Anul XIV, Nr.

Ianuarie Iunie 2012

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

e i = 1

Asociaia Recreaii Matematice

IAI - 2012

Semnificaia formulei de pe copert:

i
ntr-o form concis, formula e = 1 leag cele patru ramuri fundamentale

ale matematicii:

ARITMETICA
GEOMETRIA
ALGEBRA
ANALIZA MATEMATIC

reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat

de
de
de
de

i
e

Redacia revistei :
Petru ASAFTEI, Temistocle BRSAN, Dan BRNZEI, Alexandru CRUU, Constantin
CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU, Mihai CRCIUN (Pacani),
Paraschiva GALIA, Paul GEORGESCU, Gheorghe ILIE, Gheorghe IUREA, Gabriel
MRANU, Gabriel POPA, Dan POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria
RACU, Neculai ROMAN (Mirceti), Ioan SCLEANU (Hrlu), Ioan ERDEAN
(Ortie), Dan TIBA (Bucureti), Marian TETIVA (Brlad), Lucian TUESCU (Craiova),
Adrian ZANOSCHI, Titu ZVONARU (Comneti)
Materialele se trimit la una dintre adresele: t_birsan@yahoo.com, profgpopa@yahoo.co.uk
Pagina web a revistei RecreaiiMatematice: http://www.recreatiimatematice.ro
COPYRIGHT 2011, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recreaii Matematice. Reproducerea integral sau
parial a textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil
scris al acesteia. Se consider c autorii materialelor trimise redaciei revistei sunt, n mod
implicit, de acord cu publicarea lor, i asum responsabilitatea coninutului lor i cedeaz
Asociaiei Recreaii Matematice dreptul de proprietate intelectual asupra acestora.
TIPRIT LA BLUE SIM&Co IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0332 111021, 0721 571705
E-mail: simonaslf@yahoo.com
ISSN 1582 - 1765

Anul XIV, Nr. 1

Ianuarie Iunie 2012

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

e i = 1
Revist cu apariie semestrial

EDITURA RECREAII MATEMATICE

IAI - 2012


Evariste
Galois (1811-1832)
In octombrie 2011 a fost celebrat bicentenarul

nasterii lui Evariste

Galois, genial matematician
ale carui idei si contributii au revolutionat matematica secolului al XIX-lea. In scurta sa viata de

putin peste 20 de ani, Evariste

Galois a lasat posteritatii o opera restrans
a ca ntindere la numai
60 de pagini n care este fundamentata notiunea
de grup pentru a caracteriza ecuatiile algebrice rezolubile prin radicali.
S-a nascut la 25 oct. 1811 n Bourg-le-Reine,
langa Paris, ind al doilea printre cei trei copii ai
familiei Galois. Tat
al sau, republican nacarat,
cu o buna reputatie printre concetatenii sai, a fost
ales n 1815 primar al micului orasel. Mama sa, ce
provenea dintr-o familie de juristi, a fost singurul

profesor al lui Evariste

pan
a la varsta de 12 ani.
In octombrie 1823 parintii l trimit la Colegiul
Regal Louis-le-Grand din Paris. Aici este apreciat ca un elev inteligent, original,
bizar si nu sucient de metodic. Repeta al treilea an scolar, deoarece rezultatele sale
la retorica nu sunt suciente. La nceputul anului 1827 schimba prolul, trece la prima
clasa cu prol matematic, unde descopera si este absorbit de matematica, neglijand
celelalte cursuri. Legenda spune ca a parcurs manualul Elemente de geometrie al lui
A.-M. Legendre n doua zile. Este atras de memoriile originale ale lui J. Lagrange:
Rezolvarea ecuatiilor algebrice si Teoria functiilor analitice si este gata pentru studii

proprii. Se pregateste singur pentru a intra n celebra Ecole

Polytechnique, dar esueaza

n vara anului 1828. In aprilie 1829 publica prima sa lucrare despre fractiile continue n
Annales de mathematiques pures et appliquees (Annales de Gergonne). Apoi, n lunile
mai si iunie ale anului 1829, A.-L. Cauchy prezinta la Academia de S
tiinte (Paris)
primul sau memoriu cuprinzand cercetarile facute asupra ecuatiilor polinomiale rezolubile; dar, memoriul si comentariile lui Cauchy au fost pierdute.

Anul 1829 este marcat de mai multe evenimente importante n viata lui Evariste
Galois: sinucidera tatalui sau, consecinta a unor intrigi murdare, urmata, dupa doua

saptamani, de al doilea esec la Ecole

Polytechnique. Este admis, nsa, la Ecole

Preparatoire (mai tarziu numit

a Ecole Normale Superieure), care era tutelata de
Colegiul Louis-le-Grand; aici leaga o trainica prietenie cu Auguste Chevalier, care
va contribui la recunoasterea postuma a meritelor sale.
Incurajat de Cauchy, depune n februarie 1930 la Academia de Stiinte o noua
versiune a studiilor sale: Memoire sur les conditions de resolubilite des equations
radicaux n vederea concursului pentru marele premiu n matematici din iunie 1830;
totodata, publica n Bulletin de Ferussac o nota de prezentare a acestui memoriu.
Tot n acest buletin stiintic, Galois publica n luna iunie alte doua lucrari.
La 28 iunie, Premiul Academiei este decernat matematicienilor N. Abel, cu titlu

postum, si C. G. J. Jacobi. Evariste

Galois avea o mare admiratie fata de acestia,
1

dar s-a mirat ca memoriul sau n-a fost citat. A aat ca J. Fourier, secretarul de
atunci al Academiei, la care a fost trimis memoriul, a decedat n luna mai; cum
memoriul s-a pierdut, nu a mai fost luat n consideratie.

Pierderea celor doua memorii, moartea tatalui, cele doua esecuri la Ecole
Polytechnique au fost pentru tan
arul Galois o mare deceptie, cu urmari n comportamentul
sau. Critica sistemul scolar si militeaza pentru reformarea predarii stiintelor. Pe de
alta parte, este un republican nacarat, gata sa se sacrice pentru idealurile republicane. Toate acestea au loc pe fondul unor evenimente politice agitate prin care trecea
Franta n acea perioada, care culmineaza cu revolutia din 1830 (Trois Glorieuse).

Evariste
Galois participa cu pasiune la evenimentele acelor zile, atragand asupra sa
masuri coercitive din partea autoritatilor: este exmatriculat din scoala n decembrie
1830, este arestat si trimis la nchisoarea Sainte-Pelagie n doua randuri n cursul
anului 1831.
A.-L. Cauchy, del Bourbonilor, nsoteste n exil pe Carol al X-lea. Raportor la
Academie este acum S.D. Poisson, care-l invita pe Galois sa nainteze acestui for
din nou memoriul sau asupra ecuatiilor. Memoriul este prezentat pe 17 ian. 1831, iar
raspunsul lui Poisson se lasa mult asteptat si i cauzeaza lui Galois, aat n nchisorea
Sainte-Pelagie, o noua dezamagire: memoriul este respins pe motivul ca argumentele
nu sunt sucient de clare si dezvoltate pentru a se putea face o idee asupra lui si se
sugereaza o redactare mai completa.

Eliberat din nchisoare n aprilie 1832, Evariste

Galois este antrenat ntr-un duel
cu pistoale si moare, n urma ranii primite, la 31 mai 1832. Asupra circumstantelor
nefastului duel parerile sunt mpartite. Este nhumat pe 2 iunie n groapa comuna a

cimitirului Montparnasse. Astfel ia sfarsit viata lui Evariste

Galois, geniu nefericit
si nenorocos, care nu a cunoscut recunoasterea marilor sale merite stiintice.
In ajunul duelului, Evariste

Galois a scris trei scrisori patetice. Cea adresata

devotatului sau prieten, Auguste Chevalier, este considerata ca testamentul sau de
matematician: aminteste aici de descoperirile sale n teoria ecuatiilor si n privinta
functiilor denite prin integrale; schiteaza apoi ceea ce astazi numim teoria lui Galois,
adaugnd cateva teoreme noi la continutul manuscrisului naintat Academiei; cere
prietenului ,,s
a roage public pe Jacobi sau pe Gauss s
a-si spun
a p
arerea nu asupra
adev
arului, ci asupra importantei teoremelor.

Alfred Galois, fratele mai mic al lui Evariste,

si Auguste Chevalier au copiat
lucrarile si le-au trimis lui Jacobi, Gauss si altora. In 1846, J. Liouville publica
toate lucrarile lui Galois n revista sa Journal de Mathematiques pures et appliquees
(Journal de Liouville), dupa ce n 1843 el informase Academia de Stiinte despre rezultatele interesante continute n acestea.

De originalitatea, profunzimea si maretia gandirii lui Evariste

Galois, de puterea
de cuprindere a conceptului avansat de el, de magia unicatoare a teoriei grupurilor,
lumea matematica si va da seama ceva mai tarziu si-i va recunoaste locul cuvenit
printre matematicienii a caror opera a determinat schimbari semnicative n matematica si stiint
a.

Redactia revistei
2

Profesorul Adolf Haimovici - centenarul nasterii sale

Se mplinesc 100 de ani de cand a vazut lumina zilei Adolf Haimovici, cel care n cursul
vietii se va distinge ca o personalitate proeminenta
a matematicii iesene si romanesti, un dascal atasat
nvatam
antului romanesc, un om respectat si iubit
de toti cei care l-au cunoscut.
Nascut la Iasi, la 1 octombrie 1912, avea sa-si
lege viata, activitatea si destinul de acest oras; a
ndragit Iasul si nu ezita, atunci cand avea prilejul,
sa-si exprime atasamentul fat
a de el.
Clasele primare le-a urmat la Scoala primara
,,Gh. Asachi, apoi studiile secundare la Liceul
National (actualul Colegiu ,,National). In perioada 1930-1934 urmeaza cursurile Facultatii de
Stiinte de la Universitatea din Iasi ncheind cu
o licenta n matematica si una n stiinte zicomatematice. In anul 1938 si sustine teza de doctorat cu subiectul Directii concurente si directii paralele pe o varietate a unui spatiu
conform sub conducerea prof. Al. Myller. Pana n 1945, cnd este ncadrat ca asistent universitar la Facultatea de Stiinte, activeaza ca profesor secundar la diverse licee
din Bacau si Iasi. Urca repede treptele ierarhiei universitare, n anul 1949 ind profesor titular si sef al Catedrei de ecuatii diferentiale. Pana la momentul pensionarii, n
anul 1981, a predat numeroase si foarte variate cursuri: ecuatii diferentiale, ecuatiile
zicii matematice, teoria functiilor de o variabila complexa, capitole speciale de teoria
operatorilor etc.
Profesorul Adolf Haimovici era unul dintre profesorii cei mai apropiati de
studenti. Cursurile predate erau la nivelul de ntelegere a studentilor si aveau claritate; deseori si ntrerupea expunerea pentru a pune ntrebari studentilor sau pentru
a indica punctele-cheie ale teoriei expuse sau ale unei demonstratii. A militat n
mod constant pentru primenirea programelor si introducerea de cursuri noi. Pentru studenti, dar si pentru viitorii specialisti, a publicat cursuri fundamentale ca:
Ecuatii diferentiale si integrale (1965), Ecuatiile zicii matematice si elemente de
calcul variational (1966). Este coautor la tratatul Geometrie analitic
a si diferential
a
(1951), lucrare ce a primit Premiul de Stat. Monograa Ecuatii diferentiale cu functii
de multime ca necunoscut
a (1976) este o premiera n domeniul respectiv.
Contributia cea mai important
a a prof. dr. doc. Adolf Haimovici este
opera sa stiintic
a, ce cuprinde peste 140 memorii si articole publicate n tara sau
strainatate. A abordat subiecte si teme din domenii foarte diverse ale matematicii,
care pot grupate n trei directii principale de cercetare: 1) geometrie diferential
a
(geometrie pe spatii conforme, spatii cu conexiune ana, spatii cu conexiune neliniara
etc.); 2) ecuatii functionale (diferentiale, cu derivate partiale, integro-diferentiale);
3) matematici aplicate (biomatematica, termodinamica, economie etc.). Cu toata
aceasta diversitate de preocupari n acord cu grija sa permanenta de abordare a unor
3

domenii noi si actuale, prof. Adolf Haimovici nu a parasit niciodata cercetarile de

geometrie, ind un membru important al scolii de geometrie din Iasi.
Prof. dr. doc. Adolf Haimovici a sprijinit si ndrumat un mare numar de tineri
cercetatori n calitate de conducator de doctorat: peste 30 de teze de doctorat s-au
nalizat sub ndrumarea sa.
A fost redactor responsabil al revistei Analele S
tiintice ale Universit
atii
,,Al. I. Cuza din Iasi, sectia Matematica, contribuind la ridicarea nivelului stiintic
al acesteia. De asemenea, a fost director al Seminarului Matematic ,,Al. Myller din
1952 si pan
a n 1992. In aceasta lunga perioada de timp, prof. Adolf Haimovici
a fost preocupat la nceput de restabilirea ordinii n biblioteca adusa din refugiu si
afectata de razboi, iar apoi de completarea colectiilor de reviste, sporirea fondului de
carte si marirea num
arului de schimburi ntre Analele Stiintice si alte reviste. In
biblioteca s-a statornicit un climat optim de studiu si schimb de idei, iar Seminarul
Matematic ,,Al. Myller a devenit un adevarat institut de cercetare.
Prof. dr. doc. Adolf Haimovici a fost o personalitate complexa; enumeram
aici cateva din multele activitati n care a fost implicat: conducator al Seminarului de
ecuatii functionale si analiza numerica, membru al Consiliului profesoral al Facultatii
de matematica si Senatului Universitatii, initiator al unor noi directii de cercetare si al
modernizarii unora traditionale, staruinta neobosita de promovare a nvatam
antului
informaticii n facultate, crearea Laboratorului de informatica al facultatii, sprijinirea
nint
arii Centrului de calcul al Universitatii s.a. A fost o prezenta activa n comunitatea matematicienilor: participant la numeroase congrese si colocvii din tara si
internationale, profesor invitat sa tina conferinte n aproape toate tarile europene.
Pentru cititorii revistei Recreatii Matematice nu putem trece cu vederea o alta
coordonata a activitatii prof. Adolf Haimovici : a fost un animator al modernizarii
nv
at
am
antului preuniversitar, n special al celui matematic. Inca de la nintarea lialei Iasi a Societ
atii de S
tiinte Matematice din Rom
ania, n anul 1950, a facut parte
din conducerea acesteia, ca vicepresedinte mai ntai presedinte ind Al. Myller ,
apoi ca presedinte din 1956 si pana spre ultimii ani ai vietii. Din bogata activitate
desfasurat
a amintim : peste 60 de articole adresate elevilor si profesorilor, multe
publicate n Gazeta Matematic
a , conferinte la cursurile de vara ale profesorilor sau
la cercurile de elevi, carti de matematica elementara dedicate elevilor si profesorilor
(Grupuri de transform
ari. Introducere elementar
a (1963)), manuale scolare (Elemente
de geometrie a planului (1968), Elemente de geometrie n spatiu ) etc.
La facultate era numit simplu: Profesorul. Pentru ca Profesorul putea gasit
n orice zi, pentru ca era implicat n aproape toate activitatile facultatii, pentru ca
era disponibil sa asculte si sa ajute pe oricine. Nu putini au gasit sprijin din partea
Profesorului n rezolvarea unor probleme strict personale.
La 1 ianuarie 1993 a ncetat din viata n plina activitate creatoare !
Adolf Haimovici r
am
ane n constiinta posteritatii ca un stralucit om de stiinta,
un eminent dascal si un model de comportament, care, cu talent si munca, cu daruire
si pasiune, a contribuit n mod plenar la progresul stiintei si nvatamantului romanesc.

Prof.dr. Temistocle BIRSAN

4

O teorem
a de reprezentare (II)
Marian TETIVA1
Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed,
with applications to Erd
os-Suranyi sequences. We start from the particular problem solved in an
older paper [10] (and from other similar problems) having the purpose to remind the readers these
beautiful results.
Keywords: complete sequence, Erd
os-Suranyi sequence.
MSC 2000: 11A67.

1. Introducere: siruri complete. Inainte de a vedea cum se poate generaliza

enuntul despre care am vorbit n prima parte a acestei lucrari [10], avem nevoie de
un rezultat privind sirurile complete. Un sir de numere ntregi pozitive se numeste
complet dac
a orice numar ntreg pozitiv se poate reprezenta ca suma unor termeni
distincti ai acestui sir. Rezultatul despre care vorbim se poate gasi n multe surse
[2,3,4,6,9] si se enunt
a astfel:
Propozitia 1. Fie (an ) un sir de numere ntregi pozitive astfel nc
at a1 = 1 si
an+1 a1 + + an + 1 pentru orice n 1. Atunci (an ) este complet.
Mai precis, daca notam Sn = a1 + +an pentru orice n 1, atunci se poate arata
ca orice num
ar natural din intervalul [1, Sn ] are o reprezentare ca suma de termeni
distincti ai sirului (an ) din multimea {a1 , . . . , an }.
Considerand enuntul n aceasta forma demonstratia se face usor prin inductie
dupa n; o las
am cititorului ca exercitiu, cu atat mai mult cu cat ea poate gasita
n lucrarile indicate. Cititorul se poate convinge usor ca, pentru siruri crescatoare,
reciproca este, de asemenea, adevarat
a: daca sirul (an ) este complet, atunci (pentru
orice n 1) num
arul a1 + + an + 1 trebuie sa poata exprimat ca o suma de
termeni distincti ai sirului. Evident, acesti termeni nu pot toti dintre a1 , . . . , an
(caci suma lor nu ar depasi pe a1 + + an ), deci a1 + + an + 1 = ai1 + + aim ,
unde indicii i1 , . . . , im sunt distincti si cel putin unul dintre ei este mai mare ca n.
Daca ij n + 1, avem a1 + + an + 1 aij an+1 (aici folosim monotonia). Asadar
are loc:
Propozitia 1 . Fie (an ) un sir cresc
ator de numere ntregi pozitive cu a1 = 1.
Atunci (an ) este complet dac
a si numai dac
a an+1 a1 + + an + 1 pentru orice
n 1.
Se pot da multe exemple de siruri complete: sirul numerelor naturale nenule (banal), sirul puterilor cu exponent ntreg nenegativ ale lui 2 (de ce?), sirul (an ) denit
prin ak = k pentru orice 1 k a 1 si an = a pentru orice n a, unde a 2
este un num
ar natural xat (iarasi: de ce?). Va propun cu aceasta ocazie si un prim
exercitiu (daca, desigur, nu socotim ntrebarile deja formulate n text si lasate fara
raspuns).
1 Profesor,

Colegiul National ,,Gheorghe Rosca Codreanu, B

arlad

Exercitiul 1. Fie b 2 un numar natural si sirul

1, . . . , 1, b, . . . , b, b2 , . . . , b2 , b3 , . . .
construit din blocuri de cate b 1 termeni egali cu puterile lui b. Folositi acest
sir si Propozitia 1 pentru a arata ca orice numar natural poate scris n baza b.
Aratati deci ca, pentru orice m N, exista c0 , c1 , . . . , ck {0, 1, . . . , b 1} astfel ncat
m = c0 + c1 b + + ck bk .
Puteti gasi o formul
a unitara pentru termenul general al acestui sir?
2. O teorem
a general
a de reprezentare. Am vazut n prima parte a acestei
lucrari ca orice num
ar ntreg impar se reprezinta ntr-o innitate de feluri n forma
1 2 2k dac
a alegem convenabil semnele si numarul k. De asemenea, am
amintit rezultatul lui Erd
os si Sur
anyi [7] de prin 1960 conform caruia orice numar
ntreg admite o innitate de reprezentari de forma 12 22 k 2 . Aceasta
descendent
a justica denumirea de sir Erd
os-Sur
anyi pe care M.O. Drimbe [6] o
da unui sir (an ) de numere ntregi pozitive avand proprietatea ca orice numar ntreg
m poate reprezentat ntr-o innitate de moduri n forma m = a1 a2 ak
pentru anumite alegeri ale numarului k si ale semnelor plus/minus. Rezultatul general
pe care-l putem obtine este urmatorul:
Propozitia 2. Fie (an ) un sir de numere ntregi pozitive astfel nc
at a1 = 1 si
an+1 a1 + + an + 1 pentru orice n 1.
a) Dac
a, n plus, sirul are o innitate de termeni impari, atunci el este un sir
Erd
os-Sur
anyi.
b) Dac
a num
arul termenilor impari din sir este nit, atunci, de la un anumit rang
N , toate sumele Sn = a1 + + an au aceeasi paritate.
In acest caz, orice num
ar
ntreg m de aceeasi paritate cu sumele Sn , n N , poate reprezentat ntr-o innitate
de moduri n forma m = a1 a2 ak pentru anumite alegeri ale num
arului k
si ale semnelor plus/minus.
Demonstratie. a) Daca sirul are o innitate de termeni impari e usor de vazut ca
exista o innitate de indici p astfel ncat sumele Sp sa e numere pare si, de asemenea,
exista o innitate de indici p pentru care sumele Sp respective sunt numere impare.
Fie m un num
ar natural oarecare si p sucient de mare astfel ncat Sp > m si astfel
nc
at Sp sa aiba aceeasi paritate cu m. Numarul l = (Sp m)/2 este natural si mai mic
decat Sp , deci, conform ipotezei si Propozitiei 1, este suma catorva termeni distincti
ai sirului (an ) cu indici cel mult egali cu p. Altfel spus, exista u1 , . . . , up {0, 1}
astfel nc
at l = u1 a1 + + up ap , adica
1
(a1 + + ap m) = u1 a1 + + up ap m = (1 2u1 )a1 + + (1 2up )ap ;
2
cum 1 2u1 , . . . , 1 2up {1, 1} (iar p se poate alege ntr-o innitate de moduri),
teorema este demonstrata. Nu trebuie mare efort pentru a justica si partea a doua,
nu?
Punctul a) al acestei propozitii e rezultatul principal din [6], iar o formulare mai
generala (care sa ia n considerare si situatia n care sirul are doar un numar nit
6

de termeni impari) se poate gasi n [8]. Scopul notei [6] era sa arate ca sirul numerelor prime are proprietatea Erd
os-Suranyi; acesta este un rezultat clasic al lui
H.E. Richert din 1949, iar M.O. Drimbe aplica n mod ingenios Propozitia 2 unui
sir construit cu ajutorul sirului numerelor prime pentru a-l demonstra. Pe de alta
parte, J.L. Brown, Jr. demonstreaza n [5] o generalizare a teoremei lui Richert
care se poate folosi pentru a demonstra ca si alte siruri au proprietatea lui ErdosSuranyi (de exemplu pentru sirul patratelor perfecte); vom reveni si noi n acest cerc
de idei, dupa un exercitiu si nc
a o observatie (formulata tot ca exercitiu).
Exercitiul 2. Folositi Propozitiile 1 si 2 pentru a arata ca sirul (Fn ) al lui
Fibonacci denit prin F1 = F2 = 1 si Fn = Fn1 + Fn2 pentru orice n 3 este
complet si are proprietatea Erdos-Sur
anyi.
Exercitiul 3. Observati cum este construit sirul complet (an ) care ncepe cu
2, 1, 5, 4, 14, 13, 41, 40, . . .
si aratati ca pentru orice num
ar natural N , exista n > N si exista m [1, Sn ] natural
care nu poate exprimat ca suma de termeni distincti ai sirului avand toti indicii cel
mult egali cu n.
Acest exercitiu arata ca rationamentul din [2] (preluat si n [1]) facut pentru a
demonstra o forma mai generala a Propozitiei 2 este gresit. Acest enunt mai general
(despre care nu stiu daca e adevarat) este urmatorul:
Un sir (an ) complet si cu o innitate de termeni impari are proprietatea Erd
osSur
anyi.
Rationamentul despre care vorbim este acelasi pe care l-am prezentat si noi mai
sus, doar ca nimic nu ne asigura, pentru un sir complet oarecare, ca orice numar mai
mic dect Sn este suma unor termeni distincti ai sirului avand indici cel mult egali cu
n. Exemplul din Exercitiul 3 arata clar asta, dar nu inrma enuntul anterior (ci doar
submineaz
a demonstratia din [2]). Autorul ramane pe mai departe curios cu privire
la valabilitatea acestui enunt si multumeste anticipat oricui i va da un indiciu despre
aceasta.
Sa mai remarcam aici ca Propozitia 1 reprezinta o caracterizare a sirurilor complete monotone si cu primul termen egal cu 1; o astfel de caracterizare pentru siruri
complete oarecare este de departe mai dicila. Totusi, cum se arata n [9], din orice
sir complet putem usor construi un sir complet care sa e si monoton si sa aiba primul
termen egal cu 1 - prin eliminarea unor termeni si rearanjarea unui numar nit dintre
cei ramasi (cititorul este invitat sa reecteze asupra acestei chestiuni nainte de a
consulta [9]), deci, ntr-un anume sens, ne putem multumi cu sirurile complete care
au si aceste proprietati.
3. Din nou despre completitudine. E usor de vazut ca sirul patratelor numerelor naturale nenule nu este complet si, deci, nu se supune conditiei din Propozitiile
1 sau 2. Prin urmare nu putem sa aratam ca orice ntreg se reprezinta n forma 12
22 k 2 folosind Propozitia 2 (am sugerat o demonstratie n [10], demonstratie
care sigur le este cunoscuta cititorilor cu preocupari n domeniul matematicii de concurs). De exemplu num
arul 6 nu poate scris ca suma de patrate perfecte distincte
7

(avem, totusi, 6 = 22 + 12 + 12 , dar nu ne intereseaza o asemenea exprimare). Cu

toate astea se poate arata ca orice num
ar mai mare ca 128 se poate reprezenta ca
sum
a de termeni distincti ai sirului (n2 ).
Asta sugereaza o alta denitie, pe care multi autori o adopta: un sir de numere
ntregi pozitive este numit complet daca orice numar natural sucient de mare se
poate exprima ca suma de termeni distincti ai sirului. Ca sa nu amestecam lucrurile,
noi vom numi cvasicomplet un asemenea sir; asadar, sirul (an ) este cvasicomplet daca
exista M cu proprietatea ca, pentru orice m > M , exista n1 < < nk astfel ncat
m = an1 + +ank . Cititorul poate usor vedea ca functioneaza un rezultat asemanator
Propozitiei 2 pentru siruri cvasicomplete:
Propozitia 2 . Fie (an ) un sir cvasicomplet astfel nc
at pentru orice M < m Sn
exist
a n1 < < nk n astfel nc
at m = an1 + + ank .
a) Dac
a, n plus, sirul are o innitate de termeni impari, atunci el este un sir
Erd
os-Sur
anyi.
b) Dac
a num
arul termenilor impari este nit, atunci, de la un anumit rang N ,
acest caz, orice num
toate sumele Sn = a1 + + an au aceeasi paritate. In
ar ntreg
m de aceeasi paritate cu sumele Sn , n N , poate reprezentat ntr-o innitate de
moduri n forma m = a1 a2 ak pentru anumite alegeri ale num
arului k si
ale semnelor plus/minus.
Problema care apare, n mod evident, este ca avem nevoie de o conditie usor de
vericat care sa asigure ca orice M < m Sn se exprima ca suma de termeni ai sirului
dintre primii n (asa cum este conditia an+1 a1 + + an + 1 din Propozitia 2). O
astfel de conditie se da n [5] pentru a generaliza teorema lui Richert (generalizare care
se aplica, de exemplu, si sirului patratelor) si cu un rezultat asemanator (si aplicarea
lui) ncheiem si noi aceasta expunere.
Propozitia 3. Fie (an ) un sir de numere ntregi pozitive pentru care:
i) exist
a p, q si s astfel nc
at p q si orice num
ar ntreg din intervalul [p, q] este
suma unor termeni distincti ai sirului (an ) dintre a1 , . . . , as .
ii) pentru aceste numere p, q, si s avem
as+t as+1 + + as+t1 + q p
pentru oricare t 1 (dac
a t = 1 ntelegem c
a as+1 q p, adic
a suma din membrul
drept este considerat
a vid
a, deci egal
a cu zero).
Atunci sirul (an ) este cvasicomplet, mai precis ecare num
ar ntreg din intervalul
[p, q + as+1 + + as+t ] este suma unor termeni distincti ai sirului av
and indici cel
mult egali cu s + t.
Demonstratie. Facem, desigur, inductie dupa t (cum trebuie procedat si n
demonstratia Propozitiei 1; iata nca un motiv pentru care aceea a fost omisa).
Cazul t = 0 decurge din ipoteza i). Presupunem armatia adevarata pentru t 1
si o demonstram pentru t 1. Pentru un numar ntreg x din intervalul [p, q +
as+1 + + as+t ] exista doua posibilitati: x poate din [p, q + as+1 + + as+t1 ],
si n acest caz ipoteza de inductie rezolva problema; sau, x poate n intervalul
[q + as+1 + + as+t1 , q + as+1 + + as+t ], deci x as+t se gaseste n [q + as+1 +
8

 + as+t1 as+t , q + as+1 + + as+t1 ]. Datorita ipotezei ii), acest interval este
inclus n [p, q +as+1 + +as+t1 ], prin urmare, datorita ipotezei de inductie, xas+t
este suma unor termeni ai lui (an ) cu indici egali cel mult cu s + t 1, ceea ce ncheie
demonstratia.
Acum putem demonstra cvasicompletitudinea sirului patratelor perfecte.
Exercitiul 4. Fie an = n2 pentru orice n 1. Aratati ca (an ) ndeplineste
conditiile Teoremei 3 cu s = 10, p = 129 si q = 256 si deduceti astfel ca (an ) este
cvasicomplet - mai precis ca orice m [129, 256 + 112 + + (10 + t)2 ] este suma unor
patrate perfecte distincte si cel mult egale cu (10 + t)2 , pentru orice t 1.
4. Din nou despre proprietatea Erd
os-Sur
anyi. In ne, putem enunta
urmatoarea teorema mai generala decat Propozitia 2, care ofera conditii suciente
pentru ca un sir sa aiba proprietatea Erdos-Suranyi.
Propozitia 4. Fie (an ) un sir de numere ntregi pozitive care ndeplineste conditiile
i) si ii) din Propozitia 3, precum si
iii) (a1 + + as )/2 q,
iv) sirul are o innitate de termeni impari.
Atunci acest sir are proprietatea Erd
os-Suranyi.
(Cititorul poate formula, desigur, un analog al punctului b) din Propozitia 2.)
Demonstratie. Se vede imediat ca ipoteza iii) implica
a1 + + ak
q + as+1 + + ak
2
pentru orice k s.
Fie m un num
ar natural oarecare. Pentru o innitate de numere k (sucient de
mari) a1 + + ak are aceeasi paritate ca si m (datorita ipotezei iv)) si, de asemenea,
avem
a1 + + ak m
p
2
Atunci (a1 + + ak m)/2 este un ntreg pozitiv cel putin egal cu p si mai mic decat
a1 + + ak
q + as+1 + + ak ; conform Propozitiei 3, acest numar este suma
2
unor termeni ai sirului (an ) care au indici ce nu depasesc pe k:
a1 + + ak m
= u1 a1 + + uk ak ,
2
pentru anumite numere u1 , . . . , uk {0, 1}. De aici obtinem reprezentarea
m = (1 2u1 )a1 + + (1 2uk )ak ,
n care, desigur, 1 2u1 , . . . , 1 2uk {1, 1}. Asemenea reprezentare se poate gasi
pentru o innitate de k si demonstratia este ncheiata.
Acum se poate dovedi si pe aceasta cale ca sirul patratelor perfecte are proprietatea
Erdos-Suranyi.
9

Exercitiul 5. Ar
atati ca sirul patratelor perfecte are proprietatea Erdos-Suranyi
folosind Propozitia 4.
Desigur, este o demonstratie nepermis de complicata fata de cea obisnuita (pe
care, cum spuneam mai sus, fara ndoiala ca pasionatii concursurilor de matematica
o cunosc, de exemplu din cartea lui Engel de metode si strategii de rezolvare a unor
asemenea probleme). Mai important e ca am reusit astfel sa demonstram cvasicompletitudinea sirului patratelor perfecte, care mai simplu nu prea se poate obtine de altfel si acest rezultat este unul clasic (a fost obtinut de R. Sprague n 1948;
mai trziu s-a aratat ca sirurile (nt ), cu t 2, sunt cvasicomplete si au proprietatea
Erdos-Suranyi, acest fapt nebazandu-se numaidecat pe cvasicompletitudine).
S
a ncheiem tot n aceasta nota vesela, a problemelor propuse si lasate fara rezolvari.
Exercitiul 6. Ar
atati ca sirul 1, 4, 8, 9, 16, 25, 27, . . . format cu puterile numerelor
ntregi pozitive cu exponent cel putin 2 si asezate n ordine crescatoare are proprietatea
Erdos-Suranyi.
Si o ghicitoare a lui Erdos (pasionatii o cunosc):
Exercitiul 7. Sa se arate ca sirul 1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18, 24, 36, . . . format cu numerele de forma 2a 3b (a, b numere naturale) este complet. Mai mult, orice numar
ntreg pozitiv este suma unor termeni distincti ai sirului dintre care nici unul nu divide
pe altul (cu exceptia lui 1, desigur).
Bibliografie
1. D. Andrica, D. V
ac
aretu Representation Theorems And Almost Unimodal Sequences, Studia Univ. ,,Babes-Bolyai, Mathematica, vol. LI, nr. 4, December 2006.
2. C
at
alin Badea Asupra sirurilor Erd
os-Sur
anyi, Revista Matematica din Timisoara,
nr. 1, 1987, 10-13.
3. J. L. Brown, Jr. Note on Complete Sequences of Integers, The American Mathematical Monthly, Vol. 68, No. 6 (Jun. - Jul., 1961), 557-560.
4. J. L. Brown, Jr. Integer Representations and Complete Sequences, RMathematics
Magazine, Vol. 49, No. 1 (Jan., 1976), 30-32.
5. J. L. Brown, Jr. Generalization of Richerts Theorem, The American Mathematical
Monthly, Vol. 83, No. 8 (Oct., 1976), 631-634.
6. M. O. Drimbe O problem
a de reprezentare a numerelor ntregi, Gazeta Matematica, seria B, nr 10-11, Octombrie-Noiembrie 1983, 382-383.
7. P. Erd
os, J. Sur
anyi Topics in the Theory of Numbers, Springer-Verlag, 2003,
227-228.
8. W. Y. Lee On the Representation of Integers, Mathematics Magazine, Vol. 47,
No. 3 (May, 1974), 150-152.
9. E. Schissel Characterizations of Three Types Of Completeness,
http://www.fq.math.ca/Scanned/27-5/schissel.pdf.
10. M. Tetiva O problem
a de reprezentare, Recreatii Matematice, nr. 2, 2010, 123127.
10

Aplicatii ale numerelor complexe

n geometria triunghiului
1

Florin STANESCU
Abstract. In this Note, the equilateral and right-angled triangles are characterized in terms of
certain relations involving the complex numbers associated with their vertices.
Keywords: equilateral triangle, right-angled triangle, complex number.
MSC 2000: 51M04.

