Sunteți pe pagina 1din 19
@ vse ‘CABINET MINISTRU ORDIN privind aprobarea planurilor-cadru de invafimant pentru invayimantul ‘gimnazial In conformitate cu provederie Logi Educatel Nationale 1/2011, cu modificarile gi completarile ulterioare, In conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educatiei nationale nr. 590 / 18.06.2014 pentru aprobarea Metodologa pind elaborarea 9) aprobarea ‘umculumuia colar ~ planus cada do invaamant gi programe gcoare. in temeil Hota Guvernuiti nr. 44/2016 pring orgaizare gi funonarea Ministerului Educatiei Nationale gi Cercetarii $tiintitice, MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE $I CERCETARII STINTIFICE ‘emite prezentul ordin: ‘Art. 1. Se aproba Nota de fundamentare a planurilor-cadru pentru tnvayamantul ‘gimnazial, prevazuta In Anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin Art. 2. Se apraba Planu-cadru de invatamant pentru Invatamantul gimnazial, clasele a Va —a Vika, prevazut In Anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordi. ‘Art. 3. Se aproba Planul-cadru de invakémant pentru tnvatamantul gimnazial cu ppredare in limbile minoritajlor najjonale si pentru Tavatamantul gimnazial pentru colle sau clasele cu elevi aparfinand minortjlor najonale care studiaza In limba oman, prevazut In Anexa nr. 3, care face parte itegranta din prezentul orn, Art. 4. Se aproba Planulcadru de Invajamant pentru Invajamantul gimnazial cu program integrat si suplimentar de arta — muzica, prevazut in Anexa nr. 4, care face parte integranta din prezentul ordi. ‘Art. 8. Se aproba Panuk-cadru de Tavatamant pentru Tnvatémantul gimnazial cu program intograt gi suplimentar de arté ~ coregrafie, prevazut in Anexa nr. 6, care face parte intogrants din prezentul odin. ‘Art. 6. Se aprob’ Planul-cadru de Invatimant pentru tnvatamantul gimnazial cu ‘program intograt si suplimentar de arté — arte vizuale, prevazut in Anexa nr. 8, care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 7. Se aproba Planul-cadru de Invajimant pentru invajamantul gimnazial cu program sport integrat, prevazut in Anexa nr. 7, care face parte integranta din prezentu ordi. Art. 8. Planurile-cadru de tnvatimént aprobate prin prezentul ordin se aplicé ‘ncepand cu anul scolar 2017-2018, la clasa a V-a, incepand cu anul gcolar 2018- 2019, la clasa a Via, Incopdnd cu anul gcolar 2019-2020, la clasa a Vila, iar din ‘nul 2020-2021; a clasa a Vill-a ‘Art. 9. (1) in anul gcolar 2016-2017, la clasele a V-a — a Villa, se aplic8 Planurile cadru ‘de invatamant aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiet $i Cercetait nr. 3638/1 1.04,2001 (2) In anul scolar 2017-2018, la clasele a Via — a Vill-a, se apica Planurile-cadru de Invatimant aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiet i Corcotarii_ nr. 3638/1 1.04.2001 {@) In anut gcolar 2018-2019, la clasele a Vila —a Villa, se aplic’ Planurile-cadru de Tnvatémantaprobate prin Ordinul Ministrului Eduoatial i Cercetarii_ nv. 3638/1 1.04.2001 (4) In anul gcolar 2019-2020, la clasa a Villa, se aplicd Planurile-cadru de Tnvatémant aprobate prin Ordinul Ministrului Eduoatiel i Cercetarii ne. ‘3638/1 1.04.2001 ‘Aft. 10. Directia Generalé invatémant Preuniverstar, Direciia Minor, Directia Generala Management si Resurse Umane, Direc{ia Generala Buget-Finanje, Centrul National de Dezvottare a Invatémantului Profesional si Tehnic, Insituul de Stinje ale Educatiei, inspectoratole scolare iudetene/al municipiului Bucuresti, conducerie Lnitilor de Tnvatamant duc la indeplinire prevedenie prezentull ordn, Art 11, Prezentul orn se pubic in Menitorul Oia al Romani, Pata anon Buowrest Ne S590 Data; 05.05, 20/6 Anexa 11a CMENCS a2 Ma 2 Ra 2016 NOTA DE FUNDAMENTARE a planurilor-sadru pentru invafimantul gimnazial ‘Componenti @ Currculumulul National, planul-cadra de Tavakimant transpune in Practica scolaré optiuni majore de polticé educational PPanurile-cadru pentru invatamantul ginnazial au fost elaborate tinénd seama de: reperele decizionale majore care