigoare, ale tehnologiilor moderne de execuie pentru materialele care nu
snt nc asimilate n normativele romneti cu precizarea c acestea trebuie s fi obinut n prealabil
agrementul tehnic.
nainte de montare, toate echipamentele i materialele folosite vor fi inspectate vizual de ctre executant,
pentru a putea depista din aceast faz eventualele defecte, neconcordane cu nivelul de calitate prescris
n certificatele de calitate i conformitate, sau cu prevederile prezentei documentaii.
19 | P a g e
Nr.
Cine
verifica
Trasarea
poziiei
circuitelor
de B+E
distribuie i a echipamentelor din
camera de pompare
Verificarea caracteristicilor i calitii B+E
materialelor puse n oper
Faza
Observatii
FN
Montarea echipamentelor i a circuitelor B+E

de alimentare a hidrantilor interiori si
exteriori
Proba de etaneitate la presiune la rece B+E+P
pentru conducte si rezervor
FN
Se ntocmete proces verbal de

predare a amplasamentului i
trasare a lucrrii
Executantul va prezenta copii dup
certificatele
de
calitate
a
materialelor
Se verific corespondena ntre
proiect i lucrarea realizat
5
6
ncercarea de funcionare
Receptia la teminarea lucrarilor
B+E
B+E
FN
FN
Recepia
final,
dup
perioadei de garanie
expirarea B+E
FN
Faza de execuie
FN
FD
Proces verbal de prob de presiune

Proces verbal de control a calitii
lucrrilor n faz determinant
Se ntocmete proces verbal
recepie la terminarea lucrrilor
recepie definitiv
FN
= Faz normal de execuie
FD
= Faz determinant a execuiei
Participanii la fazele de urmrire a calitii lucrrilor vor fi anunai de ctre executant, fie direct, fie prin
intermediul beneficiarului.
20 | P a g e
VIZAT
ISC
Directia Regionala in Constructii Nord Vest
Director Regional
Denumire lucrare:
Investitor:
Proiectant de specialitate:
Proiect nr. 408/2015
REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE PSI SECTIA

DE
PNEUMOFTIZIOLOGIE
"SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DR. GAVRIL CURTEANU
S.C. LOGITERM S.R.L. - ING. BOGDAN NEGREA
FAZE DETERMINANTE PENTRU COMBATEREA SI STINGEREA INCENDIILOR
1.
Proba de etaneitate la presiune la rece pentru conducte si rezervor
Intocmit,
Proiectant
Ing. Bogdan NEGREA
Accept,
Investitor/Beneficiar
Diriginte de santier
DRC Nord Vest CCICLC Bihor

Propun spre avizare cu participarea ISC la fazele de la punctele .
Inspector de specialitate.
Semnatura/stampila
21 | P a g e
8 CAIET DE SARCINI
8.1 CAIET DE SARCINI ORGANIZARE DE SANTIER
Prezenta documentaie are ca obiect stabilirea soluiilor tehnice i condiiilor de realizare a instalaiilor din
statia de pompare pentru alimentare cu apa rece si a instalatiilor pentru stingerea incendiilor, pentru
lucrarea " Reabilitarea rezervei de apa si a circuitului de pompe PSI sectia de Pneumoftiziologie, realizat
pe str. Izvorului , nr. 58, in municipiul Oradea, beneficiar fiind Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril
Curteanu, str. Corneliu Coposu nr 12, mun. ORADEA , jud. BIHOR.
ntocmit n urma studierii cerinelor din tema de proiectare naintat de ctre beneficiar, proiectul de
respect normele i standardele n vigoare, astfel nct s fie asigurate conditiile i nivelurile de
performan necesare.
Premisa esenial a proiectului este de a asigura utilitile necesare, concomitent cu exigenele obligatorii,
adoptnd soluii tehnice n urma crora s rezulte instalaii performante, fiabile i condiii superioare de
utilizare, concomitent cu un efort investiional minim.
PROGRAMUL DE EXECUTIE
Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Autoritatea Contractanta, grafic pe care
Contractantul il prezinta spre acceptare Autoritatii Contractante cu ordinea tehnologica a executiei, pentru
fiecare obiect in parte.
Graficul va indica clar urmatoarele:
1) data (perioada) fiecarei activitati, termenul propus pentru inceperea si terminarea lucrarilor, ritmul de
lucru si procentul prelevat a se termina in fiecare luna, pe categorii de lucrari;
2) datele la care vor fi trimise planurile principale ce necesita aprobarea Responsabilului de proiect;
3) timpul necesar pentru lucrari conexe ale Autoritatii Contractante sau a altor detinatori de retele
subterane.
Programul va fi insotit cu detalii, ca de exemplu:
a) o situatie privind numarul si felul de responsabilitati tehnice cu executia si verificatori de calitate, de
muncitori calificati si necalificati, utilizati in lucrare;
b) o lista cu detalii privind utilajele de constructii, incluzand si vehicule pe care Contractantul le propune la
executie;
c) detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare operatie;
d) o situatie privind propunerile pentru amplasarea si marirea bazei de organizare de santier a
Contractantului, locuinte, birouri, ateliere, depozite, etc;
e) detalii privind programul lucrarilor de la data primirii scrisorii din partea Responsabilului de proiect ca
lucrarile pot incepe, avand si sursele financiare asigurate, precizandu-se numarul de unitati si timpul alocat
pentru fiecare utilaj de constructii, materiale si forta de munca.
MODIFICARI DE PROIECT
Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de proiect, Autoritatii
Contractante si al Proiectantului.
Daca Autoritatea Contractanta cere o lucrare care nu este prevazuta in contract, atunci Contractantul are
dreptul la o plata suplimentara, cu mentiunea ca acesta trebuie sa convina cu Autoritatea Contractanta
asupra pretului inainte de inceperea lucrarii respective.
BORNE SI COTE DE NIVEL
Contractantul are obligatia sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa faca cunoscut Autoritatii Contractante,
in scris, in cazul ca se constata erori. De asemenea, pentru verificarea de catre Proiectant a trasarii lucrarii,
Contractantul trebuie sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la
aceasta.
IMPREJMUIREA SANTIERULUI
Autoritatea Contractanta are obligatia de a pune la dispozitia Contractantului suprafata de teren, libera de
orice obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe teren limitele acestuia.
Contractantul are obligatia de a imprejmui provizoriu, pe durata derularii contractului, teritoriul santierului
pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera, sau de vagabondajul animalelor.
Se prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline.
22 | P a g e
Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui control
eficient asupra circulatiei in santier.
In cazuri bine justificate se admite si existenta unei alte intrari.
Contractantul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul tuturor transeelor si excavatiilor deschise, sa
construiasca podete provizorii, acolo unde se iveste necesitatea, pentru a evita accidentele de munca si
pentru a permite personalului de lucru si al vehiculelor de fiecare parte a santurilor.
In cazul in care Contractantul are nevoie de spatiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea
materialelor, in scopul aducerii la indeplinire a contractului, va intreprinde demersuri proprii de comun
acord cu Autoritatea Contractanta, acesta din urma suportand toate cheltuielile si taxele pentru folosirea
temporara a acestor terenuri.
Daca Contractantul constata o intarziere in preluarea terenului, el suporta cheltuieli suplimentare din
cauza Autoritatii Contractante. La cerere, Autoritatea Contractanta ii va acorda o prelungire a duratei de
executie a lucrarilor si va acoperi cheltuielile suplimentare.
Contractantul, este obligat la plata daunelor pentru incalcarea sau deteriorarea drumurilor de acces sau a
retelelor de utilitati a terenurilor limitrofe prin depozitarea de pamant, materiale sau alte obiecte, precum
si ca urmare a unor ingradiri sau limitari din vina proprie.
TRASAREA LUCRARILOR
Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele principale ale bazei de trasare.
Contractantul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de Autoritatea
Contractanta.
Trasarea lucrarilor va fi verificata de Responsabilul de proiect in care scop Contractantul este obligat sa
protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
ACTE NORMATIVE OBLIGATORII
Actele si normele citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a acestora si
conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.
In cazul ca Furnizorul poate oferi materiale, articole si produse de calitate aproximativ egale cu cele
prevazute in actele normative mentionate, atunci Contractantul va trebui sa obtina aprobarea Autoritatii
Contractante sau Responsabilului de proiect.
In aceasta situatie Contractantul va inainta Autoritatii Contractante spre aprobare, o data cu cererea
respectiva, o copie de pe standardul strain privind calitatile materialului respectiv sau un act emis de
furnizor, in care sa fie atestate calitatile acestui material in paralel cu prevederile STAS pentru materialul
indigen.
Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor
internationale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura
materialele respective (DIN - Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM - Austria).
Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi
atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Materialele sau confectiile importante vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in
Romania.
Orice material sau confectie care se propune de catre Contractant, dupa alta norma sau standard trebuie
prezentat Responsabilului de proiect cu cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste obtinerea
aprobarii.
Contractantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate
in prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs.
Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabilul de
proiect sau de I.S.C.
Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor.
Un ofertant care propune sa foloseasca alte versiuni alternative ale standardelor si normelor specificate va
transmite aceste versiuni alternative Responsabilului de proiect pentru aprobare, in conformitate cu
prevederile paragrafului anterior.
Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile din proiectul
tehnic va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de executia lucrarii.
Standardele prezentate sunt minime, Contractantul poate oferi materiale la standarde mai inalte. Dovada
23 | P a g e
autentificata a unui anume contract va fi furnizata de Contractant impreuna cu detaliile de asigurare a