Ne propunem n cele ce urmeaza sa gasim caracterizari ale triunghiurilor echilaterale si ale triunghiurilor dreptunghice prin identitati ce implica axele varfurilor
acestora. Vom folosi pe parcurs binecunoscute relatii metrice si trigonometrice n
triunghi (ale caror demonstratii pot gasite n [1], precum si unele inegalitati uzuale
n triunghi (pentru care trimitem cititorul interesat la [2]).
1. Preliminarii. Raportam planul la un reper cartezian xOy si e ABC un
triunghi nscris n cercul unitate. Notam cu z1 , z2 , z3 axele varfurilor A, B respectiv
C, unde |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1.
Ortocentrul triunghiului are axul h = z1 + z2 + z3 , deci AH 2 = |(z1 + z2 + z3 )
2
z1 | = |z2 + z3 |2 = (z2 + z3 )(z 2 + z 3 ) = |z2 |2 + |z3 |2 + z 2 z3 + z2 z 3 , prin urmare
z 2 z3 + z2 z 3 = AH 2 2. Insa AH = 2R cos A (relatia 15.6 din [1]) si obtinem ca
|z2 |2
1
1
z 2 z3 + z2 z 3 = 4 cos2 A 2 si, ntruc
at z 2 =
= , z 3 = , vom avea
z2
z2
z3
(1)

cos2 A =

(z2 + z3 )2
(z1 + z3 )2
(z1 + z2 )2
si analoagele : cos2 B =
, cos2 C =
.
4z2 z3
4z1 z3
4z1 z2

Folosind faptul ca sin2 A + cos2 A = 1, deducem ca

(2)
sin2 A =

(z2 z3 )2
(z1 z3 )2
(z1 z2 )2
si analoagele : sin2 B =
, sin2 C =
.
4z2 z3
4z1 z3
4z1 z2

Din (1) si (2) rezulta

(3)

ctg2 A =

z2 + z3
z2 z3

, ctg2 B =

z1 + z3
z1 z3

, ctg2 C =

z1 + z2
z1 z2

1
Axul centrului al cercului medial al triunghiului ABC este (z1 +z2 +z3 ), deci
2
1
A = |z1 z2 z3 |. Pe de alta parte, aplicand teorema medianei n triunghiul AOH
2
2(AH 2 + AO2 ) OH 2
(unde este mijlocul segmentului OH), obtinem ca A2 =
.
4
2
2
2
2
Folosind identit
atile cos A + cos B + cos C = 1 2 cos A cos B cos C si OH =
R2 (1 8 cos A cos B cos C) (relatiile 13.13 si 15.10 din [1]), rezulta ca
(4)
1 Profesor,

A2 + B2 + C2 =

8 cos A cos B cos C + 11

.
4

S
coala ,,S
erban Cioculescu, G
aesti (D
ambovita)

11

2. Propozitie. Fie z1 , z2 , z3 numere complexe distincte de modul 1 si A, B, C

punctele de axe z1 , z2 , respectiv z3 . Dac
a este adev
arat
a una dintre egalit
atile:
(5)
(6)

(z2 + z3 )2
(z3 + z1 )2
(z1 + z2 )2
+
+
= 3;
z1 z2
z2 z3
z3 z1
z1 z2
z2 z3
z3 z1
+
+
= 1;
(z1 z2 )2
(z2 z3 )2
(z3 z1 )2

(7)
(8)
(9)

z1 + z2 2
z2 + z3 2
z3 + z1 2
+
+
= 1;
z1 z2
z2 z3
z3 z1
i
z1 + z2 z2 + z3 z3 + z1

= si ABC ascutiunghic;
z1 z2 z2 z3 z3 z1
3 3
|z2 + z3 |4
|z3 + z1 |4
|z1 + z2 |2
3
+
+
= ,
|z1 z2 z3 | |z2 z3 z1 | |z3 z1 z1 |
2

atunci triunghiul ABC este echilateral.

Demonstratie. T
inand seama de (2), relatia (5) se poate scrie sub forma cos2 A+
3
cos2 B + cos2 C = . Ins
a n orice triunghi are loc inegalitatea cos2 A + cos2 B +
4
3
cos2 C , egalitatea ind atinsa n cazul n care ABC este echilateral (inegalitatea
4
GU.1. din [2]). Rezulta ca (5) atrage faptul ca triunghiul este echilateral.
In cazul egalitatilor (6) si (7) procedam similar, tinand seama ca inegalitatile
1
1
1
+ 2 + 2 4 si ctg2 A + ctg2 B + ctg2 C 1, valabile n orice triunghi,
2
sin A sin B sin C
devin egalitati doar pentru triunghiul echilateral (GU.21. si GU.50. din [2]).
Relatia (8) conduce, prin ridicare la patrat si folosind (3), la ctg2 A ctg2 B

1
ctg2 C =
, adica tg A tg B tg C = 3 3 (am tinut seama de faptul ca ABC este
27
ascutitunghic). Insa tg A + tg B + tg C
= tg A tg B tg
C, deci 27 = (tg A + tg B +
P
P
Q
Q
tg C)2 = tg2 A+2 tg A ctg B 3 3
tg2 A+23 3
tg A tg B = 9+18 = 27
2
2
2
si deducem ca tg A + tg B + tg C = 9. Astfel, se atinge egalitatea n inegalitatea
GU.39. din [2] (tg2 A + tg2 B + tg2 C 9), asadar ABC este echilateral.
(z 2 + z 3 )2
Observ
am ca (1) conduce, prin conjugare, la cos2 A =
, deci cos4 A =
4z 2 z 3
[(z2 + z3 )(z 2 + z 3 )]2
|z2 + z3 |4
1
=
=
|z2 + z3 |4 ; rezulta ca relatia (9) se poate
16z2 z 2 z3 z 3
16|z2 |2 |z3 |2
16
cos4 A
cos4 B
cos4 C
3
rescrie sub forma
+
+
=
. Pe de alta parte, utilizand (4)
A
B
C
16
8 cos A cos B cos C + 11

obtinem ca (A+B+C)2 3(A2 +B2 +C2 ) = 3

4
1 + 11
= 9, deci A + B + C 3. Inegalitatea lui Bergstrom arata ca
3
4
X cos4 A
3
(
=

16
A

cos2 A)2
(

12

cos2 A)2
1

3
3

3
4

3
;
16

3
ne-am folosit si de inegalitatea cos2 A + cos2 B + cos2 C , amintita deja la (5).
4
Cum toate inegalitatile se transforma n egalitati, rezulta ca ABC este echilateral.
3. Propozitie. Fie z1 , z2 , z3 numere complexe distincte de modul 1 si A, B, C
punctele de axe z1 , z2 , respectiv z3 . Dac
a este adev
arat
a una dintre egalit
atile:

(11)

z2 + z3
z3 + z1
z1 + z2
+
+
= 2;
z3
z1
z2
|z1 + z2 |2 + |z2 + z3 |2 + |z3 + z1 |2 = 4|z1 + z2 + z3 |2 ;

(12)

|z1 z2 z3 |2 + |z2 z3 z1 |2 + |z3 z1 z2 |2 = 11,

(10)

atunci triunghiul ABC este dreptunghic.

P
z1 + z2
=
z 3 (z1 + z2 ) =
z3
P
P
2
2
2
2
(z 2 z3 + z2 z 3 ) = (4 cos A 2), deci cos A + cos B + cos C = 1. Rezulta ca
1 2 cos A cos B cos C = 1, adic
a cos A cos B cos C = 0 si de aici urmeaza ca
ABC este dreptunghic.
Egalitatea (11) se rescrie sub forma 4 cos2 A + 4 cos2 B + 4 cos2 C = 4OH 2 , de
unde 1 2 cos A cos B cos C = 1 8 cos A cos B cos C, deci cos A cos B cos C = 0
si din nou obtinem ca ABC este dreptunghic.
Din (12) rezulta, tin
and seama de (4), ca 11 = 4(A2 +B2 +C2 ) = 11+8 cos A
cos B cos C, prin urmare cos A cos B cos C = 0, adica ABC este dreptunghic.

Demonstratie. Relatia (10) arata ca 2 =

Bibliografie
1. T. Lalescu Geometria triunghiului, Editura Tineretului, Bucuresti, 1958.
2. I.V. Maftei, P.G. Popescu Inegalit
ati alese n matematic
a, Editura Niculescu,
Bucuresti, 2005.

Nichita St
anescu
Alt
a matematic
a

dar un munte mp
artit la o capr
a
nu stim c
at face.
tim c
a unu plus unu fac doi,
Noi stim c
a unu ori unu fac unu, S
dar
eu
si cu tine,
dar un inorog ori o par
a
nu

s
tim,
vai, nu stim c
at facem.
nu stim c
at face.
S
tim c
a cinci f
ar
a patru fac unu,
Ah, dar o plapum
a
dar un nor f
ar
a o corabie
nmultit
a cu un iepure
nu stim c
at face.
face o roscovan
a, desigur,
S
tim, noi stim c
a opt
o varz
a mp
artit
a la un steag
mp
artit la opt fac unu,
fac un porc,

13

un cal f
ar
a un tramvai
face un nger,
o conopid
a plus un ou,
face un astragal...
Numai tu si cu mine
nmultiti si mp
artiti
adunati si sc
azuti
r
am
anem aceiasi...
Pieri din mintea mea!
Revino-mi n inim
a!

Extinderea unui rezultat al lui Johann Hudde

Cornelia-Livia BEJAN1
Abstract. We give here an extention to series of a result obtained by J. Hudde concerning
polynomial equations.
Keywords: polynomial, series, radius of convergence.
MSC 2000: 40A30, 40A05.

Matematicianul olandez Johann Hudde (1628-1704) a descris doua reguli care-i

poarta numele cu privire la ecuatiile polinomiale [1].
Amintim aici pe una dintre ele. Peste tot n aceasta Nota vom considera toate
numerele care apar (coecienti, radacini etc.) reale.
Teorema 1 (J. Hudde). Dac
a r este o r
ad
acin
a dubl
a a ecuatiei polinomiale
an xn + an1 xn1 + ... + a1 x + a0 = 0

(1)

si dac
a b0 , b1 , ..., bn sunt numere n progresie aritmetic
a, atunci r este de asemenea
o r
ad
acin
a a ecuatiei
an bn xn + an1 bn1 xn1 + ... + a0 b0 = 0.

(2)

Acest rezultat se poate extinde prin

Teorema 2. Fie dat
a ecuatia (1) de mai sus. Atunci r este o r
ad
acin
a dubl
a
a acestei ecuatii dac
a si numai dac
a pentru orice progresie aritmetic
a b0 , b1 , ..., bn
ecuatia (2) are pe r ca r
ad
acin
a.
Demostratie. Armatia directa este data de Teorema 1. Reciproc, e
b0 , b0 + q, ..., b0 + nq

si

c0, c0 + q, ..., c0 + nq

doua progresii aritmetice cu aceeasi ratie si b0 = c0 . Cum r verica

an (b0 + nq)xn + an1 [b0 + (n 1)q]xn1 + ... + a0 b0 = 0,
precum si ecuatia
an (c0 + nq)xn + an1 [c0 + (n 1)q]xn1 + ... + a0 c0 = 0,
rezulta, prin scaderea acestora, ca r verica si ecuatia (1). In plus, luand progresia
aritmetica bk = k , k = 0, n , si presupunand ca r verica ecuatia (2) pentru aceasta
progresie, rezulta ca r este o radacina dubla a ecuatiei (1).
Pentru serii, dam urmatoarea teorema de caracterizare:
1 Prof.

dr., Departamentul de Matematic

a si Informatic
a, Univ. Tehnic
a ,,Gh. Asachi, Iasi

14

Teorema 3. Fie [0, ]. Atunci seria de puteri

an xn are raza de conver-

i=1

gent
a dac
a si numai dac
a pentru orice progresie aritmetic
a innit
a b0 , b1 , ..., bn , ...
seria

an bn xn are raza de convergenta

.

i=1

Demonstratie. Daca seria

derivata

an xn are raza de convergenta , atunci si seria

i=1

nan xn1 are raza de convergenta . Fie bn = b0 + qn, n N, o

i=1

progresie aritmetica innita cu ratia q. Intrucat seria

an bn xn =

i=1

an b0 xn +

i=1

an qn xn = b0

i=1

an xn + qx

i=1

nan xn1

i=1

se scrie ca suma a doua serii cu aceeasi raza de convergenta , rezulta implicatia

directa.

P
Reciproc, daca
an bn xn are raza de convergenta pentru orice progresie
i=1

aritmetic
a innita, consideram n particular bn = n si obtinem ca x
are raza de convergent
a . Deoarece pentru orice progresie aritmetica cu
b0 + qn, n N, seria

an bn x

nan xn1

i=1
b0 =

0, bn =

are raza de convergenta , rezulta ca diferenta

i=1

an bn x xq
n

i=1

n1

nan x
i=1

an (bn nq)x = b0

i=1

an xn

i=1

reprezinta o serie cu raza de convergenta , ceea ce ncheie demonstratia.

Corolar 4.
n
P

Fie R si (an )nN un sir oarecare. Atunci sirul Sn =

ak k este convergent dac

a si numai dac
a pentru orice progresie aritmetic
a innit
a

k=1

b0 , b1 , ..., bn , ... sirul Tn =

n
P

ak bk k este convergent.

k=1

Bibliografie
1. B. Boyer A history of mathematics, 2nd ed., John Wiley&Sons, Inc., 1991, p.373.

Vizitati pagina web a revistei Recreatii Matematice:

http://www.recreatiimatematice.ro
15

O conditie de existent
a a triunghiurilor
dreptunghice de arie si perimetru date
Neculai STANCIU1 , Titu ZVONARU

Abstract. Given a right-angled triangle with area A and perimeter P , what conditions on A
and P guarantee that the triangle actually exists?
Keywords: Heronian triangle, primitive triangle, right-angled triangles, area, perimeter.
MSC 2000: 51M16, 51M71.

1. Introducere. In lucrarea [16] au fost prezentate rezolvarile urmatoarelor

probleme:
Problema 1 ([3]). Determinati toate triunghiurile dreptunghice de arie A si
perimetru P cu lungimile laturilor a, b, c numere naturale si cel mai mare divizor
P2
comun al lor (a, b, c) = 1 astfel nc
at
N. (Triunghiurile ale caror laturi verica
A
conditiile de mai sus se numesc triunghiuri Heron. Rezultate deosebite n privinta lor
a stabilit matematicianul indian K.R.S. Sastry n [7], [8], [9], [10] si [11].)
Problema 2. Determinati toate triunghiurile dreptunghice cu lungimile laturilor
numere naturale care au:
a) aria egal
a cu 84 unit
ati de arie;
b) perimetrul egal cu 24 unit
ati de lungime.
Problema 3. Determinati toate triunghiurile cu lungimile laturilor numere naturale si care au aria egal
a cu semiperimetrul. (Singurul astfel de triunghi este triunghiul
dreptunghic cu lungimile laturilor: 3, 4 si 5.)
Problema 4. Determinati toate triunghiurile dreptunghice cu lungimile laturilor
numere naturale si care au aria egal
a cu perimetrul. (Exista doua triunghiuri dreptunghice pentru care A = P si anume: triunghiul a = 10; b = 6; c = 8 si triunghiul
a = 13; b = 12; c = 5.)
Problema 5. Ar
atati c
a nu exist
a triunghiuri Heron cu lungimile laturilor numere
prime.
Problema 6. Consider
am un triunghi dreptunghic cu perimetrul P si aria A
numere naturale. Ar
atati c
a ipotenuza este num
ar natural dac
a si numai dac
a P este
num
ar natural par si P |2A.
Problema 7. Determinati toate triunghiurile care au lungimile laturilor numere
prime si p
atratul ariei num
ar natural.
Numim triunghi Super-Heron un triunghi care are lungimile laturilor numere naturale consecutive si aria tot numar natural. Recent3 , 2007, s-a demonstrat existenta
unui num
ar innit de astfel de triunghiuri.
1 Profesor,

S
coala General
a ,,George Emil Palade, Buz
au
tzvonaru@yahoo.com
3 http://www.math.twsu.edu/ richardson/heronian/heronian.html

2 Com
anesti,

16

Problema 8. Conrmati sau inrmati existent

a patrulaterelor inscriptibele SuperHeron. (Indicatie. Folositi formula ariei patruterului
inscriptibil data de matemati
cianul indian Brahmagupta, sec.VII d.Hr.: A = (p a)(p b)(p c)(p d), unde
a, b, c, d sunt lungimile laturilor patrulaterului, iar p este semiperimetrul acestuia.)
Probleme aseman
atoare au fost propuse recent n [14] si [15].
2. Rezultatul principal. In ncheierea lucrarii [16] s-a propus urmatorul
Exercitiu. Stabiliti o conditie de existent
a a triunghiurilor dreptunghice de arie
A si perimetru P .
Scopul acestui articol este de a stabili o conditie de existenta a triunghiurilor
dreptunghice de arie A si perimetru P date.
Mai multi autori au propus probleme care aveau ca date initiale A si P fara a se
examina daca triunghiul respectiv exista n realitate (v. [12]).
Se stie ca ntr-un triunghi oarecare avem:

P 12 3 A A
2

(1)

3 2
P .
36

In relatiile de mai sus avem egalitate dac

a si numai dac
a triunghiul este echilateral.
Vom demonstra relatia (1) folosind inegalitatea izoperimetrica pentru poligoane:
dintre toate poligoanele de perimetru dat si acelasi numar de laturi, poligonul regulat
are aria maxima; dual, dintre toate poligoanele de arie data si acelasi numar de laturi,
poligonul regulat are perimetrul minim. Asadar pentru triunghiuri avem:


l2 3
1
4 

P2
A A3 =


4
A
l2 3  A 12 3 20, 785.

P P3 = 3l P 2 9l2
Vom stabili o conditie aseman
atoare de existenta a triunghiurilor dreptunghice
pornind de la urmatorul
Exercitiu. Calculati lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic cu A = 8 si
P = 13.
Solutie. Este usor de vericat capentru A = 8, P = 13, relatia (1) este adevarata.
ab = 2A

Prima idee ar sa rezolvam sistemul

, unde a, b sunt catetele
a + b + a2 + b2 = P
triunghiului. Exista ns
a si o cale mai ,,frumoasa(v. [13]). Daca c este ipotenuza,
avem: P c = a+b P 2 2P c+c2 = a2 +2ab+b2
adica c =

a2 +b2 =c2

P 2 4A
137
. In cazul nostru avem c =
.
2P
268

ab=2A

<ab

Sa calculam lungimile catetelor din sistemul

26x 201x + 416 = 0 cu x1,2
exista!
2

:a

c2 +4A P 2 4A = 2P c,

= 16

+b=

201
26

. Obtinem ecuatia

201 i 2863
=
; asadar, triunghiul considerat nu
52
17

In cazul unui triunghi dreptunghic conditia de existenta este:

P 2(1 +

()

2)

32 2 2
A P 2 4(3 + 2 2) A A
P .
4

Deci,

P2
4(3 + 2 2) 23, 314.
A

Intr-adev
ar, ca mai sus, avem:
P c = a + b P 2 2P c + c2 = a2 + 2ab + b2
Rezulta ca c =

a2 +b2 =c2

ab=2A

c2 + 4A P 2 4A = 2P c.

P 2 4A
. Din
2P

a+b=P c=P

P 2 4A
P 2 + 4A
P 2 + 4A
=
b=
a.
2P
2P
2P

Apoi,


ab = 2A a

P 2 + 4A
a
2P

P a2
= 2A

P2
+ A a + AP = 0.
4

Dar, ultima ecuatie are solutii reale daca



a 0

2

P2
+A
4

P
4 AP 0
2

P2
4A

2

P2
4A

+ 1 0.

Rezolvand ultima inecuatie, obtinem:

P 2 4A(3 + 2 2) sau P 2 4A(3 2 2),

echivalente cu
P 2(1 +

2) A sau P 2( 2 1) A.

Aceste ultime conditii trebuiesc corelate si cu conditia P > 2 A, de existenta a

ipotenuzei. Obtinem ca triunghiul dreptunghic de arie A si perimetru P exista dac
a
si numai dac
a avem:

P 2 (3 2 2)
A
32 2
P2
P 2(1 + 2) A A
2

4(3 + 2 2).
4
P
4
A
In relatiile de mai sus avem egalitate daca si numai daca triunghiul este dreptunghic isoscel.
Remarca 1. In 1904, Whitworth si Biddle au aratat ca exista numai cinci
triunghiuri Heron cu proprietatea A = P, si anume, triunghiurile Heron cu laturile
(6, 8, 10), (5, 12, 13), (6, 25, 29), (7, 15, 20) si (9, 10, 17) ([1]).
18

Remarca 2. Desi Goehl, n [2], prezinta un algoritm general pentru determinarea tuturor triunghiurilor dreptunghice de tip Heron cu proprietatea ca A =
mP (m N), problema este rezolva n cazul general (pentru triunghiurile Heron oarecare) abia peste mai mult de 20 de ani de catre Lubomir Markov ([4]), care, dupa
putin timp revine chiar cu o metoda noua ([5]). O metoda diferita pentru rezolvarea
problemei A = mP , pentru triunghiurile Heron oarecare este prezentata de catre
Jizhou Li n [6].
Bibliografie
1. L. Dickson History of the Theory of Numbers, Vol. II, Chelsea Publish-ing Co,
NY, 1992 (reprint from 1923 edition).
2. J. Goehl Area=k(perimeter), Math. Teach. 79(1985), 330-332.
3. John F. Goehl, Jr. Pythagorean Triangles with Square of Perimeter Equal to an
Integer Multiple of Area, Forum Geometricorum, Vol. 9 (2009), 281-282.
4. L. Markov Pythagorean triples and the problem A = mP for triangles, Math.
Mag. 79 (2006), 114-121.
5. L. Markov Heronian Triangles Whose Areas are Integer Multiple of their Perimeters, Forum Geometricorum, (2007), 129-135.
6. http://www.mathlab.mtu.edu/jizhoul/Site/Home Page files/Goehl s%20Problem.pdf
7. K.R.S. Sastry Heron Problems, Math. And Comput. Ed., 29(1995), 192-202.
8. K.R.S. Sastry Heron Triangles: A New Perspective, Aust. Math. Soc. Gazette,
26 (1999), 160-168.
9. K.R.S. Sastry Heron Triangles, Math. And Comput. Ed., 35 (2001), 51-60.
10. K.R.S. Sastry A Heron Dierence, Crux mathematicorum with Mathematical
Mayhem, 27(2001), 22-26.
11. K.R.S. Sastry If (a, b, c) is Heron, can (s a, s b, s c) also be Heron?, Crux
Mathematicorum with Mathematical Mayhem, 28 (2002), 23-27.
12. Problema E:14152, Gazeta Matematic
a - seria B, nr. 3/2011, 154.
13. Problema VIII.293, Revista de Matematic
a din Timisoara, nr. 4/2010, 17.
14. Problema S:E11.170, Gazeta Matematic
a - Supliment cu exercitii, Gazeta Matematica - seria B, nr. 5/2011, 7.
15. Problema S:E11.163, Gazeta Matematic
a - Supliment cu exercitii, Gazeta Matematica - seria B, nr. 5/2011, 7.
16. T. Zvonaru Triunghiuri de arie si perimetru date; n Articole si note matematice,
Vol. IV, Societatea de Stiinte Matematice din Romania - Filiala Ramnicu Sarat,
Editura Rafet, 2011, 120-129.

19

O demonstratie geometric
a
a inegalit
atii lui Blundon
1

Marius DRAGAN
, Mihai HAIVAS 2 , I.V. MAFTEI

Abstract. It is presented a geometrical proof of Blundon s inequality.

Keywords: circumcenter, orthocenter, incenter, Blundon s inequality.
MSC 2000: 51M16.

Inegalitatea lui Blundon a fost si continua sa e obiect de preocupare n multe

lucrari de geometria triunghiului ([1], [2], [3] etc.). Ne propunem n aceasta Nota sa
dam o noua demonstratie acestei inegalitati:
orice triunghi au loc inegalit
Propozitie. In
atile:
2R2 + 10Rr r2 2(R 2r)

R(R 2r) p2

2R2 + 10Rr r2 + 2(R 2r) R(R 2r)

(1)

(notatiile utilizate sunt cele obisnuite).

Vom prezenta o demonstratie geometrica, care are n centrul ei anumite relatii
geometrice n triunghiul OHI.
Consider
am cunoscute urmatoarele formule pentru distantele dintre punctele O, H
si I:
(2)

OI 2 = R(R 2r),

(3)

OH 2 = 9R2 + 8Rr + 2r2 2p2 ,

(4)

HI 2 = 4R2 + 4Rr + 3r2 p2 .

triunghiul OHI, dac

Lema 1. In
a mI noteaz
a lungimea medianei corespunz
atoare
laturii OH, avem relatia
(5)

mI =

1
(R2r)
2

([4], p. 123, f. (3)).

Demonstratie. Cu teorema medianei si tinand seama de (2), (3), (4), avem:

4m2I = 2(OI 2 + HI 2 ) OH 2
4m2I = 2(R2 2Rr + 4R2 + 4Rr + 3r2 p2 ) (9R2 + 8Rr + 2r2 2p2 )
4m2I = R2 4Rr + 4r2
4m2I = (R 2r)2
1
mI = (R 2r).
2
1 Profesor,

Colegiul Tehnic ,,Mircea cel B

atr
an, Bucuresti
stiintic, Inst. Cerc. Econ. ,,Gh. Zane, Iasi
3 Profesor, Colegiul Nat
ional ,,Sf. Sava, Bucuresti
2 Cercet
ator

20

Lema 2.
In triunghiul OHI are loc inegalitatea:
OI 2mI .

(6)
Demonstratie. Intr-adev
ar,

OI 2 4m2I = R(R 2r) (R 2r)2 = 2r(R 2r) 0.

Putem acum sa trecem la
Demonstratia Propozitiei. Notam cu I simetricul punctului I n raport cu mijlocul segmentului OH (adic
a punctul O9 centrul cercului celor noua
puncte). In triunghiul HII , putem scrie (tinem seama
I
ca HI = OI):

OI 2mI HI OI + 2mI ,

O9

echivalent cu

I
OI 4OI mI +
2

4m2I

HI OI + 4OI mI + 4m2I
2

sau, utilizand (2), (4) si (5),

R(R 2r) 2(R 2r)

R(R 2r) + (R 2r)2 4R2 + 4Rr + 3r2 p2

R(R 2r) + 2(R 2r)

R(R 2R) + (R 2r)2 ,

de unde deducem ca
2R2 +10Rrr2 2(R2r)

R(R 2r) p2 2R2 +10Rrr2 +2(R2r) R(R 2r),

adica inegalitatea lui Blundon.

