functional cit si in cel estetic. Scopul final al acestei design-proiectari este de a realiza
maximal ideea constructiva si estetica a obiectului. Obiectivele designului sunt orientate spre
crearea produselor in care va fi gasit echilibrul intre functionalitate, durabilitate,
economicitate, ergonomicitate si frumusete.
2.legi de proiectare
3.legi de evaluare
Legile generale ale designului:
1) Legea fundamentala a designului este imbunatatirea calitatii vietii, de aici provine umanismul
2)Legea evolutiei, adica aspectele exterioare ale designului, ale obiectului uzual se schimba in timp datorita
progresului tehnologic si datorita modei.
3)Legea conditionarii- obiectele cu functie identica vor avea aspect divers in dependenta de material si
tehnologie
Legile de proiectare:
1)Legea genezei- designul unui produs poate fi generat prin a.preluarea creativa a elementelor limbajului
vizual de la produsele existente b. Designul poate fi generat prin inspirarea din natura c. Aplicarea unor
tehnici de sporita creativitate.
2)Legea functionalitatii- functia determina forma
3)Legea ecologica
4)Legea sincronismului- caracteristicile functionale si estetice formale trebuie proiectate in sincron (paralel)
concomitent si in strinsa legatura una cu alta.
5)Legea racordarii la segmentul de piata.
Legile de avaluare:
1)legea evaluarii directe- designul unui produs se evalueaza in momentul cind trece in posesia exploatarii
utilizator-produs.
2)Legea primordialitatii primul criteriu: criteriul functionalitatii
3)Legea semnificatiei- orice produs prin limbajul sau contine o informatie, un mesaj despre produsul sau si
d-e utilizator, consumator.
4)Legea naturaletei- trebuie pus in valoare produsul
5)Legea moralitatii - onestitatea
Designul are autor si aresant. Intre designer si adresant este o legatura interdependenta. Designerul se
orienteaza la adresant. Creativitatea lui este consacrata adresantului, iar adresantul (utilizatorul) il motiveaza
pe designer, ii sugereaza domeniul pentru o noua creatie.
Criteriul functional si structural in proiectarea tehnico-artistica este motivat de acel dublu scop pe care-l are designul:
produsele de design sunt menite a satisface si exigentele utilitariste si cele estetice. Aspectul utilitarist exprima functia
obiectului. Aspectul estetc se manifesta in structura, forma lui.
5)factorul subiectiv si obiectiv al designului
Activitatea de proiectare tehnico-artistica este dependenta de 2 grupuri de factori: obiectivi- caracteristicile materialtehnologice ale produsului final; si subiectivi-caracteristicile exigentelor consumaorului
6)designul ca activitate modelatoare
Proiectarea este in esenta sa o activitate de modelare- reproducere schematica, grafica a unui obiect sau a unui sistem
(sau a unei relatii) (prin)sub forma unui obiect sau sistem similar, analog
7)designul-o forma de creatie obiectual artistica
Designul ca proces de proiectare tehnico-artistica inpreuna cu arhitectura si arta decorativa-aplicata formeaza grupui
de arte arhitectonice. Astfel in formele sale proiectante designul este o componenta a culturii spiritualea culturii
spiritulale
8)designul in cadrul culturii materiale
Designul ca produs al proiectarii tehnico-artistice ca obiect- constituie o componenta a culturii materiale. Dar e
necesar de accentuat ca datorita designului obiectul material devine purtator al sensului spiritual.
9)imaginea artistica in design
Organizarea vizuala a produselor de design se realizeaza conform legilor de arta. Designul creaza imaginea artistica a
obiectului proiectat (frumusetea obiectului util). Esteticianul englez Hebert Read in opera sa Arta si industria
prima lucrare esentiala d-e design- califica designul ca o forma superioara a artelor
10)stilul si moda in design
Imaginea artistica a produsului de design se manifesta in stil (totalitatea elementelor constructive caracteristie si
constante) In sec XX un fenomen de amploare devine moda, care spre deosebire de stil se caracterizeaza printr-o
mobilitate, flexibilitate si o scurta durata de timp
11)tipologia designului
Se efectuiaza in dependenta de obiectul activitatii de proiectare> designul produselor, designul proceselor, designul
mediului si designul mediului informational.