sistemului de calitate folosit.
MOSTRE DE MATERIALE
Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in conformitate cu
prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Contractanta
sau Responsabilul de proiect le solicita.
Inainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite Responsabilului de proiect, spre aprobare,
numele producatorului sau a firmei care il aprovizioneaza, o specificatie privind acel material, locul de
producere sau confectionare.
Toate materialele trebuie sa fie noi, in afara unor situatii exceptionale admise de Responsabilul de proiect.
Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului
privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997.
Daca Autoritatea Contractanta sau Consultantul comanda testari pe mostre neprevazute in documentatie,
atunci costul acestora va fi suportat de Autoritatea Contractanta.
Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru verificarea unor lucrari sau
materiale puse in opera vor fi suportate de Contractant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt
corespunzatoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Contractanta va suporta cheltuielile.
In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate,
etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va
interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Contractanta, Furnizorul si
Proiectantul.
Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor mai importante, conform
solicitarii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Contractantul va prezenta probe pentru
confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte,
norme interne etc., numai cu acceptul Responsabilului de Proiect.
Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Contractant pe
toata durata contractului.
Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care sa dauneze
calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania.
Contractantul va lua masuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea materialelor naturale, astfel incat
sa corespunda conditiilor de calitate si va inainta spre aprobare Responsabilul de proiect toate informatiile
privind sursele propuse, cu 28 de zile inainte de inceperea lucrarilor.
Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobarii Responsabilului de proiect, aprobare
ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea sunt nereale.
Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un laborator si va transmite prompt
rezultatele la Responsabilul de proiect.
Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Contractant fie in laboratoare proprii
dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor
si completarilor se va trimite copii Responsabilului.
MATERIALE SI UTILAJE
Toate utilajele vor trebui s fie nsoite de certificatul de calitate si de agrementul tehnic.
CONDITII TEHNICE PENTRU MONTAREA UTILAJELOR.
Montarea utilajelor se va executa conform instruciunilor cuprinse n cartea tehnic .Cartea tehnic va face
parte n mod obligatoriu din documentaia ce va nsoi utilajul la livrare. Conform condiiilor ce vor fi
stipulate n contractul de vnzare, furnizorul va asigura asistent tehnic la montajul utilajului precum si
piese de schimb pe toat perioada de garanie.
Verificarea centrrii electropompelor va fi executat de personalul firmei furnizoare, punerea n funciune
fcndu-se numai cu acordul acestuia. nainte de punerea n funciune a instalaiei se vor verifica: rotirea
usoar a pompei fr frecri interioare, acionndu-se cu mna de la cupl; se verific si controleaz sensul
corect de rotaie al pompei printr-o scurt conectare la retea; legarea la pmnt a instalaiei; existenta
aprtorilor care protejeaz piesele de cuplare ale pompei cu electromotorul.
Se interzice intervenia la subansamblurile aflate n micare n timpul funcionrii pompei.
LIVRAREA, DEPOZITAREA SI MANIPULAREA MATERIALELOR SI UTILAJELOR.
Toate materialele si utilajele vor fi livrate cu certificate de calitate si agrementul tehnic.
24 | P a g e
Depozitarea se va face n magazii sau spatii special amenajate n acest scop care s asigure buna lor
conservare si securitate. Materialele cu finisaje deosebite sau cu rezistent sczut la ocuri (obiecte
sanitare, armturi, utilaje etc.) se vor depozita n magazii nchise, n ambalajul livrat de furnizor.
evile, fitingurile i piesele fasonate se vor aranja n rastele orizontale pe sortimente i dimensiuni.
evile din PE vor fi sprijinite continuu pe toat lungimea pe suprafee netede si drepte.
Manipularea si depozitarea materialelor i utilajelor se va face cu respectarea urmtoarelor prescripii:
normele de securitate a muncii, normele de prevenire a incendiilor, indicaiile cuprinse n crile tehnice
care trebuie s nsoeasc materialele si utilajele.
Depozitarea evilor se va face pe rastele pentru a se evita ovalizarea capetelor, ceea ce ar conduce la
mbinri defectuoase. Transportul evilor la locul de montaj se va face cu mijloace si dispozitive special
amenajate care s evite deteriorarea izolaiei sau straturilor protectoare.
Subansamblurile si echipamentele instalaiei de stingere a incendiului se transporta ambalate, pastrnduse caracteristicile tehnice si constructive cu care au fost realizate de productor si se depoziteaz in
condiii de siguran. nainte de montarea conductelor i a celorlalte accesorii aferente instalaiilor de
stingere a incendiilor, se verific starea lor, neadmindu-se montajul dac prezint deformri, urme de
lovire ori fisuri vizibile. Pe timpul montrii instalaiei de stingere a incendiului se iau msuri speciale pentru
ca n interiorul conductelor s nu patrund corpuri strine care ar putea stnjeni transportul sau refularea
substanei de stingere.
RETEAUA DE UTILITATI PUBLICE
Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile utilitatilor publice privind pozitia
retelelor si le va face imediat cunoscut Autoritatii Contractante si Responsabilului de proiect.
Inainte de a se incepe executia sapaturilor vor fi chemati in teren, dupa caz, reprezentantii proprietarilor
de instalatii subterane (apa, canal, electrice, gaze, etc.). in conformitate cu avizele de principiu primite de
la acestia se vor chema reprezentantii lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe parcursul executiei, de
cate ori este nevoie.
La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-primire intre Responsabilul de
proiect si Contractant, pe care vor semna toti detinatorii de instalatii subterane. Se va preciza, dupa caz,
pozitia (conducte, cable, camine, camere, etc.), adancimea de montaj si masurile necesare pentru
protejarea lor in timpul executiei.
Contractantul va notifica cu 7 zile, inainte de inceperea lucrarilor, toate autorizatiile publice locale,
detinatorii de retele edilitare si alti proprietari.
Orice deteriorare produsa din cauza derularii programului de lucrari, contractate la retelele de utilitate
publica va fi suportata de Contractant in ceea ce priveste cheltuielile pentru remedierea situatiei.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai dupa
obtinerea aprobarii de la fiecare detinator a utilitatilor respective, cu insusirea solutiei de catre
Responsabilul de proiect.
Devierile temporare si restaurarea retelelor se fac pe cheltuiala Contractantului.
Devierile definitive a retelelor care prin pozitia lor impiedica complet constructia obiectivului din cadrul
contractului, vor fi platite de catre Autoritatea Contractanta.
Contractantul are obligatia sa asigure prin mijloace materiale provizorii sau permanente (suporti sau alte
reazeme) sustinerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi
susceptabile de deteriorare, din cauza lucrarilor din cadrul contractului.
Contractantul va acorda o deosebita atentie pozitionarii (impreuna cu delegatii intreprinderilor aferente) a
instalatiilor subterane, dupa repere existente la suprafata terenului (camine, borne, rasuflatori de gaz,
pozitia bransamentelor de gaze, apa rece, canalizare, etc.).
Atat masurile de asigurare temporare, cat si masurile de asigurare definitiva pentru retelele de utilitate
publica trebuie sa fie aprobate in scris in prealabil executiei lor, atat de detinatorul retelei, cat si de
Responsabilul de proiect.
Pentru orice deranjament in retelele existente, Contractantul va lua imediat urmatoarele masuri :
a) va trimite o nota Responsabilului de proiect si proprietarului instalatiei respective in care va preciza
natura deranjamentului, masurile propuse pentru remediere in conformitate cu pretentiile companiei in
cauza si termenele de realizare;
b) va repara stricaciunea, astfel incat sa satisfaca pretentiile proprietarului respectiv (de stat sau privat).
Toate costurile vor fi suportate de Contractant.
25 | P a g e
Responsabilul de proiect poate emite dispozitii pentru repararea urgenta a oricarei stricaciuni. Aceste
dispozitii nu antreneaza nici o obligatie de plata a acestor reparatii.
ALIMENTAREA CU APA
Contractantul are obligatia de a asigura alimentarea cu apa si va plati toate costurile si cheltuielile care
decurg din folosirea apei.
Acolo unde apa nu poate fi asigurata din reteaua publica, Contractantul se va ingriji pentru obtinerea apei
dintr-o alta sursa.
Contractantul general are obligatia de a asigura accesul la sursa de apa a Subcontractantilor sai si a
Contractantilor angajati de Autoritatea Contractanta.
Plata consumului de apa priveste pe fiecare Contractant sau Subcontractant in parte.
RELATIILE CU ALTI CONTRACTANTI
Contractantul general este obligat sa asigure toate conditiile pentru activitatea celorlalti Contractanti, fie a
Subcontractantilor, fie a Contractantilor angajati direct de Autoritatea Contractanta, pentru realizarea
lucrarilor din incinta santierului sau pentru lucrari adiacente acestuia.
Contractantul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in conformitate cu directivele
Responsabilului de proiect.
Contractantul general sau Contractantul este raspunzator fata de Autoritatea Contractanta pentru
respectarea de catre Subcontractantii sai a prevederilor legale si profesionale.
Partenerii de contract raspund fiecare pentru greselile proprii.
Daca in cursul derularii contractului se produce o dauna unei terte parti, atunci partile contractuale
raspund solidar, dupa gradul de vinovatie al fiecarui partener, daca in clauzele contractului nu s-a prevazut
altfel.
Litigiile dintre partile contractului sunt de competenta instantei judecatoresti in raza careia se situeaza
lucrarea respectiva.
Litigiile nascute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin arbitraj, daca partile in litigiu convin
astfel, arbitrii trebuind sa fie alesi de parti de comun acord.
CAZAREA LUCRATORILOR
Contractantul se va ingriji sa asigure pe fiecare santier cazarea lucratorilor nelocalnici si transportul local
pentru restul personalului de pe santier. Amplasamentul pentru baza de productie a Contractantului
trebuie aprobat de Responsabilul de proiect.
Contractantul este obligat sa asigure cantina si sala de mese pentru intreg personalul de pe santier.
Dormitoarele vor fi ventilate si iluminate in mod corespunzator.
Colonia de lucratori va fi dotata cu racorduri de apa potabila, amenajandu-se WC-uri temporare dotate cu
fose metalice, vidanjabile.
Toata tabara va fi intretinuta zilnic in stare de curatenie, in conformitate cu normele organelor sanitare.
POSTUL SANITAR DE PRIM AJUTOR
Contractantul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, atat pe santier cat si in colonia de
lucratori, posturi sanitare de prim ajutor, pe toata durata contractului.
Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu specificul lucrarilor si cu
prevederile normelor sanitare pentru santierele de constructii.
Toate persoanele angajate de Contractant vor fi testate (la angajare si trimestrial pe parcurs) ca nu sunt
purtatoare de agenti patogeni (febra tifoida, hepatita, etc.). Angajatii vor fi informati de pericolul de
contaminare pe care il prezinta lucrarile ce le au de executat.
Contractantul va anunta imediat Responsabilul de proiect pentru fiecare persoana care a fost certificata de
medic ca sufera de o boala asociata cu deranjamente stomacale.
Contractantul va trebui sa se informeze si sa respecte normele de protectie sanitara pentru lucrari de
alimentare cu apa elaborate de Ministerul Sanatatii.
CLADIRILE PROVIZORII DE SANTIER
Contractantul va supune Responsabilului de proiect spre verificare si respectiv spre aprobare Autoritatii
Contractante, detalii cu birourile, magaziile, dormitoarele, depozitele, etc., temporare, propuse, inainte de
atacarea construirii cladirii.
Toate aceste constructii vor fi intretinute pe cheltuiala exclusiva a Contractantului.
Biroul pentru responsabilul de proiect
26 | P a g e
a) Contractantul va asigura o incapere de minimum 16 mp, dotata cu rafturi si dulapuri pentru depozitarea
proiectelor si a corespondentei de lucru. De asemenea incaperea destinata Responsabilului de proiect, va fi
dotata cu birouri, mese si scaune, pentru a se crea conditii corespunzatoare unei activitati tehnice de
verificare si control.
b) Acest birou va mai fi dotat cu doua randuri de echipament complete (casca, salopeta si cizme de
cauciuc).
c) Intretinerea curateniei si costul iluminatului pe intreaga durata a santierului il privesc pe Contractant.
Biroul personalului tehnic al santierului
Contractantul va asigura o incapere de minimum 20 mp dotata cu dulapuri, rafturi, mese si scaune pentru
depozitarea proiectelor, intinderea planurilor si pastrarea actelor santierului.
In acest spatiu conducatorul lucrarii va convoca personalul de productie al santierului in vederea explicitarii
tehnologiilor de lucru, a masurilor operative pentru realizarea contractului sau sedintelor cu factorii
interesati in finalizarea lucrarilor.
Alte cladiri si constructii
a) Santierul va organiza spatii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru.
b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmeaza sa fie introduse in lucrari, pentru cazurile in care
Contractantul nu poate contracta aceste operatiuni cu laboratoare de specialitate.
c) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor si ale
pamantului, atunci cand Proiectantul prevede lucrari pentru imbunatatirea terenului de fundare.
d) Laboratoarele vor cuprinde in principiu doua incaperi, din care una pentru laboratorul propriu-zis,
echipat cu aparatura, cealalta fiind destinata depozitarii probelor prelevate sau probelor martor.
e) Personalul care va incadra laboratoarele precizate la aliniatele b si c, va avea specialitatea respectiva
atestata si va trebui sa emita acte oficiale cu privire la testarile efectuate.
SEMNALIZAREA, ILUMINAREA SI PAZA
Contractantul va monta unul sau mai multe panouri care sa indice denumirea lucrarii, numele
Contractantului, perioada de executie. Locurile de montare se vor preciza de Responsabilul de proiect, care
va indica si dimensiunile panoului.
Santierul si lucrarile vor fi iluminate in intregime pana la 1/2 ora dupa rasaritul soarelui, sau ori de cate ori
de cate ori vizibilitatea este slaba, in scopul de a se evita accidentale de circulatie, ale personalului de pe
santier sau ale oamenilor care au acces in incinta.
Lampile vor fi amplasate astfel incat asezarea lor sa fie aprobata de organele de protectie ale muncii si vor
fi mentinute tot timpul intr-o stare de curatenie corespunzatoare.
Obiectivele vor fi semnalizate cu pancarte, care vor arata denumirea caracteristicile geometrice si
functionale ale acestora.
De asemenea, Contractantul mai este obligat sa planteze pancarte avertizoare cu masuri de prevenire
impotriva accidentelor de munca, la fiecare obiect in parte in functie de caracteristicile constructive ale
acestuia.
santierul va fi inzestrat cu paznici de noapte si la sfarsit de saptamana, numarul acestora fiind stabilit de
Contractant, in functie de marimea si configuratia teritoriului imprejmuit, incat santierul sa fie asigurat
impotriva furturilor sau al actelor negative.
Contractantul nu va folosi nici un spatiu pentru reclame fara aprobarea Responsabilului de proiect.
CURATENIA SANTIERULUI
Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si cele care fac parte din
contract, vor fi tinute permanent in stare de curatenie.
Contractantul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor sanitare, ale politiei si
ale municipalitatii, etc. in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
MATERIALE REZULTATE DIN EXCAVATII SI DEMOLARI
Contractantul nu are voie sa vanda nici un material rezultat din excavatii, demolari sau alte lucrari
asemenea, executate pe santier decat cu autorizatia scrisa a Autoritatii Contractante.
Refolosirea oricarui material arheologic in lucrarile contractate trebuie sa aiba aprobarea prealabila a
27 | P a g e
INSPECTIA RESPONSABILULUI DE PROIECT SI A AUTORITATII CONTRACTANTE