Observatie. Dac
a triunghiul dat este echilateral, n care caz R = 2r, avem,
evident, egalitate n ambii membri din (1). In [3] sunt aduse precizari n privinta
conditiilor n care are loc egalitatea n membrul stang din (1) si, separat, n membrul
drept.
Bibliografie
1. W.J. Blundon Problem 1935, The Amer. Math. Monthly, 73 (1966), 1122.
2. W.J. Blundon Inequalities associated with a triangle, Canad. Math. Bull., 8
(1965), 615-626.
3. A. Lupas Asupra unor inegalit
ati geometrice, Revista Matematica din Timisoara,
nr. 1/1984, 2123.
4. C.P. Niculescu Caracterul algebric al inegalit
atii lui Blundon, Gazeta Matematica,
nr. 7-8/1999, 270-275.
5. D. Sachelarie Geometria triunghiului. Anul 2000, Matrix Rom, Bucuresti, 2000.
21

Dubla inegalitate a lui Blundon revizitat

a
1

Temistocle BIRSAN
Abstract. In the case of Blundon s inequalities, the conditions when the equality holds in the
left hand side are dierent from the ones in the right hand side. The purpose of the present note is
to establish this well known result in a geometric way.
Keywords: Blundon s inequalities, circumcenter, incenter, nine-point center.
MSC 2000: 51M16.

1. Introducere. In 1965, W.J. Blundon a aratat n [2] ca ntr-un triunghi

oarecare are loc urmatoarea dubla inegalitate:
orice triunghi are loc dubla inegalitate:
Propozitia 1. In

(1)

2R 2 +10Rr r 2 2 (R 2r ) R(R 2r) p 2

2R2 +10Rr r 2 +2 (R 2r )

R(R 2r),

unde p, R, r au semnicatiile obisnuite.

In [4], Al. Lupas stabileste pe cale algebrica conditiile n care inegalitatile din
(1) devin egalitati:
Propozitia 2. 1) Are loc egalitate n partea st
ang
a a relatiilor (1) dac
a si numai
dac
a triunghiul este echilateral sau este isoscel cu baza mai mare ca laturile egale.
2) Are loc egalitate n partea dreapt
a dac
a si numai dac
a triunghiul este echilateral
sau este isoscel cu baza mai mic
a dec
at laturile egale.
D. Andrica si C. Barbu n [1] si M. Dr
agan, M. Haivas si I.V. Maftei
n [3] (v. pag. 20-21 ale acestui numar de Recreatii Matematice) dau demonstratii
geometrice diferite inegalitatilor lui Blundon, fara a ajunge geometric la conditiile de
egalitate mentionate n Propozitia 1.
Scopul acestei Note este de a da inegalitatilor (1) o demonstratie geometrica simpla
si completa (incluzand conditiile de egalitate).
2. Consideratii preliminare. Amintim mai ntai ca ntr-un triunghi oarecare
sunt adevarate relatiile urmatoare:
(2)

OI 2 = R(R 2r),

(3)

OH 2 = 9R2 + 8Rr + 2r2 2p2 = 9R2 (a2 + b2 + c2 ),

1
OO9 = OH,
2

(4)

unde O9 noteaza centrul cercului celor noua puncte (mijlocul segmentului [OH]),
celelalte notatii ind binecunoscute, si relatia lui Sondat (de ex., [6], p. 118):
(5)
1 Prof.

SOIH =

1
|(a b)(b c)(c a)| .
8r

dr., Univ. Tehnic

a ,,Gh. Asachi, Iasi

22

Se stie ca punctul I apartine dreptei lui Euler [OH] daca si numai daca triunghiul
este isoscel, dupa cum rezulta imediat din (5).
Fie ABC un triunghi isoscel cu BC = a si AB = AC = l. In acest caz, punctele
O, H, I, O9 , A si A (mijlocul laturii [BC]) sunt coliniare, se aa pe axa triunghiului.
abc
S
T
inand seama de formulele R =
si r = , deducem ca
4S
p

l2
a 4l2 a2
(6)
R=
,
r=
.
2(2l + a)
4l2 a2
Putem acum sa demonstram cu usurinta urmatoarea
Lem
a.
In triunghiul isoscel ABC , cu BC = a si AB = AC = l, are loc
relatia:
OI 2 OO92 =

(7)

(l a)3 (3l + a)
.
4(4l2 a2 )

Demonstratie. Coroborand relatiile (2), (3), (4) si (6), putem scrie:

OI 2 OO92 = R(R 2r)
=
=
=
=
=

1 2
1 2
9R (2l2 + a2 ) =
2l + a2 5R2 8Rr =
4
4

1
3l4 + 6a2 l2 a4 8al3 =
2
a )

1
l4 a4 + 2l4 2al3 + 6a2 l2 6al3 =
2
2
4(4l a )

la
3
2
3
2
3l
+
a
l
+
a

5al
=
4(4l2 a2 )

la
3l3 3al2 + a2 l al2 + a3 al2 =
2
2
4(4l a )

(l a)2 2
(l a)3 (3l + a)
3l 2al a2 =
,
2
2
4(4l a )
4(4l2 a2 )

4(4l2

de unde relatia ceruta.

Pozitia punctului I [OH] fat
a de O9 este data de
conditiile anterioare relativ la triunghiul ABC , au loc armatiile:
Propozitia 3. In
1) I (HO9 ) l > a; 2) I (OO9 ) l < a; 3) I O9 sau I O sau
I H l = a (triunghiul ABC este echilateral ).
Demonstratie. Utiliz
am Lema precedenta. Avem:
1) I (HO9 ) OI > OO9 OI 2 OO92 > 0 (l a)3 > 0 l > a . La fel se
dovedesc si armatiile 2) si 3).
3. Demonstratie geometric
a a Propozitiilor 1 si 2. Inegalitatile (1) se obtin
usor prin aplicarea inegalitatilor triunghiulare n triunghiul IOO9 , anume
(8)

OI IO9 OO9 OI + IO9 .

23

Relatiile (2), (3) si (4) dau OI si OO9 exprimate prin p, R si r; n ce priveste

IO9 , cu teorema medianei aplicata n triunghiul IOH gasim expresia
1
(R 2r) ,
2
formul
a cunoscuta, demonstrata n acest numar de revista la pag. 20 ([3], Lema 1,
f. (5)) sau n alte lucrari (de ex., [6], p.123, f.(3)).
S
a mai observam ca OI IO9 0; ntr-adevar, OI IO9 R(R 2r)
1
(R

2r)2 (R 2r)(3R + 2r) 0, evident.

4
Prin ridicare la patrat, relatiile (8) iau forma
(9)

IO9 =

OI 2 + IO92 2OI IO9 OO92 OI 2 + IO92 + 2OI IO9

si, n urma nlocuirii marimilor n functie de p, R si r, devin

4R(R 2r) + (R 2r)2 4(R 2r) R(R 2r) 9R2 + 8Rr + 2r2 2p2
4R(R 2r) + (R 2r)2 + 4(R 2r)

R(R 2r) ,

de unde obtinem tocmai inegalitatile (1).

Dac
a triunghiul ABC este echilateral, atunci punctele O, I, O9 coincid si avem
egalitate n ambii membri n (1). Daca triunghiul ABC nu este echilateral, atunci
aceste puncte nu coincid si urmeaza:
Egalitate n partea stanga a dublei inegalitati precedente avem daca si numai daca
OI + IO9 = OO9 , adica I (OO9 ), echivalent, conform Propozitiei 3, cu l < a.
Egalitate n partea dreapta avem daca si numai daca OI IO9 = OO9 , adica
I (HO9 ), echivalent, conform Propozitiei 3, cu l > a, ceea ce ncheie demonstratia
armatiilor Propozitiilor 1 si 2.
Observatie. 1) In [1] este utilizat triunghiul OIN , N - punctul lui Nagel, se

+1, f
calculeaza cos ION
si se obtine (1). Punand conditia 1 cos ION
ara a se
da precizari denitive pentru cazurile de egalitate.
2) In [3] este utilizat triunghiul HII , I - simetricul lui I fata de O9 , si apoi
inegalitatea triunghiulara n acest triunghi. Cu ajutorul unei propozitii similare cu
Propozitia 3, ar fost posibila precizarea cazurilor de egalitate pana la capat.

Bibliografie
1. D. Andrica, C. Barbu A geometric proof of Blundon s inequalities, Math. Ineq.
&Appl., Prepint (Google: mia-2592-pre.pdf)
2. W.J. Blundon Inequalities associated with a triangle, Canad. Math. Bull., 8
(1965), 615-626.
3. M. Dr
agan, M. Haivas demonstratie geometric
a a inegalit
atii lui Blundon,
Recreatii Matematice, nr. 1/2012, p.
4. A. Lupas Asupra unor inegalit
ati geometrice, Revista Matematica din Timisoara,
nr. 1/1984, 21-23.
5. T. Lalescu Geometria triunghiului, Ed. Tineretului, Bucuresti, 1958.
6. D. Sachelarie Geometria triunghiului. Anul 2000, Matrix Rom, Bucuresti, 2000.
24

Asupra unei probleme de extrem

Radu MIRON 1
Abstract. The purpose of this Note is to give two methods for nding the extremal values of a
certain type of rational functions which are subject to quadratic restrictions.
Keywords: maximal value, minimal value, circle, tangent.
MSC 2000: 97D50.

In Gazeta Matematic
a 7-8-9/2010 apare urmatoarea problema:
E:14062. Aati cea mai mic
a si cea mai mare valoare a fractiei

x1
, stiind c
a
y1
Susana Costea

x2 + y 2 6x 6y + 17 = 0.
In num
arul 3/2011 al Gazetei, pag. 143, este publicata urmatoarea solutie:
,,Relatia data se scrie sub forma (x 3)2 + (y 3)2 = 1, de unde rezulta ca
(x 3)2 1 si (y 3)2 1 si de aici 2 x 4, 2 y 4.
x1
Valoarea fractiei
este minima cand numaratorul x 1 este cat mai mic, iar
y1
numitorul y 1 este cat mai mare. Vom lua x = 2, y = 4 (1) si cea mai mica valoare
1
a fractiei este . Pentru valoarea maxima a fractiei trebuie sa avem x 1 cat mai
3
mare si y 1 cat mai mic. Vom lua x = 4, y = 2 (2) si obtinem ca valoarea maxima
a fractiei este 3.
Se observa ca solutia prezentat
a mai sus este gresita, valorile considerate n (1) si
(2) neveric
and conditia x2 + y 2 6x 6y + 17 = 0 din enunt.
In cele ce urmeaza prezent
am doua metode de abordare pentru problema data, pe
care le vom folosi apoi n rezolvarea altor doua probleme de acest tip.
x1
Solutia 1. Fie k =
; atunci x = 1+k(y1). Inlocuind n relatia din ipoteza,
y1
obtinem ca y 2 (k 2 + 1) y(2k 2 + 4k + 6) + (k 2 + 4k + 12) =
0. Cum
a ca

y R,rezult
4 7 4+ 7
y 0. Dupa calcule, y = 12k 2 + 32k 12 si de aici k
,
, adica
3
3

4 7
x1
4+ 7

pentru orice x, y ca n ipoteza problemei.

3
y1
3

x1
4 7
11 7
11 + 7
Observam ca
=
pentru x =
,y =
, care verica
y1
3
3
3

4+ 7
11 + 7
11 7
x1
2
2
=
pentru x =
,y=
,
x + y 6x 6y + 17 = 0. Apoi,
y1
3
3
3
4 7
care veric
a relatia dorita. In concluzie, valorile extreme ale fractiei date sunt
,
3

4+ 7
respectiv
.
3
1 Elev,

Liceul Teoretic ,,Dimitrie Cantemir, Iasi

25

Solutia 2. Intr-un sistem cartezian xOy, ecuatia (x3)2 +(y 3)2 = 1 reprezinta
un cerc de centru Q(3, 3) si raza r = 1. Fie A(1, 1) si M (x, y) un punct situat
1
x1
x1
=
, unde mAM este panta dreptei AM . Fractia
pe cerc, atunci
y1
mAM
y1
are valoare minima atunci cand mAM este maxima, deci y
cand AM coincide cu tangenta ,,superioara AT2 la
T2
x1
Q M
cerc. Analog,
are valoare maxima daca mAM este
y1
minima, adica atunci cand AM coincide cu tangenta ,,inT1
ferioara AT1 la cerc. Gasim
imediat ecuatiile tangen4 7
A
telor AT1 : y 1 =
(x 1), AT2 : y 1 =
3

x
O
4+ 7
(x 1) si coordonatele punctelor de contact cu
3

11 + 7 11 7
11 7 11 + 7
cercul: T1
,
, respectiv T2
,
. Rezulta ca
4
4
4
4

1
x1
1
4 7
4+ 7
x1
=
, iar
=
.
=
=
y 1 min
mAT2
3
y 1 max
mAT1
3

.. .
.

Problema 1. Fie x, y numere reale astfel ncat x2 xy y 2 = 1. Determinati

y2
minimul si maximul fractiei
.
Radu Miron
x
Solutie. Vom folosi metoda din prima solutie. Nu putem avea x = 0 (s-ar obtine
y2
2
y = 1, imposibil). Fie t =
; atunci y = tx + 2 si conditia din ipoteza devine
x
2 2
2
x (t +t1)+2x(2t+1)+5 = 0. Cum x
R, impunem
= 0

ca x 0 pentru t +t1
5
1

5
1

, respectiv t =
adica,
sau ca t2 +t1 = 0. Obtinem t [3, 2]\
2
2

y2
= 2, maxim atins pentru x = 1, y = 0 (care
n nal, t [3, 2]. Astfel,
x
max

y2
veric
a x2 xy y 2 = 1), iar
= 3, minim atins pentru x = 1, y = 1
x
min
(care veric
a x2 xy y 2 = 1).
Problema 2 (24739 din GM9/2002). Aati valorile extreme ale functiei f : R
sin x 3
R, f (x) =
.
Paul Georgescu, Gabriel Popa
cos x + 2
Solutie. Daca A(2, 3), M (cos x, sin x) sunt puncte n planul xOy, atunci f (x)
este chiar panta dreptei AM. Pentru x R, punctul M parcurge cercul trigonometric
si, cum A Ext C(O, 1), rezulta ca valorile extreme ale functei f sunt atinse atunci
cand AM este una dintre tangentele duse din A la C.
Dreapta prin A : y 3 = m(x + 2) este tangenta la C daca distanta de la origine
la
|2m + 3|
2 3
.
aceasta dreapta este 1. Obtinem ecuatia
= 1, cu solutiile m1,2 = 2
3
m2 + 1

In concluzie, fmin = 2 2 3 si fmax = 2 + 2 3 .

3
3
26

Une classe sp
eciale de matrices carr
ees
Adrien REISNER1
Abstract. This article studies some properties of matrices A which diagonal terms are its eigenvalues. We are interested in R-similar matrix with a triangular form (there exists P GLn (R) such
that, P 1 AP is upper triangular) and focus on real symmetric and normal matrices -Propositions
11 and 13.
Keywords: eigenvalue, characteristic polynomial, symmetrical matrix, normal matrix.
MSC 2000: 15A18.

On designera par K le corps R des nombres reels ou le corps C des nombres

complexes. On consid`ere les matrices de Mn (K) ayant la propriete suivante:
D
efinition. On dit qu une matrice A = (aij ) Mn (K) poss`ede la propriete B
ou est une B-matrice, si ses termes diagonaux sont ses valeurs propres, donc si son
n
Y

polynome caracteristique est de la forme A (X) =

(aii X).

i=1

On designera dans la suite par Bn l ensemble des B-matrices de Mn (R).

1. Exemples. Une matrice triangulaire superieure A est evidemment une Bmatrice. Si A est de plus inversible, alors son inverse est egalement une B-matrice.

Proposition 1. Pour tout reel , la matrice M () =

B-matrice ([1], exercice 20.51, page 146).

1 1

0 2

1 1 2

est une

D
emonstration. En eet, le polynome caracteristique de la matrice M () est
M () (X) = X 3 + (5 )X 2 (8 3)X + (4 2) = (1 X)(2 X)(2 X),
et ainsi le spectre de M () est Sp M () = {1, 2, 2 }, i.e. M () B3 .
Proposition 2. La matrice M () est diagonalisable si et seulement si = 1.
D
emonstration. Si = 0 et = 1 les trois valeurs propres de M () sont
distinctes et par suite la matrice est diagonalisable . Si = 0, = 2 est valeur propre
double de M (0) admettant comme sous-espace propre associe le plan E2 : x + y = 0
et la matrice M (0) est encore diagonalisable (dim E2 = 2).
Pour = 1 la matrice M (1) admet = 1 pour valeur propre double, alors que le
sous-espace propre associe est la droite E1 dirigee par le vecteur (1, 1, 1); dans ce
cas M (1) n est donc pas diagonalisable (dim E1 = 1).
2. Etude de l ensemble B2 .
Proposition 3. B2 est l ensemble des matrices triangulaires.
1 TELECOM

ParisTech; e-mail: Adrien.Reisner@telecom-paristech.fr

27

a b
B2 et Q(X) = (X a)(X d). Le polynome
c d
caracteristique de la matrice A etant A (X) = X 2 (a + d)X + (ad bc), A est une
B-matrice si et seulement si Q(X) = A (X), c est-`a-dire si et seulement si bc = 0,
d o`
u le resultat cherche.
D
emonstration. Soit A =

Corollaire. B2 est une partie fermee de M2 (R).

D
emonstration. L ensemble T + des matrices triangulaires superieures de M2 (R)
est un ferme comme sous-espace vectoriel de dimension nie de M2 (R), et il en est
de meme pour l ensemble T des matrices triangulaires inferieures. B2 est une partie
fermee de M2 (R) comme reunion des fermes T et T + .
3. Etude de l ensemble B3
Proposition 4. Une B-matrice A Mn (R) est inversible si et seulement si ses
elements diagonaux sont tous non nuls.
Le theor`eme est evident puisque le determinant d une B-matrice est egal au produit
de ses elements diagonaux.
Proposition 5. A = (aij ) M3 (R) est une B-matrice si et seulement si
3
Y

aii et a12 a21 + a13 a31 + a23 a32 = 0.

detA =
i=1

D
emonstration. La matrice A = (aij ) M3 (R) est une B-matrice si et seulement si son polynome caracteristique A (X) est egal au polynome (a11 X)(a22
X)(a33 X). En developpant ces deux polynomes et en identiant leurs coecients
on trouve les deux conditions de la proposition.
Corollaire. Soit A B3 GL3 (R) une matrice veriant: a12 a21 = a13 a31 =
a23 a32 = 0. Alors la matrice A1 est elle-meme une B-matrice.
D
emonstration. Le cas trivial o`
u la matrice est triangulaire inversible - voir
Proposition
4

e
tant
mis
de
cot
e
,
examinons
le cas o`
u la B-matrice A est de la forme

1 a
b
0 2 0
avec det A = 0. Le produit de deux matrices de ce type est
A =
0
c 3
encore une matrice de cette meme forme avec sur la diagonale le produit des termes
diagonaux correspondants. Si A est inversible, son inverse qui est un polynome
de degre 2 en A (consequence du theor`eme de Cayley-Hamilton) est encore une
matrice de la meme forme et elle verie la condition de la Proposition 5. Les autres
cas setudient de mani`ere similaire.
Exemples de B-matrices de M3 (R). Les quatre matrices suivantes sont des Bmatrices:

1 0 3
1 1 4
4
2 0
0 1 0
0
2 0 , A4 = 0 0 0 .
A1 = 3 2 3 , A2 = 0 2 4 , A3 =
0 0 2
1 1 2
2 2 2
1 0 1
Remarque. Les matrices A1 , A2 et A3 sont inversibles. Les inverses des matrices
A1 et A3 sont elles-memes des B-matrices compte tenu du corollaire precedent.
28

4. Un exemple de B-matrice de M4 (R). On se propose de trouver des BA B

matrices de M4 (R) de la forme M =
(1), o`
u les elements des matrices carrees
0 C
A, B et C sont tous non nuls.
On utilise le lemme suivant:

Lemme. Dans Mn (R) on a : det

matrices carrees.
Demonstration immediate, puisque

A
0

B
C

= det A det C, A et C etant des

A B
I
= r
0 C
0

0
C

C Ms (R).

A B
o`
u A Mr (R),
0 Is

Soit alors une B-matrice M de la forme (1). Compte tenu du lemme prec
edent,le

a b
polynome caracteristique de M est: M (X) = A (X)C (X). Posons A =
,
c d

e f
C=
. Si a ou d est valeur propre de A alors A (X) est scinde et tr A = a + d,
g h
les valeurs propres de A sont a et d. La matrice A est alors une B-matrice et d apr`es
la Proposition 3 c est une matrice triangulaire ce qui est impossible car A ne contient
aucun element nul. Donc les valeurs propres de A sont e et h et les valeurs propres
de C sont a et d, i.e.: A (X) = (X e)(X h) et C (X) = (X a)(X d). En
developpant ces polynomes et en identiant leurs coecients on obtient les relations:
a + d = e + h, ad bc = eh, eh gf = ad. Pour trouver une B-matrice de la
forme (1) o`
u les elements des matrices carrees A, B et C sont tous non nuls, il sut
donc de trouver des reels a, b, c, d, e, f , g et h tous non nuls veriant ces equations
et de prendre une matrice B quelconque ne contenant
aucun
terme nul. On
peut

1 2
3
2
considerer par exemple les matrices suivantes: A =
et C =
ou
2 1
2 1

1 1
2 1
encore: A =
et C =
.
1 3
1 2
Remarque ([1], page 146). Plus generalement, une matrice de Mn (R) trigonale
en blocs avec des blocs diagonaux qui sont un melange des matrices triangulaires
superieures ou inferieures fournit un exemple non trivial de B-matrices.
5. Quelques propri
etes de B-matrices de Mn (R)
Proposition 6. A = (aij ) Mn (R) etant une B-matrice pour tout couple de
reels (a, b) les matrices aA + bIn et at A + bIn sont encore des B-matrices.
D
emonstration. A etant une B-matrice ses valeurs propres sont a11 , a22 , . . . , ann .
Les valeurs propres des matrices aA + bIn et at A + bIn sont alors (aaii + b)i:1,...,n : ce
sont les termes diagonaux de ces matrices, d o`
u la Proposition 6.
Proposition 7. Le sous-ensemble des B-matrices de GLn (R) est un ensemble
dense dans Bn .
29

1
D
emonstration. Soit A = (aij ) Bn . Pour k assez grand (k K0 ) aii + = 0
k
1
pour tout i : 1, . . . , n. La suite de matrices (Ak )kK0 o`
u Ak = A + In est une suite
k
de B-matrices, d apr`es la Proposition 6, inversibles, car aucun terme diagonal nul, et
qui converge vers A, d o`
u la Proposition 7.
Remarque. Une matrice
trigonalisable n est pas necessairement une B-matrice.

0 1
La matrice A =
est une matrice reelle symetrique donc diagonalisable et aussi
1 0
trigonalisable mais
d
apr`es la Proposition 3 elle n est pas une B-matrice. La matrice

1 1
de rang 1, A =
est diagonalisable donc `a fortiori trigonalisable son spectre
1 1
etant Sp A = {0, 2} mais elle n est pas une B-matrice.
Proposition 8. Une B-matrice est trigonalisable.
D
emonstration. Une B-matrice admet un polynome caracteristique sur K et
par suite elle est trigonalisable.
Proposition 9. Une matrice A Mn (R) est semblable `
a une B-matrice si et
seulement si son polyn
ome caracteristique est scinde sur R. Autrement dit les matrices
reelles qui sont semblables `
a des B-matrices reelles sont les matrices trigonalisables
dans R.
D
emonstration. Si A est semblable `a une B-matrice B alors A (X) = B (X)
et B (X) est scinde; il en est donc de meme pour le polynome A (X). Inversement,
si A (X) est scinde, A est semblable `a une matrice triangulaire et toute matrice
triangulaire est une B-matrice.
Proposition 10. Toute matrice A Mn (R) est somme de deux B-matrices. Bn
n est pas un sous-espace vectoriel de Mn (R).
D
emonstration. C est evident puisque toute matrice est la somme d une matrice triangulaire superieure et d une matrice triangulaire inferieure et chacune de
ces matrices est une B-matrice. Il en decoule que Mn (R) n est pas un sous-espace
vectoriel de Mn (R) puisqu il existe (d`es que n 2) des matrices qui ne sont pas des
B-matrices.
Proposition 11. Les B-matrices symetriques reelles sont les matrices diagonales.
La seule B-matrice antisymetrique reelle est la matrice nulle.
D
emonstration. a) Soit A = (aij ) une matrice symetrique reelle. A est orthodiagonalisable, i.e. A est semblable `a une matrice diagonale D = diag(1 , 2 . . . n ),
et il vient: trA2 = trAt A =

n P
n
P

i=1 j=1

a2ij =

n
P

2i . La premi`ere partie de la Proposition

i=1

11 en decoule immediatement.
b) Soit A = (aij ) Mn (R) une B-matrice antisymetrique. Son spectre est reduit `a
{0} et par suite son polynome caracteristique est X n . D apr`es le theor`eme de CayleyHamilton, A verie An = 0, et (t AA)n = (A2 )n = (1)n A2n = 0. Or, la matrice
t
AA est diagonalisable en tant que matrice symetrique reelle. Comme (t AA)n = 0,
30

toutes ses valeurs propres sont nulles. La matrice t AA est semblable `a la matrice
nulle donc elle est nulle. On en deduit: tr(t AA) = 0 soit

n
n P
P

a2ij = 0 et par suite

i=1 j=1

A est la matrice nulle.

Proposition 12. La dimension maximale d un sous-espace vectoriel F de Mn (R)
n(n + 1)
tel que F Bn est
.
2
D
emonstration. Compte tenu de la Proposition 11, on a: F An = {0} o`
u An
est l ensemble des matrices antisymetriques de Mn (R). Il vient alors:
dim F + dim An = dim(F + An ) dim Mn (R) = n2 ,
n(n 1)
n(n + 1)
d o`
u dim F n2 dim An = n2
=
. La Proposition 12 resulte
2
2
alors du fait que Bn contient le sous-espace vectoriel des matrices triangulaires superieures (inferieures).
On se propose de trouver un sous-espace vectoriel F contenu dans Bn , n > 2, de
dimension maximale qui n est pas constitue uniquement des matrices
triangulaires.

a B

Soit F l ensemble des matrices M de Mn (R) de la forme M =

o`
u a R, B
0 C
M1,n1 (R) et C une matrice triangulaire inferieure d ordre n 1. De facon evidente,
n(n 1)
n(n + 1)
F est un sous-espace vectoriel de dimension dim F = 1+(n1)+
=
.
2
2
Comme (a) et C sont des B-matrices, il en resulte, compte tenu du Lemme de la page
29, que la matrice M est elle-meme une B-matrice voir Remarque de la partie 4 .
6. B-matrices complexes. On rappelle qu une matrice A Mn (C) est normale
lorsque AA = A A o`
u A =t A est l adjoint de la matrice A. Le meme raisonnement
que celui utilise `a la Proposition 11 permet de demontrer la propriete suivante de
certaines B-matrices complexes.
Proposition 13. Les deux assertions suivantes sont equivalentes: i) A est une
B-matrice normale, ii) A est une matrice diagonale.
Je tiens `a remercier ici mes coll`egues Mmes Chantal Leduc, Fadila Tradi,
MM. Zahir Abela, Olivier Allain, Hatem Abichou, Gabriel Amegandji, Patrick
Bourgeois, Jer
ome Neveu, Pierre Ortuno, Olivier Papillon et les autres pour le soutien
qu ils m ont apporte `a lecriture de mes articles.

R
ef
erences
1. R. Mneimn
e Reduction des endomorphismes, Ed. Calvage & Mounet, Paris, 2006.
2. J.M. Arnaudi`
es, H. Fraysse Cours de mathematiques, Tome 4: Alg`ebre bilineaire
et geometrie, Ed. Dunod, Paris, 1990.
3. J. Fresnel Alg`ebre des matrices, Ed. Hermann, Paris, 1997.
31

Concursul International de Matematic

a
,,Vladimir Andrunachievici
Editia a II-a, Chisin
au, 5 ianuarie 2012

Clasa a VI-a
1. Dac
a la un num
ar natural se aduna suma cifrelor lui, atunci se obtine numarul
2012. Sa se determine toate numerele naturale cu aceasta proprietate.
2. In sistemul zecimal, cifrele x si y si numarul natural n satisfac egalitatea
xy + yx = 1 + 2 + ... + n.
Sa se determine toate valorile lui n si toate numerele xy care satisfac aceasta egalitate.
3. S
a se determine 15 numere naturale nenule cu proprietatea ca, daca ecare din
ele este marit cu 1, atunci produsul tuturor numerelor marite este de 2012 ori mai
mare decat produsul numerelor initiale.
4. Pe tabla sunt scrise numerele 1, 2, 3, ..., 33. Un elev efectuiaza urmatoarea
operatie: alege doua numere astfel ncat unul din ele sa e multiplu al celuilalt si apoi
le nlocuieste cu catul lor. Elevul repeta operatia pana cand niciun numar de pe tabla
nu este multiplu al altuia. Sa se determine cate numere raman pe tabla n situatia n
care elevul nu mai poate repeta operatia.

Clasa a VII-a
1. S
a se determine toate perechile (m, n) de numere ntregi care satisfac ecuatia
(m + n) (m + n + 2) = 23 3|mn| + 1.
2. Un patrat de dimensiuni 8 8 este divizat n 64 patratele de dimensiuni 1 1.
Care este num
arul maxim de diagonale care pot duse n patratelele 1 1 astfel ncat
oricare doua diagonale sa nu aiba puncte comune?
3. Fie p un num
ar prim. Printre numerele naturale n de forma
n = (p2 + 32)2 69 (p2 + 32) + 2250,
sa se determine num
arul cu cea mai mica suma posibila a cifrelor lui.
4. Numerele a, b, c sunt elemente ale multimii {1, 2, ..., 2012} . Sa se determine
num
arul tuturor tripletelor ordonate diferite (a, b, c) cu proprietatea ca suma a + b + c
este un multiplu al ecarui din numerele a, b, c. (Doua triplete formate din aceleasi
trei numere sunt triplete ordonate diferite daca ordinea numerelor n aceste triplete
este diferita.)
32

Clasa a IX-a
1. Sa se determine cel mai mic numar natural nenul n astfel ncat numerele
14n, 16n, 18n, 20n s
a aiba acelasi numar de divizori.
2. Fie paralelogramul ABCD cu unghiul ABC obtuz. Punctul P interior triunghiului BDC este situat pe diagonala (AC) astfel ncat m (BP D) = m (ABC) .
Sa se demonstreze ca dreapta CD este tangenta la cercul circumscris triunghiului
BCP dac
a si numai daca |AB| = |BD| .
3. Sa se determine toate perechile (a, b) de numere naturale care satisfac ecuatia
4a + 4a2 + 4 = b2 .
4. Fie numerele reale

10 +

A=

1+

10 +

2 + ... +

10 1 + 10 2 + ... +
A
Sa se arate ca num
arul
2 este natural.
B
B=

10 +

10

99,
99.

