IConstituirea grupului Dabija

La nceputul celui de-al doilea razboi mondial, Nicolae Dabija era capitan n Regime
ntul 38 Infanterie, cu care a plecat pe frontul din U.R.S.S., unde a comandat Co
mpania a V-a. A luat parte la confruntarile din Peninsula Kerci, Caucaz, Kuban s
i Perikop. n toate aceste lupte a dat dovada de curaj si eroism deosebit, fiind r
emarcat de superiorii sai. A fost citat de trei ori pe armata si o data pe natiu
ne si a fost naintat la gradul de maior n mod exceptional, naintea promotiei sale.
Pentru faptele de arme a primit mai multe decoratii romnesti si germane: Ordinul S
teaua Romniei n grad de cavaler, Crucea de Fier clasa I si clasa a II-a, Crucea German
a de Aur . Pentru vitejia si spiritul de jertfa cu care si-a condus
29 La 22 ianuarie 1948 n timpul unei sedinte c
omune a P.C.R. si P.S.D., Gheorghe Vasilichi afirma: imperialismul sau capitalism
ul american merge mereu, cu toate ncercarile de a salva aceasta situatie, catre o
criza foarte grava, asa cum capitalismul nca n-a cunoscut-o pna azi ( ) America mer
ge catre o criza si vrea sa evite sau sa amne izbucnirea acestei crize, prin aces
te manevre ale lor de cucerire de teritorii straine, de transformarea unor tari n
colonii americane si, n ultima instanta, se gndesc sa rezolve aceasta situatie pr
in declansarea unui nou razboi mondial (*** Stenogramele 1948 , p. 4). La 21 ianuar
ie 1949, ntr-o conferinta tinuta la Ateneu, Gheorghiu-Dej spunea urmatoarele: Impe
rialistii duc o politica de attare la un nou razboi, cheltuiesc sume imense pentr
u narmari si discuta intens formarea a tot felul de pacte si aliante, al caror sc
op este pregatirea agresiunii mpotriva Uniunii Sovietice si tarilor democratiei p
opulare. n acelasi timp, imperialistii ntretin razboiul civil si sustin tabara fas
cista sau coloniala n Grecia, China, Indonezia, Vietnam si Palestina. Drumul tabe
rei imperialiste calca si nabusa libertatea si independenta nationala a popoarelo
r (Lenin, geniu al omenirii muncitoare si marele nvatator al proletariatului revol
utionar, n Gh. Gheorghiu-Dej, Articole , p. 224, articol aparut initial n Scnteia , 22 i
anuarie 1949). 30 Fenomenul a fost tratat pe larg, n context transilvanean, de Co
rnel Jurj, Mitul venirii americanilor . Studiu de caz: rezistenta anticomunista de
la Huedin, n Anuarul Institutului de Istorie Orala , vol. III, p. 186-191. A se vede
a si Florian Banu, Mitul venirii americanilor reflectat n documentele Securitatii
, n Arhivele Totalitarismului , nr. 44-45/2004, p. 34-46. 31 ntr-o cuvntare tinuta n ca
mpania electorala din 1948, Gheorghiu-Dej afirma urmatoarele: Agentii imperialism
ului american, iesiti din negura trecutului, se strecoara din casa n casa si raspn
desc zvonul unei apropiate prabusiri a regimului, zvonul iminentei unui nou razb
oi, pentru a provoca o stare de neliniste si de nesiguranta, pentru a speria pe
cei cu inima slaba. Acesti dusmani ai regimului nostru, acesti tradatori, si pun
sperantele lor ntr-un razboi pentru a ntoarce tara la timpurile trecute. Ei au dev
enit astfel colportorii dorintei cercurilor imperialiste attatoare de razboi (Cuvnt
are rostita n fata alegatorilor din Bucuresti n ziua de 26 martie 1948, n Gh. Gheor
ghiu-Dej, Articole , p. 156, articol aparut initial n Scnteia , 28 martie 1948).