privesc invajéméntul_ preuniversitar_ din FRoménia, prezentate in documentele elaborate de Guvernul Romane, precum si jin documentele agreate in comun de Guvernul Roméniei gi de instituile ‘europene; finaltajle Invajamantului gimnazial aga cum sunt acestea stabilte de Legea ‘educafie! nationale nr. 1/2011, cu modiicile gi completaile uterioare, Planufile-cadru pentru Tavatimantul gimnazial precizeaza domenille gi disciptinele studiate pe parcursul fiecdrui an de studiu gi resursele de timp pentru predare- TInvitare-evaluare alocate acestora Potivit Legii educate najjonal, in invatamantul preuniversitar curriculumul national teste centrat pe formarea si dezvoltarealdiversticarea competentelor chele care Contureaz& profil de formate al elevulul. Optiunea pentru utiizarea competenfotor cheie ca repere in stabiirea profiuui de formare a reprezentat o decizie de poltica ‘educationald importants promovaté de Legea educatiei nationale. in acest sens, CCurriculumul national pent Invataméntul gimnazial se axeaza pe formarea ‘competentolor cheie. Proflul de formare al absolventului de gimnaziu, prezentat mai jos, descrie asteptie exprimate fafé de elevi la sférgitulinvaféméntulul gimnazial, prin raportare la: cerinjole exprimate in Legoa educatici nationale, allo documante de politica ‘educationalé si studi de specialitate; fnaltatie invatamantuul; caracteristicile de ‘dezvoliare ale elovilo. Comunicare noe Summa |. Enemas ur oem pica srtrti es one st pieces sitjuce seat Pusapuee i erechia vores hae connie pee lexan cabatna day omnis] era tc me eR SOEs met a a ee OTe ona Siem crea Se Enoantne moran rs sod, cl ero ts, fei nee Parca ie tacfu ala ol efector cree “capais triton re poe Sr a 9 RTA Troumaice |” nai ionattgsiee 9 eaycane scomares ceame eames |- rites aerate maa arnt er eave or sua Sean’ | Scie fines” |. Hashes de pclone In shal connie in apt insrumeia Simoes | Sectcemaeate ta Fst g Piet Grover ermine fa puted cnet = Protectan doulres unui demers investi panty set > polars de toe Proacarea gi realizar une produse ute perry acttsile cunts Maniesteea iresul pent 0 vai sandoasd pent pastarea ini meds carat flees unr eg spl ce menor nel a stones a ul me “Competent | Uiizsea unor dapoative @ apical dgfa pantu eBuiarea 9 saecta unor sigila ‘esure ormafenala§ edbcafonale dgtal levarte pata inafare Denvatarea unr cont digise multmeda, in context ono Sti de Tevaiae Fespetares normeler si regio prvi dezvotarea si tzarea do cont ‘ial crepun Ge propriate nels, repectares pratt, square Formulas de obasive ann sie de var a realzaren nor ere de Gestnarea tpulaloat inva gi monirzates progres in realizsrea Sine sarin de ed ‘evecare citi prcral n ere ubeueatt, sorts poteaonsie ‘perrea ci val gnome do condi wmvante peri Vala PEROT Gi port toractiunea cu cota Felajonarea portivs ‘cola in contexte goolare. gi extagen ‘xordarea unorcoptur gl asumarea de responsabit Manestiea epontltati postu parcpare i. in conde respect requir grupo gi valotzant averstai (ae-cuturle, ingle, religosse prin SI ote rcs ee Sprtde ‘Manfestarea_rereala parry aniiearaa anor sou ot Te Terovarea unor Intati’ gi | sarcn de rvdlare do etna gisau provecatoare ‘ntreprenorat |. Manstros inate! in rezlvarea unor probleme sle grputor dear face aro tn exporarea unr presome ale comuntai ical ‘procera callaior poronale in vedere sulocunoaset, a croti glare gi Prtetioale Identicares unorparcursugclareg resins adecvatepropilarerese ‘Sensibizare |: Aprecereaunot lamente canton! ale contexuus cultural local ae fexprimare | patron najional¢ universal utara Fealtarea de luca cretve cand dverse medi, inclus dgtale, in contente {ola g extra glare precerea “unor samente defintotl ale contexts cultural teal 3h ale pation national unersl Prteparea la polacte 1 evanimente cuturale organizate in contest forme su npformale Planurilecadru de invitimant pentru gimnaziu sunt structurate pe doud ‘componente: (1) trunchi comun, (2) curiculum la decizia gcol. 1. Trunent eomun (TC) ‘Trunchiul comun reprezinta numarul de ore care trebuie parcurse In mod abligatoriu de catre tol elev cohortel, cupringiint-un anumit program de educatie, Ia nivelul fiecdrei discipline de studiu. Acest numar de ore asigurd egaltatea gansolor la educate. 