Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotor in

scurtcircuit

Principalele metode de pornire ale motorului asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit sunt:
pornirea prin cuplarea directa la retea;
pornirea cu rezistente in circuitul statoric;
pornirea cu reactante in circuitul statoric;
pornirea cu autotransformator;
pornirea stea - triunghi;
pornirea prin conectarea partiala a infasurarilor statorice.
In fig. nr. 5. sunt date reprezentarile unifilare ale circuitului de forta pentru cele sase
meotde de pornire diferite.
In afara de prima metoda, toate celelalte au la baza reducerea tensiunii de alimentare.
Aceasta reducere are drept scop micsorarea curentului de pornire si a cuplului de pornire. In
unele situatii reducerea cuplului de pornire este impusa de faptul ca, aplicarea dintr-o data a unui
cuplu mare prin conectarea directa la retea ar putea cauza deteriorarea lagarelor, cuplajelor sau a
altor elemente ale ansamblului. De asemenea, poate fi deteriorat materialul care este prelucrat
sau transportat prin intermediul masinii de lucru actionate de motorul respectiv.

Fig. nr. 5. Reprezentarea unifilara a schemelor de pornire pentru motoarele

asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit

Conectarea directa la retea este metoda de pornire cea mai simpla. Ea se realizeaza prin
cuplarea infasurarilor statorului direct la retea. Motorul porneste si atinge viteza nominala. In
acest caz intensitatea curentului in momentul pornirii este de 7- 8 ori mai mare decat intensitatea
nominala, in timp ce cuplul motor este de 0,5 - 1,5 ori mai mare decat cuplul nominal.
Desi aceasta metoda are o serie de avantaje , cum ari fi simplitatea si costul redus, totusi
utilizarea ei este limitata la urmatoarele cazuri:

motorul are putere mica iar reteaua de alimentare este puternica astfel incat curentul absorbit
la pornire nu afecteaza alti consu matori alimentati de aceeasi retea;
sistemul de actionare din care face parte motorul are un reductor sau un alt tip de dispozitiv
care este capabil sa atenueeze socul mecanic produs de cuplul mare de pornire;
motorul trebuie sa poata dezvolta un cuplu mare de pornire.
Metoda de pornire prin cuplare directa la retea nu este recomandata in urmatoarele
cazuri:
curentul absorbit din retea ar putea duce la o cadere mare a tensiunii din retea;
masina de lucru antrenata de motor nu poate suporta variatia mare a cuplului;
in momentul pornirii nu sunt asigurate siguranta si confortul celor care utilizeaza
echipamentul din care face parte motorul;
In fig. nr. 6a. este data schema de pornire manuala prin cuplare directa la retea iar in
fig. nr. 6b este prezentata schema de pornire folosind aceeasi metoda dar utilizand cantactoare.

Schema de comanda cu microcontroller

Schema de comanda cu microcontroller contine arhitectura tipica din care s-au evidentiat:
microcontrolerul, porturile de comunicare PIN, PEN si circuitelea auxiliare, in care aici sunt
incluse toate celelalte elemente specifice.
Pentru a trece de la schema de comanda clasica la schema de comanda cu microcontroller
se parcurg urmatoarele secvente:
se identifica elementele de intrare: pentru comanda : S1, S2, S3 ; pentru protectii,
interblocare, etc.:K1,K2;
se identifica elementele de executie: bobinele K1 si K2;
se ataseaza fiecare grupa de elemente portului corespunzator;
se intocmeste schema logica prin care se descrie algoritmul de functionare al schemei;
se elaboreaza programul de comanda in limbaj de asamblare sau alt limbaj de nivel
superior;
se testeaza programul elaborate prin simulare numerica, pe modele si/sau pe schema
reala;
se transfera programul elaborate in memoria echipamentului de comanda.