Contractantul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe Responsabilul de proiect
si pe Autoritatea Contractanta, sau pe reprezentantii acestora, pentru ca ei sa-si indeplineasca in mod
corespunzator inspectia pe santier, ori de cate ori acestia le solicita pe timpul derularii contractului.
Responsabilul de proiect si Autoritatea Contractanta vor notifica Contractantului ziua si ora cand
intentioneaza sa efectueze inspectia lucrarilor in perioada de garantie. Contractantul este obligat sa fie
prezent la inspectie, la data si ora notificata, sau printr-un reprezentant autorizat sa raspunda pentru
masurile care urmeaza sa fie luate. Contractantul va trimite lunar Responsabilului de proiect un raport
privind modul de realizare a contractului. Raportul va include o copie dupa programul aprobat care sa
indice stadiul curent al lucrarii.
Orice notificare se considera facuta in momentul in care reprezentantul Autoritatii Contractante si a
Responsabilului de proiect depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisa, pe care acesta semneaza de
primire, marcand inclusiv data pe copia notei.
TAIEREA SI DEMOLAREA LUCRARILOR EXISTENTE
Acolo unde sunt lucrari existente care trebuie demolate partial sau total, Contractantul se va asigura ca
demolarea sau taierea este facuta astfel incat sa nu aduca nici o stricaciune structurilor adiacente.
Inaintea inceperii demolarii, Contractantul va depune spre aprobare reprezentantului autorizat al
Responsabilului de proiect metoda pe care doreste sa o foloseasca.
Nici o lucrare nu va fi permisa in acest sens pana cand nu s-a obtinut aprobarea scrisa a Responsabilului de
proiect.
STRUCTURA DE ORGANIZARE A SANTIERULUI
Contractantul este obligat sa asigure, o structura de organizare care cuprinde personal calificat, cu
experienta si bine dozat din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a
programului de constructii si prevederilor contractului.
Contractantul, in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului cu toate detaliile
profesionale ale fiecarui post, ca: varsta, calificare, experienta, specializare, etc.
Contractantul trebuie sa comunice Autoritatii Contractante numele RESPONSABILULUI TEHNIC care
trebuie sa fie atestat tehnico-profesional, si care verifica lucrarile din partea Contractantului.
Responsabilul va fi un inginer cu experienta de cel putin 8 ani de activitate in realizarea de proiecte
similare.
Personalul care alcatuieste conducerea santierului, va fi numeric dimensionat in functie de amplasarea si
complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
Intre indatoririle conducerii santierului vor fi incluse urmatoarele:
a) Pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice;
b) Supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibili sa efectueze derularea in
timp a contractului;
c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care s-au ivit pe parcurs;
d) Aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractantului relativ la viteza de executie si efectul lor
asupra eficientei indeplinirii contractului;
e) Planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luandu-se in considerare posibilele lipsuri si
intarzieri in ajungerea pe santier a materialelor si gasirea de solutii pentru a evita stagnarile cauzate din
aceste motive;
f) Culegerea si prelucrarea ultimelor informatii necesare la intalnirile de lucru cu Contractantul si
Responsabilul de proiect;
g) Pregatirea rapoartelor lunare ce trebuie sa fie inaintate Responsabilului de proiect de catre Contractant.
REMEDIEREA DEFECTELOR SI CURATENIA PE SANTIER
Contractantul este obligat sa refaca sau sa remedieze, pe parcursul activitatii, orice lucrare sau parte de
lucrare necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Idem, sa indeparteze si sa inlocuiasca materialele care sunt calitativ necorespunzatoare.
Lucrarile vor fi mentinute curate in permanenta, eliberate de moloz sau de alte resturi de materiale.
Nu se va plati nici o lucrare pana cand aceasta nu este terminata, in stare curata, iar lucrarile de remediere
definitivate.
28 | P a g e
Inainte de a se cere receptia preliminara sau finala a lucrarilor sau a unor parti din acestea, Contractantul
trebuie sa le verifice el insusi in prealabil, ca sa se convinga ca ele sunt corespunzatoare din punct de
vedere calitativ pentru receptie.
In cazul in care Contractantul, la dispozitia scrisa a Responsabilului de proiect, nu executa prevederile
conform contractului, Autoritatea Contractanta are dreptul sa angajeze si sa plateasca alti Contractanti
pentru realizarea acestor lucrari, cheltuielile aferente urmand a fi recuperate de catre Autoritatea
Contractanta de la Contractantul general.
CURATAREA FINALA A SANTIERULUI
La terminarea lucrarilor Contractantul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii, surplusul de
materiale, ambalajele, deseurile, molozul, etc..
Contractul nu va fi considerat terminat decat atunci cand procesul verbal de receptie finala este semnat si
de Responsabilul de proiect, care trebuie sa ateste ca lucrarile au fost executate conform contractului,
caietului de sarcini si dispozitiilor Responsabilului de proiect.
LUCRARI TEMPORARE
Cu cel putin 14 zile inainte de inceperea unui tronson dintr-o lucrare, Contractantul va trimite
Responsabilului de proiect spre aprobare desene complete si calculatii pentru toate lucrarile temporare pe
care le considera necesare in vederea realizarii lucrarilor.
Indiferent de aprobarea Responsabilului de Proiect, Contractantul va fi singurul raspunzator pentru
eficienta lucrarilor, siguranta si fiabilitatea lor.
Contractantul va fi raspunzator pentru toate obligatiile si riscurile implicate in astfel de lucrari temporare,
implicate in contract.
PROTECTIA MUNCII
Contractantul va respecta toate normele de protectia muncii in vigoare privind siguranta persoanelor, a
santierului sau a altor persoane publice.
In special se va respecta Regulamentul privind igiena muncii in constructii, Norme specifice de
securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate si pentru alimentari cu apa a localitatilor, aprobate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
CARTEA CONSTRUCTIEI
Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in Cartea constructiei vor fi transmise la
Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor
detalii va constitui o conditie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrarilor.
In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor, Contractantul va prezenta
plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea constructiei.
Aceste planse vor include :
- Planuri de situatie;
- Sectiuni longitudinale;
29 | P a g e
8.2 CAIET DE SARCINI MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

NORME SI MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie sa furnizeze
toate materialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena, protectia muncii si prevenirea
incendiilor.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Prevederile stipulate in actele si normativele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
avand obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de
accidente.
In concordanta cu prescriptiile acestor norme, echipele de lucru trebuie dotate cu unelte si utilaje necesare
cat si cu echipamente de lucru adecvate, ochelari, manusi, halate etc.Pentru lucru la inaltime trebuie
furnizate centuri de siguranta, casti si schele.
Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locuri vizibile.Se vor face instruiri
periodice privind protectia muncii si prevenirea incendiilor si constructorul va fi responsabil legal pentru
aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor.
Antreprenorul va elabora masuri de asigurare a securitatii si sanatatii personalului care trebuie dotat cu
echipament de lucru conform Normativului individual de protectia muncii aprobat de Ministerul Muncii
si Protectiei Sociale, editia 1991.Receptionarea instalatiei si punerea n functiune este posibila numai dupa
ce se constata ca s-au respectat prevederile proiectului si cele ale furnizorilor de utilaje.
Pe tot parcursul executarii lucrarilor de instalatii se vor respecta normele specifice de securitatea muncii:
-personalul muncitor va executa numai lucrarile incredintate de seful de echipa sau maistru si numai
acelea pentru care este calificat;
-incarcarea, descarcarea, manipularea si asezarea materialelor se va face de personal specializat, dotat cu
echipament de protectie corespunzator;
-materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate impotriva rostogolirii si miscarii
necontrolate, fara a se sprijini de pereti, schele, utilaje;
-personalul muncitor care lucreaza la inaltime, pe schele si platforme va fi dotat cu echipament de lucru si
protectie corespunzator, iar sculele vor fi pastrate in ladite;
-zonele de lucru vor fi bine luminate si ventilate;
-nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor sau a oricaror persoane aflate in zona;
-este interzisa intrarea persoanelor straine in zona de lucru;
-conducatorii locurilor de munca vor urmari cu atentie mentinerea disciplinei, a ordinii si a curateniei la
locul de munca precum si mentinerea libera a cailor de acces;
-prelucrarea tevilor prin taiere si indoire precum si operatiile de pilire, gaurire si sudura a tevilor se vor face
cu dispozitive si utilaje in perfecta stare de functionare;
-operatiile de prelucrare a tevilor vor fi executate pe bancul de lucru, cu echipament de protectie adecvat
montarea tevilor se va face pe suporturi dimensionate pentru a rezista la greutatea conductei umpluta cu
apa si acoperita cu izolatie ct si la eforturile rezultate din dilatare;
-in cazul montarii tevilor in apropierea instalatiilor electrice se vor lua masuri de intrerupere a alimentarii
cu energie electrica pe toata perioada montajului;
-fiecare trusa de instalator trebuie sa contina un pachet de pansamente si dezinfectante pentru
eventualele zgrieturi sau rani usoare;
-in timpul probelor ce se fac la conducte este interzisa stationarea personalului muncitor in apropierea
conductelor;
-in timpul confectionarii si montarii saltelelor de vata minerala personalul muncitor trebuie sa folosesca
ochelari, mnusi si masti de protectie;
-in locurile unde se confectioneaza sau se lucreaza cu vata minerala se interzice depozitarea alimenatelor si
luarea mesei;
-se interzice circulatia pe conducte.
30 | P a g e
NORME SI MASURI A.I.I.

In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie sa
furnizeze toate materialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena, protectia muncii si
prevenirea incendiilor.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Prevederile stipulate in actele si normativele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
avand obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de
accidente.
-Inainte de inceprea oricaror lucrari de instaltii trebuie facut instructajul tuturor muncitorilor din santier.
-Trebuie asigurata echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiului.
-In timpul montarii instalatiilor sa se mentina o curatenie deosebita a spatiului de lucru,eventualele resturi
de materiale combustibile vor fi imediat ndepartate pentru a preveni izbucnirea unor incendii.
-Executantul are obligatia sa asigure securitatea spatiului de lucru mpotriva incendiilor si sa doteze locurile
de munca cu mijloace de stins incendiul corespunzatoare normativelor n vigoare.
-Personalul de executie va fi instruit privind normele de paza contra incendiilor si masurile ce trebuie luate
n cazul izbucnirii unui incendiu.
-Personalul care efectueaza montajul are obligaia sa predea locul de munca curat, inclusiv spatiile folosite
pe parcursul lucrarilor pentru depozitarea diferitelor materiale.
-La efectuarea probelor si receptionarea lucrarilor beneficiarul trebuie sa verifice daca toate masurile de
protectia muncii si de prevenire si stingerea incendiilor sunt n stare de functionare.
-La sudura oxiacetilenica generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer liber, in afara
incaperii in care se sudeaza, ferite de razele solare sau surse de foc deschise.
-Arzatoarele de sudura se vor controla inainte de inceperea si terminarea lucrului pentru ca robinetele de
oxigen si de acetilena sa se inchida perfect.
-La terminarea lucrului conducatorul compartimentului de lucru va verifica:oprirea tuturor masinilor si
utilajelor,curatarea locului de munca,evacuarea deseurilor,scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor
electrice portabile racordate cu cabluri flexibile.
-Periodic si dupa terminarea lucrului se va cerceta cu atentie daca nu s-au creat focare de incendiu.
-Personalul muncitor trebuie sa fie informat asupra riscurilor in caz de incendiu la locul de munca, sa
cunoasca si sa respecte normele specifice de prevenire si stingerea incendiilor.
-Pe parcursul executiei lucrarilor de montaj intreprinderea executanta are responsabilitatea asigurarii
tuturor masurilor de protectie contra incendiilor.
-Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform. normelor.
-Asigurarea unui post telefon pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu.
-Responsabilii cu exploatarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor vor afisa la
loc vizibil si in vecinatatea incintelor protejate panouri continand:
schemele de functionare ale instalatiilor de stingere a incendiilor;
instructiunile de exploatare ale instalatiilor de stingere;
instructiunile specifice de protectie a muncii si a masurilor pentru prevenirea accidentelor umane in
timpul si dupa inundarea cu substanta de stingere.
31 | P a g e
8.3 CAIET DE SARCINI RETELE EXTERIOARE