2. Curriculum la decizia geolli (CDS) Curriculumul la decizia gcoli (CDS) reprezinta oferta educationala s3coalé, in concordanté cu: nevolle §| interesele de invatare ale ol coli, nevoile gi traiile comunitti locale. La nivelul planurlor-cadi Ccurriculumul la decizia scoli se exprima prin numarul de ore alocate gcoli pentru 5 Cconstruirea propriviui proiect curricular. Stabiliea CDS se realizeaz’, in mod descentralzat, de care fiecare unitate de irvatamant, in fiecare an scolar, pentru nul gcolar urmator. ‘Curriculumul la decizia gcoli (CDS) se constitue atat din optionale ofertate la nivelul Uniti de Invatamant, ct gi din optionale ofertate la nivel national. CDS este Fezultatul unui proces real si transparent de consultare si negociere su elevii s Print acestora, cu alti actor’ la nivel comunitar si valorica oportunitti gi nevot specie, Oferta nafionala de curriculum la decizia gcoli cuprinde programe gcolare aprobate prin ordin al ministrlui educatil. Programele gcolare promovate ca oferté centrala Feprezinté exemple de bune practici in dezvoliarea curriculumulul la decizia gcoli, rolevante pentru discipiina si pentru aria curricular de care aparic, pentru o abordare integraté la nivelul mai multor afi currculare, dar gi relevante seclal. Dine optionalele promovate la nivel national, pot fi mentionate: Educatie pentru sandtate, clasele V-VI, VIl-VIl -Creeazés-ti mediul,clasee IV, V- Educatie ecologica gi de protect a moiulu, clasole V-VI; Lectura 5 abilittie de viala,clasele V-VI, VI-VI + Limba neceiena si civilizatia Greciel antice (doi ani de studi); FRdacini latine In cultura gi civilzaia romaneasca (do! ani de studi, clasele. VeVi, VIEVII); itu glegende greco-romane, clasele V.VI; Expres gi proverbe tine, clasa a Vila Cultura gi traiti aroméne, clasele V-VI, VIL-VIIl ‘Matematica si slnte in societatea cunoastei (un an de studiu) Istorie oral: Istore rt - [storie povestits + Educatie prin gah (doi ani de stuct); Limba g!Iteratura maghiar& pentru elevi care trecventeaza clasele cu predare Tin limba romana sau traiase in doua cult minortare, clasole V-VII ain 8.04... ‘Anexa 2 la OMENCS wr 2016 Planulcodru de invatimant pent invajaméntulgimnasil i cunertaisina Tabi aeons eof feat Joe inte 9 est ond ‘ + “ n Lint mes ve [pfs oer 7 & om . : Opens 03 [oa Joa 1 aia G GS aE i068 Jit feet = —t 2 | cope = 2 7 Opera wos [oe ogee in om ssi 7 1s as le E aes [jee a Per lam t (jinn | grieel] ws [ee_ [oso Yo aa faa Ecsta 7 i 7 ni 76 siete mse 5 3 + £ ‘oxen woe [oa fox toa Toa eave i por 9 sta fee Eas toes gn 7 2 2 2 [opr eos [oz for fea or WE Tes xa a saa a Cave naga aplefipacca —[ [1 + ‘ i inom 9 1 1 + * 1 Opies wos [oa [os Toa oz Vi Conall amare saa cas al Cone x cere para Teh 7 7 7 Optoral” ‘cos [oz oF oe oe } Opfonal] igs ena malar Tong | + + + Secon Tad TE TE a |e |» ‘otal dor COS aan cg peas ein: ain eps aptiming wa lace [ose TC =1runchi comun; CDS urriculum la decizia gcoll NOTA: * Elev pot opta, int-un an de studi, pentru 1-8 cursur optionale (clasele V-VI) gi 1 4 curouri epfonale (elasa a Vila), din eare un optional intograt la nvelul mai mltor ari curiculare este obligatoru, * In cadul acestel discipine vor fi studiate: a clasa a V-a Géndire erties gi drepturile copilulu, la clasa a Viea Educatio intercultural, la clasa a Vil-a Educatie pentru cetéenie democratic’ sla casa a Vill-a Educatie economico-financiar Curriculumul la decizia gcoli (CDS) se constituie atat din opfionale ofertate la rival iti ca invatmant, eft gi din optionala ofertata Ia nivel national, CDS asta rezuitatul unui proces real gi transparent de consultare $i negociere cu olevil $i parin{i acestora, cu alti actor la nivel comunitar gi valor’ oportunitali si nevoi specifice contextull cultural, social gi economic