Fig. nr. 8. Schema logica pentru comanda automata a pornirii directe reversibile

2. Pornirea cu rezistente in circuitul electric

Aceasta metoda consta in legarea in serie cu infasurarile statorului a unor rezistoare. Ca

urmare, cresterea de tensiune pe aceste rezistoare va face ca tensiunea aplicata infasurarilor
motorului sa fie mai mica decat in cazul cuplarii directe la retea. Odata cu reducerea curentului
prin infasurarile motorului, rezulta si o micsorare a cuplului de pornire, ceea ce determina un
timp de pornire mai lung. Pe masura ce motorul accelereaza, scade curentul prin rezistoarele de
pornire si creste tensiunea aplicata infasurarilor motorului. Se obtine astfel o acceleratie lina cu
cresterea treptata a tensiunii aplicate motorului si a cuplului motor.
Pentru a realize o pornire si mai lina se pot utilize mai multe trepte de rezistoare care se
scurtcircuiteaza treptat.
Aceasta metoda este utilizata in urmatoarele cazuri:
reteaua de alimentare este slaba si nu permite pornirea motorului prin cuplare directa la
retea;
pornirea prin cuplarea directa la retea poate duce la caderi mari de tensiune sau cand
motorul este departe de reteaua de alimentare.
Avantaje: acceleratie lina; constructie simpla; cost initial redus; intretinere ieftina;
reprezinta o metoda de pornire fara intreruperea circuitului; asigura un factor de putere marit fata
de celelalte metode de pornire.
Dezavantaje: consum de energie suplimentar care se disipa pe rezistoarele de pornire.
In fig. nr. 9. este prezentata o schema de pornire a unui motor asincron trifazat cu rotor in
scurtcircuit cu ajutorul unor rezistoare in circuitul statoric. Sunt utilizate doua trepte de rezistoare
R1 si R2 care sunt scurtcircuitate treptat.
Pentru pornirea motorului se apasa butonul S2 ceea ce conduce la alimentarea bobinei
contactorului K1. Acesta isi inchide contactele principale normal deschise K1 prin care se
alimenteaza motorul. Datorita caderii de tensiune pe rezistentele R1 si R2, motorul va fi
alimentat cu tensiune redusa. Contactorul K1 este prevazut si cu doua contacte auxiliare
temporizate prin care se alimenteaza bobinele contactoarelor K2 si K3 care realizeaza
scurtcircuitarea rezistentelor de pornire. Conform schemei, rezistorul R1 va fi scurtcircuitat dupa
doua secunde de la punerea motorului sub tensiune in timp ce rezistorul R3 va fi scurtcircuitat
dupa 3 secunde de la punerea sub tensiune. Oprirea motorului se realizeaza prin actionarea
butonului de oprire S1.

Fig. nr. 9. Pornirea cu rezistoare in circuitul statoric

3. Pornirea cu bobine de reactanta in circuitul statoric

Pornirea cu bobine de reactanta conectate in circuitul statorului este mai putin utilizata si
de fapt ea reprezinta etapa a II - a din perioada de pornire a metodei cu ajutorul
autotransformatorului.

4. Pornirea cu autotransformator

Metoda de pornire cu autotransformator seamana cu metodele de pornire cu rezistoare

sau bobine in circuitul statoric in sensul realizarii reducerii tensiunii de alimentare.
Autotransformatoarele, in constructie speciala, sunt prevazute cu prize ce permit pornirea
motorului la diverse tensiuni de alimentare: 50%, 65% sau 80% din tensiunea nominala a retelei
de alimentare.
Metoda pornirii cu autotransformatorul se utilizeaza:
la motoare asincrone cu rotorul in scurtcircuit care nu pot fi pornite prin metoda
comutatorului stea - triunghi, adica la motoarele care functioneaza normal in stea;
la motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit de putere mare.
Avantaje: poate fi utilizata pentru porniri lungi; nu exista pierderi de energie electrica.
Dezavantaje: inrautateste factorul de putere; mareste costul instalatiei.
In fig. nr. 10 sunt date doua variante de scheme pentru pornirea cu autotransformator:
prima varianta, cea mai utilizata, foloseste cate un autotransformator pentru fiecare faza;
a doua varianta, mai rar utilizata, foloseste numai doua autotransformatoare.