GENERALITATI
TERASAMENTE
SAPATURI
Contractantul va fi responsabil de excavatii, spargeri si umpluturi.
Nici un fel de sapaturi nu vor fi incepute pana cand Contractantul nu a luat masurile de siguranta necesare,
inclusiv de bariere si mijloace de dirijare a circulatiei.
Pentru orice lucrari de terasamente, Contractantul va prezenta Responsabilului de proiect o nota scrisa cu
7 zile inainte de incepere, in care precizeaza programul de lucru.
In aceasta perioada Contractantul va intocmi un proces verbal privind terenul natural, topografia, situatia
pavajelor, instalatii subterane, daca exista (apa, canal, gaze, telefon, electrice, termoficare etc.).
Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor, astfel va fi
necesar un volum minim de umplutura.
In cazul in care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sapatura ale acestora se intersecteaza,
planurile de sapatura ca si sapaturile propriu-zise vor fi concepute, respectiv executate ca pentru un singur
obiect.
In cazul in care doua obiecte alaturate au cote de fundare diferite, sapaturile se vor concepe si executa
astfel incat realizarea obiectului cel mai ingropat in teren, sa nu dea nastere la masuri speciale constructive
pentru obiectul cu cota de fundare superioara.
Sapaturile pentru lucrarile de constructii pot fi :
- sapatura la taluz vertical fara sprijiniri, in cazul sapaturilor de mica adancime, cand terenul are o coeziune
convenabila.
- sapatura la taluz vertical cu peretii proptiti cu sprijiniri de lemn sau metalice, spraituite.
- sapatura cu taluze inclinate si cu berme din 2,0 m in 2,0 m inaltime, valoarea inclinarii si latimea bermelor
fiind in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare.
Turnarea betoanelor, ca si pozarea conductelor sunt lucrari care se vor executa in uscat.
Sistemul si locul de evacuare a apei vor fi aprobate de Responsabilul de proiect.
Contractantul va asigura suficiente utilaje pentru epuisment. Costurile aferente epuismentelor trebuie
prinse in oferta, si vor fi incluse in preturile pentru excavare.
Pentru desecarea apelor din sapatura se va folosi unul din procedeele urmatoare, in functie de
caracteristicile terenului:
- drenuri cu pompare din puturi colectoare;- pompare directa din incinta sapaturii;- pompare din puturi
forate si echipate cu filtre;- pompare din sisteme de filtre aciculare.
Folosirea unuia din sistemele de mai sus este precizata prin proiect, in functie de caracteristicile terenului
de fundatie, caracteristici ce sunt precizate in studiul geotehnic.
SAPATURI CU PERETI VERTICALI NESPRIJINITI:
Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, in conditiunile C 169-1988 - paragrafele: 4.16;
4.17 si 4.18, gradul de coeziune fiind indicat de studiul geotehnic (Buletinul constructiilor nr. 5/1988).
Daca Contractantul intalneste la cota de fundare un teren pe care il considera necorespunzator, va face o
informare imediata la Responsabilul de proiect care va decide daca se poate funda pe acel teren.
SAPATURI CU PERETI VERTICALI SPRIJINITI:
Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, cand adancimea sapaturii depaseste prevederile C
169-1988 - paragraf: 4.16. si conditiile paragrafelor 4.19 4.27. din acelasi normativ.
SAPATURI CU PERETI IN TALUZ:
Aceste sapaturi, se pot executa in conditiunile C 169-1988 - paragrafele: 4.29 si 4.30, cand fundul sapaturii
se afla deasupra nivelului apei subterane.
Ele se pot executa si in situatia in care nivelul apelor subterane se afla peste cota fundului sapaturii, caz in
care proiectul trebuie sa precizeze:
a) sistemul de asecare al apelor din sapatura;
b) bermele si valoarea taluzelor sapaturii;
c) durata functionarii sistemului de asecare, in functie de procesul tehnologic
de executie al obiectului.
Se mentioneaza in mod special urmatoarele:
32 | P a g e
a) La sapaturile executate pe terenurile in panta este interzis a se crea depozite de pamant in amonte sau
in aval de acestea, deoarece se pot declansa fenomene de alunecari. Depozitele de pamant care vor servi
ulterior la umpluturi, se vor amenaja in afara zonei de amplasare a constructiei, in apropiere de aceasta, la
distanta medie de pana la 1 km.
b) Daca nivelul cotei de fundare este, din eroare, mai jos decat este necesar, diferenta se completeaza cu
beton simplu clasa Bc 3,5 (marca B 50 Clasa de rezistenta C2.8/3.5), pe cheltuiala Contractantului.
c) Profilul longitudinal si transversal al transeii este dat in proiect
Pamantul rezultat din sapaturi se va depozita pe o singura parte a transeii la distanta minima de 50 cm de
marginea transeii.
Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa folosirea lui la
umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
d) Procentul de sapaturi manuale la executarea excavatiilor pentru constructii, in afara de conducte,
exceptand cazurile de terenuri stancoase, se va stabili de la caz la caz cu Autoritatea Contractanta, dar nu
mai mare de 10% din intregul volum. Exceptie fac cazurile de gropi pentru fundatii individuale, cu suprafata
in plan pana la 2,0 x 2,0 m, unde sapaturile manuale nu vor depasi 50 % din volumul total.
e) La traseele pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm deasupra cotei de pozare, va fi executat
numai manual inainte de pozarea tuburilor, chiar si in cazul sapaturii mecanizate.
f) Atacarea sapaturilor se va face numai dupa remiterea de catre Autoritatea Contractanta a planului de
retele si instalatii subterane din zona amprizei sapaturilor.
Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza sapaturilor vor fi remediate si platite integral
de Contractant.
UMPLUTURI
Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior acestuia, considerat pana la
nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in care acesta este
corespunzator, conform prevederilor proiectului.
Nu se accepta umpluturi executate cu:
- pamanturi cu umflaturi si contractii mari;
- maluri si argile noi;
- materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice;
- materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn;
Umpluturile la transeele in care sunt pozate conductele se vor executa in doua etape:
- prima etapa: dupa lansarea si pozarea conductei;
- a doua etapa: dupa proba de presiune.
Controlul adancimii si pantelor transeii prevazute in proiect, se vor controla obligatoriu cu porti de vizare si
cruci, tolerantele fiind de max. 3 cm.
Umplerea transeii dupa lansare si pozarea conductei se va face in straturi succesive de pamant de cate 2030 cm grosime, compactate cu maiul de mana, pe inaltimea totala de 50 cm peste generatoare tubului.
In materialul de umplutura nu se admit pietre si bolovani, cu dimensiuni peste 50 mm.
Pe restul transeii umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din sapaturi, prin impingerea
pamantului cu buldozerul si compactarea mecanica pana la nivelul stratului vegetal.
Stratul vegetal, se va asterne prin impingere cu buldozerul, fara compactare, astfel incat, dupa tasare sa se
ajunga la nivelul terenului natural.
Conducta va fi acoperita cu pamant, lasand libere, pana la efectuarea probei de presiune, imbinarile
executate in transee, astfel incat sa se evite punerea in stare de flotabilitate a conductei.
Dupa proba de presiune pe tronsoane, transeea se va umple complet cu pamant, lasandu-se libere
imbinarile intre tronsoane, care se vor umple dupa proba generala.
Suprafata terenului pe zona afectata de transeea conductei, trebuie sa fie refacuta in mod identic cu
destinatia initiala (teren agricol, drumuri, etc.).
Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 1691988 - cap. 5 paragrafele 5.1. - 5.17. Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Buletinul constructiilor nr. 5/1988).
Gradul de compactare al umpluturilor va fi, conform prevederilor C 56-1985 caietul II - cap. 1 paragrafele
1.1 1.7, inclusiv prevederilor proiectului.
33 | P a g e
Contractantul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit, cu
atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele necesare pentru control, dupa instructiunile actelor
normative in vigoare si ale Responsabilului de proiect, emitand buletine de analize pe tot parcursul
executarii umpluturilor.
Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise Responsabilului de proiect.
Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut, vor fi inlocuite sau recompactate.
Pentru orice tasare a umpluturii, Contractantul este responsabil si va excava in consecinta lungimea tasata
pana la adancimea determinata de Proiectant si va reface umplutura in straturi, conform cerintelor actelor
normative.
Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi, etc., sau notele de plata care ar putea fi
adresate pentru pierderi de electricitate, apa, etc., din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in
seama Contractantului si el va plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.
INFORMATII ASUPRA NATURII TERENULUI
Investigarea geotehnica si hidrogeotehnica (daca este necesar) trebuie pusa la dispozitia Contractantului,
atunci cand Autoritatea Contractanta dispune de aceste studii.
Studiul geotehnic trebuie sa cuprinda stratificatia amplasamentului lucrarii, cu caracteristicile fizicomecanice ale stratificatiei, inclusiv stabilitatea amplasamentului.
Studiul hidrogeologic trebuie sa furnizeze regimul apelor subterane, avand caracteristica chimica a
acestora, inclusiv coeficientul de permeabilitate al solului.
DEFRISARI
Nu se vor dobori copaci, arbusti sau tufe, inclusiv taierea radacinilor, fara aprobarea autoritatilor locale.
Tot materialul rezultat din doborari va ramane in proprietatea Autoritatii Contractante.
RAMBLEE, DIGURI, PLATFORME
Orice umplutura de pamant pentru ramblee, diguri sau platforme, ampriza acestor obiecte trebuie
curatata de pamantul vegetal si de alte materiale nepotrivite si indepartate din aceasta zona.
Umpluturile din pamanturi coezive si necoezive se vor efectua in straturi nivelate, specificandu-se:
- grosimile uniforme optime ale fiecarui strat;
- tipul de utilaj de compactare;
- numarul minim de treceri ale utilajului de compactare;
- umiditatea optima de compactare.
Se vor stabili pe baza datelor rezultate prin compactari de proba pe poligoane experimentale.
Determinarile pe poligonul de proba, se vor efectua in prezenta delegatilor Contractantului si
Numai dupa constatarea ca gradul de compactare (prescris in proiect) a fost obtinut, se va putea trece la
realizarea intregii lucrari, pe baza unui caiet de sarcini, intocmit de Responsabilul de proiect care va tine
seama de C 169-1988 - cap. 5 paragrafele 5.1 5.17.
Verificarea si receptia lucrarilor va fi facuta cu respectarea prevederilor normativului C 56-1985 - caietul II cap. 1 art. 1.1 1.7 si cap.2 - art. 2.1 2.3.
LUCRARI PRELIMINARE
Inainte de a incepe lucrarile de constructie, Contractantul, pe baza proiectului, trebuie sa procedeze la
operatiile de trasare care permit:
-sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;
-sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente cum ar fi retelele de canalizare, termoficare,
-cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc..
Contractantul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si conditiile de executie ale
lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului
etc. sunt in discordanta cu prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul general.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la
coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare si iesire din curbe, in
punctele de intersectie cu alte conducte).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa
nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
34 | P a g e
REZERVOARE I BAZINE PENTRU REZERVA DE AP NECESAR STINGERII INCENDIILOR