local ‘Anoxa 3 la OMENCS ne. 22 ein OF OS. 2ON6 Planul-cadru de invatimant pentru invfdmantul gimnazial cu predare in imbile ‘minortjilor nationale gi pentru invaitimantulgimnazial pentru gcolle sau clasele cu ‘levi apartindnd minoritaflor nationale care studiazd in imba romana ta caicarttdicption Lin comunicare Lea gloria oman ‘Limes mesons ‘loons ge iba nin # rE ‘Opfenar Wateraica Fad ‘Cami ‘oege om sles ent scild™ Tee ‘sot sited miner ‘Opto oe cae muzcalé a _V. Ewes fae port anita Econ ad gp Te Optom 88 Vi Tehnooai whrooged apie pecs Ty, Vi Conair Warne ‘Optenat pion) integra) la nel mal mutor | coe ‘stlcurictare Numéro de on TE Ne mini maxi 0 ‘TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia geo NOTA: * Elevi pot opta,int-un an de studlu, pentru 1-3 cursuri optonale (clasele V-VIl) si 1- 4 cursuri opfionale (clasa a Villa), din care un optional integrat la nivelul mai multor ari curriculare este obligatoriu ‘A doua limba modema poate fi studiata In cadrul CDS. ** In cadrl acestei discipine vor fi studlate: la clasa a V-a Géndire ert cropturilo ‘copii, la clasa a Vi-a Educafie intercultural, la clasa a Vil-a Educatie pentru ‘coldfonie democratica sila clasa a Villa Educatio economico-fnanclard “* Currculumul la decizia gcoli (CDS) se consttule atat din optionale oferta la nivelul unitai de invatamant, cat gi din optionale ofertate Ia nivel national. CDS este rezultatul unui proces real si transparent de consultare si negociere cu elevi §1 Parinfi acestora, cu aif) actori la nivel comunitar gi valorfica oportuntatl gi nevol spectice contextului cultural, social gi economic local. 0 ‘Anoxa 4 la OMENCS nr. Planul-cadru de invajaméint pentru invitimantul gimnazial eu program integrat ‘ suplimentar de arta —muzic& | ava cuneuarteepine 7 SPE = gs Serie al Limba gl omunirs Lins itera ome Libs moderna? te er oe a a ‘emich ptona 08 1. aterai sin le rat Fok wo isle 8 g| a a wea soa” ‘ceopae sige pons 08 Vm 7 Esueabe pass + Insvunent ne re fe Tears soe dete 2 Pan complement instunent sar + [Opyonar os [ox V. Eaves TRS, opr a sate 23 Eavcafo ad 9 spot re [2 pon” cos [oa VE Teale 28 cape ooioged apa ates ‘ fora” ‘Wi. Gonder lorena Constr yi derote persons ‘pon ‘Optional regret vel mal mF | cos | t ‘saleurisulre Nein ras de or pe spt, TC = trunchi comun; CDS EEF Fla erry PPP RE rR PO eRe eer ee 2 ag 2 wep Peer lz y ‘| |: L Be 2 Py et B "Bee EP BEFF EEE a NOTA: * Elovi pot opta, intr-un an de studiu, pentru 2-3 cureuri optionale, din care un ‘optional integrat la nivelul mai muitor aril curriculare este obligatori * In cade acest’csxpine vor fi stusiate: la clasa a V-a Gand etic gi cropturilo copii la casa a Via Edveat intercultural, la casa a Vila. Educaio pent ‘etienie democratic sila casa a Vil-a Eacafe economic financaa *** Curriculumul la decizia gcoli (CDS) se constituie atat din optionalo ofertato la nivelul unit de invatamant, ct gi din optionale ofertate la nivel national. CDS este rezultatul unui proces real gi transparent de consultare si negociere cu elevil $i pparinfi acastora, cu al) actor la nivel comunitar gi valor’ oportuntati gi nevoi ‘peciice contextului cultural, social si economic local PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULULU-CADRU DE iNVATAMANT PENTRU INVATAMANTUL GIMINAZIAL CU PROGRAM INTEGRAT SI ‘SUPLIMENTAR DE ARTA ~ MUZICA 1. Predareadiscipielor Instrument principal, Pian complementar/instrument aunilar, se efectueaza individual 2. Predarea discipline: Teorie-solfegiu-dicteu se efectuesza pe grupe care cuprind Intra 7-12 elev. 3. Discipina Pian compiementar se studiaza de elevl care au ales ca instrument principal, alt instrument decat pianul 4. Pentru elevii care studiaza ca instrument principal un alt instrument decat pianul, orga, arpa, tambalul sau acordeonul, timpul alozat discipline! Instrument principal va include gi activitatea cu protesorul corepsitor, cu o duraté de Y de ‘rl pe saptdmana, incepand din cel de-al dolea an de studiu al instrumentulu 5. Disciplina instrument