Clasa a XII-a
1. Toate elementele multimii
A = {p, 3p + 2, 5p + 4, 7p + 6, 9p + 8, 11p + 10}
sunt numere prime. Sa se arate ca numarul 17p + 2012 este compus.
2. Multimea nevida A contine m numere naturale pare nenule, iar multimea
nevida B contine n numere naturale impare astfel ncat suma elementelor din ambele
multimi este egala cu 2012. Sa se ae cea mai mare valoare posibila a sumei 3m + 4n.
3. Sa se calculeze integrala Riemann a functiei


cos
2x
+
2
cos
x
+

4
R,
f (x) = ex
f : 0,
.
2
(1 + sin x) (1 + cos x)
4. Sirul de numere ntregi pozitive (an )nN satisface conditiile: an este un multiplu al lui n si |an an+1 | 5. Sa se determine cea mai mare valoare posibila
a lui a1 .

Asupra numerelor 4 din expresia

4
4 {z
. . . 4} = 28 (n 2)
|
n

utilizati diverse operatii uzuale cu numere pentru a o transforma ntr-o egalitate.

N.B. Raspunsul se gaseste la pag. 37.
33

Conditii de simetrie relativ la punctele O, H, G, I

1

Temistocle BIRSAN

Abstract. In this paper, the author argues on the actual possibility of a highschool pupil to
work out an own paper inside the bounds of his knowledge. This point of view is supported on the
basis of an elementary study on certain symmetry properties of the O, H, G, I points of a triangle.
Keywords: circumcenter, orthocenter, centroid, incenter.
MSC 2000: 51M04.

In randurile care urmeaza, ne vom adresa acelor elevi cu talent aati la prima
tentativ
a de obtinere a unei note matematice. Acestia se ntreaba n mod resc: De
unde iau un subiect? Pot s
a duc la cap
at subiectul ales? Raspunsul este: DA, cu
sigurant
a DA!
Cunostintele dobandite din manuale sunt suciente pentru ca un elev sa poata
initia si realiza o nota matematica proprie. Daca elevul are si o oarecare practica la
revistele de matematica si o experienta de participant la concursuri si olimpiade, nota
se poate ridica la un nivel superior de calitate.
Subiectul unei Note poate sugerat de profesor, dar poate gasit si de elevul
nsusi daca are putin
a curiozitate si initiativa. Ca model, vom formula o ntrebare
(adica, vom introduce un subiect) pe care si-ar putea-o pune orice elev; mai mult,
tratarea completa a subiectului este elementara si usor de facut de orice rezolvitor de
probleme propuse n reviste.
Ne referim la punctele O, H, G, I ale unui triunghi. Din curiozitate, ne ntrebam:
pot simetrice fat
a de o latur
a a triunghiului sau fat
a de un v
arf al s
au dou
a dintre punctele O, H, G, I?
Imediat, cu cateva observatii simple aducem claricari n privinta subiectului:
1) Punctele G si I sunt ntotdeauna interioare triunghiului, deci perechea (G, I)
nu poate avea niciuna dintre proprietatile de simetrie mentionate.
2) Relativ la punctele O si H stim ca: i) sunt n interiorul triunghiului, daca acesta
este ascutitunghic; ii) sunt n exteriorul triunghiului, daca acesta este obtuzunghic;
iii) n cazul triunghiului dreptunghic H coincide cu varful unghiului drept, iar O este
mijlocul ipotenuzei. Rezulta ca numai pentru triunghiurile obtuzunghice pot exista
perechi de puncte simetrice.
b > 90 , atunci H
3) Este utila si observatia: daca ABC este obtuzunghic cu m(A)
b
se aa n unghiul opus la varf unghiului obtuz A si O se aa n semiplanul determinat
de dreapta BC ce nu contine varful A. Ca urmare, avem: i) simetrice fata de varful
A pot punctele din perechile: (H, G), (H, I) si (H, O); ii) simetrice fata de dreapta
BC pot cele din perechile: (O, G), (O, I) si (O, H).
b > 90 , este isoscel, cu AB = AC,
4) In sfarsit, constatam usor ca ABC, m(A)
daca una dintre cele sase perechi ramase n discutie are proprietatea de simetrie
1 Prof.

dr., Univ. Tehnic

a ,,Gh. Asachi, Iasi

34

corespunzatoare. In acest caz, punctele O, H, G, I se aa pe axa AA (A noteaza

mijlocul laturii [AB]) si avem ordinele: A A H si A A O.
Asadar, multimea triunghiurilor obtuzunghice si isoscele este cadrul resc al problemei propuse. Aceasta se reduce la sase probleme simple, usor de rezolvat de catre
un elev care are cunostinte de trigonometrie. Le vom aborda pe rand.
Propozitia 1. Dac
a H si G sunt simetrice fat
a de v
arful A al ABC, atunci
1
triunghiul este obtuzunghic isoscel si av
and cos A = (echivalent, 2a2 = 5l2 , unde
4
a si l noteaz
a lungimea bazei, respectiv a laturii triunghiului).
Demonstratie (Fig. 1). Faptul ca ABC este obtuzunghic isoscel a fost
H
deja stabilit. Conditia de simetrie AH = AG se mai scrie
2
5
A H A A = A A, deci A H = A A sau
3
3

a
A
ctg

2
2
2

5 a
A
= tg

.
3 2
2
2

A
5
1
B
Ca urmare, tg2 = si, deci, cos A = .
2
3
4
Pe de lata parte, utilizand faptul ca n AA B avem
A
a
1
5
sin
=
, obtinem cos A = 1 cos A =

2
2l
4
4
2
A
5
a
5
2 sin2 = 2 = 2a2 = 5l2 , ceea ce ncheie demonstratia.
2
4
2l
4

.G
.A

Fig.1

Propozitia 2. Dac
a O si G sunt simetrice fat
a de latura [BC] a ABC, atunci
1
triunghiul este obtuzunghic isoscel si ndeplineste conditia cos A = (echivalent,
4
2a2 = 5l2 ).
Demonstratie (Fig. 1). Conditia de simetrie A O = A G este echivalenta cu
OB = BG, adica BG = R (raza cercului circumscris ABC). In BA G avem:
2
a2
a
AA
a
A
BG2 = A B 2 + A G2 , deci R2 =
. Cum 2R =
+
si A A = ctg ,
4
3
sin A
2
2
1
1
2 A
2
4 A
obtinem relatia
= 1 + ctg
echivalenta cu 9 cos A = 4 cos
. Extragand
9
2
2
sin2 A
A
radacina patrat
a, urmeaza: 3 cos A = 2 cos2
3 cos A = 1 + cos A cos A =
2
1
etc.
4
Observatie. Compar
and rezultatele precedente, constatam ca punctele H si G
sunt simetrice fat
a de v
arful A al ABC dac
a si numai dac
a O si G sunt simetrice
fat
a de BC. Faptul se explica simplu daca tinem seama ca G se aa pe dreapta lui
Euler si HG = 2OG : AH = HG HG = 2AG 2OG = 2AG OG = AG
OG = 2A G A O = A G.
Cu mijloace aseman
atoare, vom stabili conditiile n care punctul I este simetricul
lui H fat
a de A sau el este simetricul lui O fata de BC.
35

Propozitia 3. Dac
a punctele H si I sunt simetrice fata
de v
arful A al ABC,
1
A
a cu relatia
atunci triunghiul este obtuzunghic isoscel si sin = ( 331) (echivalent
2
8

4a=( 33 1)l).
Demonstratie (Fig. 2). Conditia AH = AI se scrie n forma A H A A =

A A A I sau A H = 2A A A I sau, nca,


a



A
ctg

2
2
2

a
A a
1
= 2 ctg ctg
2
2
2
2

.
2
2
H

Cu calcule simple se obtine

tg

A 1 + sin A2
A
= 2 ctg
,
2
2
cos A2

A
A
de unde, nmultind ambii membri cu sin cos , deducem
2
2

.AI
.

A
A
4 sin2 + sin 2 = 0,
2
2

()

Fig.2

A
1
= ( 33 1).
2
8
In sfarsit, cu ajutorul relatiei sin A = a (AA B), se arata usor ca (*) este
2
2l

echivalent
a cu 4a = ( 33 1)l.
relatie echivalent
a cu sin

Propozita 4. Dac
a punctele O si I sunt simetrice
a de BC, atunci ABC
fat
3
a
5+1
este obtuzunghic isoscel cu A =
(echivalent, =
(sectiunea de aur)).
5
l
2
Demonstratie. Conditia de simetrie A O = A I revine la BI = R. In BA I
a2
inand seama de
avem R2 = r2 + , unde r este raza cercului nscris n ABC. T
4
a
a B
relatiile R =
si r = tg (BA I), obtinem:
2 sin A
2
2
()

B
B
1
B
sin A = cos .
= tg3 + 1 sin2 A = cos2
2
2
2
sin2 A

A
= (AA B), ultima relatie devine sin A = cos

2
2
4
4
determinarea lui A avem ecuatia
Cum B +

sin A = sin

si pentru


A

+
, .
, A
4
4
2

A
A
+ , adica A = , nu convine problemei, iar A +
+
4 4
3
4
4
3
conduce la solutia A =
.
5
Observam ca A =

36

Vom exprima aceasta conditie n functie de laturi scriind ultima relatie (**) n
A
A
a
A
forma 8 sin2 cos2
= 1 + cos B si nlocuind n aceasta sin
= cos B =
si
2
2
2
2l
r


2
2 
A
a
a
a
a
t
cos = 1 2 ; vom obtine 2 2 1
= 1 sau, cu t = , ecuatia 2t2 1
=
2
4l
l
2l
l
2
2
1. Ecuatia n t este echivalent
a cu (t 1)(t t 1) = 0 si, cum t = 1, are solutia

1+ 5
a
.
admisibil
at= =
l
2
A mai ramas de considerat perechea (O, H) : punctele O si H pot simetrice fata
de un varf al triunghiului? Dar fat
a de o latura? Lasam cititorul sa dovedeasca (cu
mijloace de acealasi fel sau altele!) urmatoarele armatii:
Propozitia 5. Dac
a punctele O si H sunt simetrice fat
a de v
arful A al ABC,
2
atunci triunghiul este obtuzunghic isoscel si A =
(i.e., dac
a centrul cercului lui
3
Euler cade ntr-un v
arf al ABC, atunci triunghiul este obtuzunghic isoscel cu acel
v
arf de 120 ).
Propozitia 6. Oricare ar un triunghi, punctele O si H nu pot simetrice fat
a
de vreuna din laturile sale.
Observatii. 1) Fiecare dintre conditiile de simetrie impuse n Propozitile
1-5 determina n mod unic (p
an
a la asemanare de triunghiuri) un anumit triunghi
obtuzunghic isoscel. In total se obtin patru astfel de triunghiuri (v. Observatia de
dupa Propozitia 2).
2) Propozitiile 1-5 admit si reciproce valabile; altfel spus, conditiile de simetrie
impuse sunt n ecare caz si necesare, nu numai suciente (vericati!).
Elevul care a parcurs atent randurile acestei Note va constata ca s-a confruntat cu
probleme mult mai dicile cu prilejul concursurilor scolare sau ca rezolvitor de probleme propuse n diverse reviste. Dicultatea se aa n alta parte: subiectul de lucru,
tema de studiu. Nu este de ajuns sa ai cunostinte temeinice si sa i un bun rezolvitor
de probleme! Va trebui sa i n posesia unui subiect de lucru, ce poate aparea (se
iveste!) n felurite moduri: din curiozitate, dintr-o inspiratie fericita, ntamplator,
gratie unei intuitii profunde, sugerat de o problema sau un articol etc. Cu timpul,
producerea de subiecte devine o obisnuinta si, confruntat cu o ,,inatie de subiecte,
apare necesitatea selectarii si abordarii doar a celor mai valoroase dintre ele.

R
aspuns la ,,recreatia de la pag. 33.
Avem:
a) pentru 44 = 28 putem scrie 4! + 4 = 28; b) pentru 444 = 28 putem scrie

. . 4} = 28,
4! + 4 + 4 = 28; c) pentru n = 2k (par) gandim expresia ca ind 4 4 |4 .{z
2(k1)

reducem la cazul a) si scriem 4! + 4 + (4 4) + . . . + (4 4) = 28 (k 1paranteze

mici); d) pentru n = 2k + 1 (impar) reducem la cazul b) si obtinem 4! + 4 + 4 +

(4 4) + . . . + (4 4) = 28 (k 1 paranteze mici).
37

Aplicatii ale teoremei lui Dirichlet la calcul de limite

1
ARNEANU

Geanina HAV
Abstract. In this Note, Dirichlet s theorem in the theory of Fourier series is applied for calculating a couple of limits of certain sequences: (6) - (13).
Keywords: even and odd fuctions, Dirichlet s theorems.
MSC 2000: 28A03.

Sunt binecunoscute cateva procedee de calculare a limitelor unor siruri de un

anumit tip cu ajutorul integralei denite. In cele ce urmeaza, ne vom referi la unul
dintre aceste procedee.
Fie f : (, ) R o functie integrabila si sirurile (ak )kN si (bk )kN date de
(1)

1
ak =

1
bk =

f (x) cos kxdx, k N,

f (x) sin kxdx, k N .

Fie, de asemenea, sirul (Sn (x))nN denit prin

n

(2)

Sn (x) =

a0 X
+
(ak cos kx + bk sin kx), n N .
2
k=1

Teorema lui Dirichlet. Dac

a f : (, ) R este o functie derivabil
a si cu
derivat
a continu
a, atunci sirul (Sn (x))nN are limit
a si

(3)

lim Sn (x) =

f (x),
x (, )
.
1
2 [f ( + 0) + f ( 0)] , x =

Observatii. 1) Daca, n plus, f este o functie para, atunci formulele (1) capata
forma mai simpla
2
ak =

(4)

f (x) cos kxdx, k N,

bk = 0, k N .

2) Daca f este si impara, formulele (1) se scriu

(5)

ak = 0, k N,

2
bk =

f (x) sin kxdx, k N .

Aplicatii. I. Fie f : (, ) R , f (x) = x , care este impara. Conform


Z

2
2x
cos kx +
formulelor (5), avem: ak = 0, k N, si bk =
x sin kxdx =
0
k
0
Z
n
P
2

k+1 2
k+1 sin kx
, k N . Asadar, Sn (x) = 2
(1)
.
cos kx dx = (1)
k 0
k
k
k=1
1 Profesoar
a,

Liceul Teoretic ,,Al.I. Cuza, Iasi

38

 
n
P
sin k 2

(, ), avem: Sn
=2
(1)k+1
. Aplicand teorema
2
2
k
k=1

lui Dirichlet, deducem ca lim Sn (x) = f ( ), deci lim S2n (x) = , adica
n
n
2
2

Pentru x =

(6)

lim

1 1 1
(1)n1
+ ++
3 5 7
2n 1

.
4

II. Fie functia para f : (, ) R, f (x) = x2 . In acest caz, tinand seama

Z
2 2
2 2
de relatiile (4), obtinem: bk = 0, k N , a0 =
x dx =
si ak =
0
3Z


Z
Z



4
4
2
2x2
4x
cos kx
x2 cos kxdx =
sin kx
x sin kxdx = 2 cos kx
dx
0
k
k
k

k
k
0
0
0
0
n
P
4
2
cos kx
= (1)k 2 , k N. Asadar, Sn (x) =
+4
(1)k
.
k
3
k2
k=1
n (1)k
P
2
a) Pentru x = 0 (, ), obtinem Sn (0) =
+4
. Conform teoremei
3
k2
k=1
lui Dirichlet, lim Sn (0) = f (0), cu alte cuvinte
n

(7)

lim

1
1
1
(1)n1
+ 2 2 ++
2
2
3
4
n2

b) Pentru x = obtinem Sn () =
deducem ca lim Sn () =
n

lim

2
.
12

n 1
P
2
+4
. Aplicand teorema lui Dirichlet,
2
3
k=1 k

1
[f ( + 0) + f ( 0)], deci
2

(8)

1+

1
1
1
1
+ 2 + 2 ++ 2
22
3
4
n

2
.
6

Observatie. Coroborand relatiile (7) si (8), deducem ca

(9)

lim

1+

1
1
1
1
+ 2 + 2 ++
2
3
5
7
(2n 1)2

2
.
8

III. Fie functia fz : (, ) R, fz (x) = cos Zzx, derivabila, cu derivata continua

2
2 sin z
si care este para. Avem: bk = 0, k N , a0 =
cos zxdx =
si
0
z
Z

1
2
cos zx cos kxdx =
[cos(z k)x + cos(z + k)x] dx =
ak =
0
0


1 sin(z k)x sin(z + k)x 
2z sin(z + k)
=
+
, k N .
=

2 k2 )

zk
z+k

(z
0
Asadar, Sn (x, z) =

sin z
2z
+
z

n
P
k=1

sin(z + k) cos kx
.
z 2 k2
39

a) Pentru x = 0 (, ), obtinem Sn (0, z) =

sin z
2z
+
z

n
P

sin(z + k)
.
z 2 k2
k=1

1
Cum lim Sn (0, ) = f 12 (0), deducem ca
n
2


(10)

lim

1
1
1
(1)n1

+
22 1 42 1 62 1
4n2 1

b) Pentru x = avem Sn (, z) =

1
.
4
2

(1)k sin(z + k)
.
z 2 k2
k=1

1
1
f 12 ( + 0) + f 12 ( 0) ,
,
=
2
2

sin z
2z
+
z

Cu teorema lui Dirichlet deducem ca lim Sn

n
P

1
deci lim Sn (, ) = 0. In cele din urma, obtinem ca
n
2

(11)

lim

1
1
1
1
+ 2
+ 2
++ 2
2
2 1 4 1 6 1
4n 1

1
.
2

Acest rezultat se poate obtine usor observand ca suma dintre paranteze este telescopica.

1
1
si z = avem, conform teoremei lui Dirichlet, lim Sn
,
n
2
2
2 2

 
2

1
f 12
=
. Asadar, avem lim S4n
,
, care revine la
n
2
2 2
2

2 1
1
1
1
1
=
(12)
lim

.
n 42 1
82 1
(8n 4)2 1 (8n)2 1
8
2
c) Pentru x =

IV. Fie functia fz : (, ) R, fz (x) = sin zx, derivabila, Zcu derivata continua
2
si care este impara. In acest caz avem: ak = 0, k N, si bk =
sin zx sin kxdx =
0 
Z

1 sin(z k)x sin(z + k)x 

1
[cos(z k)x cos(z + k)x] dx =

=

0

zk
z+k
0
n k sin(z + k) sin kx
2k sin(z + k)
2 P
, k N . Ca urmare, Sn (x, z) =
.
2
2
(z k )
k=1
z 2 k2

n k sin(z + k) sin k


2 P
2
Pentru x = (, ), obtinem Sn
,z =
.
2
2
k=1 z 2 k 2
 
1

Aplicand din nou teorema lui Dirichlet, rezulta ca lim Sn

,
= f 21
si deci
n
2 2
2

1
3
5
(1)n1 (2n 1)
2
=
(13)
lim

+
.
2
n
22 1 62 1 102 1
16
[2(2n 1)] 1

40

Colegiul National ,,Mihai Eminescu din Iasi

(1865-2012)
147 de ani de traditie si excelent
a n educatie

Legea asupra instructiunii din noiembrie 1864 prevedea la articolul 184:

In toate
orasele unde sunt licee de b
aieti, se vor stabili scoli secundare de fete compuse din
cinci clase. Pe aceasta baza, ia int
aS
coala Secundar
a de Fete sau Externatul
Secundar de Fete, care si ncepe cursurile n ianuarie 1865 cu o singura clasa
formata din 12 eleve care proveneau din medii foarte diferite, doua dintre ele ind
orfane. Primele obiecte de studiu au fost matematica, limba rom
an
a, stiintele naturii,
geograa, istoria, limba francez
a, religia, desenul, caligraa si lucrul manual.
In 1875 Externatul Secundar de Fete a fost transformat n scoala profesionala,
pentru ca, sapte ani mai tarziu, n 1882, sa si reia cursurile sub vechea denumire,
Externatul Secundar de Fete. In perioada 1893-1896, n cadrul scolii a functionat
o Sectie normal
a care pregatea nv
atatoare suplinitoare. In 1905 Externatul Secundar de Fete a fost transformat n liceu cu opt clase, cu numele de S
coala Secundar
a de Fete. Prin decretul 2688/5.10.1908 Ministerul Instructiunii si al Cultelor, condus de Spiru Haret, aproba noua denumire S
coala Secundar
a de Fete
,,Oltea Doamna. Acest nume a fost cerut de directoarea de atunci a scolii, Tereza
Str
atilescu, ca un omagiu adus mamei domnitorului Stefan cel Mare, cu ocazia descoperirii pietrei funerare a Doamnei Oltea si asezarii acesteia n Manastirea Probota.
41

Sub aceasta denumire scoala devine liceu clasic-modern cu opt clase, corespunzator cu
liceul modern al scolilor de baieti. Ziua scolii urma sa e sarbatorita la 4 noiembrie.
Din anul 1925, absolventele au sustinut examenul de bacalaureat care le permitea
accesul la studiile universitare. In 1945, scoala a primit denumirea de Liceul Teoretic de Fete nr. 1, pentru ca din 1952 scoala sa functioneze sub denumirea de
S
coala Medie de zece ani nr. 1, apoi, din 1956, S
coala medie nr. 2.
Prin ordinul 3320/20.08.1960, Ministerul Invatamantului si Culturii decide ca
scoala sa se numeasc
a Liceul nr.2 ,,Mihai Eminescu. Numele de Liceul Teoretic
,,Mihai Eminescu a fost n vigoare din 1990 pana la 1 septembrie 2008, data
la care devine Colegiul National ,,Mihai Eminescu Iasi.
Pe lang
a numeroasele schimbari ale denumirii si prolului, scoala a trecut si
prin dese schimb
ari de sediu. Initial, scoala a functionat la un loc cu Scoala Primara
din Sar
arie, pentru ca n lunile aprilie-octombrie 1865 sa nchirieze casa Catincai Dumitriu din apropierea bisericii Vulpe. Anul urmator, Externatul Secundar a functionat
ntr-o cladire din curtea bisericii Barboi si apoi n casele Donici, din strada Sararie.
Intre 1867 si 1882, scoala a functionat n cladirea din curtea bisericii Sf. Sava, apoi,
vreme de cinci ani, Externatul s-a instalat n casele fostului pensionat francez Jordan
din strada Sar
arie, dupa care, din 1887 pan
a n 1896, scoala a nchiriat o proprietate
a lui Alecu Sendrea, casa n care s-a nascut poetul Vasile Alecsandri, pe stradela
Vasile Alecsandri, loc pe care pana de curand se aa Muzeul Teatrului. Din 1896,
scoala nchiriaz
a casele Balasei Sendrea din strada Procojnie, unde ramane timp de
patru ani.
Aprobata n 1898, constructia unui nou local se ncheie n 1900, cand este
inaugurata cladirea din curtea Manastirii Golia. La 19 august 1909, cladirea este
ns
a distrusa de un puternic incendiu. Din 27 octombrie 1909 si pana azi, scoala si
desfasoar
a activitatea n cladirea din str. Mihail Kogalniceanu, fosta proprietate a
lui Alexandru Mavrocordat unde functionase anterior o scoala de baieti Institutele
Unite, scoal
a la care a predat pentru scurt timp lectii de logica Mihai Eminescu.
In timpul primului razboi mondial, cursurile au fost ntrerupte din noiembrie
1916 p
an
a n noiembrie 1917, timp n care localul a fost transformat n spital militar.
In anul scolar 1918-1919, cursurile s-au desfasurat n cladirea Seminarului Pedagogic
din strada Toma Cozma nr.2, pentru ca abia n august 1919 sa revina n localul din
strada Mihail Kogalniceanu.
Dupa ncerc
arile comitetului scolar, din care facea parte n calitate de cenzor Mihail Sadoveanu, de a cumpara casa Mavrocordat, la insistentele directoarei de
atunci, Tereza Stratilescu, ministrul Spiru Haret aproba achizitia cladirii care astfel
devine proprietatea scolii n 1920. Doi ani mai tarziu, n cladirea de langa poarta
din strada Muzelor s-a amenajat internatul, apoi, n anul 1925, s-a construit alaturi
de cladirea principala o sala folosita pentru gimnastica si festivitati, iar ntre 1935 si
1937 s-a construit o noua cladire, cu 8 sali de clasa si un laborator, data n folosinta la
15 decembrie 1938. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, liceul a fost evacuat
n comuna Balint, Lugoj, revenind n cladirea proprie n februarie 1945. In 1970,
liceul a obtinut o noua cladire, care servise anterior liceului pedagogic.
De-a lungul celor 147 de ani de existent
a, scoala a avut 16 directori, un singur
barbat. Prima directoare, Smaranda Macry a fost ncadrata n decembrie 1864 si a
42

condus scoala pan

a n septembrie 1866. Din septembrie 1866 si pana n martie 1882,
scoala a fost condusa de Cleopatra Petit, profesor de limba franceza. Dupa doua
luni de directie a doamnei Victoria A. Urechia, n octombrie 1882 a fost numita
n functie Maria Amfilochi Xenopol, care a condus institutia timp de douazeci de
ani. Din ianuarie 1902 si pan
a n septembrie 1929, directia scolii este detinuta de
Tereza Str
atilescu, profesor de istorie, personalitate deosebita, remarcabil talent
pedagogic. De numele ei se leaga momentele cele mai importante din istoria scolii.
Au urmat, pe rand, Margareta Roiu, profesor de matematica, Clemansa Grecea,
profesor de istorie, Elena Partenie, profesor de zica si chimie, Georgeta Hagi,
profesor de geograe, Debora Leibovici, Ana Aurora Goia, profesor de germana si
franceza, Margareta N
astase, profesor de chimie, Crenguta G
ald
au, profesor de
limba roman
a, Dimitrie Terzici, profesor de limba franceza, Nita Nedea, profesor
de biologie. Din 2007 si pan
a n prezent directorul scolii este Gabriela S
andulescu,
profesor de matematica.
De departe cea mai puternica si inuenta personalitate din acest sir de directori a fost Tereza Str
atilescu. Ea a fost cea care a reorganizat scoala, cautand
permanent noi modalitati de a oferi cat mai multe sanse elevelor scolii. Spirit progresist, Tereza Stratilescu a anticipat multe dintre ideile educatiei moderne, idei care par
desprinse din discursurile pedagogilor de astazi. De pilda: ,,Niciodat
a scoala s
a nu
spun
a asta nu e treaba mea, ci a p
arintilor. De aceea, scoala si familia trebuie s
a
se cunoasc
a, s
a se nteleag
a, s
a se sf
atuiasc
a, s
a se ajute reciproc. Sau: ,,(elevului)
pe l
ang
a nv
at
atur
a i trebuie si hran
a corespunz
atoare, aer, repaus, distractie, gimnastic
a, sport, chiar dans. Ori, si mai bine: ,,Mai presus de toate, s
a nu uit
am
c
a scopul nal al educatiei este s
a puie pe educat n stare de a-si continua el nsusi
educatia dup
a ce va ispr
avi scoala, de a-l preg
ati pentru acea educatie de sine care
face n ne dintr-un om aceea ce poate el , omul prin excelent
a. De mentionat ca
Tereza Stratilescu era de fapt continuatoarea unei traditii de excelenta, profesionalism
si daruire n domeniul educatiei.
Cu asemenea valori puse la temelia educatiei, nu este de mirare ca aceasta scoala
a dat foarte multe nume care pot gura pe o lista de ,,prima femeie care... Dintre
profesori, putem mentiona nume cum ar Ana Conta Kernbach, prima femeie
din tar
a aleas
a n Consiliul general al instructiunii, Vera Myller Lebedev, matematician, prima femeie profesor universitar ntr-o disciplin
a stiintic
a, autoare a unor
lucrari originale n teoria numerelor, algebr
a si analiz
a matematic
a , Elena Buznea
Meissner, pedagog, militant
a pentru emanciparea femeii, fondator al primei Societ
ati
pentru ocrotirea copilului din tar
a, pune bazele pedagogiei speciale n Romania, deschizand o scoal
a speciala pentru copiii cu dezabilitati, scoala care a functionat la
Bucium n vila Greierul pan
a n 1958; Silvia Creang
a, prima femeie din Rom
ania
care a obtinut titlul de doctor n stiinte matematice. Ultima, profesoara la Liceul
,,Oltea Doamna n perioada 1920-1944, a publicat lucrari de geometrie diferentiala
n reviste din tar
a si strain
atate (C.R. Acad. Sc. Paris), a publicat doua editii (1935,
1943) ale volumului Probleme de matematici elementare. A stiut, nainte de toate,
sa inspire dragoste pentru matematica, multe eleve talentate devenind cadre didactice universitare, matematicieni cunoscuti n lumea academica (Florica T. C
ampan,
S
tefania Ruscior, Olga Costinescu).
43

Dac
a vorbim despre absolventele scolii, trebuie sa pomenim pe Elena Puscariu
Densusianu, medic oftalmolog, prima femeie profesor universitar la Universitatea
de Medicin
a si Farmacie Iasi, cu studii de specialitate la Institutul Pasteur din Paris,
doctor n medicina n 1899, fondatoarea Clinicii de oftalmologie din Iasi; pe Ella
Negruzzi, avocat, militanta pentru emanciparea femeii din Romania, prima femeie
care a profesat avocatura n tara noastr
a si printre primele din lume; pe Raluca
Ripan, absolvent
a din 1914, prima femeie academician din Rom
ania; pe Maria
Ropal
a Cicherschi, prima femeie medic legist din Europa.
Printre absolventii de marca ai scolii amintim: scriitori Camelia N
adejde
(cunoscuta sub pseudonimul Lucia Mantu), Alexandra Gavrilescu (Otilia Cazimir), Profira Sadoveanu, Nichita Danilov; medici Maria Briese, fondatoarea clinicii de endocrinologie de la Iasi, Maria Franche, Lidia Jacot
a Briese,
ChiAsia Braifpail, M
arioara T
an
asescu Niculescu etc.; artisti lirici Magda
Ianculescu, Viorica Cortez; artisti plastici M
arioara Dumitrescu Dumbrav
a, Cela Neamtu, autoarea lucrarii monumentale de tapiterie Ferestre pentru
Ierihon care decoreaza Catedrala Ortodoxa din Ierihon; actori si regizori Rodica
Mandache, Liviu Smntnic
a, Ovidiu Laz
ar, Ozana Ciubotaru, Doru Aftanasiu, Monica B
arl
adeanu, Cristian Mungiu; sportivi de performant
a Dan
Irimiciuc, vicecampion mondial de scrima la tineret n 1969, prima medalie olimpica
a Iasului la scrima, cercetator stiintic, Maricica Puic
a, medalie de aur pentru cursa
de 3000 m si bronz la 1500 m la Olimpiada de la Los Angeles n 1984, detinatoarea unui
record mondial; psihologi, politologi Vasile (Bebe) Mih
aescu, Alina Mungiu
Pippidi si multi altii.
In domeniul matematicii, una dintre personalitatile foarte cunoscute este Florica
T. C
ampan, absolvent
a a Liceului ,,Oltea Doamna n 1924, fosta eleva a Silviei
Creanga; si trece licenta n zica n 1928 si n matematica n 1929, iar n 1942 si
sustine doctoratul n matematica n fata unei comisii prezidate de renumitul profesor
Alexandru Myller cu o teza de geometrie diferentiala intitulata Surfaces parall`eles et
semblables. Conferentiar de matematici generale la Institutul de masuratori terestre
din Iasi, apoi la Facultatea de Matematica si Fizica a Universitatii ,,Al. I. Cuza Iasi,
a publicat numeroase carti de popularizare a matematicii si de istoria matematicii
Istoria num
arului , Probleme celebre din istoria matematicii, Aventura geometriilor neeuclidiene, Licuricii din ad
ancuri, Dumnezeu si matematica etc. Ca apreciere
si recunostint
a, unul dintre cele mai cunoscute concursuri scolare de matematica i
poarta numele.
Infrunt
and si depasind vicisitudinile vremurilor prin care a trecut n existenta sa
ndelungat
a, prin aportul pe care l-a avut si pe care-l are n modelarea a numeroase
generatii de elevi n spiritul valorilor morale autentice si n mbogatirea mintii lor cu
temeinice cunostinte umaniste si stiintice, Colegiul National ,,M. Eminescu se
nscrie pe linia traditiei progresiste a nvatamantului si culturii romanesti.