Designul este o activitate integratoare, creatoare, care are un scop multiplu, ea fiind
orientata spre a creaun obiect care va combina concomitent asa trasaturi precum
functionalitate, ergonomicitatea, calitatea, performanta, durabilitatea,
siguranta,economicitatea, frumusetea. Fiecare din elemente depinde de celelalte si este
practic imposibil sa le definim separat. Ele trebue cercetate in asamblu. Acest scop multipu
genereaza caracterul multidiscplinar al designului. Designul se manifesta in conceperea,
planificarea, executiea si comercializarea obiectelor ele fiind un rezultat al muncii in echipa.
Designul conteporan, fiind orientat spre recostruirea totala a mediului de existenta
umana, spre un nivel calitativ nou al corelatiei intre om si natura, intre cultura materiala si
cea spirituala, modifica in primul rind corelatiea intre stiinta tehnica si arta.
8.Designul ca fenomen al culturii.
Renumitul designer si teoretician Thomas Moldanado afirma de designul este o "forma de
cultura o forma de arta fiind un continuator al conceptiilor de la Bauhaus, el tinde sa
afirme un design necomercial orientat spre formarea gusturilor estetice ale societatii.
Totodata el argumenteaza necesitatea dezvoltarii bazei stintiifice a proiectarii. Designul este
un aspect, un component integru al culturii.
Cultura reprezinta totalitatea valorilor spiritual si materiale, realizate de omenire pe
parcursul vietii sale.
Cultura spiritual include asa ramura: arta, stiinta, religia, ideologia iar valorile materiale
includ: lumea obiectelor uzuale, constructii, edificii, mijloace de transport, drumurile,
massmedia, unelte de munca si produsele alimentare. In domeniul culturii spirituale se
manifesta tangenta intre design si stiinta.
In domeniul valorilor materiale legatura intre design si toate compartimentele culturii
materiale(produse, mijl. de transport, massmedia, unelte de munca) exista o strinsa legatura
si nemijlocita. Designul este incadrat in procesul utilitar si am putea chiar utiliza in acest sent
notiunea de sincretism. Designul poate fi caracterizat ca un fenomen complex de sinteza care
asambleaza diverse domenii de activitate umana, artistica si stiinta, designul este un fenomen
integrar intre cultura spiritual si cea materiala.
Proiectarea artistica a unui produs necesita un spirit de creator, o imaginative si viziune
artistica. Specialistul designer trebuie sa gaseasca o forma de produs, proiect, interior.
Frumosul ca notiune de estetica are 3 nivele de semnificatie: frumosul natural, frumosul
artistic ( in arta), frumosul util.
9.Semnificaia estetic a designului. Designul i arta.
Proiectarea artistica a unui produs necesita un spirit creator, o imaginatie si o viziune
artistica. Specialistul designer trebuie sa gaseasca o noua forma de proiect, produs, interior.
Forma artistica a noului proiect este acel element pin care obiectul se expune receptarii
vizuale. Receptarea vizala a produsului in design este cee ce apropie designul de arta
plastica.
Activitatea de design este nemijlocit raportata la una din cele mai importante discipline
economice managementul, stiinta si arta de a conduce care studiaza totalitatea metodelor si
activitatilor de organizare si conducere a intreprinderilor.
Designul si ergonomia
Designul contemporan are legatura directa cu ergonomia, interactiunea dintre om-masinamediul de munca , in vederea normalizarii rationale ale acestora, a imbunatatirii metodelor si
mijloacelor de productie in conformitate cu principiile de comoditate, protejare, igiena.
Designul si sociologia.
Designul este un factor mereu prezent in civilizatie. Designul constituie un mijloc important
de innobilare si ameliorare a conditiilor de munca si de viata a omului, avind o menire
sociala profund umanizatoare.