16
compania n luptele de la Ozereika (februarie 1943) a fost decorat cu Ordinul Mihai
Viteazu clasa a III-a, cu spade. Faptul ca luptase cu atta vitejie pe frontul de
Rasarit, dar si patriotismul care-l caracteriza, erau exact calitatile de care n
oul regim nu avea nevoie n armata, pe care o dorea subordonata total. Stiind ca v
a fi trecut n cadrul disponibil odata cu primele valuri de epurari masive din cad
rul armatei, maiorul Dabija si-a depus demisia de onoare la 20 iulie 1946, prefe
rnd sa plece el dect sa fie nlaturat de comunisti. mpreuna cu sotia sa Florica (nasc
uta Angheluta), s-a stabilit la Arad, unde a fost mproprietarit cu 5 ha pamnt, de
care beneficia n calitate de membru al Ordinului Mihai Viteazu , teren pe care a ncep
ut sa-l lucreze. Lipsit de alte venituri, a fost nevoit sa se angajeze muncitor
zilier pe santierul de constructie al aeroportului din Arad, unde cara pamnt cu c
aruta. n mai 1948, Nicolae Dabija a primit vestea arestarii fratelui sau Mircea,
si el maior epurat, care fusese ncarcerat la Jilava32. n ncercarea de a obtine elib
erarea acestuia, n iunie 1948 Dabija a plecat la Bucuresti, nsa toate eforturile s
ale n acest sens au esuat. La Bucuresti, maiorul Dabija s-a ntlnit cu cumnatul sau
Mihai Angheluta, mpreuna cu care a redactat un prim manifest anticomunist. Manife
stul, conceput de Dabija si stilizat de Angheluta, denunta abuzurile noii puteri

si chema la rezistenta armata. Cei doi l-au multiplicat la o masina de scris, a

poi l-au trimis prin posta la diferiti ofiteri deblocati si functionari comprima
ti, ale caror adrese le-au luat din cartea de telefon. n ancheta de la Securitate
, Mihai Angheluta declara: Manifestul continea o expunere critica a actualului re
gim, chemnd la ncadrarea n organizatia subversiva a persoanelor nemultumite de actu
alul regim, carora le era adresat 33. Tot n aceasta perioada, maiorul Dabija a ncerc
at sa intre n contact cu Ambasada Statelor Unite pentru a obtine ajutor din parte
a americanilor. n acest sens, n iunie 1948 Dabija a reusit sa ia legatura cu consu
lul Turciei la Bucuresti, caruia i-a predat doua scrisori pentru ambasadorul ace
stei tari n Romnia. Una dintre scrisori trebuia predata de catre acesta din urma o
mologului sau american de la Bucuresti. n scrisoarea adresata Ambasadei S.U.A., m
aiorul arata ca a nfiintat o organizatie de rezistenta anticomunista si le cerea
americanilor sprijin material34. Ambasadorul Turciei a refuzat nsa s a predea ac
easta scrisoare, probabil temndu-se sa nu fi fost vorba de o provocare35.
32 Nicolae Dabija declara n anch
eta urmatoarele: n primavara anului 1948, fratele meu, maior n rezerva Dabija Mirce
a, a fost arestat si, primind o scrisoare de la el din nchisoarea Jilava, mi-a sp
us ca este acuzat pe nedrept, fiind denuntat calomnios de catre un camarad de-al
sau (A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 141, vol. 22, f. 141). Mircea Dabija a
fost condamnat de Tribunalul Militar Bucuresti, Sectia I, prin Sentinta nr. 2.15
9 din 10 decembrie 1948, la 1 an nchisoare corectionala pentru omisiunea denuntari
i unui complot , iar n martie 1949 se afla nchis la Penitenciarul Aiud (A.C.N.S.A.S.
, fond Penal, dosar nr. 761, vol. 2, f. 320). 33 A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar
nr. 141, vol. 1, f. 259. 34 La ancheta, Dabija preciza faptul ca n aceasta scris
oare aratam ca am nfiintat o organizatie puternica ce are drept scop sa treaca la
exercitarea unor actiuni de forta pentru rasturnarea actualului regim din tara s
i solicitam sprijin si ajutor american n fonduri banesti, precum si n material de
lupta, necesare executarii acestor actiuni. Ceream totodata sa mi se fixeze moda
litatile prin care sa intram n legatura cu o persoana calificata de la Misiunea A
mericana, indicndu-mi-se locul, ziua si ora respectiva (A.C.N.S.A.S., fond Penal,
dosar nr. 761, vol. 1, f. 64).