Rezerva de ap necesar stingerii incendiilor se stabilete conform prevederilor din normativ i se
pstreaz n rezervoare independente sau n rezervoare comune, care servesc i ali consumatori.
n mod excepional, se admite s se utilizeze pentru stingerea incendiului apa potabil sau industrial ori
apa rece de alimentare a centralelor de ap cald ale incintei respective, dac procesul tehnologic permite
acest lucru i pentru utilizarea ei nu se manevreaz mai mult de 2 vane din staia de pompare sau din
cmine exterioare accesibile n timpul incendiilor i astfel amplasate sau telecomandate nct s poat fi
acionate n timp util.
n scopul supravegherii permanente a alimentrii normale cu ap a rezervoarelor se prevd instalaii
pentru semnalizare optic i acustic a nivelului rezervei de incendiu, care s permit, n caz de necesitate,
luarea msurilor de utilizare a rezervei de incendiu n regim de avarii, stabilite prin instruciunile de
exploatare (nlturarea avariilor n timp util, restrngerea sau suprimarea unor consumuri, ntrirea
regimului de supraveghere etc.).
Rezervoarele de ap se prevd cu indicatoare de nivel locale, vizibile de la nivelul solului i cu sisteme
pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de ap de incendiu n staiile de pompare i la serviciile de
pompieri.
Cnd rezerva de incendiu este mai mare de 1000 m3, aceasta se pstreaz n cel puin dou rezervoare sau
compartimente ale rezervorului, legate ntre ele, executate astfel nct s poat fi scoase individual din
funciune.
Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine sau rezervoare exterioare, precum i
punctele de staionare a pompelor sunt amplasate la minimum 10 m de cldirile de gradul I - II de
rezisten la foc i la 20 m de cele de gradul III - IV de rezisten la foc sau de depozite deschise de
materiale i lichide combustibile.
Amplasarea rezervoarelor i a bazinelor de ap pentru stingerea incendiilor se face astfel nct s fie
asigurat accesul mainilor de intervenie pentru incendiu la punctele de alimentare.
STAII DE POMPARE A APEI PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
Alimentarea cu energie electric a pompelor i a robinetelor de incendiu se face n conformitate cu
Normativul I 7.
Pompele de incendiu sunt acionate automat i/sau manual. n cazul n care pompele sunt acionate
automat, se prevede, n mod obligatoriu, i acionare manual. Oprirea pompelor, n toate cazurile se face
manual, din staia de pompare. Se admite oprirea automat a pompelor n cazul lipsei de ap.
Pompele de incendiu cu pornire automat, ce servesc numai reelele cu hidrani exteriori, se prevd i cu
dispozitive (butoane marcate corespunztor), care s permit acionarea lor cel mai trziu n 5 minute de la
darea semnalului de alarm, n caz de incendiu.
Timpul admis pentru manevrarea a maximum dou robinete, ce permit utilizarea rezervei de ap de
incendiu din rezervoarele de acumulare pentru funcionarea hidranilor este, de asemenea, de 5 minute.
Instalaiile prevzute cu pompe cu pornire automat, se echipeaz i cu pompe pilot pentru debite mici,
care s asigure acoperirea eventualelor pierderi din reea i meninerea presiunii n instalaie.
Pompele de incendiu se monteaz astfel nct nivelul rezervei de ap pentru incendiu s fie mai sus dect
partea superioar a corpului pompei (pomp necat).
Conductele de legtur ntre pompe i rezervor nu se monteaz deasupra nivelului rezervei de ap pentru
incendiu. Fac excepie pompele prevzute cu sisteme de autoamorsare avizate de organele abilitate, care
se monteaz conform indicaiilor productorului.
Pentru ncercarea periodic a pompelor de incendiu se recomand asigurarea posibilitii ntoarcerii apei
n rezervor.
Aparatele de automatizare i comand, precum i tablourile electrice se protejeaz mpotriva umiditii, fie
prin amplasarea n ncperi uscate la temperatura indicat de productor, fie prin montarea n cutii
(dulapuri) capsulate.
Este indicat ca fiecare pomp pentru stins incendiul s aib conduct proprie de aspiraie din rezervorul de
ap. Cnd se monteaz mai mult de dou pompe, pentru una sau mai multe reele, se admite prevederea
unei conducte de aspiraie - tip colector - prevzut cu cel puin dou sorburi.
Refularea, respectiv legarea pompelor la reelele de distribuie aferente, se face astfel:
35 | P a g e
- la instalaiile de stingere cu hidrani exteriori, respectiv cu hidrani interiori, se prevede cte o conduct
proprie de refulare.
Din distribuitor se pot alimenta i autovehicule de intervenie prin intermediul unui racord cu Dn100 i a
unui cmin tip A pentru alimentarea direct a pompelor mobile (standardul de referin STAS 9342).
Indiferent de debit, ncperea staiei de pompare se prevede i cu iluminat de siguran pentru intervenii,
conform Normativului I 7.
PROBE
PROBAREA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR
Dupa executarea instalatiilor de stingere a incendiilor se verifica rigiditatea imbinarilor prin proba
hidraulica de rezistenta la presiune si proba de etanseitate cu aer comprimat.
Probele de functionare au ca obiectiv principal controlul functionarii armaturilor de comanda si dupa caz, a
dispozitivelor de alarma. In cadrul probei de functionare se verifica actionarea instalatiei atat local, cat si
de la distanta (cand este astfel proiectata).
Pe timpul probei de stingere se iau masuri de siguranta pentru evitarea accidentelor si a pagubelor
materiale. Probele se realizeaza coordonat, sub conducerea executantului lucrarii si in prezenta
beneficiarului, iar rezultatele verificarilor si a probelor efectuate se consemneaza intr-un proces verbal.
Odata cu incheierea probelor trebuie definitivata si instruirea personalului care va asigura exploatarea si
intretinerea instalatiei de stingere, consemnandu-se acest lucru in procesul verbal.
RECEPTIA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR
Receptia instalatiei de stingere a incendiilor se face de catre comisia constituita in conformitate cu
legislatia in vigoare. Comisia de receptie este obligata sa verifice daca au fost:
respectate conditiile privind sistemele de detectare, semnalizare si stingere prevazute in proiectele de
executie si in documentatiile tehnice ale producatorului, precum si in reglementarile tehnice in vigoare;
montate si puse in functiune toate instalatiile, aparatura si echipamentele din sistemele de semnalizare
si stingere a incendiului;
predate beneficiarului instructiunile de folosire a tuturor aparatelor si echipamentelor instalatiei si s-a
instruit personalul de servire a acestora.
Receptia lucrarilor consta din verificarea respectarii legislatiei in vigoare si reglementarilor tehnice privind:
functionarea instalatiei de detectare, semnalizare si comanda;
functionarea sistemului de distributie a substantei de stingere;
existenta panourilor de avertizare privind evacuarea oamenilor, a instructiunilor de exploatare si a
masurilor ce se intreprind in timpul interventiei in caz de incendiu.
Rezultatele verificarilor si a probelor efectuate in prezenta comisiei de receptie se consemneaza intr-un
proces verbal de receptie. La receptia instalatiei de stingere, executantul acesteia va prezenta procesul
verbal de receptie interna, certificatul de garantie si certificatul de calitate al furnizorilor de instalatii,
echipamente, aparatura, dupa caz, agrementele tehnice. Orice neconcordanta intre proiect si executie se
remediaza in functie de importanta (pe loc, imediat sau cu termen stabilit, corelat cu darea in exploatare a
instalatiei), astfel incat sa fie asigurate conditiile de siguranta in caz de incendiu pentru spatiul protejat.
Odata cu receptia instalatiei de stingere a incendiului, beneficiarul are obligatia de a infiinta un registru de
evidenta (numerotat si sigilat), in care se vor consemna datele principale privind exploatarea, verificarea si
intretinerea instalatiei de stingere. Registrul va contine:
caracteristicile principale ale instalatiei;
data punerii in functiune;
data verificarii;
elementele verificate;
numele si prenumele persoanei care a efectuat verificarea instalatiei;
data incarcarii si punerii instalatiei in stare de interventie;
defectiuni aparute.
In registrul de evidenta se precizeaza si operatiunile ce trebuie sa se execute in concordanta cu
instructiunile de exploatare si cu prevederile cartii tehnice.
PROBE INSTALAII DE STINS INCENDIU:
Dupa executarea instalatiilor de stingere a incendiilor se verifica rigiditatea imbinarilor prin proba
hidraulica de rezistenta la presiune si proba de etaneitate cu aer comprimat.
36 | P a g e
Probele de functionare au ca obiectiv principal controlul functionrii armturilor de comand si dup caz, a
dispozitivelor de alarm. In cadrul probei de funcionare se verific acionarea instalaiei att local, ct i
de la distan (cnd este astfel proiectat).
Pe timpul probei de stingere se iau msuri de siguran pentru evitarea accidentelor si a pagubelor
materiale. Probele se realizeaz coordonat, sub conducerea executantului lucrrii i n prezena
beneficiarului, iar rezultatele verificrilor i a probelor efectuate se consemneaz ntr-un proces verbal.
Odat cu incheierea probelor trebuie definitivat i instruirea personalului care va asigura exploatarea si
intreinerea instalaiei de stingere, consemnndu-se acest lucru in procesul verbal.
EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR
Pentru buna exploatare a sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea
intocmai a proiectului, a prevederilor normativiului NP086/2005, ale dispozitiilor generale D.G.P.S.I. 003 si
005/2001 , instructiunile de exploatare si intretinere prevzute n proiect, precum si prevederile din
specificaiile si fiele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor, materialelor si substanelor de
stingere date de producator.
MSURI PENTRU CONTROLUL RISCURILOR/PERICOLELOR DE DETERIORARE, N CAZUL INSTALAIILOR DE
STINGERE A INCENDIILOR CARE UTILIZEAZ APA CA SUBSTAN DE STINGERE, PRECUM I UNELE
ELEMENTE DE TERMINOLOGIE, REGULI/MSURI DE PREVENIRE/STINGERE A INCENDIILOR PE DURATA
EXPLOATRII INSTALAIILOR ETC
a)Concepte/terminologie care rezid din legislaia n vigoare/conex i de specialitate
Ajutaj - dispozitiv situat la captul furtunului de refulare sau a evii, care reduce diametrul i mrete viteza
apei.
Autospecial de intervenie - vehicul autopropulsat, de construcie special, care dispune de instalaii,
echipamente, accesorii i materiale pentru prevenirea i stingerea incendiilor destinate limitrii i lichidrii
incendiilor, salvrii oamenilor i bunurilor materiale, nlturarea urmrilor accidentelor de circulaie,
tehnice i dezastrelor.
Autospecial de stins incendii - autospecial de intervenie care acioneaz nemijlocit sau n cooperare cu
altele pentru limitarea i lichidarea incendiilor cu produsele de stingere, utilajele, accesoriile i
echipamentele din dotare.
Furtun aplatisabil - furtun a crui seciune devine circular numai pus sub presiune interioar, iar n stare
neumplut se poate plia i rula plat.
Furtun de refulare - furtun utilizat pentru vehicularea apei sub presiune.
Furtun plat - furtun de seciune plat care ia forma cilindric atunci cnd este sub presiune.
Furtun semirigid - furtun care i menine seciunea circular chiar dac nu este presurizat.
Hidrant - dispozitiv instalat la o conduct de ap principal care permite racordarea echipamentului de
intervenie al pompierilor i obinerea alimentrii continue cu ap.
Hidrant cu furtun semirigid - tip de hidrant pentru incendiu la care suportul este tambur rotitor i furtunul
semirigid.
Hidrant de incendiu - echipament alctuit dintr-un furtun prevzut cu o eav de refulare, un suport
corespunztor i un robinet de nchidere, pentru alimentarea cu ap.
Hidrant interior - material de lupt mpotriva incendiului format dintr-o cutie sau o u, un suport pentru
furtun, un robinet de nchidere manual, un furtun plat prevzut cu racorduri, o eav de refulare
universal.
Hidrant interior automat cu furtun semirigid - material de lupt mpotriva incendiului care cuprinde un
tambur cu alimentare axial, un robinet de nchidere automat,
un furtun semirigid, o eav de refulare universal i dac este cazul, un orientator.
Hidrant interior fix cu furtun semirigid - hidrant interior cu furtun semirigid cu tambur rotativ ntr-un singur
plan, dotat cu un orientator adiacent tamburului.
Hidrant interior manual cu furtun semirigid - material de lupt mpotriva incendiului care cuprinde un
tambur cu alimentare axial, un robinet de nchidere manual pentru alimentare cu ap adiacent
tamburului, un furtun semirigid, o eav de refulare universal i, daca este cazul, un orientator.
37 | P a g e
Hidrant interior de incendiu - echipament de lupt mpotriva incendiului care cuprinde n principal o cutie
sau o u, un suport pentru furtun, un robinet manual de nchidere, un furtun plat prevzut cu racorduri,
eava de refulare universal.
Hidrant interior pivotant cu furtun semirigid - hidrant interior cu furtun semirigid cu tambur rotativ n mai
multe planuri, montat pe unul din urmtoarele suporturi: bra pivotant sau alimentare pivotant sau u
pivotant.
Hidrant suprateran - hidrant prevzut cu mijloace operaionale, acoperit cu un capac situat la nivelul
solului, racordat la o conduct principal de distribuie, permanent presurizat, utilizat pentru intervenii
la incendiu.
Hidrant subteran - hidrant, instalat cu toate mijloacele operaionale dedesubtul unui capac situat la nivelul
solului, racordat la o conduc principal de distribuie, permanent presurizat, utilizat pentru intervenia la
incendii.
Hidrant automat pentru incendiu - echipament de lupt mpotriva incendiului care cuprinde un tambur cu
alimentare axial cu ap, un robinet de nchidere/deschidere automat adiacent tamburului, un furtun
semirigid, eava de refulare universal i, dac este cazul, un dispozitiv de ghidare a furtunului.
Hidrant interior manual pentru incendiu - instalaie de lupt mpotriva incendiului care cuprinde un tambur
cu alimentare axial cu ap, un robinet de nchidere/deschidere manual adiacent tamburului, un furtun
semirigid, eava de refulare universal i, dac este cazul, un dispozitiv de ghidare a furtunului.
Incendiu - ardere autontreinut, care se desfoar fr control n timp i n spaiu, care produce pierderi
de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit intervenia organizat n scopul ntreruperii
procesului de ardere.
Lucrri premergtoare i/sau pe timpul sezonului rece - activiti care se realizeaz la instalaiile/sistemele
de prevenire/stingere a incendiilor, n scopul controlului parametrilor de fiabilitate, prestabilii n faza de
proiectare, n perioadele de timp, n care, se nregistreaz temperaturi cu valori sczute ale mediului
nconjurtor/ambiant; msurile vizeaz controlul riscurilor/pericolelor determinate de efectele
ngheului/cderilor abundente de zpad i conexe.
Prevenirea incendiilor - totalitatea aciunilor de mpiedicare a iniierii i propagrii incendiilor, de asigurare
a condiiilor pentru salvarea persoanelor, bunurilor i de asigurare a securitii echipelor de intervenie.
Mentenan - totalitatea aciunilor planificate / neplanificate de testare, ntreinere i reparaii n scopul
controlului nivelului de siguran prestabilit n faza de proiectare, a unei instalaii/ element tehnic
etc.(nivelul prestabilit se refer la conceptele de disponibilitate i securitate).
Mentenabilitate - indicator de siguran/securitate care admit un anumit nivel de probabilitate ca: o
instalaie, echipament etc., s fie repus n stare de funcionare, ntr-un anumit interval de timp, pentru
care aciunile de mentenan sunt realizate n condiiile unor proceduri predefinite.
Mentenan preventiv - aciuni care relev, controlul riscurilor/pericolelor de producere a unui defect
brusc, prin schimbarea/nlocuirea unor piese/elemente tehnice supuse uzurii, reglare, curare etc. ;
include majoritatea aciunilor de revizii i reparaii planificate (ntreruperi planificate).
Mentenana corectiv - are ca scop nlturarea/controlul unor funcionri defectuoase sau a unor situaii
generate n mod accidental (ntreruperi neplanificate, aleatorii, cu durate neprecizate) .
Mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor - sisteme, instalaii, echipamente, utilaje, aparate,
dispozitive, accesorii, materiale, produse, substane i autospeciale destinate prevenirii, limitrii i stingerii
incendiilor.
Pericol - stare care precede unui eveniment (accident de munc, incendiu, explozie, etc.); datorit
importanei pe care termenul o prezint, acesta, a fost adus la rang de concept; n relaia om main/utilaj/instalaie/activitate/mediu, exist mprejurri, situaii etc., care genereaz pericole
controlabile prin msuri, ce poart numele de msuri de control; aplicarea acestor msuri, presupun
controlul prin anularea pericolelor; termenul presupune aciunea factorului uman utiliznd msuri cu timp
de aciune/rspuns, imediat/redus, n sensul c msurile trebuiesc aplicate imediat/operativ pentru a
controla o situaie dat; n sensul definiiei, pericolul admite codomeniul de definiie [0,1].
Risc - probabilitate global de realizare a unui eveniment; (accident de munc, incendiu, explozie etc.);
datorit importanei pe care termenul o prezint, acesta a fost adus la rang de concept; n relaia om main/utilaj/instalaie/activitate/mediu, exist mprejurri, situaii etc., prin intermediul crora se pot
genera stri care pot fi controlabile doar prin aplicarea de msuri, denumite n continuare, msuri de
control; aplicarea msurilor puse n discuie, presupun controlul i limitarea riscurilor, prin reducerea
38 | P a g e
acestora, nu prin anularea lor; termenul presupune aciunea factorului uman utiliznd msuri cu timp de
aciune/rspuns, pe termen lung, prin utilizarea conceptului de previziune; n sensul definiiei, riscul
admite codomeniul de definiie (0,1].
Stingere a incendiilor - totalitatea aciunilor de stingere/ntrerupere a procesului de ardere prin utilizarea
de metode, procedee i mijloace specifice.
Utilizator - persoan fizic sau juridic care folosete/utilizeaz un bun cu orice titlu, n nteresul su, al
altuia sau n nteres public.
b. Msuri generale/specifice de prevenire/stingere a incendiilor la exploatarea instalaiilor care
utilizeaz apa
Principalele msuri n cazul utilizrii instalaiilor, se refer la:
- respectarea msurilor/cerinelor determinate de prevederile legislaiei n vigoare, referitoare la
echiparea/dotarea cu mijloace/echipamente, situaie, care este obligatorie pentru administratori etc., pe
ntreaga durat de exploatare a instalaiilor sanitare i conexe, care doteaz construciile;
-obligaiile/rspunderile cu referire la activitile de prevenire/stingere a incendiilor, revin att
proprietarilor i administratorilor pentru instalaiile care se afl n funciune ct i unitilor i personalului
care efectueaz/realizeaz exploatarea acestor instalaii;
- pe durata reviziilor, reparaiilor, dezafectrilor de instalaii etc., este necesar s se respecte toate
msurile cu caracter general/specific de prevenire/stingere a incendiilor;rspunderile n acest sens, revin
operatorilor economici/instituiilor i persoanelor care efectueaz astfel de operaii;
-personalul care exploateaz instalaiile va fi instruit n domeniul prevenirii/stingerii incendiilor i n
domeniul securitii i sntii n munc, nainte de punerea n funciune/n exploatare a instalaiilor i
periodic, n timpul exploatrii instalaiilor, verificndu-se n prealabil, nsuirea cunotinelor, care trebuie
s releve, controlul riscurilor/pericolelor, n raport cu aciunile pe care factorul uman, trebuie s le
execute/realizeze;
- nainte de executarea/realizarea unor operaii cu foc deschis (sudur, lipire cu flacr, topire de materiale
hidroizolante etc.) se efectueaz instruirea specific a personalului care execut astfel de lucrri;
- lucrrile cu foc deschis, se execut numai dup aprobarea / luarea la cunotin de ctre personalul
implicat, despre /a permisului de lucru cu foc;
- naintea de nceperea lucrrilor cu foc deschis, semnatarii permiselor de lucru cu foc, vor controla
ndeplinirea condiiilor i realizarea msurilor menionate n acest document.
c. Msuri/cerine la exploatarea instalaiilor de stingere cu ap a incendiilor
3.1 Elemente generale
Principalele msuri se refer la:
- administratorii/managerii/utilizatorii construciilor, au obligaia s exploateze instalaiile de stingere a
incendiilor, n raport cu instruciunile de funcionare/verificare emise de furnizor/proiectant;
- administratorii/ managerii/utilizatorii construciilor, au obligaia s realizeze operaiile de mentenan la
instalaiile de stingere a incendiilor, periodic, dup un program prestabilit, prin intermediul unor persoane
autorizate din cadrul operatorului economic/instituiei sau dup caz, cu persoane juridice/fizice din cadrul
unor entiti economice specializate, pentru tipurile/categoriile de instalaii la care urmeaz s se realizeze
operaiile respective ;
- este interzis s se execute/realizeze modificri constructive ale instalaiilor de prevenire/stingere a
incendiilor fr acordul / n condiiile emise de un proiectant autorizat ;
- realizarea operaiilor de mentenan care implic: controlul, reviziile, reparaiile curente/ capitale,
situaiile accidentale etc., vor include n programele respective, inclusiv, staiile de alimentare / staiile de
pompare ap.
Pentru staiile de pompe, care deservesc instalaiile de prevenire/stingere a incendiilor, se respect n mod
suplimentar, urmtoarele:
- asigurarea continu/permanent a rezervei de ap prevzut n proiect, ca intangibil;
- este interzis consumul de ap n alte scopuri din rezerva intangibil; dup incendiu, este obligatoriu s se
refac rezerva, conform reglementrilor n vigoare;
- meninerea n starea de funcionare, pentru a doua surs de alimentare cu energie electric a staiilor de
electropompe, astfel nct atunci cnd este necesar, aceasta s poat intra n funciune n mod
eficient/operativ;
39 | P a g e
- operatorii economici /instituiile publice, trebuie s fie prevzute (din faza de proiectare, pentru faza de
exploatare) n dotarea staiilor de electropompe cel puin cu varianta de rezervare 2100 %, n cazul
electropompelor pentru incendiu; dac din diferite motive, nu este realizat aceast soluie constructiv,
administratorul /managerul operatorului economic/instituiei etc., trebuie s intervin la un proiectant
autorizat, pentru a evalua o astfel de situaie i realizarea apoi a acestei msuri;
- verificarea strii tehnice a electropompelor pentru stingerea incendiilor care se afl n dotarea staiilor de
pompe pentru incendiu i dup caz, a agregatelor de acionare (electromotoare, motoare cu ardere intern
etc.) astfel nct acestea s se afle permanent n stare de funcionare la parametrii de fiabilitate prestabilii
i n raport cu, condiiile/cerinele stabilite de ctre proiectant;
- asigurarea n ncperile de lucru, spaii, locaii etc., a condiiilor optime de temperatur (aparate de
comand i semnalizare /A.C.S. - uri, garaje auto, staii pentru electropompe etc.); msurile sunt necesare
pentru controlul riscurilor/pericolelor determinate de scderea temperaturilor mediului ambiant (riscuri
/pericole de nghe ).
d. Msuri generale/specifice sezonului rece
nainte de intrarea n sezonul rece, este necesar s se aplice conform, o serie de msuri specifice, astfel:
- asigurarea temperaturilor/condiiilor de lucru corespunztoare n spaiile/ locaiile n care sunt amplasate
centralele de semnalizare pentru incendiu i bateriile de acumulatori;
- meninerea n stare de funcionare a sistemului ap- aer, pentru situaiile n care, temperaturile mediului
ambiant, pot s permit/admit valori sub 4C, sau aplicarea unor msuri conexe, pentru care instalaiile tip
ap-ap s poat funciona n condiii de fiabilitate la parametrii predefinii;
- periodic, se verific metrologic aparatele de msur, control i semnalizare;
- pentru utilizarea autospecialelor de incendiu, la aspiraia apei din surse naturale/artificiale, este necesar
s se realizeze:
- rampe amenajate astfel nct, s se realizeze operaia de aspiraie n condiii de siguran/securitate
total;
- realizarea constructiv a unor sisteme adecvate de protecie a racordurilor de alimentare cu ap din
compunerea bazinelor; este necesar ca racordurile s fie prevzute cu sisteme tip guler
- meninerea n stare de utilizare/funcionare a drumurilor, cilor de acces, cilor de circulaie spre:
bazinele de ap, cminele pentru racorduri fixe etc.;
- asigurarea rezervei de ap incendiu prevzut n proiecte pentru aceste instalaii.
Pentru funcionarea acestor instalaii este necesar s se aib n vedere, suplimentar, urmtoarele:
- asigurarea condiiilor necesare funcionarii surselor de rezerv cu ap i energie electric, conform
legislaiei n vigoare;
- asigurarea iluminatului de siguran n spaiile care deservesc astfel de instalaii (continuare a lucrului
etc.);
- ntocmirea/ actualizarea schemelor izometrice, aferente sistemelor de alimentare cu ap;
- meninerea destinaiilor prevzute n proiecte pentru aceste instalaii;
-asigurarea alimentrii cu energie electric prin dou surse independente, conform cu soluia de rezervare
2100% ;
- inscripionarea/sigilarea vanelor n poziiile normale de lucru (nchis /deschis) conform cu instruciunile
de funcionare;
- realizarea/finalizarea reviziilor periodice se efectueaz numai de ctre personal calificat; n acest sens,
conducerea operatorului economic, stabilete prin dispoziie scris/act de autoritate persoanele i
atribuiile pe care acestea sunt obligate s le respecte.
e. Hidrani interiori/ exteriori pentru incendiu
Hidranii de incendiu interiori/exteriori se menin permanent n stare de funcionare; n acest sens, se
verific periodic:
- modul de manevrare al robineilor, urmrindu-se ca deschiderea/nchiderea, s se realizeze cu efort
minim i complet;
- starea furtunurilor din punct de vedere calitativ, astfel nct acestea s poat fi utilizate la presiunile i
debitele de utilizare;
- accesul ctre hidranii de incendiu interiori/exteriori;
- starea tehnic a cutiilor de protecie; nlocuindu-se elementele deteriorate din diferite cauze/motive;
- starea de etanare a elementelor de protecie (garnituri etc.);
40 | P a g e
- pentru facilitarea accesului la hidranii exteriori amplasai n spaiile verzi precum i pentru utilizarea
eficient a acestora, periodic, se nltur depunerile de pmnt, iarba uscat etc., astfel nct poziia lor s
fie uor de identificat ;
- pe timpul iernii, dup fiecare ninsoare, se nltur depunerile de zpad de pe cutiile hidranilor i se
realizeaz facilitarea accesului ctre acetia;
- n cazul efecturii unor lucrri (cum sunt de exemplu, modernizarea unor ci de acces, spturi la diverse
reele etc.) se verific, ca hidranii s nu fie acoperii cu beton, asfalt etc. sau s fie blocai de autovehicule;
- hidranii de incendiu interiori/exteriori se marcheaz conform prevederilor
legislaiei n vigoare;
- este obligatorie meninerea dotrii cu accesorii (furtunuri, racorduri, evi de refulare tip, chei ) conform
cu norme specifice de dotare .
MSURI GENERALE/SPECIFICE PENTRU CONTROLUL RISCURILOR DE DETERIORARE LA UTILIZAREA,
MANIPULAREA, NTREINEREA FURTUNURILOR DESTINATE STINGERII INCENDIILOR
Principalele msuri generale/specifice necesare, pentru controlul riscurilor de deteriorare la utilizarea,
manipularea, ntreinerea furtunurilor destinate stingerii incendiilor, sunt:
- furtunurile se dispun pe sol i pe obstacolele care determin geometria terenului, astfel nct s se poat
controla riscurile datorate poziiilor neconforme (rsuciri, ndoiri, torsionri etc.);
- furtunurile se aeaz pe sol i pe obstacole, astfel nct s se controleze riscurile determinate de efectele
radiaiei la incendiu, prin: dispunerea lor n afara/exteriorul spaiilor incendiate, evitarea sub orice
form/n orice mod a contactului acestora cu, corpurile
materialele care se afl n stare de incandescen /temperaturi ridicate etc.;
- se recomand evitarea contactului furtunurilor pentru incendiu cu obiecte ascuite, frecarea acestora de
sol/contactul cu suprafee rugoase, sau de alte obiecte/ materiale care sunt integrate n geografia
terenului; aplicarea acestei msuri este necesar pentru controlul riscurilor de nepare, perforare,
agare, spargere etc. ;
- se interzice trecerea autovehiculelor/vehiculelor etc., peste furtunurile cu /fr ap; n locurile de trecere,
peste acestea, furtunurile trebuie s fie protejate cu puni speciale;
msura are rol de control a riscurilor de deteriorare prin; plesnire, crpare etc., ca rezultat al aciunilor
mecanice, datorate fenomenului loviturii de berbec;
- este necesar s se aplice msuri, astfel nct furtunurile utilizate pentru stingerea incendiilor, s poat fi
controlate pentru riscurile determinate de contactul cu unele substane, cum sunt de exemplu cele :
corosive, caustice, produse petroliere, gudroane etc;
- n cazul unor intervenii pentru stingerea incendiilor, la temperaturi sczute ale mediului, implicit i ale
apei, este necesar s se menin circulaia unui debit de ap prin acestea, n mod continuu, pentru a se
controla riscul de nghe ; dac, din diverse motive, s-a produs ngheul acestor furtunuri, este interzis
rularea i/sau ndoirea acestora; operaia se poate finaliza numai dup ce s-a realizat dezghearea n
totalitate a acestora ;
- dup utilizare/postutilizare, furtunurile se spal cu ap/adaos de detergeni, se usuc la temperaturi de
maximum 40 C, fiind necesar controlul riscurilor determinate de aciunea direct a radiaiei solare ;
- postoperaiei/activitii de splare, furtunurile destinate pentru stingerea incendiilor, se pliaz, ruleaz,
depoziteaz, numai n stare uscat;
- furtunurile plate care doteaz hidranii interiori i exteriori de tipul A i/sau B, admit conform legislaiei n
vigoare, valori standard egale ca lungimi cu 20m; se interzice n acest sens, tierea pentru micorarea
acestei lungimi, secionarea, vopsirea, utilizarea n alte scopuri, dezechiparea etc., a acestor dotri;
- elementele tehnice conexe furtunurilor plate: evi de refulare, racorduri etc., se menin permanent n
stare de funcionare;
- este important s se cunoasc faptul c, utilizarea sub presiune cu ap, a furtunurilor pentru stingerea
incendiilor, n condiii de debit i presiune identice, genereaz riscuri de deteriorare a acestora cu
probabilitate mai mare de realizare pe direcie axial comparativ cu direcia radial a acestora;
-corespunztor conceptului de securitate i sntate n munc, la aciunea/operaia de stingere a
incendiilor, pentru presiuni ale apei la ieirea n eava de refulare, care depesc 0,5 MPa, este necesar s
acioneze 2 servani n mod simultan.
41 | P a g e
MASURI GENERALE IN EXPLOATAREA INSTALATIILOR