11. Noiuni generale despre metodologia cercetrii designului.
Inca din prima jumatare a sec XX in biologie s-a facut o descoperire
importanta.Anohid(neoropsiholog) facind in anii 30 un experiment asupra unui ciine, a facut
concluzia ca orice organism viu formeaza un sistem.
Cibernetica-teoria sistemelor. Orice organism viu-ansamblu,totalitate,sistem de organe
interdependente unele de altele si totodata intreg sistemul fiind dependent de mediul exterior.
Pornind de la premiza ca natura este cel mai bun organizator , ei au elaborat o noua
viziune,o noua gindire stiintifica ,o noua metodologie de studiu,de cercetare,denumita
sistemica.Ulterior gindirea sistemica a fost abordata in toate domeniile stiintei
precum:filosofia,logica,matematica,informatica,fizica si electrotehnica,fiziologia si
psihologia,pedagogia si filologia,etc.
Autorul gindirii sistemice a fost celebrul neurofiziologul ,academicianul Anohin(18981974).In fundamentala lucrare despre activitatea reflex-conditionata a creerului(1935) ,a
formulat teoria sistemului functional. Mai tirziu biologul austriac Ludovic van
Bertalanffi(1901-1972) a fondat teoria generala a sistemelor(1968).In centrul acestor teorii se
afla conceptul de sistem.
Sistemul prezinta un ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune activa,organizata
nonintimplatoare.
Sistemul constituie un intreg organizator cu proprietati si functii proprii specifice,deosebite
de cele ale elementelor componente.
Sistemul prezinta o formatiune distincta relativ autonoma de mediu inconjurator,dar mereu
receptiva la acest mediu.
Elementele sistemului sunt niste subsisteme ale intregului.Relatiile intre elemente sunt logic
determinate si structurarea interna a elementelor formeaza notiunea de structura.Structura
este modulul de organizare interna ale elementelor in sistem.Asigura ordinea stabila in cadrul
sistemului.Sistemul si structura sunt interdependente si se determina reciproc.Fara un
oarecare element al sistemului cu un rol al elementelor in plus sistemul nu mai exista.
Comportarea sistemului ,interactiunea cu mediul constituie functia sistemului.Deoarece
sistemul functioneaza in dependenta de structura ,in mod logic admitem ca functia depinde
de structura.
Sistem-Structura-Functie
Sistem-adiacenta mediu
Primele trei etape ale activitii de proiectare se desfoar n aspect id e a l. Proiectarea propriu zis este o
treapt de trecere de la etapa idealla cea material, real. Urmtoarele etape (5,6,7) au o desfurare real,
iarla etapa a opta activitatea din nou trece n aspect ideal.Proiectarea sistemic a activitii procesuale, a
comportamentului umanse realizeaz ntr-un mod specific ntr-o form verbal (scris sau oral), n norme
i reguli de conduit, n scenarii ale diferitor manifestri.Procesul integrator sistemic de proiectare a
coninutului i formei unuiprodus obiectual - sau a unui program sistemic.de activiti umane - n aspectul
obiectivelor utilitare i estetice constituie esena designului
idea c toate prile componente ale sistemului pot fi nelese celmai bine n contextul
relaiilor dintre ele.Tehnicile gndirii sistemice pot fifolosite n studierea oricrui sistem
natural, conceptual, tiinific, ingineric,uman etc.Scopul teoriei sistemice este de a
dezvlui proprieti, principii i legicare sunt caracteristice sistemelor n general,
independent de natura
14. Designul ca fenomen sistemic. Triada conceptual sistem structur funcie
aplicat n proiectarea tehnico-artistic.
Viziunea sistemic prevede tratarea obiectelor, proceselorproiectate, indiferent de natura lor,
n mod s i s t e m i c. S i s t e m u l este unansamblu de elemente care se afl n relaiilogic
determinate unele fa de altele,ntr-o interaciune activi constituie un n t r e g organizat.