Prof. dr. Gabriela S

andulescu
Director al Colegiului National ,,Mihai Eminescu
44

Concursul ,,Recreatii Matematice

Editia a IX-a, Muncel, 24 august 2011
Clasele III-IV
1. a) Suma a cinci numere naturale nenule este 14. Calculati produsul tuturor
diferentelor care se pot forma cu cele cinci numere.
b) Determinati a + b + c, stiind ca a 30 = b + c si 200 : (b + c) = 5.
2. Un num
ar de doua cifre are cifra unitatilor de 3 ori mai mare decat cifra
zecilor. Aati num
arul, stiind ca rasturnatul sau este cu 36 mai mare ca numarul
initial.
Recreatii Matematice
3. Din cauza unei erori a tipografului, la numerotarea paginilor unei carti n locul
cifrei 8 s-a scris peste tot cifra 3. Astfel, apare de 66 de ori cifra 3. Cate pagini are
cartea?
Subiecte selectate de inst. Doina Nechifor

Clasa a V-a
1. Determinati numerele de forma 5abc care, mpartite la abc5, dau catul de 595
de ori mai mic decat restul.
Recreatii Matematice
2. Determinati numerele abc, scrise n baza 10, divizibile cu 22, daca c = 2 b.
Artur B
al
auc
a
3. Problema lui Poisson. Cineva avea ntr-o damingeana 12 litri de vin si dorea
sa daruiasc
a din el jumatate. Nu avea decat doua vase: unul de 8 litri si altul de 5
litri. Cum se poate proceda pentru a separa 6 litri de vin n vasul de 8 litri?
Not
a. Sim
eon Denis Poisson (1781-1840): Aceast
a problem
a mi-a determinat soarta,
am hot
ar
at s
a m
a fac neap
arat matematician.

Clasa a VI-a
3n + 7
, n N, este reductibila, determinati ultima cifra a lui n.
2n + 3
Recreatii Matematice
2. Rezolvati n N ecuatia x2y + 144 = 25xy .
3. In triunghiul ABC se stie ca m(^ABC) = 15o iar unghiul format de bisectoarea
si naltimea corespunzatoare unghiului ^BAC are masura de 15o . Aati masurile
unghiurilor triunghiului ABC.
Artur B
al
auc
a
1. Daca fractia

Clasa a VII-a
1. Sa se rezolve n Z ecuatia

1
x
+
+ 1 = 0.
x x+y

Artur B
al
auc
a
2. Se considera triunghiul isoscel ABC cu AB=AC si m(^BAC)<90o . Construim
naltimea [CF ] si e E mijlocul segmentului (BF ), iar D un punct pe segmentul (BC).
45

Daca ^ADE ^ABC, aratati ca punctul D este mijlocul segmentului (BC).

Recreatii Matematice
3. Fie triunghiul ABC si D, E, F picioarele bisectoarelor duse din varfurile A, B,
respectiv C. Daca punctul I este centrul cercului nscris triunghiului ABC, aratati
IA IB IC
8
ca

.
AD BE CF
27

Clasa a VIII-a
1. Ar
atati ca:
a) nu putem aseza pe un cerc numerele 1, 2, 3, ..., 2011 astfel ncat modulul diferentei
dintre oricare doua numere alaturate sa e acelasi;
b) putem aseza pe un cerc numerele 1, 2, 3, ..., 2011 astfel ncat modulul diferentei
dintre oricare doua numere alaturate sa e 2 sau 3.
Gheorghe Iurea
2. a) Sa se arate ca din orice sapte numere apartinand intervalului (1; 13) se pot
alege trei care sa reprezinte lungimile laturilor unui triunghi.
b) Sa se arate ca exista sapte numere apartinand intervalului [1; 13] astfel ncat
oricare trei nu pot reprezenta lungimile laturilor unui triunghi.
Recreatii Matematice
3. Fie ABCD un tetraedru si A , B , C , D centrele de greutate ale fetelor (BCD),
(ACD), (ABD), respectiv (ABC). Aratati ca:
a) dreptele AA , BB , CC , DD sunt concurente (notam cu G punctul de concurent
a al acestora);
3
b) AG = AA .
4

Clasa a IX-a
1. Suma a patru numere naturale nenule este 2011. Aratati ca cel mai mic
multiplu comun al numerelor este cel putin 670.
Gheorghe Iurea
2. Fie ABCD un dreptunghi si M un punct din planul sau. Aratati ca M A
M B + M C M D AB BC.
Gheorghe Iurea
h
i
3. Demonstrati ca tg x > 4 sin x 2, oricare ar x 0; .
2
Recreatii Matematice

Clasa a X-a
1. In cate moduri putem mparti 6 banane la 4 babuini, stiind ca ecare babuin
primeste cel putin o banana?
Al. G. Mrsanu
2. Consider
am sirul (xn )n0 , denit astfel: x0 = x1 = 0 si xn+2 2xn+1 + xn =
153 n 16n1 , n 0.
a) Aratati ca xn = 15n + 2 + (15n 32) 16n1 , n 0.
b) Gasiti restul mp
artirii lui x2011 la 13.
Lucian L
adunc
a
3. Fie z = x+iy C, cu x, y Q si |z| = 1. Demonstrati ca |z 2n 1| Q, n N .
Gheorghe Iurea
46

Concursul interjudetean ,,Sperante Olimpice

Editia a XI-a, Pascani, 12 noiembrie 2011
Clasa a III-a
1. a) Gaseste regula si completeaza cu numerele corespunzatoare:
3517 1245 6326 3217 1425
88
39
98
b) Aa num
arul necunoscut: 200 a + (100 68) = 126 78.
2. a) Cate numere de 8 se gasesc n intervalul de la 5 la 90?
b) Reconstituiti adunarea: 2a7b + 51c6 = 8d94.
3. a) La o librarie s-a adus 749 caiete: dictando, de matematica si vocabulare.
Caietele dictando si cele de matematica mpreuna sunt cu 229 mai putine decat cele
de matematica mpreun
a cu vocabularele. Cate caiete s-au adus de ecare fel, daca
cele dictando mpreun
a cu cele de matematica sunt 396?
b) In dreptunghiurile de mai jos sunt scrise numere astfel ncat suma numerelor
din ecare patru dreptunghiuri alaturate sa e aceeasi.
Care este num
arul din ultima casuta?
25
10

Clasa a IV-a
1. a) Aati a din egalitatea: [(a : 7 + 107) : 4 10 192] : 4 = 87.
b) Daca a b = 8, iar c a = 10, calculati a (b + c) : 7 si a (b c) : 8.
2. Suma a trei numere este 88. Daca din primul numar luam 15, din al doilea 19,
iar din al treilea 21, obtinem trei numere consecutive. Aati numerele.
3. a) Determinati toate numerele de forma abc, stiind ca a + c = b b.
b) Demonstrati ca dintre sapte numere naturale, exista cel putin doua care dau
acelasi rest la mp
artirea prin 6.

Clasa a V-a
1. a) Sa se scrie num
arul 1892011 ca suma de trei patrate perfecte.

b) Intr-un grup de 28 copii, ecare copil ofera cate o oare ecarei fete. Stiind ca
n total s-au oferit 270 de ori, sa se determine numarul de baieti si de fete.
2. a) Determinati cel mai mic numar natural care ncepe cu 2011, se termina cu
2011 si are suma cifrelor 2011.
b) Numarul A este scris cu 66 cifre de 3, iar numarul B este scris cu 33 de cifre
de 6. Determinati produsul A B.
3. Daca a, b, c sunt numere naturale nenule astfel ncat a2 = b2 + c2 , aratati ca
oricare ar n N , exista p si q numere naturale nenule astfel ncat a2n = p2 + q 2 .

Clasa a VI-a
1. Pe o tabla sunt scrise numerele 1, 2, 3, . . . , 9999. La un pas se pot sterge cateva
dintre numerele scrise si n locul lor se scrie restul de la mpartirea sumei numerelor
sterse prin 11. Dupa cativa pasi pe tabla au ramas scrise doua numere, unul dintre
ele ind 1023. Care este cel de-al doilea numar?
47

52n+1 + 22n+3 3n
, n N .
2n+2 + 3n+2 5n
a) Calculati E(1).
b) Aratati ca E(n) > 1, pentru n 2.
c) Aratati ca E(n) se simplica cu 13.
3. Determinati numerele naturale n, n 23, astfel ncat 5 divide a, unde a =
22n+1 + 33n+2 + 44n+3 .
2. Fie E(n) =

Clasa a VII-a
1. Se da sirul de numere 37, 337, 3337, . . ..
a) Dati exemplu de doi termeni ai sirului al caror raport este numar natural.
b) Aratati ca sirul dat contine o innitate de numere care nu sunt prime.
2. a) Daca 0 a 5, 0 b 7 si 2a + 3b = 24, aratati ca ab 27.
b) Sa se arate ca num
arul

800
1
1
1
+
+
19 1 + 2 + 3 + . . . + 100 1 + 2 + 3 + . . . + 101 1 + 2 + 3 + . . . + 1999
este cub perfect.
3. Punctul P este situat n interiorul ABC, iar M si N sunt simetricele punctului P n raport cu mijloacele laturilor [AB], respectiv [AC]. Aratati ca P se aa pe
n
altimea din A a ABC daca si numai daca [BN ] [CM ].
N=

Clasa a VIII-a
1. Aratati ca exista o innitate de multimi nite nevide A si B, cu elemente
numere naturale nenule, care verica simultan relatiile:
a) Card A = Card B + 1;
b) x < y, oricare ar x A si oricare ar y B;
c) elementele lui A B sunt numere consecutive;
d) suma elementelor lui A este egala cu suma elementelor lui B.
2. Fie a, b, c (0; +) cu a + b + c = 1. Demonstrati ca:
r

ab
+
ab + c

bc
+
bc + a

ca
3
.
ca + b
2

3. Consideram patrulaterul convex ABCD cu proprietatea ca A, D sunt situate

ntr-un plan , iar B si C nu apartin planului . Fie punctele M (AB), N (CD)
AM
DN
1
k
astfel nc
at
=
= k. Aratati ca daca M N =
AD +
BC, atunci
BM
CN
k+1
k+1
BC.

Vizitati pagina web a revistei Recreatii S

tiintifice (1883-1888) :

http://www.recreatiistiintifice.ro
48

Solutiile problemelor propuse n nr. 2/2011

Clasele primare
P.206. Fie numerele a = 1 + si b = 9 .
corespunz
atoare astfel nc
at a + b = 15.
(Clasa I)
Solutie. 15 = 10 + , de unde 
8 3 = 5; 7 2 = 5; 6 1 = 5 si 5 0 = 5.

Inlocuit
i cercul si p
atratul cu cifre
Amalia Munteanu, elev
a, Iasi
= 5, cu posibilitatile: 9 4 = 5;

P.206. O elev
a a desenat un trenulet cu 23 vagoane pe care le-a colorat folosind,
pe r
and, culorile rosu, galben, albastru, rosu, galben s.a.m.d. Ce culoare a folosit
pentru vagonul din mijloc?
(Clasa I)
Mihaela Glc
a, elev
a, Iasi
Solutie. Deoarece 23 = 11 + 1 + 11, nseamna ca al 12-lea vagon este n mijloc.
Cum 12 = 3 + 3 + 3 + 3, deducem ca pentru vagonul din mijloc a folosit culoarea
albastra.
P.218. Mihaela are 14 ani. Ea s-a n
ascut c
and sora sa avea 7 ani, dar cu 5 ani
naintea fratelui s
au. C
ati ani au mpreun
a cei trei frati?
(Clasa a II-a)
Maria Racu, Iasi
Solutie. Sora Mihaelei are 14+7 = 21 (ani), iar fratele 145 = 9 (ani). Impreuna
au 14 + 21 + 9 = 44 (ani).
P.219. Un cioban p
azea c
ateva oi si c
ateva capre, n total 24 picioare. C
ate oi si
c
ate capre sunt, dac
a oile sunt mai multe dec
at caprele?
(Clasa a II-a)
Andreea Bzdg
a, elev
a, Iasi
Solutie. Din descompunerea 24 = 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4, rezulta ca sunt n total
6 oi si capre. Pot cinci oi si o capra sau patru oi si doua capre.
P.220. Suma a dou
a numere este 2010. Dac
a stergem cifra miilor unuia dintre
ele, obtinem cel
alalt num
ar. Aati cele dou
a numere.
(Clasa a III-a)
Mihaela Cianga, Iasi
Solutie. Putem avea 1000 + 2x = 2010 sau 2000 + 2x = 2010, unde x este al
doilea num
ar. Avem doua solutii: (1505; 505) si (2005, 5).
P.221. Suma dintre un num
ar si succesorul s
au este cu 10 mai mare dec
at predecesorul s
au. Calculati produsul dintre num
ar si vecinii s
ai.
(Clasa a III-a)
Petru Miron, Pascani
Solutie. Se deduce ca succesorul numarului cautat este 9, deci numarul este 8.
Obtinem 7 8 9 = 504.
P.222. Pe o farfurie sunt cirese si visine. Un copil m
an
anc
a o treime din cirese
si o jum
atate din visine si constat
a c
a are 17 s
amburi. Pot r
am
ane pe farfurie 20
fructe? dar 34?
(Clasa a III-a)
Tatiana Ignat, elev
a, Iasi
49

Solutie. Din c : 3 + v : 2 = 17, obtinem ca 2c + 3v = 102. Daca pe farfurie raman

20 de fructe, atunci c + v = 37 si deducem ca c = 9, v = 28, deci raspunsul la prima
ntrebare este armativ. Daca pe farfurie ar ramane 34 de fructe, atunci c + v = 51
si am obtine v = 0, imposibil; raspunsul la a doua ntrebare este negativ.
P.223. Se consider
a numerele naturale x, 4x, 2x + 3, x + 2 si 3x + 2, unde x > 2.
a) Ordonati cresc
ator numerele.
b) Dac
a not
am cu m cel mai mic num
ar si cu M pe cel mai mare, care trebuie s
a
e valoarea lui x pentru ca sirul m, m + 1, . . . , M s
a contin
a 130 numere?
(Clasa a IV-a)
Mariana Nastasia, elev
a, Iasi
Solutie. a) x < x + 2 < 2x + 3 < 3x + 2 < 4x; b) 4x x + 1 = 130, de unde
x = 43.
P.224. Un elev si tine banii n dou
a buzunare. Dac
a ar cheltui un sfert din suma
din primul buzunar si o doime din cea din al doilea, suma total
a s-ar micsora cu 48
lei. Care ar suma total
a dac
a, f
ar
a a cheltui nimic, elevul ar dubla suma din al
doilea buzunar?
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Daca n primul buzunar avem a lei si n al doilea b lei, atunci a : 4 + b :
2 = 48. Marind de 4 ori ecare membru obtinem a + 2b = 192. Suma totala ar 192
lei.
P.225. Aati numerele de trei cifre distincte abc, dac
a abc + bca + cab = 666.
(Clasa a IV-a)
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. Egalitatea abc + bca + cab = 666 se reduce la a + b + c = 6. Cum a, b
si c sunt cifre nenule distincte, convine doar situatia 6 = 1 + 2 + 3. Numerele sunt:
123, 132, 231, 213, 312 si 321.

Clasa a V-a
V.137. Se consider
a numerele naturale A = 12010 + 22010 + . . . + 92010 si B =
2011
2011
1
+2
+ ... + 9
. Demonstrati c
a B A se divide cu 10.
Mariana M
arculescu si Dumitru Cotoi, Craiova
Solutie. Folosind faptul ca 2010 = M4 +2, iar 2011 = M4 +3, deducem ca U (A) =
U (1 + 4 + 9 + 6 + 5 + 6 + 9 + 4 + 1) = 5 si U (B) = U (1 + 8 + 7 + 4 + 5 + 6 + 3 + 2 + 9) = 5.
.
Atunci U (B A) = 0, prin urmare B A..10.
2011

V.138. G
asiti un multiplu al lui 13 a c
arui scriere n baza 10 contine doar cifre
de 1.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutia 1. 111111 = 1001 111 = (7 11 13) (3 37) = M13 .
1
76923
Solutia 2 (C
at
alin Gulin, elev, Craiova). Cum
= 0, (076923) =
=
13
999999
8547
, rezulta ca 111111 = 13 8547 = M13 .
111111
V.139. Scrieti num
arul 17689 ca diferenta
de dou
a p
atrate perfecte nenule.
Liviu Smarandache, Craiova
Solutia 1. 17689 = 72 192 = (252 242 ) 192 = 4752 4562 .
50

Solutia 2 (C
at
alin Gulin, elev, Craiova). Orice numar impar n = 2k + 1 se
poate scrie sub forma (k + 1)2 k 2 . In cazul nostru, 17689 = 88452 88442 .
V.140. Determinati numerele de forma 5abc care, mp
atite la abc5, dau c
atul de
595 ori mai mic dec
at restul.
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Daca q este catul mp
artirii, atunci 5abc = abc5 q + 595q si 595q < abc5.
Obtinem ca 5000+abc = 10qabc+600q, de unde c = 0. Astfel, 500+ab = 10qab+60q
si de aici rezulta ca b = 0. Deducem ca 50+a = 10q a+6q, egalitate care se realizeaza
doar cand a = q = 2. In concluzie, singura solutie a problemei este 5200.
V.141. Se consider
a numerele naturale a1 , a2 , . . . , an astfel nc
at a1 = 1 si ecare
num
ar, ncep
and cu al doilea, este triplul sumei tuturor numerelor dinaintea lui. Dac
a
a1 + a2 + . . . + an = 220 , determinati n.
Mirela Marin, Iasi
Solutie. Observ
am ca a2 = 3, a3 = 3 (1 + 3) = 3 4, a4 = 3(1 + 3 + 3 4) = 3 42 ,
a5 = 3(1 + 3 + 3 4 + 3 42 ) = 3 43 . In general, an = 3 4n2 , n 2, si atunci
a1 + a2 + . . . + an = 1 + 3 + 3 4 + 3 42 + . . . 3 4n2 = 4n1 . Din 4n1 = 220 obtinem
ca n = 11.
V.142. Ar
atati c
a num
arul A = 11
. . . 11 22 . . . 22 + |33 .{z
. . 33} |44 .{z
. . . 11 0
. . 44} 11
| {z } | {z }
| {z }
2011

2011

2011

2011

2011

este p
atrat perfect.
Andrei Nedelcu, Iasi
2011
,
atunci
A
=
x

10
+ 2x + 3x 102011 +
Solutie. Dac
a notam x = 11
.
.
.
11
| {z }
2011

4x 10x = x(102011 + 2 + 3 102011 + 4 10) = x(4 102011 4) = 4x(102011 1) =

4x 99
. . . 99 = 4x 9x = (6x)2 , deci A este patrat perfect.
| {z }
2011

V.143. Reconstituiti nmultirea

al
aturat
a, stiind c
a literele distincte reprezint
a cifre distincte.
a
*

b
b
*

c
c
c
*

d
d
d
d
*

e
e
e
e
e
*

a
*
f
f
f
f
f
f
*

b
*
a
a
a
a
a

c
*
b
b
b
b

d
*
c
c
c

e
*
d
d

f
*
e

* * * * *
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Fie xyzuvw al doilea factor al produsului. Avem ca abcdef w = f abcde;
cu notatia N = abcde, obtinem ca (10N + f ) w = 100000f + N. Evident ca f = 0
si e = 0 (apar ca prima cifra) si atunci w = 0. Luand, pe rand, w {1, 2, . . . , 9},
gasim unica variant
a convenabil
a w = 5, f = 7, N = 14285, asadar abcdef = 142857.
Inlocuim si deducem ca produsul este egal cu 18949266765, iar factorul al doilea se
obtine prin mp
artire, ind 132645.

51

Clasa a VI-a
VI.137. Dac
a fractia
lui n.

3n + 7
, n N, este reductibil
a, determinati ultima cifr
aa
2n + 3

Eugeniu Bl
ajut, Bac
au
Solutie. Daca d = (3n + 7, 2n + 3), d 2, atunci d|2(3n + 7) 3(2n + 3), adica
d|5. Obtinem ca d = 5 si de aici se deduce usor ca n = 5k + 1, k N, prin urmare
ultima cifra a num
arului n poate 1 sau 6.
VI.138. Determinati numerele prime abc cu proprietatea c
a dintre cele cinci
numere (nu obligatoriu distincte) care se obtin prin permutarea cifrelor, exist
a m
acar
dou
a p
atrate perfecte.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. Scriem toate patratele perfecte de trei cifre si urmarim care dintre ele,
prin permutarea cifrelor, dau nastere unui alt patrat perfect si unui numar prim.
Problema are doua solutii: 691 este prim si 169, 196, 961 sunt patrate, apoi 211 este
prim si 121, 121 sunt patrate.
VI.139. Demonstrati c
a 287|(815 + 85 + 5)(42117 + 4239 + 39).
Bogdan Victor Grigoriu, F
alticeni
Solutie. Observ
am ca 287 = 7 41. Cum 815 + 85 + 5 = (7 + 1)15 + (7 + 1)5 + 5 =
(M7 + 1) + (M7 + 1) + 5 = M7 si 42117 + 4239 + 39 = (41 + 1)117 + (41 + 1)39 + 39 =
(M41 + 1) + (M41 + 1) + 39 = M41 , urmeaza concluzia problemei.
VI.140. Determinati numerele ntregi nenule n1 < n2 < . . . < n7 , dac
a 2n1 +
985
.
2n2 + . . . + 2n7 =
1024
Mihai Haivas, Iasi
Solutie. Trec
and num
arul 985 n baza 2, avem ca 985(10) = 1111011001(2) . Din
29 + 28 + 27 + 26 + 24 + 23 + 1 = 2n7 +10 + 2n6 +10 + . . . + 2n1 +10 deducem ca n1 = 10,
n2 = 7, n3 = 6, n4 = 4, n5 = 3, n6 = 2, n7 = 1. Cum scrierea unui numar
n baza 2 este unica, problema are o singura solutie.
VI.141. Demonstrati c
a ecuatia 12x + 15y + 20z = 73 nu are solutii (x, y, z) cu
toate componentele numere naturale, dar are o innitate de solutii cu toate componentele numere ntregi.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Presupunem ca x, y, z Z sunt astfel ncat 12x + 15y + 20z = 73; atunci
z + 1 = 3(4x + 5y + 7z 24) = 3k, k Z, deci z = 3k 1, k Z. Inlocuind, obtinem
ca 12x + 15y + 60k = 93, de unde x + 1 = 5(x + y + 4k 6) = 5n, n Z, adica
x = 5n 1, n Z. De aici, 4n + y + 4k = 7, prin urmare y = 7 4n 4k. Rezulta
ca (x, y, z) = (5n 1, 7 4n 4k, 3k 1), unde n, k Z, constituie solutiile ecuatiei
diofantice din enunt, av
and toate componentele ntregi.
Pentru a demonstra prima armatie a problemei, sa presupunem prin absurd ca
ar exista n, k Z pentru care 5n 1, 7 4n 4k si 3k 1 ar simultan nenegative.
Din 5n 1 0, n Z, rezulta ca n 1; cum 3k 1 0, k Z, obtinem k 1.
Atunci 7 4n 4k 1, contradictie. Astfel, solutia problemei este completa.
VI.142. Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC. Dac
a D este simetricul lui B
52

fat
a de C si mediana din B taie AD n E, ar
atati c
a CE este mediatoarea segmentului
BD.
Silviu Boga, Iasi
Solutie. Notam cu F si G mijloacele segmentelor AB, respectiv AC. Din

A
BCF CBG (L.U.L.) obtinem ca F
CB GBC.
Insa CF este linie mijlocie n BAD si atunci CF AD,
E

EDB,

prin urmare F
CB ADB.
Rezulta ca EBD
F
G
deci EBD este isoscel cu baza BD; mediana CE va
mediatoarea segmentului BD.
=
VI.143. Se consider
a triunghiul ABC cu m(ACB)
C
D

45 si (CBA) = 30 , iar M este un punct pe segmentul B

AB. Ar
atati c
a M este mijlocul lui AB dac
a si numai dac
a m(M
CB) = 15 .
Andrei Pasa, elev, si Narcisa Pasa, Iasi
Solutie. Fie D piciorul n
altimii din A; triunghiul ACD va dreptunghic isoscel,
= 30 , prin
cu AD = CD, iar triunghiul ABD este dreptunghic n D, cu m(B)
1
C
urmare AD = AB.
2
Presupunem ca M este mijlocul lui AB. Atunci,
D
1
DM = AB = AM = AD, deci triunghiul ADM este
2
) = 150 .
echilateral. Deducem ca DM = DC si m(CDM
1
) =
Obtinem ca m(DCM
(180 150 ) = 15 .
2
M
B
A
) = 15
Reciproc, e m(BCM
si sa presupunem ca M nu ar mijlocul lui AB.
) = 15 .
Notam cu M mijlocul lui AB si, folosind directa, deducem ca m(BCM

Astfel, M = M si ajungem la o contradictie.

Not
a. D-l Titu Zvonaru g
aseste trei solutii ale acestei probleme, iar autorii
ofera o a patra solutie, distincta.

Clasa a VII-a
VII.137. Dac
a x, y R, ar
atati c
a (x2 + x + 1)(y 2 + y + 1) x + y + 1.
Gheorghit
a St
anic
a si Iulian St
anic
a, Apele Vii (Dolj)
Solutie. Efectu
and calculele, inegalitatea din enunt revine la x2 y 2 + x2 + y 2 +
x2 y + xy 2 + xy 0, care este binecunoscuta a2 + b2 + c2 + ab + bc + ca 0 pentru
a = xy, b = x, c = y. Egalitatea se atinge cand x = y = 0.
VII.138. Dac
a a, b, c sunt numere ntregi distincte, ar
atati c
a a2 + b2 + c2 ab +
ac + bc 1. C
and se realizeaz
a egalitatea?
Elena Iurea, Iasi
1
2
2
2
2
Solutie. Cum a + b + c ab + ac + bc = [(a b) + (a + c)2 + (b + c)2 ] > 0
2
(ntrucat a = b), rezulta ca num
arul ntreg a2 + b2 + c2 ab + ac + bc este cel putin
egal cu 1. Avem egalitate daca (a b)2 = 1, (a + c)2 = 1 si (b + c)2 = 0 sau daca
(a b)2 = 1, (a + c)2 = 0 si (b + c)2 = 1, deci pentru tripletele (a, b, c) de forma
(n, 1 n, n); (n, 1 n, n); (1 n, n, n) sau (1 n, n, n) cu n Z .
53

aa

N.
b, b(bc)
Romanta Ghit
a si Ioan Ghit
a, Blaj
Solutie.
Observ
a
m
c
a
a
nu
poate

0,
iar
b

s
i
c
nu
pot

simultan
0
sau
simultan
9.

aa
990 11a
10a
10a
=
Cum x =
= 33
N, se impune ca
=
1099b + c
1099b + c
1099b + c
b, b(bc)
p2
, cu p, q N , (p, q) = 1 si q|33. Atunci q 2 {1, 9, 121, 1089}. Cum b si c sunt
q2
cifre si 10a nu se divide cu 11, cazurile q 2 = 121 si q 2 = 1089 se elimina. In celelalte
doua situatii, b nu poate decat 0. Dand lui c toate valorile 1, 2, . . . , 9, gasim solutiile
a = 2, b = 0, c = 5; a = 5, b = 0, c = 2; a = 8, b = 0, c = 5.
VII.140. Determinati toate perechile (x, y) de numere ntregi cu proprietatea c
a
2
2
2x+y (2x +y + 1) = 1.
Neculai Stanciu, Buz
au
x2 +y 2 +x+y
x+y
Solut

ie.
Folosind
inegalitatea
mediilor,
obt

inem
c
a
1
=
2
+
2

2
2
2 2x2 +y2 +2x+2y = 2(x+1)2 +(y+1)2 , prin urmare 2(x+1) +(y+1) 1. Deducem ca
(x + 1)2 + (y + 1)2 = 0, adica (x, y) = (1, 1).
VII.141. Dac
a ABCD este un patrulater convex, ar
atati c
a exist
a un unic punct
M (BD) astfel nc
at triunghiurile ABM si CDM s
a e echivalente.
Cecilia Deaconescu, Pitesti
Solutie. Fie {O} = AC BD si A , C proiectiile pe BD ale varfurilor A,
respectiv C. Conditia AABM = ACDM revine la BM AA = M D CC , adica
BM
CC
CC
CO
A
=
.
Ins
a
=
(din asemanarea

M D AA
AA
AO
AOA COC ), prin urmare punctul cautat
M este unicul punct interior segmentului (BD) care
C
CO
B
D
l mparte n raportul k =
.
O
A
AO
VII.142. Determinati valoarea minim
a a ariei
unui paralelogram circumscris unui cerc de raz
a r.
Adrian Corduneanu, Iasi
C
Solutie. Fie ABCD paralelogram circumscris cercului C(O, r); atunci AB+CD =

AD+BC, prin urmare ABCD este, de fapt, romb.
Fie = m(
ABD)
si M = P rAB O;

OM
OM
cos
sin
2r, cu egalitate cand
atunci AB = AM + M B =
+
=r
+
ctg tg
sin
cos
AB OM
cos = sin , adica = 45 . Deducem ca AABCD = 4 AOAB = 4

2
2

4r , cu egalitate pentru = 45 . In concluzie, valoarea minima cautata a ariei

paralelogramului este 4r2 , atinsa n cazul n care ABCD este patrat.
b = 60 se conVII.143.
In interiorul triunghiului ascutitunghic ABC cu m(A)

sider
a un punct M astfel nc
at m(BM
C) = 150 . Un cerc ce trece prin A si M taie
(AB) n Q si (AC) n R, iar cercul circumscris triunghiului M QB taie (BC) n P .
Demonstrati c
a triunghiul P QR este dreptunghic.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
VII.139. Determinati cifrele a, b si c, dac
a

54

Solutie. Folosind faptul ca patrulaterele M P BQ si M QAR sunt inscriptibile,

obtinem imediat ca si patrulaterul M P CR este inscriptibil.
Atunci

A
m(QP R) = m(M P Q) + m(M P R) = m(M BQ) +

m(M

m(M

m(M
CR) = m(B)
BC) + m(C)
CP ) =
b [180 m(BM

[180 m(A)]
C)] = 90 .
Not
a. Rezultatul este o generalizare a problemei Q
R
M
VII.40 din RecMat 1/2003.

