Originea si dezvoltarea limbii romane

Lingvisti romani si straini de prestigiu, istorici, arheologi, au pus in evidenta, in

decursul timpului, date si documente de limba care statueaza originea limbii
romane, originea si caracterul ei.In urma razboaielor dintre daci si romani, Dacia a
fost transformata in provincie romana, si va ramane stapanita timp de 165 de ani
(106-271) de romani. Romanizarea populatiei bastinase s-a desfasurat relativ
rapid si usor. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste si descoperite pe teritoriul
tarii noastre arata limpede acest lucru. In afara masurilor cu caracter
administrativ, printre factorii ce au contribuit la romanizare pot fi enumerati:
a) serviciul militar in care tinerii daci se inrolau
b) casatoriile intre soldatii veterani romani si femeile dace, copiii nascuti
beneficiind de avantajele cetateniei romane
c) crestinismul raspandit in limba latina; drept dovada stau cuvintele de baza ale
credintei crestine, care se regasesc in romana, prin mostenirea directa a unor
termeni din latina: Dumnezeu (din domine deus), crestin (din christianus),
biserica (din basilica),botez (din baptism), rugaciune (din rogationem), preot (din
presbiterius), cruce (din crucem), pacat (din pecatum), inger (din duiangelus),
etc.
Primul document cunoscut scris in romaneste este o scurta scrisoare din anul
1521 "Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung". Dupa aceasta data, avem multe
scrisori, acte de vanzare si cumparare, foi de zestre, insemnari, etc.; iar dupa
1540, si carti tiparite, cele mai multe la Brasov. Ele sunt traduceri religioase din
slavona. Primele au fost traduse in Maramures, unde li s-au gasit manuscrisele.
De aici au ajuns la diaconul Coresi, un vestit tipograf, care le-a tiparit in decurs de
mai multi ani. La Orastie s-a tiparit in 1581-1582 prima parte din Vechiul
Testament.
Dialecte ale limbii romane sunt: dacoromana (vorbita la nordul Dunarii),
aromana (vorbita in Macedonia), meglenoromana (vorbita in Meglenia),
istroromana (vorbita in peninsula Istria, disparuta astazi).In cadrul dacoromanei
se pot identifica unele deosebiri, cea ce face sa se vorbeasca de subdialecte, fara
insa a modifica unitatea (gramaticala) a limbii: muntean, moldovean,
maramuresean, crisan, banatean; dar se vorbeste si despre graiuri: vrancean,
oltean, etc.In secolul al XII-lea si al XIII-lea a fost introdus alfabetul slav in
cancelaria domneasca, limba romana fiin scrisa cu caractere chirice. Insa in 1860
se instituie intrebuintarea alfabetului latin.Dezvoltarea literaturii ca arta,
dezvoltarea stiintelor prin ce au adus ele mai bun in formularea ideilor si
sentimentelor noastre o putem numi cultivarea limbii nationale. La baza ei stau
cercetarea si valorificarea vocabularului, a fiecarui cuvant, a fiecarui termen
stiintific sau tehnic nou, stradania celui care scrie sau exprima idei prin viu grai
de a patrunde intelesul adanc al cuvintelor.
Evolutia limbii romane
Momentele importante ale evolutiei limbii romane au fost:procesul de formare a
limbii romane se incheie sec VI-VII, rezultand romana comuna , in sec XIV-XV are
loc desprinderea dialectelor limbii romane : aromana , meglenoromana ,
istroromana , dacoromana ;

 limba romana este influentata in perioada veche de urmatoarele limbi:

