Istoricul anatomiei

Anatomia, fiind o ramur a biologiei, este tiina fundamental

a nvmntului medical. Ea studiaz organismul n ontogenez, n
strns legtur cu vrsta, cu modificrile mediului ambiant i ale mediului
de trai. Reprezentnd n cadrul biologiei tiina vieii, anatomia
s-a dezvoltat n strns legtur cu zoologia, fiziologia, biochimia,
biofizica, botanica i n prezent cu genetica. n cadrul medicinei ea
constituie temelia pe care se sprijin toate celelalte tiine din nvmntul
medical.
n studiul medicinei anatomia ndeplinete i alte funcii importante.
Misiunea instructiv a acestei discipline a fost formulat de Tildeman:
Medicii fr anatomie sunt precum crtiele sap n ntuneric
i las n urm numai muuroaie (morminte), deoarece mai exist
multe domenii care prezint interes pentru medicin elementele substratului
morfologic al mecanismelor de integrare, adaptare i compensare,
necesare pentru meninerea echilibrului funcional ce st la baza
sntii n diferite condiii ale mediului ambiant i n diferite perioade
ale vieii: sistemul nervos central, sistemul nervos vegetativ, vascularizaia
colateral, anatomia vrstelor, sistematizarea i integrarea cunotinelor
despre legtura i influena reciproc a sistemelor somatice i
viscere.
Dup W.B. Cannon, corpul este creat nu dup principiul unei economii
mascate, ci numai pe baza unei abundene mrinimoase. Deci,
n faa Anatomiei st o problem nobil de a dobndi date noi despre
structur i de a stabili limitele acestei excedene.