Clasa a VIII-a
V
VIII.137. Fie V ABCD o piramid
a patruletar
a regulat
a, M si N mijloacele muchiilor V A, respectiv V D,
iar P punctul n care n
altimea V O a piramidei nteap
a
N
planul (M BC). Ar
atati c
a V O = 3 OP.
S
Adrian Corduneanu, Iasi
M
P
Solutie. Not
am cu Q si R mijloacele muchiilor AD,
D
respectiv BC si {S} = V Q M N. Cum M N este linie
C
mijlocie n V AD, urmeaza ca V S = SQ. Deducem ca
R
Q
O
P este punctul de intersectie a medianelor triunghiului
B
A
V QR, deci V O = 3 OP.
VIII.138. Rezolvati n R ecuatia 25 {x}2 10x + 1 = 0.
Bogdan Chiriac, student, Iasi
Solutie. Inlocuind x = [x] + {x}, ecuatia devine (5 {x} 1)2 = 10 [x] si, cum
5 {x} 1 (1, 4), rezulta ca 10 [x] [0, 16), deci [x] {0, 1}. Daca [x] = 0, atunci

1
1
{x} = si obtinem solutia x1 = . Daca [x] = 1, atunci 5{x} 1 = 10, adica
5
5

1 10
1 + 10
{x} =
. Insa {x} [0, 1), asadar retinem doar solutia x2 = 1 +
=
5
5

6 + 10
.
5
VIII.139. Numerele naturale a1 , a2 , . . . , a100 au proprietatea c
a N = 6a1 + 6a2 +
a100
...+6
este p
atrat perfect. Ar
atati c
a num
arul a1 + a2 + . . . + a100 se divide cu 5.
Andrei Eckstein, Timisoara
.
n
Solutie. Deoarece 6 = M5 + 1, n N, rezulta ca N ..5. Cum N este patrat
.
perfect, deducem ca N ..25. Insa, ntrucat 6n = M25 + 5n + 1, n N, avem ca
N = M25 + 5(a1 + a2 + . . . + a100 ) + 100 si de aici rezulta concluzia.
VIII.140. Fie n N si x1 , x2 , . . . , xn Z\{n} astfel nc
at n3 +x21 +x22 +. . .+x2n
n[1 + 2(x1 + x2 + . . . + xn )]. Demonstrati c
a x1 , x2 , . . . , xn N.
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
Solutie. Din ipoteza obtinem ca [(x1 n)2 1]+[(x2 n)2 1]+. . .+[(xn n)2 1]
0. Cum xk = n, rezult
a ca (xk n)2 1, k = 1, n, prin urmare ecare dintre
parantezele patrate este nenegativa. Deducem ca ecare dintre ele este nula si atunci
xk {n 1, n + 1}, k = 1, n, adica xk N, k = 1, n.

55

VIII.141. Dac
a a, b, c, x, y, z > 0 si ax + by + cz = 1, demonstrati c
a
c
27abc.
xy

a
b
+
+
yz xz

D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
Solutie. Elimin
and numitorii, inegalitatea de demonstrat revine la ax + by + cz
27abcxyz, adica la 1 27abcxyz. Insa (ax + by + cz)3 27 ax by cz (inegalitatea
1
1
,y= ,
mediilor) si de aici rezulta ceea ce dorim. Egalitatea se atinge pentru x =
3a
3b
1
z= .
3c
p
p
VIII.142. Fie a, b, c, d R si E(x, y) = a2 x2 + b2 y 2 , F (x, y) = c2 x2 + d2 y 2 ,
x, y R. Dac
a |ad| = |bc|, demonstrati c
a

()

E(x, z) F (x, z)

E(x, y) F (x, y) +

E(y, z) F (y, z), x, y, z R.

Valentina Blendea si Gheorghe Blendea, Iasi

Solutie. Dac
a b = 0, atunci E(x, y) = |ax|, x, y R. Din |ad| = |bc|, obtinem
ca a = 0 sau
d = 0. In primul
caz, (*) devine 0 0, iar n al doilea, ()

|ax| |cx| |ax| |cx| + |ay| |cy|, adevarat. Analog se trateaza cazul n care
c = 0.
 
 
c
a
Dac
a bc = 0, atunci ad = 0 si putem scrie ca   =   = k > 0. Obb
d
p
p
2 x2 + y 2 , F (x, y) = |d|
2 x2 + y 2 , deci (*) revine
serv
a
m
c
a
E(x,
y)
=
|b|

k
k

p
p
la k 2 x2 + z 2
k 2 x2 + y 2 + k 2 y 2 + z 2 ; o simpla ridicare la patrat arata ca
aceasta ultima inegalitate este adevarata.
a2011
b2011
c2011
=
=
, demonstrati c
a numerele reale
a2 + b2
b2 + c2
c2 + a2
pozitive a, b si c sunt egale.
Cristina Ene, elev
a, Craiova
Solutie. Dac
a presupunem ca a < b, atunci 2a2011 < a2011 + a2009 b2 , de unde
a2009
b2011
a2009
b2009
a2011
<
. Deducem ca 2
<
<
, deci b < c. Obtinem ca
2
2
2
a +b
2
b +c
2
2
c2011
c2009
<
, prin urmare c < a si ajungem la contradictia a < b < c < a. Analog
2
2
c +a
2
se arata ca nu putem avea a > b si ramane ca a = b, apoi a = b = c.
VIII.143. Dac
a

Clasa a IX-a


1 + sin4 x + cos4 x
1 + sin4 y + cos4 y

2

1 + sin8 x + cos8 x
, x, y R.
1 + sin8 y + cos8 y
Mih
aly Bencze, Brasov
4
4
2
2 2 2
Solutie. Folosind identitatea (a + b + (a + b ) ) = 2(a8 + b8 + (a2 + b2 )4 ),
a, b R si scriindu-l pe 1 ca (sin2 + cos2 x)2 n stanga respectiv (sin2 x + cos2 x)4 n
dreapta, obtinem ceea ce dorim.
IX.121. Ar
atati c
a

56


a
1+ 5
IX.122. Fie a, b, c R cu b c > 0 si
. Dac
a numerele a, b, c pot
b
2
1 1 1
laturile unui triunghi, demonstrati c
a si , , pot laturi ale unui triunghi.
a b c
Ovidiu Pop, Satu Mare

1+ 5
Solutie. Evident ca a > b c (deoarece
> 1) si c > a b (ntrucat a, b, c
2
1
1
1
pot laturi ale unui triunghi). Intrucat
< , va sucient sa demonstram
a
b
c
1
1
ab
1
<
+ , echivalent cu c >
. Vom arata chiar mai mult, anume ca
ca
c
a
b
a+b
ab
ab >
; dupa calcule, aceasta inegalitate revine la a2 ab b2 0 sau
a+b

a
1+ 5
2
t t 1 0, unde t =
, , fapt evident adevarat.
b
2
IX.123. Consider
am patrulaterul ABCD si e M, N, P, Q mijloacele laturilor
AB, BC, CD respectiv DA, iar T un punct interior patrulaterului. Not
am cu G1 , G2 ,
G3 si G4 centrele de greutate ale patrulaterelor T N CP, T P DQ, T QAM , T M BN .

Ar
atati c
a AG1 + BG2 + CG3 + DG4 = 0 dac
a si numai dac
a {T } = M P N Q.
Florin St
anescu, G
aesti
Solutie. Fie G centrul de greutate al patrulaterului ABCD, adica {G} = M P

1
1

N Q; atunci AG1 + BG2 + CG3 + DG4 = 0 (AT + AN + AC + AP ) + (BT +

4
4

1
1
BP + BD + BQ) + (CT + CQ + CA + CM ) + (DT + DM + DB + DN ) =
4
4

1
1
1

0 (AT + BT + CT + DT ) + (AB + AC) + (AD + AC) + (BC + BD) +

2
2
2
1
1
1
1
1

(BA + BD) + (CD + CA) + (CA + CB) + (DA + DB) + (DB + DC) = 0
2
2
2
2
2

4GT = 0 G = T {T } = M P N Q.
IX.124. Dac
a ABCD este un patrulater inscriptibil, ar
atati c
a BC 2 SACD +
2
2
CD SABC = AC SBCD .
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
Solutie. Din teorema lui Ptolemeu, BC AD + CD AB = AC BD. Atunci:
BC 2 SACD + CD2 SABC = BC 2 AD CD sin( B)+
+ CD2 AB BC sin B = BC CD (BC AD + CD AB) sin B =
BD sin B
= BC CD AC BD sin B = 2 AC SBCD
=
sin C
= 2 AC SBCD 2R sin B = 2 AC 2 SBCD .
IX.125. Dac
a x, y R, x > y > 1, ar
atati c
a xy + 4 > x + 3y.
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
Solutie. Consider
am functia f : [y, ) R, y > 1 xat, f (x) = x(y 1) + 4 3y.
Functia f este stirct crescatoare (deoarece y 1 > 0) si, cum f (y) = (y 2)2 0,
rezulta ca pentru x > y, f (x) > f (y) 0 si de aici inegalitatea ceruta.
57

Clasa a X-a
X.121. Dac
a a R+ , rezolvati n R ecuatia (2a)x ax = 2.
Luminita Mihalache, Craiova
Solutie. Observ
am ca ecuatia poate scrisa sub forma (2x1 ax )x+1 = 1. Atunci
x + 1 = 0, de unde obtinem solutia x1 = 1, sau 2x1 ax = 1, adica (2a)x = 2,
1
1
ecuatie care are solutia x2 = log2a 2 daca a = si care nu are solutii cand a = .
2
2
ha
+
X.122. Demonstrati c
a triunghiul ABC este echilateral dac
a si numai dac
a
ac
hb
hc
ha
hb
hc
+
=
+
+
(notatiile sunt cele uzuale).
ab
bc
bc
ac ab
Petru Asaftei, Iasi
2S
2S
2S

Solutie. Inlocuind ha =
, hb =
, hc =
, relatia din enunt devine
a
b
c

1
1
1
3
1
1
1
1
3
+ 2 + 2 =
. Insa 2 + 2 + 2 3 3 3 3 3 =
, prin urmare
a2 c
b a
c b
abc
a c
b a
c b
a b c
abc
1
1
1
egalitatea din problema are loc daca si numai daca 2 = 2 = 2 , i.e. a = b = c.
a c
b a
c b

X.123.
Dac
a
n

N,
n

s
i
x

(1,
1),
demonstrat

i
inegalitatea
n( n 1 + x +

n
1 x) 2( 1 + x + 1 x + n 2).
Lucian Tutescu si Petrisor Rocsoreanu, Craiova
Solutie. Folosind inegalitatea mediilor, obt
inem ca

2 1+x+n2
n
n
1+x =
1 + x 1 + x 1 1 ... 1
, (factorul 1 de n 2
n

2 1x+n2
ori) si, analog, n 1 x
. Adunand aceste inegalitati, obtinem
n
concluzia problemei. Egalitatea se atinge cand x = 0.
X.124. Aati numerele complexe nenule x, y, z cu proprietatea c
a
2

x(x + y)(x + z) = y(y + x)(y + z) = z(z + x)(z + y) = 1.

Vasile Chiriac, Bac
au
Solutie. Se impun conditiile x + y = 0, y + z = 0, z + x = 0, deoarece altfel se
ajunge la contradictia 0 = 1. Scazand doua cate doua ecuatiile sistemului, obtinem ca
(x y)(x + y + z) = (y z)(x + y + z) = (z x)(x + y + z) = 0. Distingem situatiile:
(i)
x =y = z; atunci 4x3 = 1 si sunt
solut
ii ale sistemului
tripletele (x, x, x), cu


1
(2k + 1)
(2k + 1) 
x
cos
+ i sin
k = 0, 1, 2 ;
3

3
3
4
(ii) x = y = z; atunci z = 2x s
i obtinem solutiile (x, x 2x), cu x A =

2k 
1
2k

+ i sin
k = 0, 1, 2 . In cazul n care y = z = x gasim solutiile
cos
3

3
3
2
(2y, y, y), y A, iar n cazul n care x = z = y obtinem tripletele (x, 2x, x), x A.
(iii) x = y = z = x; atunci x + y + z = 0 si ecare dintre ecuatile sistemului
1
revine la xyz = 1. Prin urmare, x + y = z si xy = , deci x si y sunt solutiile
z
1
z + u
z u
ecuatiei t2 + tz = 0. Deducem ca x =
,y =
, unde z C este
z
2
2
58

4
. Cum x, y, z sunt distincte, impunem ca u = 0, u = 3z,
z

1
v + u v u 
adica z 3 = 4, z 3 = si obtinem solutiile
,
, v , cu v C, v = 0,
2
2
2
1
4
v 3 = 4, v 3 = si u2 = v 2 + .
2
v
In concluzie, sistemul dat admite o innitate de solutii.
p
p
X.125. Dac
a x, y N sunt astfel nc
at num
arul x2 + 2y + 1+ 3 y 3 + 3x2 + 3x + 1
este rational, ar
atati c
a x = y.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solut

ie.
Pentru

nceput,
vom
ar
a
ta
c
a
dac
a
a,
b

R,
a

0 suntastfel ncat

a + 3 b Q, atunci a Q si 3 b Q. Intr-adevar, e x = a + 3 b Q; din

x3 + 3ax b
3
b = x a, deducem ca b = x3 3x2 a + 3a a a, deci a =
Q
3x2+ a

3
(daca 3x2 + a = 0, concluzia este evidenta). Din x, a Q, urmeaza ca b Q.
In aceste conditii, din ipoteza problemei rezulta ca x2 + 2y + 1 este patrat perfect,
strict mai mare ca x2 , asadar x2 + 2y + 1 (x + 1)2 , de unde y x. Analog,
y 3 +3x2 +3x+1 este cub perfect, strict mai mare ca y 3 , deci y 3 +3x2 +3x+1 (y+1)3
si de aici (x y)(x + y + 1) 0, prin urmare x y. In nal, deducem ca x = y.
astfel nc
at u2 = z 2 +

Clasa a XI-a



 1


A

sin
2

C

sin

C

2 
1
B
XI.121. Dat triunghiul ABC, ar
atati c
a
1
sin  .
2 2
B

sin
1 
2
2
Bogdan Victor Grigoriu, F
alticeni
B
2 A

Solutie. Intr-un triunghi ABC este adevarata egalitatea sin

+ sin2
+
2
2
C
A
B
C
sin2
= 1 2 sin sin sin
si atunci valoarea determinantului din enunt este
2
2 r2
2
r
r
B
C
(p b)(p c)
(p a)(p c)
(p a)(p b)
4S 2
A

=
=
4 sin sin sin = 4
2
2
2
bc
ac
ab
pabc
S
r
1
= . Conform inegalitatii lui Euler R 2r, acest din urma raport este .
Rp
R
2
XI.122. Fie A, B Mn (Q) cu A2 + B 2 = 2In ; ar
atati c
a det(AB + BA) 0.
Dumitru
Cr
aciun, F
alticeni

2
2
Solutie. Observam ca (A + B + i 2In )(A + B i 2I
)
=
A
+
B
+
2I
+ AB +
n
n
BA = AB + BA si atunci det(AB + BA) = det(A + B + i 2In )det(A + B i 2In ) =

det(A + B + i 2In ) det(A + B + i 2In ) = (det(A + B + i 2In ))2 0.

Not
a. Exista matrice A, B
care verica
ipoteza A2 + B 2 = 2In .
De exemplu,

2
a 1 + a 0 ... 0
b 1 + b2 0 . . . 0
1
a
0 ... 0
1
b
0 ... 0
0
0
1 ... 0
0
0
1 ... 0
A=
si B =
, a, b Q,
....................
....................
0
0
0 ... 1
0
0
0 ... 1
59

sin

A
2

sin

au proprietatea ca A2 = B 2 = In , deci A2 + B 2 = 2In .

XI.123. Fie A, B M2 (R) astfel nc
at detA = 10, detB = 12, tr A = tr B = 7.
Determinati numerele naturale n pentru care tr An = tr B n .
R
azvan Ceuc
a, elev, Iasi
Solutie. Cum detA = 10 si trA = 7, valorile proprii ale matricei A sunt 2 si 5,
deci trAn = 2n + 5n . Analog se arata ca trB n = 3n + 4n si atunci conditia din enunt
revine la 3n 2n = 5n 4n . Evident ca n = 0 si n = 1 sunt solutii. Daca n 2,
aplicand teorema lui Lagrange functiei f (x) = xn pe intervalele [2, 3] si [4, 5], gasim
c (2, 3) si d (4, 5) pentru care 3n 2n = ncn1 si 5n 4n = ndn1 , iar egalitatea
ncn1 = ndn1 cu n 2, c = d, nu este posibila.

XI.124. Calculati lim

220 +

221 +

2 22 + . . . +

22n + 1.
Gheorghe Iurea, Iasi
r

1
,
2n
2

num
arul radicalilor ind n + 1. Consideram sirul xn = 1 + 1 + . . . + 1 + 2

(n + 1 radicali), care veric

a relatia de recurenta x0 = 2, xn+1 = 1 + xn , n N.
1+ 5
Se arata ca (xn ) este convergent, cu lim xn =
. Cum 2xn1 < an < 2xn ,
n
2

n N , rezulta ca lim an = 1 + 5.
Solutie. Daca an este sirul din enunt, atunci an = 2 1 +

1 + ... +

1+

XI.125. Demonstrati c
a ecuatia 25x + 4x = 10x + 9x are cel putin o solutie real
a
negativ
a.
Ionut Iv
anescu, Craiova
x
x
Solutie. Consideram functia f : R
R,
f
(x)
=
25
+
4
10x 9x si sa

25x 1 4x 1
1
+
<
presupunem prin absurd ca f (x) > 0, x , 0 . Deducem ca
2
x
x

x
x
10 1
9 1
1
+
, x , 0 si, trecand la limita dupa x 0, obtinem ca
x
x
2

1
ln 25 + ln 4 ln 10 + ln 9, de unde 100 90, fals. Rezulta ca exista x0 , 0
2

1
11 3 10
pentru care f (x0 ) < 0. Pe de alta parte, f
=
> 0 si, cum f este
2
30

1
continu
a, va exista c , x0 pentru care f (c) = 0.
2

Clasa a XII-a

XII.121. Fie a N si G = (a, +) pe care denim operatia x y = (x a)(y

a) + a, x, y G. Dac
a H este subgrup al lui G astfel nc
at N G H, ar
atati c
a
Q G H.
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti si Neculai Stanciu, Buz
au
Solutie. Grupul (G, ) are elementul neutru e = 1 + a, iar simetricul lui x este
m
1
G. Fie q Q G; atunci exista m, n N ncat q = a + . Daca
x = a +
xa
n
60

p N G, atunci p H, prin urmare p + a H si (p + a) = a +

1
1
sunt n H, deci (a + m) a +
n
n
astfel Q G H.

ca a + m si a +

= a+

1
H. Deducem
p

m
H, adica q H si
n

XII.122. Fie n N, n 2 si polinomul f = X n 2nX n1 + (2n2 4)X n2 +

a3 X n3 + . . . + an C[X]. Demonstrati c
a f are toate r
ad
acinile reale dac
a si numai
dac
a n = 2.
Florin St
anescu, G
aesti
Solutie. Daca n = 2, atunci f = X 2 4X +4 are radacinile x1 = x2 = 2. Reciproc,
e x1 , x2 , . . . , xn r
ad
acinile lui f , presupuse reale. Cum (x1 + x2 + . . . + xn )2
2
2
2
n(x1 + x2 + . . . + xn ), rezulta ca 4n2 8n, deci n 2 si atunci n = 2.
Z arccos

65
9

XII.123. Calculati I =

tg x sin xdx.

Vasile Chiriac, Bac

au

Z 4
9
s s
ds.
Solutie. Cu schimbarea de variabila sin x = s, obtinem ca I =
2
0 1s

Apoi, substitutia s = t conduce la

Z

2
3

I=
0

2t4
1 1t
dt = 2t + arctg t ln
4
1t
2 1+t

2
3


0

4
2
= + arctg + ln 5.
3
3

XII.124. Fie f : R R o functie continu

a cu proprietatea c
a (f f )(x) = sin x,
x R. Demonstrati c
a

Z 1

f (x)dx 1.

Dumitru Cr
aciun, F
alticeni
Solutie. Din (f f )f = f (f f ), deducem ca sin f (x) = f (sin
x),
x

R;
atunci
h
i
f (sin x) 1, x R, prin urmare f (sin x) cos x cos x, x 0, . Integrand pe
2

Z
Z 1
h
2
2
i
f (sin x) (sin x) dx sin x , adica
0, , rezulta ca
f (x)dx 1.
2
0
0
0
Ram
ane ntrebarea: exista vreo functie f care sa verice ipoteza?
XII.125. Fie f : [0, 1] R o functie derivabil
a cu f integrabil
a. Dac
a f (0) = 0,
Z 1

ar
atati c
a

(f (t)) dt

Z 1

f 2 (t)dt.

Ciprian Baghiu, Iasi

Solutie. Pentru x [0, 1], avem ca

Z x

f (x) =
0

deci f (x)

Z 1

f (t)dt

Z x

|f (t)|dt

Z x

(f (t)) dt

Z 1

(f (t))2 dt,

(f (x))2 dx. Integr

and pe [0, 1], obtinem cerinta problemei.

61

Solutiile problemelor pentru preg

atirea
concursurilor propuse n nr. 2/2011
A. Nivel gimnazial
G206. C
ate submultimi ale multimii M = {1, 2, 3, . . . , 100} au 50 de elemente si
nu contin nicio pereche de numere consecutive?
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Fie A = {x1 , x2 , . . . , x50 } cu x1 < x2 < . . . < x50 si x2 x1 2,
x3 x2 2, . . . , x50 x49 2. Evident, cel mult una dintre aceste inegalitati poate
stricta. Daca toate inegalitatile se transforma n egalitati, atunci A = {x1 , x1 +
2, . . . , x1 + 98}, cu x1 = 1 sau x1 = 2. Daca exista o inegalitate stricta, atunci
A = {1, 3, . . . , 2n 1, 2n + 2, 2n + 4, . . . , 100}, cu n {1, 2, . . . , 49}. In total, obtinem
2 + 49 = 51 de submultimi A cu proprietatile din enunt.
G207. Ar
atati c
a num
arul N = 22009 + 32010 + 42011 nu este p
atrat perfect.
Andrei Eckstein, Timisoara
Solutia 1. Un patrat perfect da, la mpartirea prin 13, unul dintre resturile
0, 1, 3, 4, 9, 10 sau 12. Pe de alta parte, avem ca 22009 = 25 (26 )334 = 32(M13 + 1)334 =
32(M13 + 1) = M13 + 6; 32010 = 27670 = (M13 + 1)670 = M13 + 1; 42011 = 4(43 )670 =
4(M13 + 1)670 = 4(M13 + 1) = M13 + 4, prin urmare N = M3 + 11 si atunci N nu
poate patrat perfect.
Solutia 2. Cum U (22009 ) = 2, U (32010 ) = 9, U (42011 ) = 4, rezulta ca U (N ) = 5.
Daca N ar patrat perfect, penultima sa cifra ar trebui sa e 2. Puterile lui 2 si
repeta ultimele doua cifre din 20 n 20 si, cum 2009 = M20 +9, atunci 22009 are aceleasi
ultime doua cifre ca si 29 , adica 12. Puterile lui 3 si repeta ultimele doua cifre tot
din 20 n 20; ntruc
at 310 = 2432 = . . . 49, rezulta ca 32010 = . . . 49. Puterile lui 4 si
repeta ultimele doua cifre din 10 n 10, asadar 42011 = . . . 04, indca 2011 = M10 + 1.
In nal, N = . . . 12 + . . . 49 + . . . 04 = . . . 65 si de aici urmeaza ca N nu poate patrat
perfect.
G208. Demonstrati c
a ecuatia x2 + y 2 = z(x + y + 1) are o innitate de solutii
n multimea numerelor naturale.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
x2 + (t x 1)2
Solutie. Not
am x + y + 1 = t N; atunci z =
= t 2x 2 +
t
2
2x + 2x + 1
ar trebui sa e tot numar natural. Alegem t = 2x2 + 2x + 1, x N si
t
obtinem ca y = 2x2 + x, z = 2x2 . In concluzie, tripletele de forma (n, 2n2 + n, 2n2 ),
n N, sunt solutii ale ecuatei date.
G209. Rezolvati n numere naturale ecuatia 4abc = (a + 2)(b + 1)(c + 1).
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Evident ca a, b, c sunt nenule. Daca a = 1, ecuatia poate adusa la forma
(b 3)(c 3) = 12, deci obtinem solutiile (1, 15, 4); (1, 4, 15); (1, 9, 5); (1, 5, 9); (1, 7, 6);
(1, 6, 7). Daca b = 1, ajungem la (a 2)(c 1) = 4 si gasim solutiile (3, 1, 5); (4, 1, 3);
62

(6, 1, 2). Analog, cand c = 1 vom avea solutiile (3, 5, 1); (4, 3, 1); (6, 2, 1). In conti2(b + 1)(c + 1)
2 rezulta ca (b 1)(c 1) 2
nuare, e a, b, c 2. Din a =
4bc (b + 1)(c + 1)
si, de aici, (b, c) {(2, 2); (2, 3); (3, 2)}. Obtinem atunci solutiile (2, 2, 3) si (2, 3, 2).
G210.

Demonstrati c
a fractia

orice a, n N, a 2.

a3n+2 a3n+1 + (1)n

este reductibil
a pentru
a3n+8 a3n+7 + (1)n

Dan Popescu, Suceava

Solutie. Amplic
and fractia cu (1)n si notand b = a, ar trebui sa aratam
b3n+2 + b3n+1 + 1
este reductibila pentru n N. Observam ca b3n =
ca fractia 3n+8
b
+ b3n+7 + 1
(b3 1 + 1)n = M (b3 1) + 1 = M (b2 + b + 1). Rezulta ca b3n+2 + b3n+1 + 1 =
[M (b2 +b+1)+b2 ]+[M (b2 +b+1)+b]+1 = M (b2 +b+1) si, analog, b3n+8 +b3n+7 +1 =
M (b2 + b + 1), deci fractia n b se simplica prin b2 + b + 1 3 (deoarece b Z, b 2).
G211. Demonstrati c
a expresia

x2 (a1 + a2 ) + x3 a1
x1 (a1 + a2 ) + x3 a2
+ y2
x1 + x2 + x3
x1 + x2 + x3

1
x1 a1 x2 a2 2

+ y3

x1 + x2 + x3
y1 + y2 + y3

E = y1

y1

x2 (a1 + a2 ) + x3 a1
x1 (a1 + a2 ) + x3 a2
x1 a1 x2 a2
+ y2
+ y3
x1 + x2 + x3
x1 + x2 + x3
x1 + x2 + x3

unde ai , xi , yi R+ (i = 1, 2, 3), nu depinde x1 , x2 , x3 .

Mircea Brsan, Iasi
1
Solutie. Se scoate fortat n factor
si, dupa calcule
(x1 + x2 + x3 )2 (y1 + y2 + y3 )
ce pun n evident
a y1 y2 , y2 y3 , y3 y1 , se obtine
E=

1
[y1 y2 (a1 + a2 )2 + y2 y3 a22 + y3 y1 a21 ].
y1 + y2 + y3

= 135
= 30 . Determinat
G212. Se consider
a triunghiul ABC cu m(B)
si m(C)
i
m
asurile unghiurilor triunghiului ABD, unde D este simetricul lui C fat
a de B.

