PROIECT MICROECONOMIE

GHID DE INITIERE SI EXERSARE

IN GANDIREA CRITIC

Profesor : Mihaela Vartolomei

Student : Bodea Andreea
Anul : I

Am ales aceast carte deoarece consider c punctul de

plecare al orcrui om de afaceri,in spe economist,este gndirea
critic. Desigur,depinde de fiecare persoan in parte cum ii
sintetizeaz gndurile si ce criterii are in vedere in aceast
sintez,iar aceast carte vine in ajutorul formrii gandirii noastre
critice.
Autorul incepe prin scurta prezentare a crii lui Immanuel
Kant ,Critica puterii de judecat,unde analizeaz cum putem
distinge structura fundamental a intelectului uman care presupune
ca ratiunea este supus necesitii. Cu alte cuvinte se pune
problema intre real si posibil. Scot in eviden si concluzia lui
Kant in aceasta privin care spune c : Concepiile far intuiii
sunt goale si intuiiile far concepte sunt oarbe .
Inc de mici incercm sau intr-un caz mai fericit suntem
indrumai s incercm s iesim din starea de animalitate spre
umaintate, pentru c omul este un animal indumnezeit ,asa cum
spune titlul unei cari scris de Nellas Panayotis. Se pare c
in zilele noastre vulturul trebuie impiedicat sa zboare si s rmn
la starea mediocr,ceea ce este un caz dramatic pedagogic pentru
ca valoarea zborului implic si mediul social-economic si politic.
Oamenii se impart in trei categorii: foarte puini sunt cei care fac s
se intmple ceea ce se intmpl,mai muli care asist la ceea ce se
intmpl si foarte muli care sunt mirai de ceea ce se
intmpl.Datoria noastra este s lsm ,ba chiar mai mult s ajutm
generaiile care vin s hotreasc s se intmple ce se intmpl.
Se spune c Alexandru cel Mare era foarte entuziasmat de un
mare filosof Diogene,pe care,atunci cand l-a intlnit l-a intrebat ce
poate sa ii ofere pentru tot ceea ce face si ceea ce gndete,iar
Diogene stnd tolnit la soare i-a spus : D-te din lumin,imi faci
umbr. Cred c asta ar trebui s spun si generaiile care vin :
dai-v din Lumina !

De ce este atat de important subiectul acesta?

Pentru ca societatea noastra este plin de vicii,pentru c muli se
plimb nestingherii necunoscnd capacitiile lor.Trebuie s o
lum de la zero,s ne intoarcem la esent,s cutm lumina chiar
dac ne lovim de ziduri i in stanga i in dreapta pentru ca oprirea
nu este o opiune.Unele capete se intorc,intreab,altele rmn
impasibile,dar implinirea o simim atunci cnd cutam lumina din
nou si din nou si o gsim.
Deci,accentul e pus pe informaie in detrimetul comunicrii
reale.A comunica inseamn att transmiterea de informaii ct si
strabilirea de relaii intre interlocutorii. De asemnea,se mai poate
spune c simpla comunicare este o confruntare a dou
lumi,reprezentnd experiena de via si de cultur i gndirea si
procesele sufleteti ale interlocutorilor.
Un individ care este preocupat de asimilarea marii mase de
informaii, mai ales cele de pe internet, nu mai are timp si nici
exerciiu in filtrare i analiz.Acest lucru este ru deoarece pentru a
dialoga trebuie s analizm informaia primit pentru a putea
forma opinii care s le argumentm. In caz c ne situm doar in
poziia de receptor a informaiilor trebuie sa realizm c proliferm
doar un dialog neproductiv.
Dialogul este estena orcrei comunicri reale unde gandirea
critic este prezent. Pentru a ajunge acolo trebuie sa tim c
scopul orcrei cominicri este persuasiunea,termenul provine din
suadere ce inseamn a sftui i per care sugereaz ideea de
implinire. In urma acestui process are loc o deliberare ampl
unde interlocutorul ajunge s ii exprime ideea,apoi interlocutorul
persuadat filtreaz prin propria sensibilitate mesajul receptat si este
pregtit s acioneze in direcia de emitor.
Din pcate presa scris i audio-vizual ofer tiri far a
sublinia modul de prezentare,deci, prezentarea este deformata fiind