auxilar se studiaza de catre elevil care studiaza ca instrument principal pianul sau orga 6. Optional integrat la nivelul mai muttor ari va viza dezvoltarea competentelor de specialtate din sfera discipline! Ansamblu coral/Ansamblu instrumental, integrate ‘cu competente spectice altor ari curicuare (spirit de echipa, cooperare intr-un ansamblu, tolerant, iniativa si creativtate). Ansamblu coral se studiaza de cétre {oti elev in clasele a V-a gia Via. in clasele a Vi-a gi a Villa, elevii de la instrumentele orchestrei simfonice vor studia Ansamtlu instrumental, iar cella elev vor continua stucul discipinel Ansamblu coral 7. Precizérile privind planul-cadru de invatémént pentru invatmantul gimnazial cu program integrat si supimentar de até — muzicd sunt valabile gi in gcolile cu predare in imbile minortafjior nationale, 8. Elevilinscrigi in gcolle cu rman cea reurg in cadrul jul acestor unit de invatimant discipinele de trunchi comun s)distiplind optional, din aria curriculara Arte, precum gi opfionalulintegrat la qfvelul mai, multor ait curiculare, ‘Anexa § la OMENCS rv. 2590 0. 2S. BAB Planui-cadru de Invatmant pentru invtamantul gimnazial cu program integrat gi ‘suplimentar de arta ~coregrafie ‘ra curicularaacping Limba gieomanioas Limba 9 ee on Libs moderna sisl=lgl Eran de iE aE FS SR romans Opto Te storsta pin ne rata paca Chim He Biabge oo an le | 3 3 Be sg «i a ee Optional cos |o1 ot ot ot ] as a oa ae a sosremy ee oe a Bae wanda less tox os fess Se eee es ee Sree a th = ae ee = aoe SS a ‘TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia gcoi NOTA * Elevil pot opta, intr-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri optionale, din care un optional integra lanivelul mai multr ari curiculare este obligato In cadrul acestel discipine vor fi studiate: la clasa a V-a Géndire critic gi drepturle: ‘copii, la clasa a Viea Educafie intercultural, la clasa a Vil-a Educatie pentiur ‘colafenie democratic’ gla clasa a Vill-a Educatie economice-financiar. "** Currculumul la decizia coll (CDS) se constituie atat din optionale ofertate la nivelu' unitai de invatamant, it gi din opfionale ofertate la nivel national. COS este. rezulatul unui proces real si transparent de consultare si negociere cu elev §1 P&rinfiacestora, cu alti actor la nivel comunitar gi valoriic8 oportunitai i nevoi speetice contextului cultural, social gl economic local ‘+ Invatamantul prouniversitar coregrafic are. un numar mai mare de ore decat celelate specializari artstice, absolvrea studilor preuniverstare —consttuind specializare pentru dansator'-balerini. Numarul de ore do practica este determinant pentru obtinerea caliicri, dupa absolvirea ciasei a Xila el pot fi angajati ca artist, cu depturi depline PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULUI-CADRU DE INVATAMANT PENTRU. ‘INVATAMANTUL GIMNAZIAL CU PROGRAM INTEGRAT $I SUPLIMENTAR DE ARTA— ‘COREGRAFIE 4. Disciptina Dans clasic se destagoard pe grupe do 7-12 elovi, minim § masim 15, cu acompaniament de pian asigurat de profesorul acompaniaior- corepetior. 2. Discipina Rtmicd se destagoara pe clasd. 8 Discipina Educate fizicd $1 sport se integreaza progatii de specialitate din aria cuniculara Arte, Intrucét competentele dobandite in cadrul acestore le includ pe cele ale discipinei Educate fizica si sport. 4. Curriculumul la decizia gcoli din aria curiculara Arte se alocd discipine! 5. Optional intograt la nivelul mal multor aril va viza dezvottarea competentelor de specaliate Tn domeniul repertorului coregratic, integrate cu competente spectice altr ari curriculare (epiit de echip8, cooperare Intr-un ansamblu, inijatva gi ereatvtate) 6. Elevilinscrgi in gcolile cu program suplimentar de arta-coregratie parcurg in ccadrul azestor unitate invatamant disciplinele de tuunchi.comun g discipina ‘optionala subsumate ariei curriculare Arte, precum gi gpfionalul integra: la ‘ivelul mal multor ai curculare. ff | " Anexa 6 la OMENCS nr. 22.22. Min Leake BOB Planul-cadru de invaimant