A
Eugeniu Bl
ajut, Bac
au
Solutia 1 (a autorului). Fie M = PrBC A si O mijO
locul segmentului AC. Se arata imediat ca M AB este
dreptunghic isoscel si ca AOM este echilateral, prin

urmare M O = M B, iar m(OM

B) = 30 . Rezulta ca
) = 75 , deci m(OBC)
= 105 . Pe de alt
C
m(OBM
a parte, M D
B

OB este linie mijlocie n CAD, asadar OBAD si atunci m(ADC) = 105 , apoi
= 30 .
m(DAB)
63

Solutia 2 (Titu Zvonaru). Consider

am punctul D pe semidreapta opusa lui
) = 30 . Triunghiul ACD constituie congurat
(BC astfel ncat m(BAD
ia din pro = 15 , rezult
blema VI.143. Cum m(CAB)
a ca B este mijlocul lui CD , adica D
= 30 , m(DBA)
= 45 , m(ADB)
= 105 .
coincide cu D. Deducem acum ca m(BAD)
G213. Se consider
a triunghiul ABC cu proprietatea c
a exist
a M si N puncte n
interiorul s
au astfel nc
at BN =CM si ABM ACN . Demonstrati c
a AB=AC.
Crisitan Laz
ar, Iasi

A
AB
AM
BM
) =
=
=
= k si m(BAN
AC
AN
CN
) = . Folosind teorema cosinusului
m(CAM
n triunghiurile
ABN si ACM si tin
and seama de conditia BN = CM, obtinem
ca AB 2 + AN 2 2AB AN cos = AC 2 + AM 2 2AM
AC cos k 2 AC 2 + AN 2 2k AC AN cos = AC 2 +
k 2 AN 2 2kAN AC cos k 2 AC 2 +AN 2 = AC 2 +k 2 AN 2
M N
(k 2 1)(AC 2 AN 2 ) = 0. Intrucat N Int ABC, nu putem
) =
avea AN = AC; ar rezulta ca AM = AB, deci m(ACN
1
1

) =

(180 ) < m(C)

si m(ABM
(180 ) < m(B);
C
B
2
2

b
sumand, am obtine ca 180 < m(B) + m(C) si de aici contradictia > m(A).
Rezulta ca AN = AC si atunci k 2 1 = 0, deci k = 1 si de aici urmeaza cerinta
problemei.
Solutie. Avem ca

G214. Se consider
a triunghiul isoscel ABC cu AB = AC si
b < 90 . Construim
m(A)
n
altimea CF si e E mijlocul segmen B,

tului BF , iar D un punct pe segmentul BC. Dac

a ADE
ar
atati c
a D este mijlocul segmentului BC.
Claudiu S
tefan Popa si Gabriel Popa, Iasi
Solutia 1. Fie M mijlocul lui (BC) si sa presupunem prin
F
absurd ca M = D; consideram ca D (M C), cazul D (BM )
tratandu-se similar. Cum M E este linie mijlocie n BCF , E

rezulta ca M ECF, deci M E AB. Deducem ca m(AM

E) =

) = m(B),

90 m(BAM
prin urmare AM
E ADE.
Atunci B
D
M
C
= m(AM

patrulaterul ADM E va inscriptibil si rezulta ca m(AED)

D) = 90 . Astfel, n E am putea ridica doua perpendiculare distincte pe AB (anume ED si EM ),
fapt imposibil! Ram
ane ca M D, adica D este mijlocul segmentului BC.
Solutia 2. Deoarece ADE ADB, rezulta ca AD2 = AE AB. Daca M
este mijlocul lui BC, cum M E AB, deducem ca AM 2 = AE AB. Obtinem ca
AM = AD, cu M, D (BC) si, de aici, M D.
planele paralele P1 si P2 se consider
G215. In
a cercurile C1 = C(O1 , R1 ), respectiv
C2 = C(O2 , R2 ). Fie K1 conul de v
arf O2 si baz
a C1 si K2 conul de v
arf O1 si baz
a C2 .
Ar
atati c
a intersectia celor dou
a conuri este un cerc si determinati pozitia centrului
si m
arimea razei acestuia.
Temistocle Brsan, Iasi
64

Solutie. Fie P un semiplan limitat de linia centrelor O1 O2 , {A1 } = P C1

si {A2 } = P C2 . In semiplanul P , generatoarele O2 A1 si O1 A2 se intersecteaza
O2
n M , iar paralela prin M la A1 O1 taie O1 O2 n O. Din A2
M A1
R1
M O1 A1 M A2 O2 rezulta ca
=
. Cu teorema lui
M O2
R2
OO1
R1
R2
Thales obtinem ca
=
, prin urmare OO2 =

O
M
OO2
R2
R1 + R2
O1 O2 (1), relatie ce determina pozitia lui O pe segmentul
O2 O
MO
=
,
O1 O2 . In O2 A1 O1 cu M OA1 O1 avem ca
A1
O1
A1 O1
O2 O1
R1 R2
adica M O =
(2).
R1 + R2
In concluzie, conurile K1 si K2 se intersecteaza dupa un cerc situat n planul paralel
cu P1 (si cu P2 ) si care trece prin punctul O precizat de (1), are centrul n O si raza
OM data de (2).
Not
a. Problema poate generalizata la cazul n care varfurile V1 si V2 ale
conurilor K1 si K2 sunt situate arbitrar pe dreapta O1 O2 (si nu neaparat V1 O2
si V2 O1 ). Situatia se reduce la cea tratata anterior prin nlocuirea planelor P1 si
P2 cu planele P1 (paralel cu P1 prin punctul V2 ) si, respectiv, P2 (paralel cu P2 prin
punctul V1 ).

B. Nivel liceal
L206. Fie P un punct pe mediana din A a triunghiului ABC. Paralela prin P la
AC taie AB n M , iar simetricul lui P fat
a de mijlocul lui AC este N . Ar
atati c
a
M N BC dac
a si numai dac
a P este centrul de greutate al triunghiului ABC.
Silviu Boga, Iasi
AP
(0, 1), T QM P (cu Q AB)
Solutie. Fie T mijlocul lui (BC), k =
AT
AM
AP
si {R} = AN BC. Din M P QT rezulta ca
=
= k; nsa T Q este linie
AQ
AT
1
A
mijlocie n ABC, prin urmare AQ = AB si de2
AM
k
M
ducem ca
= . Observam ca AP CN este paraAB
2
N
RN
NC
P
lelogram, asadar AT CN, de unde
=
= Q
RA
AT
AP
AN
= k, deci
= 1 k. Astfel, M N BC
AT
AR
T
C
R
B
AM
AN
k
2
=
= 1 k k = P este centrul de greutate al ABC.
AB
AR
2
3
Not
a. Solutie corecta a dat dl. Ioan Viorel Codreanu, Satulung (Maramures).
L207. Fie ABCD un patrulater convex si M, N, P puncte pe segmentele AB, CD
MB
ND
BP
respectiv BC astfel nc
at
=
=
= k. Dac
a R si S sunt mijloacele
AB
DC
BC
RS
segmentelor AP respectiv M N , calculati (n functie de k) raportul
.
AD
Titu Zvonaru, Com
anesti
65

Solutia 1 (a autorului). Fie T intersectia dreptei AC cu paralela prin N la AD.

CT CN CP
D
Deoarece
=
=
, rezulta ca T P AM.
AT N D P B
Insa M P AC, prin urmare AM P T este paraleA
logram, unde mijlocul R al diagonalei AP va
N
T
mijloc si pentru M T . Astfel, RS este linie mij1
locie n M T N si atunci RS = N T . Cum
R
S
2
CN
RS
1k
TN
M
=
= 1 k, rezult
a ca
=
.
AD
CD
AD
2
S
a notam ca RST N AD, asadar RS =
C
B
P
1 k
AD.
2
Solutia 2 (Gheorghe Iurea). In planul complex, vom nota cu x axul punctului
X. Obtinem imediat ca m = b(1 k) + ak, p = b(1 k) + ck, n = d(1 k) + ck,
1
1
sr
1k
r = (a + p), s = (m + n). Atunci
=
R+ si de aici urmeaza ca
2
2
da
2
RS
1k
RSAD, iar
=
.
AD
2
Not
a. O solutie folosind calculul vectorial a dat dl. Ioan Viorel Codreanu,
Satulung (Maramures).
L208. Un cilindru circular drept de ax
a d si raz
a R1 si o sfer
a de centru O si
raz
a R2 sunt tangente exterior n punctul A. Fie B simetricul lui A n raport cu d
si e planul ce trece prin B, este perpendicular pe planul determinat de O si d si
face cu axa d un unghi de 30 . Calculati raportul razelor celor dou
a suprafete stiind
c
a sectiunile lor cu planul au arii egale.
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Figura indica sectiunea cilindrului si sferei cu planul determinat de
D
O si d. Dreapta BD este intersectia acestuia cu planul
d
E
. Cilindrul este sectionat de dupa o elipsa cu lunC
R1
gimile semiaxelor
= 2R1 si R1 , iar sfera dupa

sin 30
O
un cerc cu raza data de ED2 = OD2 OE 2 = OD2 B
A
3
1 2
2
2
2

2
2
OB cos 30 = R2 (2R1 + R2 ) = R2 3R1
4
4
3R1 R2 . Egalitatea ariilor sectiunilor revine la 2R1
1
R2 2
R1 = ( R22 3R12 3R1 R2 ) sau, cu notatia k =
, k 12k 20 = 0, de unde
4
R1

R2
= 2(3 + 14).
k = 6 + 56. Asadar,
R1
L209. Se consider
a triunghiul ABC si punctele M, N, P, Q, R, S denite prin

BM = k M C, CN = k N A, AP = k P B, AM = p M Q, BN = p N R,

1
CP = p P S, unde k, p R \{1}. Demonstrati c
a SM N P SABC , iar SQRS
4

p+3 2
SABC .
2p
Marius Olteanu, Rm. V
alcea
66

Solutia 1. Raportam planul la un reper cartezian fata de care coordonatele

varfurilor triunghiului sa e A(0, 0), B(x2 , 0), C(x3 , y3 ). Obtinem imediat ca

x2 + kx3 ky3
x3
y3
kx2
,
,
,0 ,
M
,N
,P
1+k 1+k
1+k
1 + k
1+k

p + 1 x2 + kx3 p + 1 ky3
p+1
x3
x2 p + 1
y3
Q

,R
,
p
1+k
p
1+k
p
1+k
p
p
1+k

p + 1 kx2
x3
y3
1
1
S

,
. Atunci SABC = |x2 y3 |, iar SM N P = |2 |,
p  1+k
p
p
2
2
x
yM 1
 M
x2 y3
k2 k + 1
2

unde 2 =  xN yN 1 =
(k

k
+
1),
prin
urmare
S
=

M
N
P
(1 + k)2
(k + 1)2
x
yP 1
P
k2 k + 1
1
SABC . Intruc
at
, gasim prima inegalitate din enunt. Apoi, SQRS =
2
(k + 1)
4



x


y
Q
Q 1

x2 y3 k 2 k + 1
1
2
|3 |, unde 3 = xR yR 1 =

(p
+
1)
+
p
+
2
. Insa
2
p2
(k + 1)2

x
y
1
S
S
k2 k + 1
1
k2 k + 1
(p + 1)2
(p + 3)2

(p + 1)2 + p + 2
+p+2 =
0,
2
2
(k + 1)
4
(k + 1)
4
4
de unde rezulta cea de-a doua cerint
a a problemei.
Solutia 2 (Ioan Viorel Codreanu). In planul complex, consideram punctele
b + kc
A(a), B(b), C(c), M (m), N (n), P (z), Q(q), R(r) si S(s). Avem: m =
,
1+k
c + ka
a + kb
m(1 + p) a
n(1 + p) b
z(1 + p) c
n =
, z =
, q =
, r =
, s =
.
1+k
1+k
p
p
p
1
Aplicand teorema lui Kiril Docev, obtinem ca SM N P = Im(nm + zn + mz) = . . . =
2
k2 k + 1
1
1
SABC si SQRS = Im(rq + sr + qs) = . . . = 2 [(p + 1)2 SM N P + (p +
(k + 1)2
2
p
2)SABC ]. Concluzia rezulta ca n Solutia 1.
L210. Cercul A-exnscris triunghiului ABC este tangent prelungirilor laturilor
AB si AC n P , respectiv Q. Bisectoarele exterioare ale unghiurilor B si C intersecteaz
a dreapta P Q n S respectiv T . Demonstrati c
a P Q ST + BC.
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Fie BE, E (AC), bisectoarea interioara a unghiului B si {M } =
EA
c
SC
BC
CS AB. Conform teoremei bisectoarei,
=
si
=
. Se stie ca
EC
a
SM
BM
A
BP = p c, CQ = p b, AP = AQ = p,
A
si e x = P M. Folosind teorema
P Q = 2p sin
2
E
lui Menelaus n AM C cu transversala Q S P,
QA SC
PM
p
obtinem ca

= 1

B
C
QC SM
PA
pb
a
x
= 1 ax = x(p b) + (p b)(p c)
Q
x + (p c) p
P
T
S
x(p c) = (p b)(p c) x = p b. Atunci
67

AB
AE
BM = p c + p b = a, deci
=
, adica BESC. Cum BE BS, deducem
BM
EC
ca BS SC. Analog se arata ca BT T C.
1

) = m(SBC)m(

m(T
CB)) =
Observ
am ca m(SBT
T
BC) = 90 m(B)(90
2
1 1
1
b
90 m(B)
m(C) = m(A).
Punctele S si T sunt situate pe cercul de diametru
2
2
2
A
BC; cu teorema sinusurilor, deducem ca ST = a sin . Atunci P Q ST + BC
2
A
A
A
a
(a + b + c) sin a sin + a sin
, adevarat (inegalitatea lui Ballieu).
2
2
2
b+c
Not
a. Solutie corecta a dat dl Ioan Viorel Codreanu.

sin3 x
cos3 x
3 3
L211. Ar
atati c
a
+
, x R.

(1 + cos2 x)2
16
(1 + sin2 x)2
Mih`
aly Bencze, Brasov

16
3
1
Solutie. Pentru t R, (1 + t2 )2
t = ( 3t 1)2 (3t2 + 2 3t + 9) 0.
9
9

3 3
t3
3 3 2
sin3 x
t

,
prin
urmare

t . Astfel,
Rezulta ca
+
2
2
2
2
(1 + t )
16
(1 + t )
16
(1 + sin2 x)2

cos3 x
3 3 sin2 x 3 3 cos2 x
3 3

+
=
.
2
2
(1 + cos x)
16
16
16
P
P
3
ab
(ab + c2 )2
L212. Demonstrati c
a
+

(sumele ind
2
2
2
2
a +b
(a + c2 )(b2 + c2 )
ciclice) pentru orice numere reale a, b, c printre care nu se g
asesc dou
a egale cu 0.
Marian
Tetiva,
B
arlad
P
Solutie. Are loc identitatea (a2 c2 )(b2 c2 )(a b)2 = (a b)2 (a c)2 (b c)2 .
Atunci inegalitatea 0 (a b)2 (a c)2 (b c)2 se transcrie succesiv
X

X
X

(a2 + c2 )(b2 + c2 )(a b)2 2

(a2 + c2 )(b2 + c2 )(a b)2 2

c2 (a2 + b2 )(a b)2 2

c2 (a2 + b2 )(a b)2

(a2 + b2 )((a2 + c2 )(b2 + c2 ) (ab + c2 )2 )

(a2 + c2 )(b2 + c2 )(a2 + b2 2ab) 3(a2 + b2 )(a2 + c2 )(b2 + c2 )+

X

+2

ab(a2 + c2 )(b2 + c2 )

(a2 + b2 )(ab + c2 )2 ,

de unde inegalitatea din enunt se obtine prin mpartire cu 2(a2 +b2 )(a2 +c2 )(b2 +c2 ) >
0. Egalitatea are loc daca si numai daca (a b)2 (a c)2 (b c)2 = 0, adica a = b sau
a = c sau b = c.
L213. Fie m1 , . . . , mk numere naturale nenule si un num
ar irational.
[x1 ]
[xk ]

a) Ar
atati c
a exist
a x1 , . . . , xk N astfel nc
at
= ... =
.
m1
mk
b) Ar
atati c
a exist
a y1 , . . . , yk N astfel nc
at m1 [y1 ] = . . . = mk [yk ].
Marian Tetiva, B
arlad

Solutie. Demonstr
am ca, pentru x N si y R cu x{y} < 1, avem ca [xy] =
x[y]. Intr-adev
ar, xy = x[y]+x{y}, cu x[y] Z si x{y} (0, 1), conform ipotezei, deci
x{y} este chiar partea fractionara a numarului xy, iar x[y] este partea sa ntreaga.
68

1
{n}mj < 1, 1 j k (exista un
mj
astfel de num
ar, conform teoremei de densitate a lui Kronecker). Vom avea atunci ca
[mj n] = mj [n], 1 j k, deci pentru xj = mj n, 1 j k, cerinta se verica.
m1 . . . mk
b) Fie Mj =
, 1 j k si alegem N N astfel ncat {N } <
mj
1
Mj {N } < 1, 1 j k. Rezulta ca [Mj N ] = Mj [N ], deci mj [yj ] =
Mj
mj Mj [N ] = (m1 . . . mk )[N ], 1 j k, unde yj = Mj N si astfel este rezolvata
si partea a doua a problemei.
L214. Fie A Mn (R) o matrice simetric
a al c
arei polinom caracteristic este
X n . Ar
atati c
a A este matricea nul
a.
Marian Tetiva, B
arlad
Solutie. Fie aij elementele matricei, cu aij = aji , i, j {1, 2, . . . , n}. Coecientii
a) Fie n N care veric
a {n} <

lui X n1 si X n2 din polinomul caracteristic sunt nuli, prin urmare

P

(aii ajj aij aji ) = 0

1i<jn

la patrat, da
conduce la

aii = 0 si

i=1

(aii ajj a2ij ) = 0. Prima egalitate, ridicata

1i<jn
n
1 P

a2 ,
2 i=1 ii

aii ajj =
1i<jn
n
P
1 P

a2
a2
2 i=1 ii 1i<jn ij

n
P

ceea ce, dupa nlocuire n a doua egalitate,

= 0. Cum A este matrice reala, rezulta ca aij = 0,

i, j {1, 2, . . . , n}, ceea ce trebuia demonstrat.

L215. Avem la dispozitie 2n + 1 pietricele (n 1) astfel nc
at orice submultime
de 2n pietricele poate mp
artit
a n dou
a gr
amezi de c
ate n pietricele av
and aceeasi
mas
a total
a. Demonstrati c
a toate pietricelele au aceeasi mas
a.
Adrian Reisner, Paris
Solutie. Notam cu x1 , x2 , . . . , x2n+1 masele pietricelelor. Pentru i {1, 2, . . . , 2n+
1} xat, putem partitiona multimea {1, . . . , i1, i+1, . . . , 2n+1} n doua submultimi
disjuncte Ai si Bi , ambele de cardinal n, astfel ncat

jAi

xj =

jBi

xj , deci

2n+1
P

aij xj =

j=1

0, unde aii = 0, aij = 1 daca j Ai si aij = 1 daca j Bi . Fie M matricea (aij )

si t X = (x1 , x2 , . . . , x2n+1 ); atunci M X = 0 si vectorul X este nenul, prin urmare
detM = 0. Pe de alta parte, daca eliminam ultima linie si ultima coloana ale lui M si
notam cu determinantul matricei 2n 2n ramase, atunci redusul modulo 2 al lui
este 





b

0 b
1 ... b
1 2n
1 b
1 ... b
1
1 2n
1 . . . 2n
1 b

b
b
b
1 b
0 ... b
1  b
1 b
0 ... b
1
1
0
...
1  b
= 
=
=
.



. . . . . . . . . . .
 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . .
b b





b
b
b
b
1 1 ... b
0
1 b
1 ... b
0
1
1
...
0
Scazand prima coloana din celelalte coloane, obtinem un determinant triunghiular
1. Rezulta ca este numar ntreg impar,
cu b
1 pe diagonala principala, asadar = b
deci nenul, prin urmare rangul lui M este 2n. Solutia sistemului M X = 0 va de
forma (, , . . . , ) si astfel problema este complet rezolvata.

69

Probleme propuse1
Clasele primare
P.226. Scrieti vecinii numarului care rezulta din compunerea alaturata.
(Clasa I )
Mihaela Cucoranu, elev
a, Iasi

P.227. La plecare n vacanta, trei elevi au convenit sa-si trimita felicitari: ecare sa trimita o singura felicitare la unul dintre ceilalti doi. Este posibil ca
unul dintre elevi sa primeasca felicitare de la elevul caruia el nsusi i-a trimis felicitare?
(Clasa I )
Lavinia Dasc
alu, elev
a, Iasi
P.228. Priviti cu atentie exercitiul de mai jos:

3 + 7+
20

= 100

60

Calculati: a)
+
b) 100 - .
(Clasa I )
S
tefania Gavril, elev
a, Iasi

P.229. Intr-o cutie sunt 17 bile albe si 19 bile negre. Sorin ia la ntamplare 5 bile.
Cate bile de ecare culoare raman n cutie?
(Clasa a II-a)
Inst. Maria Racu, Iasi
P.230. Ar
atati ca oricum am lua 6 numere din sirul 11, 12, 13, . . . , 20 exista doua
care au suma 31.
(Clasa a II-a)
Mihaela G
alc
a, elev
a, Iasi
P.231. Asupra numerelor 10, 11, 12 si 13 se efectueaza operatia urmatoare: numerele pare se nlocuiesc cu predecesoarele lor si cele impare se nlocuiesc cu succesoarele lor. In al doilea pas se repeta aceasta operatie asupra rezultatului obtinut; se
continu
a n acelasi fel n pasii urmatori. Aati de cate ori se repeta scrierea initiala a
numerelor ntre pasii 101 si 230 ai sirului de operatii.
(Clasa a II-a)
Paula Zaharia, elev
a, Iasi
P.232. Cei sase membri ai unei echipe care participa la un concurs de matematica
au varste diferite, de cel putin 10 ani si cel mult 15 ani. In timpul concursului membrii
echipei s-au asezat la masa n ordinea varstelor. Sa se ae ce varsta are ecare stiind
ca Ioana este cea mai mica, Anca este cea mai mare, Bogdan se aa langa Ioana si
nu se aa lang
a Bianca si Andrei, iar Alexandra se aa ntre doi baieti.
(Clasa a III-a)
Constanta Tudorache si Nelu Tudorache, Iasi
P.233. Daca a b = 441 si b se mparte exact la a, calculati a si b.
(Clasa a III-a)
Tatiana Ignat, elev
a, Iasi
1 Se

primesc solutii p
an
a la data de 31 iunie 2012.

70

P.234. Aati numerele naturale a si b astfel ncat (a + 2) : (b + 1) = a.

(Clasa a III-a)
Codruta Filip, elev
a, Iasi
P.235. O carte are rupte mai multe foi consecutive. Prima pagina, de pe prima
foaie rupta, are num
arul 163, iar ultima pagina are numarul format din aceleasi cifre.
Pot mp
artite foile rupte n grupe de cate 3?
(Clasa a III-a)
Andreea Bzdg
a, elev
a, Iasi

P.236. In doua cutii sunt mingi de tenis, n prima ind de doua ori mai multe
decat n a doua. Daca din prima cutie se scot 30 de mingi si din a doua 20, atunci
n prima cutie ram
an de 3 ori mai multe mingi decat n a doua. Cate mingi sunt n
ecare cutie?

(Clasa a IV-a)
Inv. Petru Miron, Pascani

P.237. Intr-o camera sunt scaune cu 3 picioare si cu 4 picioare. Cand toate

scaunele sunt ocupate, num
arul picioarelor din camera este 39. Cate scaune cu 4
picioare sunt n camera?
(Clasa a IV-a)
Inst. Laura Chiril
a, Iasi
P.238. Aati numerele care se maresc de 11 ori prin adaugarea unei cifre diferite
de zero la sfarsitul lor.
(Clasa a IV-a)
Nicoleta Cump
at
a, elev
a, Iasi
P.239. Dreptunghiul alaturat reprezinta o gradina care este formata din doua alei
si patru straturi dreptunghiulare egale. Aati dimensiunile gradinii
stiind ca latimea ecarei alei este de 2m, diferenta dintre dimensiu2
nile unui strat este de 1m, iar lungimea unui strat reprezinta din
5
lungimea gradinii.
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi

Clasa a V-a
V.144. Aati numerele naturale abc cu proprietatea ca abc = a + 19b + 10c.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
V.145. Demonstrati ca num
arul A = 21 + 22 + 23 + . . . + 22012 nu este patrat
perfect.
Anca Chiritescu, T
ig
anasi (Iasi)
V.146. Se considera multimea A = {abc | a, c cifre pare, b cifra impara}. Determinati cardinalul lui A si suma elementelor lui A.
Bogdan Chiriac, student, Iasi
V.147. Putem aseza pe un cerc numerele 1, 2, 3, . . . , 2012 astfel ncat suma
oricaror patru numere consecutive sa se divida cu 5?
Gheorghe Iurea, Iasi
3371 + 124 5247
2371 + 26 3237
<
.
V.148. Aratati ca
3240
5250
Petru Asaftei, Iasi
V.149. Demonstrati ca 6n (n N) nu poate scris ca suma de doua patrate
perfecte nenule.
Elena Iurea, Iasi
71

V.150. Despre un numar natural a1 a2 . . . an spunem ca este num

ar bun daca
exista o innitate de patrate perfecte care au suma cifrelor egala cu an1 an . Aratati
ca 2012 nu este num
ar bun, nsa 2013 este numar bun.
Cristian Laz
ar, Iasi

Clasa a VI-a
VI.144. Fie p un num
ar prim impar. Aratati ca exista un singur numar natural
nenul k pentru care p2 + k 2 este patrat perfect.
Marian Pantiruc, Iasi
VI.145. Fie a N, a 2 si multimea A = {x Z|a a2 + 1 x a + a2 + 1}.
Determinati cardinalul lui A si suma elementelor din A.
Ionel Nechifor, Iasi
VI.146. Se pot mp
arti numerele 1, 2, 3, . . . , 2012 n cateva submultimi disjuncte
astfel nc
at cel mai mare element al ecarei submultimi sa e egal cu produsul celorlalte elemente ale respectivei submultimi?
Mihai Cr
aciun, Pascani
VI.147. Gasiti doua numere rationale mai mari decat 40 al caror produs sa e
2012, ecare dintre ele av
and cate o innitate de zecimale nenule.
Cristian Laz
ar, Iasi
a
VI.148. Determinati fractiile ireductibile care se scriu sub forma zecimala ca
b
fractii periodice, cu zecimala de pe pozitia b egala cu b.
Gabriel Popa, Iasi
= 3 m(C).

VI.149. Se considera triunghiul ABC cu m(B)

Fie M, N AC astfel
M

nc
at ABM
BN N
BC si AP BN, cu P BN ; notam {I} = BM AP.

Demonstrati ca N I este bisectoarea unghiului AN

B.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova

VI.150. Fie ABC un triunghi. Notam cu D punctul de intersectie dintre perpendiculara n B pe BC si mediatoarea laturii AB si cu E punctul de intersectie dintre

perpendiculara n C pe BC si mediatoarea laturii AC. Daca = m(BAC),

caculati

m(DAE)
n functie de .
Adrian Zanoschi, Iasi

Clasa a VII-a
VII.144. Fie ABCD un trapez cu ABCD si AB=3CD. Daca E si F sunt simetricele punctelor B si A fat
a de C, respectiv D, aratati ca CDEF este paralelogram.
Eugeniu Bl
ajut, Bac
au

VII.145. In triunghiul ABC, se considera mediana AD si bisectoarea CE. Notam

{P } = AD CE si {F } = P B AC. Demonstrati ca triunghiul EF C este isoscel.
Valentina Blendea si Gheorghe Blendea, Iasi
VII.146. Fie H ortocentrul triunghiului ascutiunghic ABC si D, E, F intersectiile
dreptelor AH, BH respectiv CH cu cercul circumscris triunghiului. Stiind ca patrulaterele HBDC, HCEA si HAF B au ariile egale, aratati ca ABC este echilateral.
Adriana Dragomir si Lucian Dragomir, Otelu-Rosu
72

VII.147. Trapezul dreptunghic ABCD (ABCD, AD AB) este circumscris

1
cercului de centru O. Aratati ca AABCD < (OB + OC)2 .
2
Daniela Munteanu, Iasi
VII.148. Rezolvati n numere ntregi ecuatia x(x + 4) = 5(3y 1).
Neculai Stanciu, Buz
au
VII.149. Fie n N, n 2 si a = 2n n+2 , b = 58n 2n+2 . Aratati ca produsul
a b se poate scrie ca suma de patru cuburi perfecte nenule.
Constantin Dragomir, Pitesti
3

VII.150. Fie x, y numere reale strict pozitive cu x > y. Demonstrati ca x2 + y 2 >

2 xy (x2 y 2 ) si interpretati geometric rezultatul.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti

Clasa a VIII-a

VIII.144. Fie ABCDA B C D un cub si V A B C D o piramida patrulatera

regulata cu toate muchiile egale si varful V n exteriorul cubului. Aati sinusul
unghiului dintre dreapta A C si planul (V A B ).
Mirela Marin, Iasi
VIII.145. Fie a (1, ) si x1 , x2 , . . . , xn numere reale astfel ncat x1 + x2 + . . . +
xn = a + n 1 si x21 + x22 + . . . + x2n = a2 + n 1. Determinati cea mai mare valoare
posibila a lui xn .
Lucian Tutescu, Craiova si Dumitru S
avulescu, Bucuresti

VIII.146. Rezolvati n R2 sistemul

x2 xy = 3
.
48x2 + 4xy(x + 1)2 = (x + 1)4
Vasile Chiriac, Bac
au

VIII.147. Determinati bazele de numeratie x N\{0, 1} pentru care numarul

N = 11111(x) este patrat perfect.
C
at
alin Calistru, Iasi
VIII.148. Stabiliti cate submultimi {a, b} ale multimii A = {1, 2, 3, . . . , 100} au
proprietatea ca a3 + b3 se divide cu 12.
Dorel Luchian, Iasi
VIII.149. Demonstrati ca abc(a + b + c)2 3(a5 + b5 + c5 ), a, b, c R+ .
Gheorghe Strutu si Adrian Stan, Buz
au



x
VIII.150. Determinati multimea A = x R 4
Z .
x x3 + 1
Elena Iurea, Iasi

Clasa a IX-a

IX.126. In triunghiul ABC notam cu O centrul cercului circumscris si cu O

centrul cercului circumscris triunghiului median M N P . Atratati ca O O = O A +

O B + O C.
Ion P
atrascu, Craiova
73

IX.127. Fie ABC un triunghi cu AB = AC, I centrul cercului nscris, G centrul

de greutate, {D} = AI BC si {T } = IG BC. Demonstrati ca GDAT daca si
numai daca 3a = b + c. (A se vedea si articolul din RecMat2/2011, pag. 132-133.)
Titu Zvonaru, Com
anesti

IX.128. Fie n N si x1 , x2 , . . . , xn numere reale pozitive cu suma egala cu n.