Fig. nr. 10 Pornirea cu autotransformator

In continuare ne vom ocupa de schema care utilizeaza 3 autotransformatoare. In procesul
tranzitoriu de pornire a motoarelor asincrone - prin aceasta metoda - se disting trei etape:
parametrii electrici proprii fiecarei etape vor fi notati cu "prim", "secund" si "tert", numai
tensiunea retelei ramane aceeeasi. Configuratiile pe care le capata circuitul de forta in cele trei
etape ale pornirii sunt prezentate in fig. nr. 11.

Fig. nr. 12. Schema de pornire a unui motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit prin
metoda cu autotransformator
In fig. nr. 12 este data schema de comanda pentru pornirea cu autotransformator,
trecerea de la o etapa la alta realizandu-se folosind contacte auxiliare temporizate ale
contactoarelor K2, K3, K4.
Pentru pornirea motorului se inchide intrerupatorul Q1 si se apasa butonul S2. In acest fel
se alimenteaza bobina contactorului K4, care realizeaza legarea in stea a infasurarilor
autotransformatorului. In acelasi timp, contactorul K4 isi inchide si contactul normal deschis din
circuitul bobinei contactoruluiK2. Aceasta fiind alimentata, duce la inchiderea contactelor
principale K2 prin care se alimenteaza autotransformatorul si prin intermediul acestuia
infasurarile motorului. La doua secunde dupa pornirea motorului, se deschide contactul
temporizat K2 intrerupand alimentarea bobinei contactorului K4. Dupa inca o secunda, se
inchide contactul temporizat K4 prin care se alimenteaza bobina contactorului K3 prin care se
realizeaza alimentarea motorului direct de la retea.

Fig. nr. 13. Schema monofilara pentru pornirea cu autotransformator cu posibilitatea

reversarii si schema de comanda
Pentru ambele sensuri de rotatie, oprirea motorului se realizeaza prin actionarea butonului
S1. Pentru pornirea motorului intr-un sens de rotatie se actioneaza butonul S2, iar pentru pornirea
motorului in sens opus se actioneaza butonul S3.

5. Pornirea stea - triunghi

Metoda de pornire stea - triunghi are in vedere reducerea tensiunii de alimentare in
momentul pornir Aceasta se desfasoara in doua etape:

motorul este conectat la reteaua de alimentare, infasurarile statorice fiind legate in

conexiunea stea; motorul porneste cu tensiunea redusa;
se desface conexiunea Y a infasurarilor statorice si se realizeaza conexiunea triunghi;
motorul este alimentat la tensiunea de linie a retelei.
Principalele aplicatii in care se utilizeaza aceasta metoda sunt: sistemele de racier
centrifugale; unitatile de conditionare a aerului centralizate; ventilatoare, masini - unelte si alte
aplicatii care nu necesita cuplu de pornire mare.
Deoarece lipsesc elementele care sa limiteze curentul prin infasurari, aceasta metoda este
utilizata pentru actionari ale sarcinilor cu inertie mare si cu timp de accelerare mare.
Avantaje: nu necesita investitii prea mari; comanda pornirii poate fi realizata si manual
folosind un comutator pachet sau cu came in constructie speciala.
Dezavantaje: numarul treptelor de pornire este limitat la doua; metoda nu poate fi aplicata
la motoare de putere mare.
Viteza motorului depinde de numarul de poli si de frecventa tensiunii de alimentare care
sunt constante. De aceea motorul va functiona aproximativ in aceeasi viteza pentru amble moduri
de conexiune.