pentru invétémantul gimnazial cu program integrat 31 ‘suplimentar de arté~ arte vizuale ‘ei cureuaralecpinn | Libs illest ors Ls meen 2 te Elen de iba de aur anc ‘Optonar a oa Te Matera inant v TLinbs pcomunico: eo lz PFs i q mr lele| 2 ig ele pons os i.Om sisecoa Eavcafe sala” Geog eta 1 ‘Optra Taos Ware Ea mild Peet Mes ‘Optena os V.eoveai Tac, apr inate eae i spot 76. ‘pone col VL Temolog Eaveaya eoiged plea pacice Intrmaea gTIC ‘sons oes [or Vi Conse yoventare +2 Const decline peels yey ‘Opjoar cos [os ‘Option nearly a mivelal mal mater ons | 1 srcuriulre Num tal de ori TE = Nomi total res COS™ 23 Ne minim asim de or ps8, 182 TC = tunchi comun; CDS = curriculum la decizia gcoli 3 & 3| z tre errr ei SER Pr 2 Z| 2 Ble e PF Ee le LU EP ger 3 ie gee) - Ey sf Perr set [3657 NoTA: levi pot opta, int-un an de studiu, pentru 2-3 cursur optionale, din care un ‘oplional integra a sive ra mullor a curculare wste obligaloria, “In cadrul acestel discipine vor fi studiato: a clasa a V-a Gandire cic si drepturilo. copiulu, la clasa a Vi-a Educate intercultural, la clasa a Vila Educafie pent Ccelifenio democratcd gila casa a Vill-a Educatio economico-financiar. ** Curriculumul la decizia gcoli (CDS) se constituie atat din optonale ofertate la rivelul unit de invatémant, ct si din optionale ofertate la nivel national. CDS este: rezultatul unui proces real gi transparent de consultare si negoviere cu elevi §i inti acestora, cu alti actori la nivel comunitar gi valoricd oportunitati gt nevoi ‘specifce contextull cultural, social gi economic local PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANUL-CADRU DE INVATAMANT PENTRU INVATAMANTUL GIMNAZIAL CU PROGRAM INTEGRAT SI SUPLIMENTAR DE ‘ARTA ~ ARTE VIZUALE 1. Disciptinele Desen, Picturé $i Modelaj se predau pe grupe formate din 8-12 elev 2. Currculumul a decizia gcoll pentru aria curriculard Arte se alocd la alogere Luneia dintre dscipiinele: Desen, Picturd sau Modela) 3. Optionalulintegrat la nivelul mai multor ail va viza dezvoltarea competentelor ‘specific corespunzatoare studiulu istoriei artelor gi aritecturi, integrate cu ‘competente spectice alto aril curiculare precum: om gi societate, tehnologl, matematica gi stinte etc. (expresivitate culturala, raportarea personalé la ‘elomente definitor ale contextului cultural local gi ale patrimoniuiul cultural rational, european si universal, partciparea la proiecte culturale in contexte informal g1 non-formale, exprimarea unor caracterstci matematice canttative sau caltative spectfice artel si arhitecturi etc.) 4 levi nsris in geolle cu program suplimentar de arta - arte vizuale parcurg Tn cadrul acestor unitati de Invajamant: disciplinele de trunchi comun dlosiplina optional subcumale ariel curricular Arlo, procum gi optionalul Integrat la nivelul mai multor ai curicular, 6 in. 2 nn BONG Planul-cadru de invapimant pentru Invataméntul gimnazial cu program sportiv integrat ‘ria curicularaaecping [Limbs gi comunicars ints era ond Lis nosed Emeric de inti ind ge Sa ‘pfonar 1 Matera sna nati overs Fait Bisoge ‘Optenar os Lm slacieate cape sale TI sore Fa 56 or eat pated $ Esato mala 1 ‘pon cos for Ewes ic, apo gi atniate 8 co 12 fe P ele F FP eel sea tes sp" 76 Pregste spon acted Te. ‘pena cos i Teitog Esucaj onoioged gapeapipacics | 1, ‘pone on [Wl Constare orients Conse e2vtaeperseealé Te ‘pons 08 ‘Opronai() negra) in rive mal mor 1 ‘Num ttl de oein TS Ey 3 3 ‘Nu ttl de orn C08 25 23 2 Nemo = maxim de oe ppt. sv [soaa | se7 Te = trunchi comun; CDS elles lrlale-Fr fale Fle are Be ¢ ” NOTA: * Elev pot opta, intr-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri optionale, din care un ‘optional integrat la nivelul mai multor aril curioulare este obligato ** In cadrul acestel discipine vor fl studlate: la clasa 2 V-a Andie eric $l drepturle copilulu, la clasa a Vi-a Educate intercultural, la clasa a Vil-a Educatie pent Cetdtenie democratic’ gi la clasa a VIll-a Educatie ecanomico-financlard, “* Pentru invatamantul gimnazial cu