mereu insoit de interpretare.Aceasta impletire ireat d senzaia

interlocutorului ca a realizat deja o analiz .Internetul ofera
informaie eciclopedic,gata structurat neoferindu-i ansa
utilizatorului s o mai analizeze si transformnd-ul intr-un simplu
consumator de informaie fara opinii formate in interiorul su.
Atunci cand dou sau mai multe persoane comunic se
formeaz un dialog.Dialogul subiectivitiilor duce la descoperirea
lumii celuilalt,facilitnd comunicarea real ,deci este un proces
care vizeaz atat producerea ct si stabilirea de relaii.Textul este
produsul final al acestui proces. Reprezentarea pe care subiectul
enuntor o construiete pentru cellalt ia natere intr-un context i
urmrete o anumit intenie pe care receptorul o poate
afirma,infirma si dezvolta.
Apare si discursul ca fiind o enunare ce presupune un
locutor i auditor unde locutorul are intenia de a-l influena pe
cellalt.Atunci cnd suninem un discurs trebuie s avem in vedere
i intreg ansamblul de semne care trebuie sa acompanieze discursul
cum ar fi gesturile,comportamenturile sau circumstanele.
Un alt aspect foarte importat de care trebuie s inem seama
si la care trebuie s fim ateni este textul,in spe la coninutul lui
deoarece un enun aprut intr-un anumint moment istoric si intr-un
anumit mediu social nu poate s nu ating mii de fire dialogice vii
esute de contiina socio-ideologic in jurul obiectului acului
enun.Criteriul esenial al textualitii este coerena.
Nu putem sper c vom inelege limbajul dac nu inelegem
discursul.Nu putem aspira s inelegem discursul dac nu inem
cont de scopul comunicrii si dac nu incercm s determinm
modul in care contextual enunului afecteaz ceea ce se spune .
Inchei subuiectul comunicrii citndu-l pe Titu Maiorescu :
Cnd curentul electric se repede dintr-un loc in altul ,numai o
parte a lui merge pe firele vzute ;o parte strbate prin ascunsul
pmntului.Tot aa,in lumea inteligenei cuvantul pronunat este

numai un fragment al raportului dintre om si om ;restul se

stabilete pe tcute.
Mergand mai departe ,trebuie s analizm faptul c atunci
cand dialogm in mintea noastra se elaboreaz ideii,dar fra
personalitate i subiectivitate personal ideea nu poate exista.Ideea
presupune creativitate care provine din interogarea propriei
sensibiliti.
Lum in considerare o mare problem a umanitii si
anume ,minciuna. Situaia creat prezint o dubl ameninare, att
pentru individ ct i pentru societate deoarece individual invluit in
minciuni si aparene ii gsete tot mai greu justificariile necesare
afirmrii propriei identiti si societatea este condamnat s
stagneze fiind privat de prezena activ a membrilor ei. Atitudinea
interogativ este cheia deoarece ea d nastere dialogului,care st la
baza funcionrii unei societi. Numai dialogul,att cu sine insui
ct i cu alii, face posibil elaborarea ideiilor. S nu uitm faptul
c far personalitate i subiectivitate dialogul nu poate exista.
Elementul moral este puternic marcat de dialogul cu
ceilali,dar i de cel cu sine insui.Este condamnabil faptul c in
ziua de azi problema valorilor i moralilatea este plasata la
periferia preocupriilor individului.Abandonarea moralitii a adus
printe noi boli grave cum ar fi comunismul si arianismul.
Echilibrul societii exterioare este reflectat prin echilibrul nostrum
interior. O societate dezechilibrat fr simul msurii,al
dreptii,al binelui si al moralei las urme adnci intr-un individ.
Trecnd i mai departe , Henri Wald afirm c omul este
singura fiin din care poate s ias mai mult informaie decat a
intrat . Acest lucru este posibil doar atunci cnd individul este
dispus s-i interogheze propria sensibilitate apelnd in acelai
timp la gndirea critic.

Gndirea nu este dect un dialog interiorizat. Gndirea critic

presupune atitudine interogativ i dialog i se bazeaz pe
deprinderi de cercetare cum ar fi : a observa,a descrie,a compara,a
identifica, a asocia si aa mai departe.
Intr-o societate ca a noastr individul este asaltat de o
mulime de informaii din care trebuie sa aleag ceea ce este
relevant si adevarat . Alegerea este insoit de analiz,urmnd apoi
aciunea.
Ioan Neacu identidic 4 faze ale strategiei gndirii critice.
Prima faz ar fi motivarea sau mai degraba automotivarea pentru
utilizarea strategiei gndirii critice. A doua este evaluarea prin
determinarea coorodonatelor,reamintirea si evidenierea clara a
ceea ce nu se cunoaste si trebuie descoperit. A treia este realizarea
investigativ a sensului, iar cea de a parta este reflecia ca stare de
ptrundere a esenei invturii independente in dialogul cu sinele
cu modelele oferite de confruntarea cu alii.
Deci, omul este acela care creeaz valori si totodat se
depete,se creeaz pe sine prin valori . Gndirea critic ajut
dezvoltarea independenei de gndire,formeaz indivizi
flexibili,capabili s emit puncte de vedere personale. Prin
gndirea critic individul ii descoper propria voce.