Sunteți pe pagina 1din 12

Probleme etice ale

experimentului psihologic

Theodorescu Livia
Seria II, grupa 5

Principii etice APA

1.

2.

3.

APA a revizuit Codul Deontologic si Principiile Etice ale


profesiei de psiholog in anul 2003.
Principii generale:
Principiul A: Psihologii trebuie sa fie atenti sa protejeze
statutul personal, financiar, social, organizational sau politic
al participantilor la experimente.De asemenea, acestia sunt
obligati sa aiba grija de persoanele cu care lucreaza si sa nu
le provoace vreun rau.
Principiul B: Se refera la fidelitatea si responsabilitatea
fiecarui psiholog: acesta trebuie sa lucreze in interesul
participantilor la activitatile lor, sa aiba un statut clar si sa
inspire incredere celor din jur.
Principiul C: Psihologii trebuie sa promoveze elemente clare
si corecte atat in practica lor cat si in invatare sau relatia lor
cu societatea. Ei sunt obligati sa nu fure, sa nu faca fraude
sau sa interpreteze gresit intentionat anumite rezultate sau
opinii ale altor psihologi si sa-si respecte profesia.

4. Principiul D:Corectitudinea este norma de baza in


activitatea psihologilor. Psihologul trebuie sa isi
cunoasca limitele competentei si sa nu-si
foloseasca psihologia in scopuri de calitate
indoielnica.
5. Principiul E: Psihologii trebuie sa trateze oamenii
cu demnitate si respect. Ei trebuie sa respecte
diferentele interumane incepand cu varsta si
terminand cu religia sau orientarea sexuala si sa
ia in considerare acesti factori atunci cand se
confrunta cu oameni care ar putea fi lezati de
vreunul dintre ei.

Standarde etice

Primul standard: Respectarea codului de etica in orice


conditii. Cnd ia hotrrea de a efectua un studiu,
cercettorul are responsabilitatea de a efectua o evaluare
atent a gradului de acceptabilitate a acestuia din punct de
vedere etic. n cazul n care se presupune vreo derogare de
la respectarea valorilor tiinifice i umane avute n vedere
n aceste principii, cercettorului i revine obligaia de a
solicita asisten etic i de a respecta msurile impuse n
vederea protejrii drepturilor omului pentru participani.
Al doilea standard: Competenta psihologilor: acestia
sunt obligati sa-si imbunatateasca permanent competentele
sau macar sa si le pastreze pe cele prezente. Psihologii
trebuie sa impiedice orice activitate care le-ar putea leza
anumite aspecte ale personalitatii, ducand la probleme
personale care le-ar putea afecta competenta.

Al treilea standard: Relatii interumane: discriminarea


incorecta bazata pe elemente precum varsta, sexul, rasa, etnia,
cultura, originea naturala, orientarea sexuala, defectele fizice sau
psihice, statutul socioeconomic. Psihologii nu au voie sa
hartuiasca sexual si nici in vreun alt fel persoanele cu care
interactioneaza profesional pentru a-si atinge anumite scopuri
personale. Psihologii nu au voie sa exploateze in nici un mod
persoanele pe care le supervizeaza, cele cu care participa la o
cercetare, studentii sau asistentii.
Al patrulea standard: Confidentialitatea: In cadrul situatiilor
experimentale, psihologii trebuie sa se asigure ca persoana care
va fi filmata sau inregistrata este de acord cu acest
lucru.Psihologii sunt obligati sa nu ceara detalii confidentiale de la
colaboratori, decat daca acestea sunt absolut necesare in
derularea activitatii de psiholog. Detaliile confidentiale nu pot fi
impartite altora decat dacapsihologul a obtinut consimtamantul
persoanei in cauza, sau daca este necesara prin lege mentionarea
acestor detalii personale.

Al cincilea standard: Psihologilor le este interzis sa dea


declaratii false referitoare la calificarea lor academica,
experienta, taxele percepute etc.; ei trebuie sa se asigure
ca toate declaratiile pe care le fac sunt bazate pe
cunostintele lor profesionale sau sunt in concordanta cu
codul etic.
Al saselea standard: Consemnarile si taxele percepute de
psihologi trebuie sa fie corecte si sa corespunda realitatii.
Al saptelea standard: Educatia psihologilor si programele
de formare profesionala: Psihologii sunt responsabili pentru
programele de educatie si formare in care trebuie sa ofere
informatii clare, corecte si complete si sa nu aiba niciun fel
de relatie altfel decat profesionala cu studentii sau cu alte
persoane cu care lucreaza in timpul unor astfel de
programe.

Al optulea standard: Activitatea experimentala si


publicarea corecta si completa a rezultatelor acesteia.
Psihologul nu trebuie sa le ascunda subiectilor participanti detalii
ce i-ar putea influenta sub anumite aspecte. El nu trebuie sa
caute beneficii personale din cercetarea stiintifica si trebuie sa
respecte confidentialitatea participantilor. Participantii trebuie sasi exprime consimtamantul de participare la activitatea
experimentala. Pe parcursul desfasurarii experimentului,
psihologul trebuie sa raspunda la absolut orice intrebare a
subiectilor si in ceea ce priveste instructajul sa nu apeleze la
tehnici de inducere in eroare decat atunci cand acest lucru este
cerut de proiectul experimental. Psihologii sunt obligati sa reduca
la minimum elementele care ar putea dauna subiectilor.
Rezultatele cercetarii nu trebuie sa fie trucate , iar in cazul in care
descopera erori in datele publicate sa ia masurile necesare pentru
corectarea lor. Din momentul publicarii, psihologul isi asuma
responsabilitatea deplina precum si meritele pentru raportul sau
lucrarea publicata, si din acel moment nu are voie sa publice din
nou datele ca fiind originale, cat timp le-a mai publicat cel putin o
data.