program spotiv integrat. cele 2 ore alocate discipinei Educate fizic si sport se aloca suplimentar disciplinel Pregitire sportivas practca * Curiculumul la decizia gcoll (CDS) in cazul Invitémantulul sportvintegrat este dezvoltat pentru asigurarea optima a pregatii sporive orientate spre performanta. Disciplinele de CDS In cadrul invatiméntulul sport integral, incluse In oferta Natjonala. sunt: Pregatre speciicd probelpostulu” (CDS la nivel de arie) gi Expresivitate corporalé sportva (CDS integra. PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR OMECTS NR. 3462/2012 In conformitate cu provedrla OMECTS nr. 3462/2012, tn invfiméntul glmnazal, in fara orelor de educate fixed si sport prevazute in planu-cadru, pot fi constitite format sportive si ansambluri sportive. ‘A. Formatile sportive se constituio pentru elev cu aptitudini motrice deosebite si se pregatesc ca reprezentative ale unitailor de invajamant, participante la ‘compotiilo sportve intorgcolare (do oxomplu, Olimpiada National a Sportulul Scolar/Oiimpiada Gimnazilor). Formatile sportive se constiuie si se pregatesc Pentru o singurd disciplina sportiva, in cazul sporturlor pe echipe, si pentru una sau ‘mai multe discipine sportve, in cazul sporturor individuale, Numarul formatilor sportive se aproba de catre Consilul de Administratie al unititii de invatamant, la propunerea catedrelor de specialtate, in functie de resursele materiale si umane disponibile. in unitatle de Tavayamdnt in care nu existd catedre de specialiate, propunetea se face de catre profesorul de educate fii. Pentru pregatirea formatilor sportive se alocé un numar de 2 ore pe séptémana, Pentru flecare formatie sportva, In afara orarulu zihic. Aceste ore intra in norma Gidacticd a profesorului de educati fzica gi se consemneaza in condic8. O formate sportiva este aleatuita din minimum 10 ~ maximum 25 de elev, provenit din una sau mai multe clase de acelagi nivel de invajamant. Programele gcolare pentru acest gen do activate sunt cele elaborate pentru nivelul incepatori ~ discilina Pregdtire Sportiva practic. B. Ansamblurile sportive se organizeaza pentu elevl care doresc s& patticpe la activi motrice, cu caracter competiional sau recreatv, la solictarea.scrisa a clevilor/parinflor. Unitatea de invatamant va prezenta elevior o ofr de discipline sportive sau de activitat) motrice, In functie de resursele materia gi umane de care dispune. Ansambiutle sportive so desfigoaré pe grupe, cu cate 0 (una) or& po sdptimand, in fara oraiul zinic, Orele de ansamblu sportv sunt incluse in norma didacticd a profesorului de educatie fizicé gi se consemneaza In condica, Fiecare grupa esto aleatuita din minimum 10 — maximum 25 de elev, proveniti de la una sau mai multe Clase. Numarul grupelor de ansamblu sporty se aproba de catre Conslul de Administralie al untaji de invatémant, la propunerea catedrelor de speciaitate. In ‘unitafile do invatamant in care ru exista catedre de spocialiate, propunerea se face de catre grotesorul de educate fzics Elevil care au statutul de scutit medical la lectile de educate fizicd pot participa, in ‘unctie de recomandarile scrise ale medicului specials, la orele de ansamblu sporty. Programul activitijlor motrice din cadrul orei de ansamblu sport este stablit de catre profesorul de educatie fizicd impreuna cu elevii participant. Numarul lansambluilor sportive gi al formatilor sportve ale unei unit de invatamaint, precum sl citerile de constture a acestora, se aproba de catre Consilul de Adminstratic in luna mai pentru anul gcolar urmétor, dup analiza optiunior elevilor/parnjir, prezontats In scris. PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULUL-CADRU DE INVATAMANT PENTRU INVATAMANTUL GIMNAZIAL CU PROGRAM SPORTIV INTEGRAT 1. Discipina Pregatire sportiva practicé se realizeaza pe clase, pe grupe, pe grupe valorice sau individual, potivit nivelului de Invaimant, specficulu flecarel discipline sportve, performanlor elevilr,critrilor de varst si sex, astfel ‘) pentru singura