In spatiile echipate cu sisteme automate de inundare cu substante speciale de stingere nocive, pe perioada
de timp cat in spatiile respective exista oameni, comanda declansarii instalatiei de stingere va fi obligatoriu
in pozitia manual. Instalatiile de stingere care utilizeaza substante de stingere nocive pentru oameni vor fi
prevazute cu sisteme de temporizare a declansarii astfel incat sa existe conditii de evacuare in siguranta.
Actionarile, precum si comenzile automat si/sau manual de punere in functiune ale instalatiilor de stingere
a incendiilor vor fi mentinute in permanenta stare de functionare.
In caz de incendiu se va asigura evacuarea rapida si in conditii de siguranta a oamenilor din spatiile supuse
inundarii cu substante de stingere, pe cai de acces marcate si pastrate libere.
Dupa stingerea incendiului, accesul oamenilor in spatiile inundate cu substante speciale, va fi permis numai
dupa ce aceste spatii au fost bine ventilate.
Statiile de distributie a substantelor speciale de stingere a incendiului vor avea mentinut permanent
accesul liber din exterior, pe cai de circulatie functionale, astfel incat sa permita executarea operativa a
lucrarilor de reparatii si intretinere. Iluminatul de siguranta al cailor de acces la statiile de distributie,
precum si a zonelor unde sunt amplasate acestea, se mentine in stare de functionare.
Se va asigura controlul si verificarea permanenta a recipientilor (buteliilor) montate in statiile de distributie
pentru depistarea oricaror scapari de substante de stingere. Recipientii (buteliile) cu defectiuni se
inlocuiesc si se trimit la verificat.
Se va asigura functionarea la parametrii proiectati a sistemelor si instalatiilor de ventilare naturalorganizata sau mecanica a statiilor de distributie a substantelor speciale de stingere a incendiilor.
Este obligatorie efectuarea reviziilor si reparatiilor prevazute in documentatia de executie si specificatiile
producatorului.
Este interzisa modificarea instalatiilor de stingere a incendiilor fara acordul factorilor in drept, potrivit
legislatiei in constructii.
Responsabilitatea exploatrii revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului cldirii, care asigur
exploatarea tuturor instalaiilor.
Controlul i verificarea instalaiei au caracter permanent, fcnd parte din urmrirea curent privind starea
tehnic a construciei. Controlul i verificarea instalaiei se fac pe baza unui program, de ctre personalul
de exploatare. Programul se ntocmete de beneficiarul (administratorul) instalaiei, innd cont de
prevederile proiectului i de instruciunile de exploatare ale echipamentelor.
Revizia instalaiei se face periodic, conform indicaiilor menionate la fiecare element al instalaiei, i are ca
scop cunoaterea strii instalaiei la un anumit moment n vederea lurii unor eventuale msuri pentru ca
instalaia s funcioneze la parametrii proiectai.
Reparaiile curente se fac pe baza constatrilor fcute la revizii sau preventiv, pentru elementele
susceptibile unor defeciuni ntr-o perioad apropiat de timp.
Exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor incepe dupa receptia acestora, cand este
certificata realizarea de catre constructor a lucrarilor, in conformitate cu prevederile contractuale si cu
cerintele documentelor oficiale, care atesta ca instalatiile respective pot fi date in folosinta.
Exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor, trebuie facuta pe intreaga perioada de
utilizare a acestora, asigurandu-se permanent intrarea in functiune si functionarea lor la parametrii
proiectati, in caz de incendiu.
Acionrile precum si comenzile automat i/sau manual de punere in funciune ale instalaiilor de stingere
a incendiilor vor fi meninute in permanent stare de functionare.
n caz de incendiu se va asigura evacuarea rapid si in condiii de siguran a oamenilor din spaiile supuse
inundrii cu substane de stingere, pe ci de acces marcate i pstrate libere.
Este obligatorie efectuarea reviziilor si reparaiilor prevzute in documentaia de execuie si specificaiile
producatorului. Este interzis modificarea instalaiilor de stingere a incendiilor fr acordul factorilor in
drept, potrivit legislatiei in construcii.
Eventualele defectiuni sesizate cu ocazia verificarilor si reviziilor se remediaza imediat pentru a se repune
instalatia de stingere a incendiilor in stare de functionare, in cel mai scurt timp.
Pe timpul efectuarii de reparatii la constructii sau instalatii, ca si inainte de darea in exploatare a instalaiei
si cel putin odat la trei luni se verific i corecteaz funcionarea manometrelor, cu ajutorul manometrului
de control.
Pentru a asigura o exploatare corect a instalaiei de stingere a incendiilor se vor lua urmtoarele msuri:
42 | P a g e
toate vanele se numeroteaz pentru identificare, avand totodat marcaje distincte, indicnd ramura pe
care o controleaz;
pe fiecare van se marcheaz sensul n care se deschide;
se asigur accesul permanent la fiecare van, inclusiv la cele montate la nlime, prin prevederea unei
scri de acces.
Fiecare van se controleaz prin manevrarea tijei de acionare pentru a constata dac este complet
deschis.
Este interzis folosirea conductelor instalatiei de stingere a incendiului pentru suspendarea sau rezemarea
unor obiecte, materiale etc. Ori de cte ori se constat defeciuni, se iau nentarziat msuri de reparare sau
nlocuire a pieselor uzate sau cu defeciuni. Pentru aceasta trebuie asigurat o rezerv suficient de piese
de schimb (manometre, robinete, garnituri etc.).
EXPLOATAREA INSTALAIILOR LA APARIIA UNUI INCENDIU
n aceast situaie la acionarea hidranilor de incendiu, presiunea n reeaua de ap pentru hidrani va
scadea i automat va intra n funciune pompa pentru hidranii de incendiu. Deasemeni automat vor porni
i pompele pentru hidrantii de incendiu, daca instalaia a intrat n funciune. Se urmrete n permanen
funcionarea agregatelor de incendiu i a niveluluir apei n rezervor. Aceste msuri nu sunt limitative, fiind
necesar o coordonare a atribuiilor fiecrei persone de exploatare sub conducerea pompierilor.
Imediat dup ncetarea incendiului, urmeaz a se trece la refacerea rezervei de incendiu i aducerea n
stare de funcionare a tuturor prilor instaliilor care au contribuit la stingerea incendiului.
43 | P a g e
8.4 CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE

MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Documentatia de proiectare a fost astfel intocmita incit sa permita executarea si utilizarea instalatiei
proiectate in conditii in care, la o exploatare normala a sistemelor, sa se previna accidentele de munca,
precum si imbolnavirile profesionale.
1. Factorii de risc la executia lucrarii
Factorii de risc avuti in vedere la elaborarea documentatiei sunt urmatorii :
cadere obiecte de la inaltime
curent electric : atingere indirecta si directa
lucru la inaltime
proiectare de corpuri sau particule
deplasari pe suprafata inclinata sau alunecoasa
lucru in spatii inguste
contact cu corpuri ascutite
Proiectantul a avut in vedere acesti factori de risc care apar la indeplinirea sarcinilor de munca .
Beneficiarul este obligat sa refaca aceasta analiza cu datele concrete, conform Legii 319/2006, sa identifice
complet toate riscurile si sa ia toate masurile pentru diminuarea sau evitarea lor.
Contractul de executie cuprinde si clauze privind securitatea muncii cu raspunderile partilor.
2. Masurile individuale si colective de securitatea muncii la executia lucrarii
Fata de factorii de risc estimati pentru executia lucrarii, indicati mai sus, se impun urmatoarele
sortimente de mijloace individuale de protectia muncii care pot fi acordate conform HG 1146/2006 :
casca de protectie rezistenta la foc si penetratie
manusi de protectie electroizolante JT
incaltaminte de protectie electroizolante JT
covor electroizolant
manusi de protectie rezistente la uzura
centura de siguranta pentru lucru la inaltime sau platforma de lucru la inaltime
ochelari de protectie la praf
masca de protectie la praf
salopeta de protectie
Personalul de executie va utiliza numai utilaje sigure dpdv al securitatii muncii, care au certificate
de conformitate si sunt cumparate cu declaratie de conformitate dpdv al securitatii muncii si sunt marcate
de conformitate de securitate. Sculele utilizate vor avea minere electroizolante, ele vor fi apucate numai
de zona izolata, se vor folosi numai scari electroizolante iar personalul trebuie sa fie dotat si sa utilizeze
echipamentul individual de protectie, respectind principiul cel putin doua mijloace electroizolante
inseriate pe cale de curent. Echipamentele portabile si uneltele manuale utilizate vor respecta prevederile
Legii 319/2006.
Executantul va utiliza pentru manevre in instalatiile electrice de joasa tensiune numai personal
autorizat .
Ca mijloace colective de protectie se recomanda: semnalizarea locurilor periculoase si atentionare
vizibila a lor cu placute de semnalizare, instructajul specific si periodic de protectia muncii la locul de
munca, elaborarea unor instructiuni proprii de securitatea muncii, elaborarea si respectarea unui program
de securitatea si sanatatea in munca, dotarea locurilor de munca cu trusa sanitara de prim ajutor,
utilizarea de scule si utilaje certificate, control permanent privind respectarea masurilor de securitatea
muncii, etc.
La tablourile electrice de joasa tensiune pentru evitarea socurilor electrice prin atingere indirecta
s-au aplicat doua masuri de protectie: una principala care este legarea la pamant si o masura suplimentara
care este deconectarea automata in caz de defect. In partea desenata a proiectului se indica aceste
masuri de protectie.
In timpul executiei este interzisa folosirea instalatiilor si a echipamentelor improvizate sau
necorespunzatoare.
Pentru lucru la inaltime, executantul va folosi numai personal atestat medical pentru lucru la
inaltime si va utiliza utilaje (platforme, etc) sau mijloace individuale de protectie (centuri, etc) pentru
lucru la inaltime, dupa caz.
44 | P a g e
In magaziile de pe santier, executantul va aplica normele de protectia muncii pentru transportul prin
purtare cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
La manevre in instalatiile electrice scoase de sub tensiune se va aplica prevederile Legii 319/2006.
Nu se vor face manevre cu instalatii electrice aflate sub tensiune. Prin manevra se intelege un ansamblu
de operatii care conduce la schimbarea configuratiei unei instalatii electrice prin actionarea unor aparate
de comutatie (vezi IPI 65/2007 Instructiuni proprii interne de securitate si sanatatea muncii pt.
transportul si distributia energiei electrice).
Pe santier si in interiorul constructiilor in lucru se vor utiliza tablouri de distributie in executie
capsulata sau tablouri inchise in cutii prevazute cu usa si cheie , conform- I7/2011.
Montarea echipamentelor tehnice electrice si realizarea instalatiilor electrice trebuie sa se
desfasoare in asa fel incit sa nu se modifice conceptia de proiectare. In cazuri speciale, modificarile trebuie
sa se faca numai cu acordul scris al proiectantului.
3. Echipamente tehnice utilizate
In cadrul documentatiei, proiectantul a ales echipamente tehnice care sunt sigure dpdv al
securitatii muncii, care sunt certificate de conformitate dpdv al securitatii muncii si se vor livra cu
declaratie de conformitate conform Legii 319/2006.
4. Obligatiile executantului
Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de instalatii in conditii care sa asigure evitarea
accidentelor de munca. In acest scop este obligat :
sa analizeze documentatia tehnica dpdv al securitatii muncii
sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele/instructiunile/ prescriptiile/ standardele de
securitatea muncii specifice lucrarii
sa execute toate lucrarile si in scopul exploatarii ulterioare a instalatiilor in conditii depline de
securitate a muncii
sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia probelor si receptiei astfel ca lucrarea
executata sa poata fi utilizata in conditii de securitate maxima posibila
sa utilizeze pe santier masurile individuale si colective de securitatea muncii astfel ca sa se evite
sau sa se diminueze pericolele de accident sau imbolnavire profesionala
sa utilizeze pentru manevre in instalatiile electrice numai electricieni autorizati
5. Obligatiile beneficiarului
Beneficiarul raspunde de preluarea si apoi exploatarea lucrarilor de instalatii in conditii care sa
asigure securitatea muncii. In acest scop este obligat:
sa analizeze proiectul dpdv al securitatii muncii
sa respecte si sa aplice toate normele si normativele de securitate a muncii
sa respecte instructiunile de securitate a muncii ale echipamentelor livrate
sa faca analiza factorilor de risc de accident si sa ia masurile corespunzatoare
pentru lucrarile de instalatii care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie sa
incheie cu executantul un protocol anexa la contract in care sa delimiteze zonele de lucru pentru
care raspunderea privind asigurarea masurilor de securitatea muncii revin executantului
in exploatare sa existe obligatoriu documentele specificate
sa prevada mijloace de prim ajutor eficace
pentru personalul care lucreaza cu videoterminale sa prevada obligativitatea examenului medical
oftamologic si utilizare de ochelari/ecrane de protectie, daca e cazul ;
sa prevada si sa aplice masuri de prevenire si stingere a incendiilor
sa intocmeasca proceduri de interventie pentru caz de criza sau dezastre si sa aibe pregatite echipe
de interventie, antrenate si dotate corespunzator.
sa prevada sumele necesare pentru realizarea masurilor de securitate muncii
sa-si organizeze activitatea de securitate si sanatate in munca conform Legii 319/2006
receptia si punerea in functiune a instalatiei se va face numai dupa ce s-a constat si consemnat, cu
avizul proiectantului, ca s-au respectat normele de securitate a muncii.
sa nu permita accesul persoanelor neautorizate in instaltiile electrice
45 | P a g e
Beneficiarul trebue sa verifice ca instalatia de legare la pamint este corespunzatoare, sa se

ingrijeasca sa faca masuratori periodice a prizei de pamint si sa obtina buletine de masuratori care
sa ateste ca priza de pamint este in parametrii normali, conform legislatiei.
In locurile cu pericol de incendiu beneficiarul trebuie sa ia masuri de protectie impotriva
descarcarilor statice , conform Legii 319/2006 si eventual daca e cazul si NP 099-04.
6. Legislatia de securitate a muncii
La intocmirea lucrarilor de proiectare s-a tinut seama de legislatia de securitatea muncii aflata in
vigoare. Se atrage atentia executantului lucrarii si in special beneficiarului, ca utilizator al instalatiei
proiectate, ca trebuie sa respecte intocmai aceasta legislatie din motive morale si datorita raspunderii
juridice care prevede ca neluarea vreuneia din masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la
protectia muncii sau nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia
muncii, constituie infractiune si se pedepseste ca atare.
Dam mai jos o lista restrinsa a acestei legislatii de care s-a tinut seama la proiectare si care trebuie
sa fie completata de executant si beneficiar cu normele specifice corespunzatoare. Beneficarul si
executantul trebuie de asemenea sa elaboreze si instructiuni proprii de securitatea muncii, specifice
instalatiei.
Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 si normele de aplicare a legii;
HG 1146
IPI 65/2007
Normativele I 7/2011, I 18/2001, I18/2002;
Normele specifice pentru transportul si depozitarea oxigenului/ acetilenei;
7. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
La intocmirea prezentului proiect s-au respectat prevederile P.S.I. din legislatia tehnica in vigoare
specifice lucrarilor proiectate, astfel:
Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
NG-OMAI 163/2007 Norme generale de aparare impotriva incendiilor
Normativul I-18/2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de detectie si semnalizare a
incendiilor;
Normativul I-7/2011 pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente
cladirilor.
S-a avut in vedere inlaturarea pericolului de producere a unui incendiu de la instalatiile electrice. S-au
prevazut urmatoarele masuri de protectie impotriva incendiilor:
- folosirea de echipamente electrice corespunzatoare mediului in care se monteaza, respectanduse prevederile I7/2011;
- folosirea de echipamente cu materiale necombustibile (metalice) sau greu combustibile (din
mase plastice), care in conditii normale, daca sunt aprinse, nu propaga flacara.
S-a prevazut pozarea cablurilor pe trasee fara materiale combustibile in apropierea acestora, iar la
trecerile prin plansee si pereti se va realiza o etansare ignifuga a golurilor.
S-au respectat distantele si separarile impuse de I18/2001 si I7/2011 intre conductele instalatiilor
proiectate si instalatiile vecine.
In incaperea unde s-a montat centrala de supraveghere vor exista mijloace de prima interventie
(stingatoare cu CO2 ) in cazul initierii unui incendiu la sursele de alimentare cu energie electrica ale
centralei.
MANAGEMENTUL MEDIULUI
Atat in faza de proiectare, executie, exploatare cat si pentru dezafectarea instalatiilor, se vor
urmari identificarea aspectelor semnificative de mediu, respectiv identificarea, evaluarea, limitarea sau
eliminarea impactului negativ al instalatiilor asupra mediului.
46 | P a g e
9. BREVIAR DE CALCUL
I.
ALIMENTARE CU AP
1. Necesarul de ap rece potabil se determin conform SR 1343-1 pentru necesarurile specifice

de ap rece i cald n funcie de destinaiile cldirilor (STAS 1478) astfel:
Necesar specific (l/om zi)
Nr.
Nr.
Destinaia cldirii
ap cald
crt.
persoane
ap rece
menajer
1
PACIENTI
220
235
115
2
PERSONAL
200
20
10
3
VIZITATORI
250
5
0
d) debitul zilnic mediu de ap rece
m
Q n zi med = 1 x ( N (i) x q sp (i) )
1000
i=1
Unde
N(i) = numrul de utilizatori consumatori fizici de ap sau uniti specifice
de produs pentru care se folosete apa.
Qs(i) = debit specific: cantitatea medie zilnic de ap necesar unui consumator pentru o
activitate normal. Se determin conform STAS 1478-90
e) debitul zilnic maxim de ap rece
m
Q n zi max = 1 ( N (i) x q sp (i) x K zi (i) )
1000 i=1
Unde K zi = coeficientul de uniformitate zilnic
K zi = 1,15
f) debitul orar maxim de ap rece
Se consider o funcionare de 24 ore/zi.
m
Q n o max = 1 1 ( N (i) x q sp (i) x K zi (i) x Ko (i) )
24 1000 i=1
Unde
K o = coeficientul de neuniformitate orar

Ko = 2,8
Gradul de asigurare 99%, regimul de furnizare a apei calde menajere este de 24 h/zi, iar
temperatura apei calde menajere este de 60 C.
a)
b)
c)
DEBITUL ZILNIC MEDIU DE APA RECE