Al noualea standard: Evaluarea de catre psihologi a altor


indivizi: testele psihologilor trebuie sa fie in concordanta cu
procedurile psihometrice si cu elementele brevetate in constructia
unui test, precum si standardizarea si validarea. Evaluarea trebuie
sa fie realizata de persoane calificate si trebuie sa se bazeze pe
teste ale caror metode de aplicare, validitate, validitate si
standardizare sunt tinute la zi.
Al zecelea standard : Terapia aplicata de psihologi si limitele de
confidentialitate care trebuie respectate in evaluarea membrilor
unei familii sau ai unui cuplu. Psihologii trebuie sa aiba grija de
confidentialitatea fiecarui membru al unei echipe de terapii de grup
si sa se angajeze sa nu intretina relatii sexuale cu pacientii si sa nu
organizeze sedinte de terapie cu fosti parteneri sexuali. Psihologul
are voie sa incheie procesul de terapie atunci cand acesta nu mai
este necesar, cand se simte amenintat de pacient sau de vreun
apropiat al acestuia, iar inaintea terminarii procesuui terapeutic,
psihologul este obligat sa realizeze sedinte prin care sa obisnuiasca
pacientul cu acest lucru.

Obligatii ale psihologului cu drept de


libera practica

Sa cunoasca si sa respecte reglemetarile legale in


vigoare la exercitarea profesiei de psiholog cu
drept de libera practica;
Sa se conformeze si sa respecte Codul deontologic
al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
Sa exercite dreptul de libera practica in limitele
stabilite prin tipul de atestat detinut;
Sa se preocupe de perfectionarea calificarii
profesionale;
Sa-si asume intreaga responsabilitate fata de
beneficiar, manifestand constiinciozitate si
probitate profesionala;
Sa serveasca interesele beneficiarului in acord cu
interesul public si cu exigentele profesionale.

Dificultati si controverse in respectarea


principiilor si standardelor etice in cercetarea
psihologica
Consimmntul n cunotin de cauz

Conform principiilor eticii, cercettorul va informa subiecii naintea


participrii, despre toate aspectele care n mod rezonabil ar putea s
influeneze dorina de a participa i va explica toate celelalte aspecte ale
cercetrii despre care subiecii vor s obin informaii. Acest fapt nseamn c
participanii trebuie avertizai nainte despre acele aspecte ale cercetrii care
pot avea efecte nedorite.
Furniznd suficient informaie pentru a determina un consimmnt n
cunotin de cauz, cercettorul poate provoca invalidarea designului
experimental. Astfel, cel ce respect principiile eticii se afl ntr-o dilem n
legtur cu determinarea cantitii de informaie care trebuie oferit.
Informatiile pe care le divulgam despre experiment pot afecta comportamentul
participantului care va fi tentat sa se manifeste si sa raspunda asa cum crede el
ca i-ar placea experimentatorului.
n mod evident, participanii trebuie s fie avertizai nainte n cazul unui
experiment care le-ar amenina sntatea. Ascunderea informaiilor ntr-o
astfel de situaie ar fi o nclcare a eticii. Dar costurile i consecinele precum i
beneficiile asociate cu o dezvluire complet a unei situaii mai puin
duntoare sunt mult mai dificil de apreciat. Soluia n dilema
consimmntului n cunotin de cauz nu este ntotdeauna uor de
identificat; cercettorul prudent trebuie s solicite o asisten calificat din
partea celor care pot fi obiectivi.

Libertatea subiectului de a se retrage

Majoritatea vom fi de acord c indivizii care se tem de participare au dreptul


de a se retrage. n general, cnd lotul potenialilor subieci se afl ntr-o
situaie de subordonare, cum ar fi studenii, prizonierii, militarii n timpul
satisfacerii stagiului i angajaii experimentatorului, atunci cercettorul este
necesar s aib n vedere n mod special libertatea subiecilor de a se
retrage sau de a participa.

Confidentialitatea

Rezultatele unui experiment trebuie inute secret atunci cnd ele se refer
strict la o persoan, exceptnd cazul n care s-a convenit contrariul. Un
cercettor care respect etica nu se plimb de colo pn colo strignd n
gura mare ca de exemplu Nae Popescu este prost; a lucrat mai slab
dect oricare dintre participanii la experimentul meu. De asemenea,
informaiile cu caracter strict personal despre anumii participani, cum ar fi
atitudinea lor despre sexul premarital sau venitul familiei lor, nu trebuie
dezvluite fr permisiunea subiecilor. Principiul confidenialitii pare
foarte clar, dar cercettorul se poate confrunta cu dileme etice atunci cnd
ncearc s l pun n practic.

Bibliografie

Anitei, M. (2007), Psihologie


experimentala, Editura Polirom,
Iasi.