discplina sportva, cu Tntreaga clas, consideraté o grupa, fete si! ‘sau baief, In imita numarului maxim de locur alocat unei clase; b) pentru singura discipin& sports, pe dou’ grupe constitute pe crteri de sex, in limita numaruigi de locuri, minim! maxim, specific discipline! sportive si in limita ‘humeului maxim de locuralocat unel clase; €) pentru o singura disciplina sportiva, pe doua grupe valorce, fete si! sau bale, n limita numarului de locuri, minim’ maxim, spectic disciplinei sportive gi in limita ‘numarului maxim de locurialocat unei clase; 4d) pentru dou discipline sportive, pe doud grupe de fete gi! sau de baie}, in limita ‘numarului de locuri, minim’ maxim, specific fiecarei discipline sportive gi in limita ‘numarulul maxim de locurialocat unei clase; €e) pontru mai muit de doua discipline sporive la o clasd, pe grupe de fete si/sau de baieti, in limita numarului de locur, minim’ maxim, specific fiecdrel discipline sportive gin limita numarului maxim de locur alocat une! clase, 4) pe grupe valorice, constitute din elevi proveniti din doua sau mai multe clase, din ccadrul aceluiag ciel de Invatamant 2. a) 0 grupa de studiu contine minimum 10 elev. Prin exceptie,inspectoratul scolar poate aproba grupe gi grune valorice, flecare cuprinzdnd cel putin 7 ele ') In situafi deosebite ~ abandon, imbolndviri sau accidentan recuperabile, transfer scolar, ate sitvati ~ cdnd nu exist& posibiitatea completa imediate cu alti elev, lasele, grupele si grupele valoric rémaso sub efectv pot functiona pana la siargitl ‘anului scolar, cu aprobarea Ministerului Educatii Nationale si Gercetafi Stintiice, ©) In orice situate, conducerea unit de invatamant trebuie $8 respecte raportul optim dintre numarul isciplinelor sportive, speciicul acestora si nufparul de elev, pe 1» de 0 parte, si numdrul profesorior, specializarile acestora gi constituirea normetor didactice, pe de ata parte 3, Pregitirea sportiva practica in disciplina sportiva de spacializare se realizeaza pin anitenamentul sportv, care are 0 durata de 90-100 de minute, echivalentul a {dou or din norma de predare. 4. in tovayamantl gimnazia,clasele/grupele cu pref spotv se pot constiul numa 0 elev al caror nivel valorc este do ineepator, de avansafi (Il si) §/ sau Ge Porformanta, 8) Elevi de nivel veloric incepatori sunt ci care se iniiaza in practicarea cscpline Sportive gi care participa doar la Inrecor sportve locale. 'b) Elev de nivel valoic avansa Il sunt cei care paricip@ in sistemul compettional local (do sector. ©) Elevi de vel valorc avans Judejean(Muricipil Bucurost 4) Elevi de nivel valore performanti sunt cei care participa ‘competional national | sunt cei care participa in sistemul competiional sistemul '5, Clasole mozale sunt aleatute din elevi de la mai multe discipline sportve, pentru care nu a fost posibilé constitirea de grupe avand numérul minim de sporti, prevazut in reglementarile legale in vigoara, 8) in cazul in care, pentru elevii din clasa mozaic, unitatea de Invatamant are profeecr cu special corespunzatoare, intreaga progatire practics de specialtate 8 elevibr se desfasoara, in mod obligatoru, in unitatea de invalamant, cu aceste cadre cidactic, 'b) In cazul in care pentru o parte sau pentru tof elevil din clasa mozaic, uritatea de Invatamant nu are profesori cu specializari corespunzétoare, acest elev ver efectua ‘obligatoriu in unitatea gcolara 4 ore de pregitire sportiva practicd. In cadrul color 4 ore de pregati sportiva pracicd, se urmareste realizarea competenelor spectfice marcate cu asterisc Tn programele gcolare corespunzatoare profulu sport La sfargitul flecdrei luni, elev vor aduce diiginteluiclasei documentele cere atest prezenia la celelalte ore de pregatire sportiva practica de specialtae, efectuate la Cluburilb sportive scolare sau la structure sportve la care se progatesc. 6, Aceste pracizari so aplica gi Invakamantului gimnazial cu program sporty integrat din uniajle de invatamant cu predare in limbile minoritailor nationale,