17
Dupa esecul acestei tentative, Nicolae Dabija a luat legatura cu generalul Dumit
ru Petrescu, fost atasat militar al Romniei la Washington, fiind convins ca acest
a avea contacte cu americanii. La aceasta prima ntlnire, generalul l-a primit nsa c
u circumspectie, gndindu-se si el ca putea fi o cursa ntinsa de Siguranta. ntors la
Arad, Nicolae Dabija a luat legatura cu fratii Traian si Alexandru Macavei, pe
care i cunoscuse n casa maiorului Ioan Opreanu n primavara anului 1948 si cu care a
vusese si anterior mai multe discutii n care acestia si manifestasera mpotrivirea f
ata de regimul comunist. Cei doi frati proveneau dintr-o veche si nstarita famili
e romneasca din Muntii Apuseni, comuna Bucium, fiind nepoti ai fostului fruntas P
.N.T. Stefan Cicio-Pop. Traian (conductor industrial) si Alexandru (sublocotenen
t n armata) aveau doi frati mai mari: Viorel (avocat n Timisoara) si Nicolae (fost
comisar la Siguranta din Bucuresti). Dupa ce toti au fost comprimati din servic
iile pe care le detineau, iar mina de aur ce o mostenisera de la tatal lor a fos
t nationalizata, cei patru frati Macavei au revenit n comuna natala, unde au intr
at nsa rapid n conflict cu noile autoritati. La 7 iulie 1948, n timpul unei ncercari
a Sigurantei de a-i aresta, fratii Macavei au ripostat cu focuri de arma, ranin
d patru agenti. Dupa incident, Nicolae s-a refugiat la Bucuresti, Viorel s-a sta
bilit n Timisoara, iar Traian si Alexandru la Arad. La 9 octombrie 1948, ntorcndu-s
e la domiciliu, Alexandru Macavei a fost surprins de jandarmi, nsa a reusit sa sc
ape doar dupa ce a ucis doi plutonieri majori si a ranit un soldat. n urma aceste
i fapte, el a fost condamnat n contumacie la munca silnica pe viata, fiind cautat
intens de organele de represiune. La ntlnirea cu Dabija, Traian Macavei, exagernd,
l-a informat pe acesta ca situatia din Muntii Apuseni era exploziva, populatia
fiind n ntregime mpotriva regimului comunist si asteptnd doar un semnal pentru a ncep
e lupta armata organizata. Dabija a hotart atunci sa se retraga n Apuseni si sa fo
rmeze un grup de rezistenta n aceasta zona, cu ajutorul caruia sa treaca la actiu
ni armate de mpotrivire fata de noul regim. Nicolae Dabija era constient nsa ca o
actiune singulara de acest gen nu ar fi avut nici o sansa de izbnda n lipsa unei c

oordonari la scara nationala cu alte actiuni similare. n acest sens, maiorul vede
a necesara crearea a numeroase grupuri de rezistenta n toate zonele tarii, care l
a prima ocazie ivita trebuiau sa ncerce rasturnarea regimului. Momentul cel mai p
rielnic era considerat a fi reprezentat de izbucnirea unui conflict ntre U.R.S.S.
si statele occidentale, care parea a fi iminent. n aceasta situatie, grupurile u
rmau sa duca o lupta de partizani si sa slabeasca regimul din interior. Din aces
te considerente, Dabija a cautat n permanenta s a-si faca legaturi cu persoane ca
re l-ar fi putut pune n contact cu o eventuala conducere pe tara a luptatorilor a
nticomunisti. Privirile sale se ndreptau binenteles spre ofiterii superiori, singu
rii n care avea ncredere deplina si pe care-i considera a fi fost cei mai ndreptati
ti si totodata capabili
35 n perioa
da respectiva, pozitia Misiunii Turciei n Romnia era destul de delicata, aceasta f
iind deja implicata ntr-o actiune similara, care fusese descoperita de Siguranta.
Conform stenogramei sedintei Secretariatului C.C. al P.M.R. din 6 septembrie 19
48, Teohari Georgescu ridica problema procesului unei bande n care este amestecat
atasatul militar al legatiei turce si propune ca pe baza materialului sa se cear
a plecarea din tara a atasatului militar . n consecinta, Gheorghiu-Dej propunea tri
miterea