Modul de legtur intern a elementelor unui sistem, de organizare arelaiilor dintre ele
constituie s t r u c t u r a sistemului.Comportarea, aciunile realizate de sistem ca rspuns la
solicitrilemediului, constituie f u n c i a sistemului. Mecanismul de coechilibraredinamic
a sistemului cu mediul ambiant presupune i aciunea invers,opus a mediului orientat
asuprasistemului.Orice s i s t e m poate fi apreciat n dou aspecte: aspectulfunctional i cel
structural. Sistemul, structura i funcia se determina reciproc. Aceast triadconceptual a
teoriei generale a sistemelor este aplicat n metodologiad e s i g n u l u i : orice o b i e c t
proiectat prezint un s i s t e m totalitate integr de elemente, care are o anumit f u n c i e
i o anumit structur .
2.Funcia factor determinant al proiectrii.
Funcionalitatea obiectului, utilitatea lui constituie factorul determinant n proiectarea
obiectului.n orice proces de proiectare tehnico-artistic n centrul atenieidesignerului este f
u n c i a obiectului, utilitatea lui.Pe factorul f u n c io n a l se axeaz i d e e a c o n s t r u c
t i v a designerului : acestfactor motiveaz alegerea mijloacelor si principiilor de proiectare
iconstruire a noului obiect.Funcia obiectului este realizat doar ntr-un cadru
procesual(prezintnd un oarecare proces): fizic, psihologic; ca noiune propriu zisea rmne
invizibil. Cu alte cuvinte n structura material funcia seexteriorizeaz: ea devine
sesizabil, avnd o manifestare real n diapizonul: vizual - tactil - auditiv.
Designerul ntruchipeaz f u n c i a i d e a l , invizibil nvizibila-i s t r u c t u r m a t e
r i a l .
3.Structura instrument de baz al proiectrii.
Structura este instumentul principal de m a t e r i a l i z a r e al i d e ii constructive.Conceptul
noiunii structur este multiaspectual. Procesul de s t r u c tu r a r e, adic de constituire a
structurii include patru tipuri de mijloaceconstructive: material - acest element (materie
brut, semifabricat)prezint momentul incipient al stucturrii;tehnologic - mecanismul de
constituire, de construire a f o r m e i, ncare se exprim, se materializeaz
funcia;ergonomic - dimensionarea formei n conformitate cu principiile decomoditate,
protejare, igien;estetic - realizarea artistic a formei;semiotic - realizarea caracteristicilor
informative, semnificative,simptomatice ale formei constituirea i prezentarea limbajului
su.
-Forma element de realizare estetic.
Modelarea de tip tranzitoriu:se practica la modelarea obiectelor deja existente si utilizate,dar cu functii
perfectate,optimizate,largite;modelarea data este orientata spre evacuarea noilor perspective in
dezvoltarea continua a obiectului;
Modelarea de tip corectiv:se practica la proiectarea obiectelor cu caracteristici functionale vechi,dar cu
trasaturi constructiv-formale noi.Toate principiile de activitate modelatoare ii acorda designerului
posibilitatea de a desfasura o activitate de proiectare complexa,sintetica,strict subordonata scopului
urmarit in proiectarea obiectului concret.
Etapele:
a)
Constientizarea idei, formularea conceptiei,sa constientizeze scopul
proiectarii,design-circulatia este un model mental al viitorului designobiect
b)
Design programul care presupune consecutivitatea, planul actiunii
orientate spre realizarea viitorului proiect. Designul program prevede
constientizarea metodelor de activitate, continutul si aspectul
organizational. Dupa aceasta se realizeaza design- proiectare propriuzisa.
S1-O1-S2-O2-S3-S4
S1 proiectant
S3 realizator
O1 proiectare
S4 - consumator
S2 producator
O2 produs
Consumatorul fiind subiectul cel mai important(dupa producator)prin
atitudinea sa vizavi de calitatea produsului influenteaza design-procesul
devenind un coautor al proiectantului, S4 = S1. Aceasta se numeste
autodesignul al consumatorului, concomitant designerul-proiectantul in
procesul de realizare a proiectului in orientarea sa spre doleantele
consumatorului se imagineaza pe sine insasi in situatia consumatorului
potential. Acest process se numeste reflexive consumatoare.