slavona, turca, maghiara, germana, neogreaca , in 1521 (sec alXVI-lea) apare
primul document cunoscut scris in limba romana, Scrisoarea lui Neacsu de la
Campulung. tot in sec al XVI-lea se scriu primele carti in limba romana texte
maramuresene; Primele tiparituri in limba romana dateaza din a 2 a jumatate a
sec al XVI-lea , fiind editate de catre diaconul Coresi, ce tipareste 11 articole
religioase in limba slava si 9 carti in limba romana.Tipariturile sale constitue dupa
unii lingvisti romani inceputurile limbii romane literare deoarece diaconul ,
originar din Targoviste utilizeaza limba din aceasta zona care a devenit baza
limbii romane literare. Sec al XVII-lea are o deosebita importanta in evolutia limbii
romane literare pentru ca se inmulteste tiparirea de carti religoase in limba
romana. Cele mai importante astfel de tiparituri sunt Cazania (1643)-Varlaanm ,
Noul Testament de la Balgrad(1648)-Simion Stefan , Psaltirea in versuri (1673)Dosoftei , Biblia de la Bucuresti (1688) , Didahiile lui Antim Ivireanul. Prin ele,
treptat , limba romana evolueaza , isi imbogateste vocabularul , se nuanteaza.In
aceste tiparituri gasim inceputurile stilului beletristic , astfel in Psaltirea lui
Dosoftei apar primele imagini poetice , figuri de stil , comparatii artistice.Prin
Didahiile lui Antim Ivireanul se pun bazele stilului oratoric.In Cazania lui Varlaam
apar elemente ale stilului popolar narativ.In Predoslavia catre cititori a lui Simion
Stefan este pusa problema latinitatii limbii romane si a unitatii ei. In sec XVIIXVIII apare istoriografia in limba romana odata cu marii cronicari Grigore Ureche ,
Miron Costin , Ion Neculce. In ultimele 3 decenii ale sec al XVIII-lea , odata cu
aparitia Scolii Ardelene , incepe procesul de modernizare a vocabularului prin
introducerea de neologisme de origine franceza sau din latina cult
Modernizarea vocabularului a limbii romane are loc in sec al XIX lea , dupa Unirea
din 1859 , cand in limba noastra patrunde un numar mare de neologisme de
origine romanica , datorita carora se produce un proces de reromanizare a limbii
romane si de modernizare a vocabularului. O contributie importanta la formarea
limbii romane literare apartine pasoptistilor , iar stabilizarea limbii romane literare
in tiparele ei actuale se produce prin opera marilor clasici : Mihai Eminescu , Ion
Creanga , I.L.Caragiale , Ioan Slavici.
PERIOADA DE FORMARE A LIMBII ROMNE (etape)
I Razboaiele daco-romane
primele lupte de cucerire a dacilor: anul 88 e. n. (Tapae, mpratul Domitian )
continuate de mpratul Traian (101 102, 105 106)
procesul de transformare a Daciei n provincie roman dureaz aprox. 165 de
ani
n timpul celor 165 de ani de colonizare, soldaii i negustorii romani care i
ncheiau stagiul, erau rspltii cu acordarea de privilegii (acordarea de pmnt,
de drepturi ceteneti)
n anul 212 mpratul Caracalla semneaz Constitutio Antoniana prin care
dacii devin ceteni romani, ca urmare a faptului c i-au nsuit limba latin i
modul roman de via.
ntre 101 i 271 e. n. este o perioad de bilingvism (dac i roman) Limba
latin s-a impus fiind o limb mai perfecionat, ca urmare a superioritii
culturale a acesteia.

II 271 e.n. retragerea Aurelian

-garnizoanele se retrag la sud de Dunre iar Dacia nceteaz s mai fie provincie
roman
-ntre 271 e.n. i sec al VI -lea vorbim despre perioada de formare a limbii
romne. Este perioada n care cuvintele de origine latin se transform sub
aciunea unor legi riguroase de transformare fonetic. Acest proces este ferm i
riguros, de vreme ce termenii de origine slav care ptrund n limb n aceast
perioad nu sufer astfel de transformri.
III Limba romn comun ntre secolele al VI-lea i al IX-lea este perioada limbii
romne comune
limba romn comun se vorbete la nordul i la sudul Dunrii, pe teritoriul
fostelor provincii romane: Dacia, Moesia, Iliria, Panonia, Dardania
n aceast perioad se separ grupul etnic al aromnilor, care coboar treptat
spre sud, sub presiunea grupurilor slave i maghiare din podiul Panoniei.
tot n aceast perioad limba romn i definete trsturile care o disting de
celelalte limbi romanice:
schimbarea unor vocale (a i) din cuvinte latine, sub influena limbii dace, n
i ; ex. : manus/ mnu/ mn, fontana/ fntn/ fntn
-modificarea timbrului vocalei accentuate, ceea ce a dus la crearea de diftongi;
ex: lat lege/ rom. veche: leage/ rom lege
tendina de a nchide timbrul vocalelor; ex.: dentem/ dinte, gula / gur, aqua/
ap;
palatalizarea ocluzivelor labiale (lat petiolus/ rom chicior)
afereza lui a : lat. aranea/ rom. rie, lat. autumnus/ rom toamn
IV. perioada romnei literare vechi se nscrie ntre sec. al XIII-lea i sec. al XVIIIlea
ncepe odat cu primele manuscrise i continu cu primele tiprituri. Este limba
textelor religioase a cronicilor, a primelor pagini literare, ale scriitorilor umaniti
V.perioada limbii romne moderne ncepe n sec. al XIX lea cu primele texte ale
marilor scriitori clasici care au oferit modelele limbii romne literare moderne