DEBITUL ZILNIC MAXIM DE APA RECE
DEBITUL ORAR MAXIM DE APA RECE
Qn zi med =
Qn zi max =
Qn o max =
54,950
63,19
11,06
mc/zi
mc/zi
mc/h
47 | P a g e
II.
NECESAR DE AP PENTRU STINS INCENDIU
Conform art. 4.1 alin c din Partea a II-a - Instalatii de stingere", indicativ P 118/2-2013 i scenariului de
incendiu este necesara echiparea tehnica a cladirii pentru stingerea unui incendiu cu hidrani interiori.
Acestia vor avea doua jeturi in functionare simultana cu debitul de 2.1 l/s fiecare;
A.Hidranti interiori:
Debitul specific
Numrul
Presiunea
Debitul de
Lungimea minim
Destinaia i
minim al uni
jeturilor
necesara la calcul
a jetului compact
caracteristicile
jet
n
ajutajul tevii al instalaiei
Lc
cldirii protejate
qih
funciune
Hi
qc
[m]
[l/s]
simultan
[mH2O]
[l/s]
cldiri de nvmnt cu mai
mult de 200 de utilizatori sau
cele cu aria construit mai 6.4
2,1
2
8.2
4.2
mare de 600 m2 i mai mult
de 3 (trei) niveluri supraterane
Raza de aciune a hidranilor interiori

R = Lf + Lj
Unde: Lf proiectia orizontala a lungimii furtunului (m)
La stabilirea proiectiei pe orizontala a lungimii fizice a furtunului se va avea in vedere ca aceasta se
va determina prin diminuarea lungimii fizce cu circa 3 metrii , datorita sinuozitatii furtunui in plan
orizontal si vertical.
Lf = 20-3 = 17m
Lj proiectia pe orizontala a lungimii jetului compact data de relatia :
Unde: Lc - lungimea jetului compact (m) (Anexa A din STAS 1478-90)
h - inaltimea incaperii in care se monteaza hidrantul (m)
Raza de aciune a hidranilor interiori:
h = 3.5 m
R = 6+17=23 m
Pierderea total de sarcin

hr = hrc + hrf
unde hrf = if x lf = 150 x 20 = 3000 mmCA
pentru un furtun 50 mm
hrc = 9000 mmCA
hrf = 5963 mmCA
hrc pierderile totale de sarcina (liniare si locale) pe traseul retelei de conducte de la hidrantul de incendiu
spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei [Pa]
hrf pierderea de sarcina liniara pe furtunul de racord al hidrantului la teava de refulare [Pa]
if pierderea de sarcina liniara unitara a apei la trecerea prin furtunul din canepa
lf lungimea furtunului
Sarcina hidrodinamic necesar

H nec = H gh + H i + h r = 15000+8250+9000 = 32250 mmCA= 3.25 bar
Unde H i = 8.25 kPa = 8.25 mCA pentru Lc = 6.4 m, diametru orificiu 16 mm, debit specific ajutaj 2,1 l/s.
B.Hidranti exteriori:
48 | P a g e
Aceste debite vor fi asigurate de la hidranti de incendiu exteriori supraterani ce vor fi racordati la un inel
de incendiu, dispusi astfel incat sa fie acoperita intreaga suprafata a cladirilor de pe incinta, acestia avand
nevoie la baza lor o presiune minima de 0.7 bar.
C. Determinarea rezervei de ap pentru incendiu
Timpul teoretic de funcionare a instalaiilor de stingere, conform Normativ privind securitatea la incendiu
a constructiilor, Partea a II-a - Instalatii de stingere", indicativ P 118/2-2013 i scenariului de incendiu este:
-Thi = 10 min pentru hidranti interiori
-The = 3 ore pentru hidranti exteriori
Rezerva de ap necesar pentru funcionarea instalaiilor de stins incendiu pentru timpul teoretic de
stingere este:
-Vhi = Qii x Thi = 4.2 x 10 x 60 = 2520 L
-Vhe = Qie x The = 15 x 3 x 3600 = 162 000 L
Se va constitui o rezerva de incendiu cu volumul minim de 165 mc.
D. Determinarea grupului de pompare
Grupul de pompare necesar pentru alimentarea cu apa a sistemului de stingere este format din doua
electropompe: Una alimentata electric cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=54 mCA, o pompa diesel
de rezerva cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=45 mCA. S-a optat pentru varianta de rezerva cu
pompa diesel deoarece nu exista in jurul statiei de pompare posibilitatea de amplasare a unui generator
electric.
ntocmit,
ing. Bogdan NEGREA
49 | P a g e
FORMULAR F5
SC LOGITERM SRL
REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE PSI
SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
FISA TEHNICA Nr. 1
Utilajul, echipamentul tehnologic: STATIE POMPARE INCENDIU FORMATA DIN DOUA POMPE, UNA ELECTRICA SI O POMPA REZERVA DIESEL
Nr.
Specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini
Corespondena propunerii tehnice cu
Productor
Crt.
specificaiile tehnice impuse prin Caietul de
sarcini
0
1
2
3
1.
Parametrii tehnici i funcionali:
Pompa Activa
Pompa rezerva
Debit Q=15 l/s
Debit Q=15 l/s
Inaltime de pompare H=54 mCA
Putere nominala 18.5 kW
Putere 26.1 kW
Tensiunea 440 -3 V
Rezervor combustibil
Grad protectie IP 55
Racorduri aspiratie Dn150
Racorduri refulare Dn 125
Caracteristicile pompelor in ceea ce priveste Q si H sunt date pentru
punctele de functionare preconizate, echipamentele vor avea o rezerva de
min 20% pentru preluarea eventualelor diferente aparute in exploatare
sau de o eventuala extindere a sistemului
2.
Specificaii de performan i condiii privind sigurana n exploatare:
Dou pompe de serviciu avnd aceeai performan hidraulic, una
acionat de motor electric (electropomp), iar cealalt de motor diesel
(motopomp)
Instalaia se completeaz cu:
rezervor de motorin
1 rezervor de presiune cu membran
un panou de comand independent pentru fiecare pomp de serviciu
dou presostate pentru fiecare pomp de serviciu conectate hidraulic
ntre ele cu o piesa cu diametrul de 15 mm
dotarea tuturor pompelor cu un racord pentru circuitul de umplere
pentru prevenirea supranclzirii pompei chiar i n caz de funcionare cu
refularea nchis,
teava de eapament de tip industrial pentru motopompe
tablouri IP55,
robineti de izolare si clapete de sens
3.
Condiii privind conformitatea cu standardele relevante:
echipamentele oferite trebuie s fie executate n conformitate
cu:
- ISO 9001,
- ISO 14001
Caracteristicile de pompare vor fi garantate conformISO 9906 Anexa A
Agrement tehnic n Romnia att din partea firmei productoare i/sau a
firmei furnizoare
4.
Condiii de garanie i post-garanie
GARANIE:
garania = 24 luni de la punerea n funciune si/sau receptie
asigurare service n perioada de garanie i postgaranie n
maxim 12 de ore de la notificare.
POST GARANIE
asigurare service pe baz de CONTRACT DE SERVICE i piese de
schimb contra cost pe o perioad de minim 5 ani de la data
fabricaiei
asigurare asisten tehnic la montaj i punere n funciune
asigurare piese de schimb n post garanie
5.
Alte condiii specifice:
Firma ce livreaz echipamentele trebuie s asigure:
Asisten tehnic la montaj i punerea n funciune si/sau
receptie a echipamentelor ce fac obiectul prezentei licitaii.
Scolarizare gratuit a personalului de deservire a instalaiei.
Service gratuita n perioada de garanie n ateliere de
ntreinere i service autorizate.
Service contra cost n perioada de post-garanie prin contract
de Service.
Asigurarea service-lui trebuie s se fac n maxim 24 de ore de
la solicitarea scris a BENEFICIARULUI, cu eliminarea defeciunii
imediat.
La livrare echipamentele vor fi nsoite de urmtoarele documente:
Manual de ntreinere i exploatare redactat n limba romn
Certificate de calitate i garanie
cartea tehnica in limba romana sau engleza, masuri specifice de
tehnica securitatii muncii.
50 | P a g e
FORMULAR F5
SC LOGITERM SRL
REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE PSI
SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
FISA TEHNICA Nr. 2
Utilajul, echipamentul tehnologic: GRUP DE POMPARE HIDROFOR

Nr.
Specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini
Crt.
0
1.
2.
3.
4.
5.
1
Parametrii tehnici i funcionali:
Doua pompe cuplate in paralel si montate pe un suport din otel
Debit Q=5 l/s
Putere nominala 2x4 kW
Tensiunea 440 -3 V
Grad protectie IP 54
Racorduri aspiratie Dn 2
Racorduri refulare Dn 2
Presiunea maxima 10 bar
Masa 124 kg
Caracteristicile pompelor in ceea ce priveste Q si H sunt date pentru
punctele de functionare preconizate, echipamentele vor avea o rezerva de
min 20% pentru preluarea eventualelor diferente aparute in exploatare
sau de o eventuala extindere a sistemului
Specificaii de performan i condiii privind sigurana n exploatare:
Construite sa mentina presiunea constanta indiferent de variatia debitului
Controlul automat al functionarii pompelor functie de debitul necesar
un panou de comand si tablou
presostate pentru fiecare pomp
vas de expansiune
Robineti de izolare si clapete de sens
pornire electronica
Corespondena propunerii tehnice cu

specificaiile tehnice impuse prin Caietul de
sarcini
2
Productor
Condiii privind conformitatea cu standardele relevante:

echipamentele oferite trebuie s fie executate n conformitate
cu:
- ISO 9001,
- ISO 14001
Caracteristicile de pompare vor fi garantate conformISO 9906 Anexa A
Agrement tehnic n Romnia att din partea firmei productoare i/sau a
firmei furnizoare
Condiii de garanie i post-garanie
GARANIE:
garania = 24 luni de la punerea n funciune si/sau receptie
asigurare service n perioada de garanie i postgaranie n
maxim 12 de ore de la notificare.
POST GARANIE
asigurare service pe baz de CONTRACT DE SERVICE i piese de
schimb contra cost pe o perioad de minim 5 ani de la data
fabricaiei
asigurare asisten tehnic la montaj i punere n funciune
asigurare piese de schimb n post garanie
Alte condiii specifice:
Firma ce livreaz echipamentele trebuie s asigure:
Asisten tehnic la montaj i punerea n funciune si/sau
receptie a echipamentelor ce fac obiectul prezentei licitaii.
Scolarizare gratuit a personalului de deservire a instalaiei.
Service gratuita n perioada de garanie n ateliere de
ntreinere i service autorizate.
Service contra cost n perioada de post-garanie prin contract
de Service.
Asigurarea service-lui trebuie s se fac n maxim 24 de ore de
la solicitarea scris a BENEFICIARULUI, cu eliminarea defeciunii
imediat.
La livrare echipamentele vor fi nsoite de urmtoarele documente:
Manual de ntreinere i exploatare redactat n limba romn
Certificate de calitate i garanie
cartea tehnica in limba romana sau engleza, masuri specifice de
tehnica securitatii muncii.
PROIECTANT
51 | P a g e

PT Parte Scrisa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PT Parte Scrisa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect nr.

SPITALUL CLINIC MUNICIPAL Dr. GAVRIL

REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI

S.C. LOGITERM S.R.L.

Ing. Bogdan NEGREA

Proiectat instalatii hidraulice

Ing. Bogdan NEGREA

Ing. Bogdan NEGREA

Proiectat instalatii electrice

Ing. Laviniu LEUCE

Ing. Laviniu LEUCE

CERINE I CRITERII DE PERFORMAN

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR

debit specific: cantitatea medie zilnic de ap necesar unui consumator pentru o

b) debitul zilnic maxim de ap rece

K o = coeficientul de neuniformitate orar

NECESAR SPECIFIC(L/OM ZI)

DEBITUL ZILNIC MEDIU DE APA RECE

4.2 INSTALAII SANITARE. INSTALATII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

4.3 MEMORIU TEHNIC ELECTRICE

5. CERINE I CRITERII DE PERFORMAN

Funcionarea normal a reelelor de colectare i evacuare

SR EN 1852-1:2009 Sisteme de canalizare de materiale plastice, pentru drenaj subteran i canalizare fr

6.2. INSTALATII ELECTRICE

7. PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR

REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE

"SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DR. GAVRIL CURTEANU

S.C. LOGITERM S.R.L.

Montarea echipamentelor i a circuitelor B+E

Se ntocmete proces verbal de

Proces verbal de prob de presiune

REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE PSI SECTIA

FAZE DETERMINANTE PENTRU COMBATEREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Proba de etaneitate la presiune la rece pentru conducte si rezervor

DRC Nord Vest CCICLC Bihor

autentificata a unui anume contract va fi furnizata de Contractant impreuna cu detaliile de asigurare a

INSPECTIA RESPONSABILULUI DE PROIECT SI A AUTORITATII CONTRACTANTE

8.2 CAIET DE SARCINI MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

NORME SI MASURI A.I.I.

8.3 CAIET DE SARCINI RETELE EXTERIOARE

REZERVOARE I BAZINE PENTRU REZERVA DE AP NECESAR STINGERII INCENDIILOR

MASURI GENERALE IN EXPLOATAREA INSTALATIILOR

8.4 CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE

Beneficiarul trebue sa verifice ca instalatia de legare la pamint este corespunzatoare, sa se

1. Necesarul de ap rece potabil se determin conform SR 1343-1 pentru necesarurile specifice

K o = coeficientul de neuniformitate orar

DEBITUL ZILNIC MEDIU DE APA RECE

NECESAR DE AP PENTRU STINS INCENDIU

Raza de aciune a hidranilor interiori

Pierderea total de sarcin

Sarcina hidrodinamic necesar

Utilajul, echipamentul tehnologic: GRUP DE POMPARE HIDROFOR

Corespondena propunerii tehnice cu

Condiii privind conformitatea cu standardele relevante:

S-ar putea să vă placă și