21. Conexiuea designului la segmentul de pia.Designul i brndingul.
Lansarea pe piata reprezinta un ciclu inchegat numit ciclu de viata a produsului. Produsul
nou trece prin citeva faze:
1)
FAZA DE LANSARE cind se produce in serii mici, necesitind investitii mari
2)
FAZA DE CRESTERE producerea in seri mari, veniturile cresc, apar concurenti.
3)
FAZA DE MATURITATE ,dureaza mai mult decit celelalte,profit stabil inalt,dar
concurenta impune coborirea si mai mult a preturile.
4)
FAZA DE DECLIN produc-profiturile tind spre 0,atorul este nevoit sa inceapa o runda
de modificare a produsului.
Analizind aspectul de comercializare a produsului trebuie sa cunoastem un fenomen
important in acest domeniu precum este brandingul.
BRAND semnifica complexul informational despre marca comerciala a unei companii a
unui producator, a unui produs. Aceasta notiune prezinta aura informationala a unei serii de
produse care se afirma in constiinta utilizatorului ca o garantie a calitatii.
Caracteristicile brandului sunt:
Calitatea garantata
Prestigiu
Accesibilitatea relative in preturi
Logotip bine individualizat
Uniforma personalului
Denumirea individualizata
Uneori culoarea personala,
Fiind integrat n toate sferele vieii i activitii umane, designul este un fenomen social.
Menirea designului n societate, comportarea lui, aciunile produse de el ca rspuns la
solicitrile mediului cadrului social pot fi caracterizate i evaluate prin noiunea f u n c i e
s o c i a l a designului.
Odat cu majorarea rolului su n societate se dezvolt n permanen i funcia social a
designului. Este imposibil a numi vre-un domeniu al vieiii sociale n care s nu fie ncadrai
specialitii designeri.
Menirea designului n societate este complex i multifuncional.
1.Funcia umanizatoare este principala i cea mai esenial funcie a designului.
Designul constituie un mijloc important de ameliorare i nnobilare a condiiilor de via i
munc a omului1
2.Funcia socializatoare. Designerul proiecteaz obiecte reeind din necesitile,
cerinele i exigenele utilizatorilor
3.Funcia creativ. Designul este ntr-o stare de permanent cutare a soluiilor de a crea
noi obiecte, produse care n mediul obiectual suprancrcat nc nu au fost create.
4.Funcia raionalizatoare. n activitatea de proiectare se urmrete scopul contopirii
organice a utilitii produselor i exprisivitii formelor lor
5.Funcia organizatoare n procesul creaiei produselor designul organizeaz, reguleaz,
ordoneaz lumea obiectual, mediul ambiant, modul comportamental al oamenilor.
6.Funcia semnificativ. Orice obiect prin structura i forma sa manifest:
- esena,
-imaginea creatorului,
-imaginea consumatorului,
-indicii de stil
7.Funcia ecologic. un rol enorm n rezolvarea prolemei ecologice i revine
designului.
8.Funcia de prognozare. Designul recepioneaz, analizeaz i generalizeaz noile
tendine n evoluia stilului i modei, cerinelor pe pia, gusturilor i opiunilor
consumatorilor.
9.Funcia estetic. Esteticul este unul din componentele de baz al activitii de
proiectare, fiind ntr-o unitate integr cu utilitarismul. Designul creaz frumusee i armonie
trstur care-l nrudete cu arta.
10.Funcia hedonistic. Hedonismul -este o concepie etic aprut n antichitate potrivit
creia plcerea i desftarea sunt scop al vieii, iar tendina spre ele principiul suprem de
comportament
24.Designul de obiecte. Caracteristica general.Ciclul de via al obiectelor.
societatea de a se implica de urgen pentru a anticipa urmrile fatale ale acestui proces. Si
nacest context un rol enorm n rezolvarea prolemei ecologice i
revine designului.Aceast nou ramur de perspectiv n dezvoltarea designului este ecodesignul. Obiectivul de baz al eco-designului este reducerea impactului asupra mediului dea lungul ntregului ciclu de viaa a produsului.