Fig. nr. 14. Circuite de forta pentru pornirea prin stea triunghi
In fig. nr. 14. sunt prezentate doua variante ale circuitului de forta pentru realizarea
pornirii prin metoda stea - triunghi.
In ceea ce priveste figura urmatoare, pentru pornirea motorului se actioneaza butonul S2.
In acest fel se alimenteaza bobina contactorului K1 care isi inchide contactele principale K1 din
circuitul de forta. In acelasi timp este alimentata si bobina contactorului K3 care realizeaza
conexiunea Y a infasurarilor statorice ale motorului. Dupa doua secunde de la pornire, se
deschide contactul auxiliar temporizat K1 care duce la intreruperea alimentarii bobinei
contactorului K3. Ca urmare se desface conexiunea Y. In acelasi timp se inchide si contactul
auxiliar temporizat al contactorului K1 prin care se alimenteaza bobina contactorului K2 care
realizeaza conexiunea stea. Se observa contactele normal inchise K3 si K2 din circuitele
bobinelor K2 respectiv K3 cu rol de interblocare.

Fig. nr. 15 Schema de comanda pentru pornirea prin metoda stea - triunghi
In cazul in care contactorul K1 nu dispune de contacte auxiliare temporizate, se utiizeaza
un releu de temporizare conform schemei din fig. nr. 16.
Fig. nr. 16. Schema de comanda pentru pornirea prin metoda stea triunghi

Conexiunile infasurarilor motorului in etapele de pornire fara intreruperea circuitului

de alimentare sunt prezentate in fig. nr. 17. Rezistoarele au rolul de a mentine
continuitatea circuitului prin care sunt alimentate infasurarile motorului.

Fig. nr. 17. Configuratiile conexiunilor in cazul pornirii prin metoda stea triunghi fara intreruperea circuitului de alimentare

Fig. nr. 18. Schema circuitului de forta pentru pornirea prin metoda stea - triunghi
fara intreruperea circuitului de alimentare

In fig. nr. 20 este prezentata schema monofilara a circuitului de forta pentru pornirea prin
metoda stea - triunghi si functionarea motorului asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit in
ambele sensuri de rotatie.
Contactoarele K1 si K2asigura alimentarea motorului astfel incat acesta sa functioneze
intr-un sens respective in celalalt sens de rotatie.

Fig. nr. 21. Schema de comanda pentru circuitul din fig. 20

Pentru pornirea motorului se poate utiliza unul dintre butoanele S2 sau S3 in sensul de
rotatie dorit. Se observa si realizarea functiei de interblocare electrica prin introducerea
contactelor K2 respectiv K1 pe circuitul de alimentare al bobinei contactorului K1 respectiv K2.

Pentru trecerea de la conexiunea Y la conexiunea stea se utilizeaza, fie un contact auxiliar

temporizat la 2s al contactorului K1, fie unul al contactorului K2, in functie de sensul de rotatie.
Contactele K3 si K4 sunt utilizate pentru realizarea functiei de interblocare, pentru a nu permite
alimentarea motorului avand realizata in acelasi timp conexiunea Y si conexiunea stea.

Fig. nr. 22 Scheme de comanda pentru circuitul din fig. nr. 21

In situatia in care contactoarele K3 si K4 dispun de contacte auxiliare temporizate, putem
decala cu 0, 5 s realizarea conexiunii stea fata de desfacerea conexiunii Y. Acest lucru este util in
cazul motoarelor de puteri mari la care deschiderea circuitului apare un arc electric important. In
cazul in care contactoarele K1 si K2 nu dispun de contacte auxiliare temporizate, se utilizeaza un
releu de temporizare.
Dupa identificarea elementelor de intrare si a elementelor de executie se intocmeste
schema din fig. nr. 23. In plus protectia la suprasarcina este asigurata prin masurarea curentului
cu ajutorul unui traductor cu effect Hall.
5. 1 Schema de comanda cu microcontroller

Fig. nr. 23. Schema de comanda cu microcontroller

Schema logica
Schema logica din fig. nr. 24 prezinta succesiunea secventelor asigurate si de schema
clasica. Secventa de protectie la suprasarcina sau ramanerea in doua faze este tratata ca o
procedura disticta care va fi tratata detaliat ulterior.

Fig. nr. 24 Schema logica pentru pornirea stea - triunghi functie de timp