Demonstrati ca

n
P

x2i (xi + n) n2 + n.

i=1

Ion Nedelcu, Ploiesti si Lucian Tutescu, Craiova

IX.129. Fie a, b, c numere reale pozitive cu a b 24000 si a + 2012 +

a+b
.
b + 2012 = 2 c + 2012. Determinati partea ntreaga a numarului
c
Ionel Tudor, C
alug
areni (Giurgiu)
a
2
IX.130. Rezolvati n numere naturale ecuatia 2 + 1 = 3b .
Adrian Zanoschi, Iasi

Clasa a X-a
X.126. Fie a, b,
c R astfel ncat ab + bc + ca 0. Demonstrati ca |a + bi| +
|b + ci| + |c + ai| 6(ab + bc + ca).
Ovidiu Pop, Satu Mare
X.127. Dac
a a, b, c (1, ), demonstrati ca are loc inegalitatea
(loga ab )2
(loga ac )2
(loga bc)2
1.
+
+
2
loga ab
loga ac
loga abc
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti

X.128. In raport cu reperul cartezian xOy se considera punctul A(a, b), 0 < a < b.
a) Aratati ca exista o innitate de puncte B, cu ambele coordonate strict pozitive,
pentru care minM Oy (M A + M B) = minN Ox (N A + N B).
b) Expuneti un procedeu de obtinere a punctelor B folosind doar rigla si compasul.
Cecilia Deaconescu, Pitesti
X.129. Fie z1 , z2 , z3 numere complexe distincte de modul 1. Aratati ca
(z1 + z2 )4 z32 + (z2 + z3 )4 z12 + (z3 + z1 )4 z22 3z12 z22 z32 .
Florin St
anescu, G
aesti
4
3
X.130. Fie R\{k|k Z}; aratati ca ecuatia x + 4x + (4 4 sin
2 sin2 )x2 (8 sin + 4 sin2 )x + (4 sin2 + 4 sin3 + sin4 ) = 0 are toate solutiile
reale.
Ionel Tudor, C
alug
areni (Giurgiu)

Clasa a XI-a
XI.126. Fie A Mn (R) o matrice cu proprietatea ca A4 + (A + In )4 = On .
Demonstrati ca matricea A2 + A + In este inversabila.
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
74

XI.127. Fie (xn )nN un sir de numere din intervalul (0, 1) si (Fn )nN sirul lui
Fibonacci (F1 = F2 = 1, Fn+2 = Fn+1 + Fn , n N ). Aratati ca

n
X
Fk
3 3

(Fn+2 1), n N .
xk (1 x2k )
2
k=1

D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti

xn
XI.128. Studiati convergenta sirului (xn )nN denit prin xn+1 =
,
xn + a
n N, unde a, x0 (0, ) sunt date.
Adrian Corduneanu, Iasi
XI.129.
Determinati cel mai mic numar real pentru care tg x 4 sin x ,
h

. (In legatur
a cu problema IX.109. din RecMat1/2010.)
x 0,
2
Gabriel Popa, Iasi
XI.130. Se considera numerele reale 1 < x1 < x2 < . . . < xn < e2 astfel ncat
n
n
P
Q

xi = n e si
xi = en . Aratati ca exn ln2 x1 < x1 xn < ex1 ln2 xn .
i=1

i=1

Mihai Haivas, Iasi

Clasa a XII-a

x2 1

dx, x [1, 2].

x 5x2 (x2 x + 1)2
Constantin Dragomir, Pitesti
Z 2

1 x 1
1+x+
e x dx.
XII.127. Calculati I =
x
1/2
Adrian Corduneanu, Iasi
XII.128. Fie f : R R o functie de doua ori derivabila, cu f (x) < 0, x
[a, a + c]. Demonstrati ca
XII.126. Calculati I =

Z 2c

f (x)dx + 2cf (2a) 4

Z a+c

f (x)dx.
a

Mihai Haivas, Iasi si I.V. Maftei, Bucuresti

XII.129. Fie m, p N, cu m 2 si p numar prim. Demonstrati ca exista un
2
grup nit G care are pm elemente, n care ecare element diferit de elementul neutru
are ordinul p.
Constantin S
cheau, Ploiesti
XII.130. Determinati perechile de polinoame de gradul doi, cu coecientii reali
si unitare, ce veric
a conditia ca radacinile unuia sunt coecientii celuilalt (se au n
vedere coecientii lui X si X 0 ). Indicati polinoamele de acest fel care intra n pereche
cu ele nsele.
Temistocle Brsan, Iasi

75

Probleme pentru preg

atirea concursurilor
A. Nivel gimnazial
G216. Intr-un patrat 3 3 se asaza numerele de la 1 la 9 astfel ncat produsul
numerelor de pe linia k sau produsul numerelor de pe coloana k sa e patrat perfect,
pentru ecare k {1, 2, 3}. Este posibil ca n centrul patratului sa se ae un numar
impar?
Marius M
ainea, G
aesti

G217. Pe tabla sunt desenate p patratele, p N . Ionut coloreaza un patratel,

Ana coloreaza trei patr
atele, apoi Ionut coloreaza cinci, Ana sapte s.a.m.d. Pierde
copilul care nu mai are pe tabla suciente patratele de colorat atunci cand i vine
randul. Determinati numerele p pentru care castigatorul jocului este Ionut si stabiliti
cate patr
atele i-ar ram
ane de colorat Anei (n functie de p).
Gheorghe Iurea, Iasi
G218. Se considera numerele reale a1 , a2 , . . . , an (n N, n 2). Demonstrati ca
n
X
1X
exista o submultime A {1, 2, . . . , n} cu proprietatea ca |
ai |
|ai |.
4 i=1
iA
Radu Miron, elev, Iasi
2bc
G219. Fie a, b, c numere nenule, a impar, b>c astfel ncat a=
si (a, b, c) = 1.
bc
Aratati ca abc este patrat perfect.
Neculai Stanciu, Buz
au si Titu Zvonaru, Com
anesti
G220. Determinati cifrele a cu proprietatea ca exista patrate perfecte de forma
2 aa
. . . a 6.
| {z }
n ori

Adriana Dragomir si Lucian Dragomir, Otelu-Rosu

G221. Determinati numerele naturale n pentru care


A = 168

1
1

2
2
[ n + n + 15] [ n + n + 16]

N.

Mircea Fianu, Bucuresti

G222. Rezolvati ecuatia (x + 2) = x(x 2) , x (0, ).
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
G223. Pentru x, y, z 0, demonstrati ca are loc inegalitatea
3

xy(x2 y 2 )2 + xz(x2 z 2 )2 + yz(y 2 z 2 )2 4(x y)2 (x z)2 (y z)2 .

Marian Tetiva, B
arlad
G224. Trapezul isoscel ABCD are baza mare AB si diagonalele perpendiculare
n O. Paralela prin O la baze taie laturile neparalele BC si AD n P , respectiv R.
Punctul Q este simetricul lui P fata de mijlocul lui BC. Dreapta RQ intersecteaza
AC si BD n punctele E, respectiv F . Demonstrati ca:
76

a) RQ AD si RQ = AD;
b) RE = F Q = CP si P Q = EF .
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
G225. Lucian-Georges are o placa triunghiulara omogena ABC de masa 40 si o
balanta cu doua talere. El doreste sa taie placa ABC dupa m drepte paralele cu BC
astfel nc
at, folosind aceste placi ca greutati dispuse pe talerele dorite ale balantei, sa
poata cant
ari orice obiect cu masa numar natural n, cu 1 n 40. Cum l sfatuiti
sa procedeze, astfel nc
at m s
a e minim posibil?
Dan Br
anzei, Iasi

B. Nivel liceal
L126. Tangentele unghiurilor unui triunghi ABC sunt numere rationale. Aratati
ca numerele En = sinn A sinn B sinn C + cosn A cosn B cosn C sunt rationale,
oricare ar n N.
C
at
alin Calistru, Iasi
L127. M
asurile unghiurilor B si C ale triunghiului ABC sunt de 70 , respectiv
ECF
F

30 . Pe latura AB se considera punctele E si F astfel ncat ACE

CB.
Fie AD n
altimea din A, D BC, iar {M } = AD CF. Demonstrati ca M B este

bisectoarea unghiului DM
F.
Eugeniu Bl
ajut, Bac
au

L128. Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC si D un punct pe latura BC.

Consider
am punctele E si F pe laturile AB, respectiv AC astfel ncat BD = DE si
CD = CF. Notam {T } = BF CE. Aratati ca patrulaterul BDT E este inscriptibil
daca si numai daca patrulaterul DCF T este inscriptibil.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L129. Fie date un triunghi ABC si numerele naturale m n 1. Construiti cu
rigla si compasul punctele A din planul triunghiului pentru care triunghiul A BC are
perimetrul si aria de m, respectiv n ori mai mare decat cele ale triunghiului ABC.
Temistocle Brsan, Iasi
L130. a) Fie n N, n 10. Aratati ca exista o innitate de n-uple (x1 , x2 , . . . , xn ),
n
P
n
cu xi (0, 1), i = 1, n si
xi = .
2
i=1
x1
x2
b) Pentru un n-uplu ca la a), notam En =
+
+ ... +
1 x1
(1 x1 )(1 x2 )
1
xn
. Aratati ca
se exprima ca numar zecimal n care cel
(1 x1 ) . . . (1 xhn ) i
En + 1
n
zecimale sunt zerouri.
putin primele 3
10
Cecilia Deaconescu, Pitesti
L131. Fie n un num
ar natural impar. Stabiliti cate numere naturale nenule p
au proprietatea ca p2 + n2 este patrat perfect si determinati cel mai mare asemenea
numar.
Marian Pantiruc, Iasi
77

L132. Pentru a, b, c numere reale pozitive, demonstrati inegalitatea

1
1
+ 2
b2
c

+b

1
1
+ 2
c2
a

+c

1
1
+ 2
a2
b

18
.
a+b+c

Florin St
anescu, G
aesti
L133. Daca a, b, c sunt numere reale pozitive cu a + b + c = 3, aratati ca
X

ab
1 X (a b)2
+
1.
ab + a + b 9
ab + a + b

Titu Zvonaru, Com

anesti
L134. Fie n si k numere ntregi pozitive. Demonstrati identitatile:
a)

n1
X j

j=1

=n


n i k h n i h n i

+1 ;
k
2 k
k

b)

n
X
n
k

j=1

[ k n]
X

=
q=1

n
.
qk

Marian Tetiva, B
arlad
n
L135. Fie A, B Mn (R) si X un vector nenul din R astfel ncat AX = O si
exista Y Rn pentru care AY = BX. Notam cu Aj matricea obtinuta nlocuind
coloana j a matricei A cu coloana j a matricei B. Aratati ca

n
P

detAj = 0.

j=1

Adrian Reisner, Paris

Training problems for mathematical contests

A. Junior highschool level
G216. The numbers from 1 to 9 are arranged on a square with 3 3 cells so
that the product of the numbers on row k or column k be a perfect square, for any
k {1, 2, 3}. It is possible to set a odd number in the central cell of the square?
Marius M
ainea, G
aesti
G217. A number of p small squares are drawn on the blackboard. Johnny colours
a square, Ann colours three squares, Johnny coulours ve of them, Ann colours seven
ones and so on. The child who has not sucient squares to coulour when his/her turn
comes on loses. Determine the number p for which the winner of the game is Johnny
and establish how many small squares would remain for Ann to colour (as a function
of p ) .
Gheorghe Iurea, Iasi
G218. The real numbers a1 , a2 , . . . , an (n N, n 2) are considered. Show that
n
P
1 P
a subset A {1, 2, . . . , n} exists with the property that |
| ai | .
ai |
4 i=1
iA
Radu Miron, elev, Iasi
2bc
G219. Let a, b, c be nonzero numbers, a odd and b > c, such that a =
and
bc
(a, b, c) = 1. Show that a b c is a perfect square.
Neculai Stanciu, Buz
au and Titu Zvonaru, Com
anesti
78

G220. Determine the digits a with the property that perfect squares of the form
2 aa
. . . a 6 exist.
| {z }
n time

Adriana Dragomir and Lucian Dragomir, Otelu-Rosu

G221. Determine the natural number n such that


A = 168

1
1

2
2
[ n + n + 15] [ n + n + 16]

N.

Mircea Fianu, Bucuresti

G222. Solve the equation (x + 2) = x (x 2) , x (0, ).
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
3

G223. For x, y, z 0, show that the following inequality holds.

x y (x2 y 2 )2 + x z (x2 z 2 )2 + y z (y 2 z 2 )2 4 (x y)2 (x z)2 ( y z)2 .
Marian Tetiva, B
arlad
G224. The isosceles trapezium ABCD has the larger base AB and its diagonals
are perpendicular at the point O. The parallel line through O to the bases intersects
the non-parallel sides at P , respectively R . The point Q is the symmetric point of
P with respect to the mid-point of BC. The line RQ intersects AC and BD at the
points E, respectively F . Prove that
a) RQ AD and RQ = AD;
b) RE = F Q = CP and P Q = EF .
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
G225. Lucian-Georges has a homogeneous triangular plate ABC of mass = 40,
and a pair of scales. He wants to cut the plate along m straight lines, parallel to BC
such that using these smaller plates as weights placed on the balance pans he
would be able to weigh any object of mass = n, with 1 n 40. How would you
advise him to proceed so that m be the minimum possible?
Dan Br
anzei, Iasi

B. Highschool Level
L126. The tangents of the angles of a triangle ABC are rational numbers. Show
that the numbers En = sinn A sinn B sinn C + cosn A cosn B cosn C are rational,
any would be n N.
C
at
alin Calistru, Iasi
L127. The measures of the angles B and C of the triangle ABC are equal to
70 , respectively 30 . The points E and F are considered on the side AB such
ECF
F

that ACE
CB. Let AD be the perpendicular from A, D BC, and

{M } = AD CF. Show that M B is the bisector of angle DM

F.
Eugeniu Bl
ajut, Bac
au
L128. Let ABC be an isosceles triangle with AB = AC and D a point on the
side BC. Let us consider the points E and F on the sides AB, respectively AC such
79

that BD = DE and CD = CF. Denote {T } = BF CE. Show that the quadrilateral

BDT E can be inscribed in a circle if and only if the quadrilateral DCF T posseses
a circumcircle, too.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L129. Let be given a triangle ABC and the natural numbers m n 1. Build,
with a rule and a compass, the points A in the plane of the triangle such that A BC
has its perimeter and its area m times, respectively n times larger than those of
triangle ABC.
Temistocle Brsan, Iasi
L130. a) Let n N, n 10. Show that inunitely many n-tuples (x1 , x2 , . . . , xn ),
n
P
n
with xi (0, 1), i = 1, n and
xi = , exist.
2
i=1
x1
x2
b) For an n-tuple as under a), denote En =
+
+ ... +
1 x1
(1 x1 )(1 x2 )
xn
1
. Show that
can be expressed as a decimal number such
(1 x1 ) . . . (1 hxn )i
En + 1
n
that at least 3
of its decimal digits are zeros.
10
Cecilia Deaconescu, Pitesti
L131. Let n be an odd natural number. Establish how many nonzero natural
numbers p have the property that p2 +n2 is a perfect square and determine the largest
number with this property.
Marian Pantiruc, Iasi
L132. For the positive real numbers a, b, c prove the inequality

1
1
a 2+ 2
b
c

1
1
+b 2 + 2
c
a

1
1
+c 2 + 2
a
b

18
.
a+b+c

Florin St
anescu, G
aesti
L133. If a, b, c are positive real numbers with a + b + c = 3, show that
X

ab
1 X (a b)2
+
1.
ab + a + b 9
ab + a + b
Titu Zvonaru, Com
anesti

L134. Let n and k be positive integer numbers. Prove the identities

:

a)

n1
X j

j=1


n i k h n i h n i
=n

+1 ;
k
k
2 k
k

b)

n
X
n
k

j=1

[ k n]
X

=
q=1

n
.
qk

Marian Tetiva, B
arlad
L135. Let A, B Mn (R) and X a nonzero vector in Rn , such that AX = 0 and
there exists a Y Rn such that AY = BX. We denote by Aj the matrix obtained after
replacing column j of matrix A by column j of matrix B. Show that

n
P

detAj = 0.

j=1

Adrian Reisner, Paris

80

Pagina rezolvitorilor
CRAIOVA
Colegiul National ,,Fratii Buzesti. Clasa a IV-a (nv. POPESCU Roxana).

POGACI Alexandru-Andrei: P(216-221,225). Clasa a VI-a (prof. MARCULESCU

Mariana). GULIN Cat
alin Vasile: P(224,225), V(138,139), VI.137. Clasa a X-a
(prof. TUT
ESCU Lucian). GOLEA Monica: VIII(141,143), IX.121, X(121-123).
IAS
I

S
coala nr. 3 ,,Al. Vlahut
a. Clasa a IV-a (inst. MAXIM Gabriela). DASCALU
Lorena: P(218-222,224); NICA Daniel: P(218-222,224); ROBU Carmen: P(218
222,224); SERBANOIU
Alexandru: P(218-222,224). Clasa a V-a (prof. MARIN
Mirela). ENEA Codrut: P(223-225), V(137,138,142); HUHU Paula: P(224,225),

V(137,138,142); POPOVICI Teodor-Andrei: P(223-225); V(137,138,142); ROMILA

Andreea: P(223-225), V(137,138,142). Clasa a VI-a (prof. MARIN Mirela). CIOCOIU Alexandra: V(137,138,140-142); MARIN Marius: P(223-225), V.138, VI(137,
139); VLAD Ioana: P.225, V(138,141,142), VI(137,139).
S
coala nr. 11 ,,Otilia Cazimir. Clasa a IV-a (inst. MARDARE Carmen).
OLENIUC Iulian: P(216-219,221,224,225).

S
coala nr. 26 ,,G. Cosbuc. Clasa a III-a (inst. RACU Maria). CIOPEICA
Sebastian-Andrei: P(216-219,221,225); GROSU Victor-Alessandru: P(216-219,221,
222,225). LUCHIAN Maria-Clara: P(216-219,221,225); MANOLE Alexandra: P(216219,221,225); PASNICU Cosmin-Constantin: P(216-219,221); POPESCU Andrei

Eduard: P(216-219,221,225); RAILEANU

Ana-Maria: P(216-219,221); RAILEANU
Razvan-Constantin: P(216-219,221,225); VASILE Raluca-Andreea: P(216-219,221,
225).
Cristian). POPA Ioana
Colegiul ,,National. Clasa a V-a (prof. LAZAR
Maria: P(220-225), V(137-143), VI(138-139), G(206,207). Clasa a VI-a (prof.
POPA Gabriel). ASTEFANEI Cosmin: P(224,225), V(139,142), VI(137,139); ENE
Stefan: V(137,138,142); VI(137,139);
Lina: P.225, V(137,138,142), VI.137; OBADA

SLATINEANU Mara-Diana: P.225, V(138,139,142), VI(137,139). Clasa a VII-a

(prof. POPA Gabriel). ANDONE Raluca Ioana: V(137,142), VI(137,143), VII(137,
139); BACIU Alexandru: V(137-139,142), VI.137; BERBINSCHI Tudor: V(137140,142), VI(139,142,143); BUDESCU Andrada: V(138,139), VII(138,141), G.206;
COJOCARIU Victor: V(137-139,142), VI.137; DOMINTE Stefan: VI(137,139-143),
VII(138-140), VIII(138-140,143), G.206; GRIGORAS Andrei: V.141, VI(137,143),
Razvan: X(121-125),
VII(138,141). Clasa a XII-a (prof. POPA Gabriel). CEUCA
XI(121-123), XII(121-125).
Colegiul National ,,C. Negruzzi. Clasa a V-a (prof. ZANOSCHI Adrian). ZAHARIUC Vlad: P(224,225), V(137,141,142).
Grupul S
colar ,,Virgil Madgearu. Clasa a X-a (prof. OLENIUC Claudia).
ILIEF George Claudiu: IX(121,124,125), X.121, XI.125; MEIU Luminita: IX(121,124,
125), X.121, XI.125; SIRGHI Nicoleta: IX(121,124,125), X.121, XI.125; SOFRONEA
Daniela-Petronela: IX(121,125), X(121,122), XI.125.
81

PAS
CANI
Colegiul National ,,Mihail Sadoveanu. Clasa a VI-a (prof. MARCOVSCHI
Ionica). BUZATU Andrea: V(197-142), VI(137,139).

T
IGANAS
I (IAS
I)
S
coala cu clasele I-VIII ,,M. Kog
alniceanu. Clasa a II-a (nv. SAMSON DanielMihai). DUCA Daria-Calina-Stela: P(216-221). Clasa a III-a (prof. nv. primar
A
Aurica). DUCA Anamaria: P(218-222,224); DUCA Ema Stefania: P(218BADIT
222,224); PASCANU Cosmin: P(218-222,224); SANDU Marta: P(218-222,224).

Elevi rezolvitori premiati

Colegiul National ,,Fratii Buzesti, Craiova
1. GOLEA Monica (cl. a X-a): 1/2011(5pb), 2/2011(6pb), 1/2012(6pb).
S
coala nr. 3 ,,Al. Vlahut
a, Iasi

2. DASCALU
Lorena (cl. a IV-a): 1/2011(5pb), 2/2011(6pb), 1/2012(6pb).
3. ROBU Carmen (cl. a IV-a): 1/2011(5pb), 2/2011(6pb), 1/2012(6pb).

4. S
ERBANOIU
Alexandru (cl. a IV-a): 1/2011(5pb), 2/2011(6pb), 1/2012(6pb).
5. CIOCOIU Alexandra (cl. a VI-a): 1/2011(5pb), 2/2011(5pb), 1/2012(5pb).
6. MARIN Marius (cl. a VI-a): 1/2011(5pb), 2/2011(5pb), 1/2012(6pb).
S
coala nr. 11 ,,Otilia Cazimir, Iasi
7. OLENIUC Iulian (cl. a IV-a): 1/2011(5pb), 2/2011(7pb), 1/2012(7pb).
S
coala nr. 26 ,,G. Cosbuc, Iasi
8. VASILE Raluca-Andreea (cl. a III-a): 2/2010(5pb), 2/2011(5pb); 1/2012(6pb).
Colegiul ,,National, Iasi
9. DOMINTE S
tefan (cl. a VII-a): 2/2010(11pb), 2/2011(21pb), 1/2012(14pb).
R
10. CEUCA
azvan (cl. a XII-a): 2/2010(6pb), 2/2011(15pb), 1/2012(13pb).

82

Recenzie
D. Br
anzei si Al. Negrescu - PROBLEME DE PIVOTARE
(Colectia ,,Recreatii Matematice Nr. 1 )
Motto: ,,Carte frumoas
a, cinste cui te-a scris

Incet g
andit
a, gingas cump
anit
a;
Esti ca o oare, anume norit
a
M
ainilor mele, care te-au deschis.
(Tudor Arghezi - Ex libris)
In luna august a anului 2011, n ambianta distinsa a Taberei Nationale de Matematic
a de la Muncel, a fost lansata o carte-eveniment: Probleme de pivotare
de Dan Br
anzei si Alexandru Negrescu (al doilea ,,a creditat calculatorul si
programe de tip Corel sau Sketchpad pentru a convinge gurile sa intre n text,
dupa marturia autorilor), prima din Colectia ,,Recreatii Matematice aparuta
la editura cu acelasi nume.
Cartea se nscrie n seria celor mai frumoase carti de geometrie sintetica, alaturi
de Culegerea de probleme de geometrie a lui Gheorghe T
iteica si de minunata
Geometrie a triunghiului de Traian Lalescu. Surpriza pe care o are cititorul este ca
asupra acestui domeniu ce pare aproape epuizat chiar de grecii antici, poate gasi o
perspectiva noua, neasteptat
a.
Geometria e de la Dumnezeu; de aceea ea nu se nvata, ci se descopera. Frumusetea
si maretia sa si se dezvaluie pe masur
a ce o cunosti si cu cat o cunosti mai bine ntelegi
ca ceea ce vezi e doar o parte din tes
atura ei spectaculoasa de conexiuni; si te provoaca,
astfel, sa descoperi mereu altele.
Sutem preveniti n prefat
a ca e o carte adresata celor care stiu geometrie. Eu
as spune ca a fost scrisa cu dragoste de un geometru adevarat pentru discipoli, mai
tineri sau mai batr
ani, care iubesc geometria. Celor din urma le daruieste ,,un ochean
miraculos, prin care privind, regasesc punctele, dreptele, triunghiurile, relatiile si
miscarile planului, toate plecand de la un triunghi si un punct, sau chiar de la un
punct si o ,,forma, n cautarea altor triunghiuri. Celor tineri le ofera, n plus, o
metoda de lucru n geometrie.
Un critic literar ar ncadra cartea la genul suprarealist, pentru modul de prezentare.
Dar ea este dublata de stilul metodic inconfundabil care ne-ar lasat sa ghicim autorul pe toti cei care am gasit mereu, n lucrarile sale, nu doar probleme frumoase si
profunde, ci si raspunsuri limpezi si sistematice la ntrebari pe care ni le-am pus ori
care ne-au fost puse. Recunoastem ,,crezul sau n abordarea geometriei: constructia,
mai ntai tatonata, apoi din ce n ce mai precisa, pe masura desfasurarii argumentatiei
ce deschide calea demonstratiei, singura capabila sa dezvaluie ntreaga complexitate
a conguratiei respective.
Cartea e organizata n patru parti: Etalare, Explicatii, Solutii, Probleme de
concurs si cuprinde, n nal, Anexe. Am avertizat, nsa, ca e genul suprarealist; nu
se parcurge liniar, ci de la Etalare mergi mereu la Explicatii si, sa o recunoastem, la
Solutii (chiar daca ai rezolvat problema, e bine sa verici daca nu ti-a ,,scapat vreun
83

detaliu). Primele doua parti sunt presarate cu ,,PFI-uri (pauze de forticare intelectuala); mai exact, sunt probleme ce pot sa apara n diferite etape ale demonstratiilor,
ori care ntregesc un rezultat obtinut si care ti poarta pasii prin ntreg universul
surprinzator al geometriei triunghiului.
Etalarea ncepe cu problema constructiei unui triunghi asemenea si la fel orientat
cu un triunghi dat, nscris n alt triunghi dat. Gasirea unei solutii arata mai multe
moduri de a obtine o innitate si sugereaza o noua problema: aceea de a circumscrie
unui triunghi triunghiuri asemenea cu un triunghi dat. Aceasta ultima cercetare
conduce la descoperirea, la intersectia unor cercuri, a unui punct, pivot, ce da si
titlul cartii: un patrulater complet si punctul de concurenta al celor patru triunghiuri
ale sale punctul lui Miquel. Citez concluzia si ndemnul maestrului de la nalul
Etal
arii: ,,ne place s
a credem c
a am pus la ndem
ana cititorului un ochean miraculos. Aruncati o privire. Odat
a cu ABC vedeti interiorul circum-cercului s
au O.
Concentrati-v
a privirea si mai ales g
andirea asupra unui punct P din aceast
a imagine!
Nu este doar un punct, ci esenta formelor de triunghi. Apoi PFI.13 invita cititorul
sa gaseasc
a si alte procedee de a executa ,,harti n care ecare punct sa reprezinte o
forma de triunghi.
Dar nv
atarea se realizeaza prin exemplu (Einstein ntareste armatia spunand
ca nv
atarea este exemplu). Astfel, ultimul capitol ,,exemplica utilizarea metodei
pivotului n rezolvarea unor probleme de concurs; asa cum ne asteptam solutiile sunt
clare, exhaustive, nsotite de precizari si comentarii (unele critice). Una dintre probleme e un raspuns posibil la provocarea din nalul primului capitol.
In prefata autorilor este invocata (cu modestie si autoironie) ,,utilitatea acestei
lucrari. Revenind la destinatarii sai, cred ca cele de mai sus o recomanda cu prisosinta
tinerilor discipoli. Iar ,,seniorii, patrunsi de ntelepciunea Micului Print, vor spune
ca si el: ,,C est utile parce que c est beau!
A fost subiectul, pe scurt, al unui ,,lm de arta. Dar frumusetea unui lm de
arta nu se poate ,,povesti, caci ecare detaliu i da frumusete. Asadar, trebuie sa
aveti n biblioteca, la loc de cinste, aceasta carte si sa o parcurgeti pas cu pas: ea va
va ,,mbl
anzi, precum Micul Print pe vulpea lui Antoine de Saint-Exupery.

Prof. Mihaela CIANGA

Colegiul National ,,C. Negruzzi, Iasi

Primul num
ar al Colectiei ,,Recreatii Matematice,

1. D. Br
anzei, Al. Negrescu Probleme de pivotare,
poate procurat printr-o simpla cerere la adresa: t birsan@yahoo.com si indicarea
adresei postale proprii. Cartea va trimisa cu plata ramburs la adresa indicata contra
sumei de 25 lei (inclusiv taxe postale).
84

Revista semestrial RECREAII MATEMATICE este editat de

ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE. Apare la datele de 1 martie i
1 septembrie i se adreseaz elevilor, profesorilor, studenilor i tuturor celor
pasionai de matematica elementar.
n atenia tuturor colaboratorilor
Materialele trimise redaciei spre publicare (note i articole, chestiuni de
metodic, probleme propuse etc.) trebuie prezentate ngrijit, clar i concis; ele
trebuie s prezinte interes pentru un cerc ct mai larg de cititori. Se recomand ca
textele s nu depeasc patru pagini. Evident, ele trebuie s fie originale i s
nu fi aprut sau s fi fost trimise spre publicare altor reviste. Rugm ca materialele tehnoredactate s fie nsoite de fiierele lor (trimise la adresa de mai jos).
Problemele destinate rubricilor: Probleme propuse i Probleme pentru
pregtirea concursurilor vor fi redactate pe foi separate cu enun i demonstraie/rezolvare (cte una pe fiecare foaie) i vor fi nsoite de numele autorului, coala i localitatea unde lucreaz/nva.
Redacia va decide asupra oportunitii publicrii materialelor primite.
n atenia elevilor
Numele elevilor ce vor trimite redaciei soluii corecte la problemele din
rubricile de Probleme propuse i Probleme pentru pregatirea concursurilor
vor fi menionate n Pagina rezolvitorilor. Elevii vor ine seama de regulile:
1. Pot trimite soluii la minimum cinci probleme propuse n ultimul numr aprut al revistei. Pe o foaie va fi redactat soluia unei singure probleme i
vor fi menionate datele: numele i prenumele, clasa, profesorul, coala i
localitatea.
2. Elevii din clasele VI-XII au dreptul s trimit soluii la problemele
propuse pentru clasa lor, pentru orice clas mai mare, din dou clase mai mici i
imediat anterioare. Elevii din clasa a V-a pot trimite soluii la problemele propuse
pentru clasele a IV-a, a V-a i orice clas mai mare, iar elevii claselor I-IV pot
trimite soluii la problemele propuse pentru oricare din clasele primare i orice clas mai mare. Orice elev poate trimite soluii la problemele de concurs (tip G i L).
3. Oricine poate trimite soluii la problemele de tip L; la publicare, soluiile
acestora vor fi urmate de numele tuturor rezolvitorilor.
4. Plicul cu probleme rezolvate se va trimite prin pot (sau va fi adus
direct) la adresa Redaciei:
Prof. dr. Temistocle Brsan
Str. Aurora, nr. 3, sc. D, ap. 6,
700 474, Iai
Jud. IAI
E-mail: t_birsan@yahoo.com

CUPRINS
VARISTE GALOIS (1811 - 1832).........................................................................................1
Profesorul ADOLF HAIMOVICI centenarul naterii sale (T. Brsan)............................... 3

ARTICOLE I NOTE
M. TETIVA O teorem de reprezentare (II) ......................................................................... 5
F. STNESCU Aplicaii ale numerelor complexe n geometria triunghiului ..................... 11
C.-L. BEJAN Extinderea unui rezultat al lui Johann Hudde............................................... 14
N. STANCIU, T. ZVONARU O condiie de existen a triunghiurilor de arie i
perimetru date.....................................................................................................16
M. DRGAN, M. HAIVAS, I.V. MAFTEI O demonstraie geometric
a inegalitii lui Blundon..................................................................................20
T. BRSAN Dubla inegalitate a lui Blundon revizitat.........................................................22

NOTA ELEVULUI
R. MIRON Asupra unei probleme de extrem.......................................................................25

CORESPONDENE
A. REISNER Une classe spciale de matrices carres ........................................................ 27
Concursul Internaional de Matematic Vladimir Andrunachievici, ed. II, Chiinu, 2012...32

CUM CONCEPEM... CUM REZOLVM

T. BRSAN Condiii de simetrie relativ la punctele O, H, G, I........................................... 34

CHESTIUNI COMPLEMENTARE MANUALELOR

G. HVRNEANU Aplicaii ale teoremei lui Dirichlet la calcul de limite....................... 38

COLI I DASCLI
G. SNDULESCU Colegiul Naional M. Eminescu din Iai (1865 - 2012)
147 de ani de tradiie i excelen n educaie .................................................. 41

CONCURSURI I EXAMENE
Concursul Recreaii Matematice, ed. a IX-a, Muncel, 2011............................................... 45
Concursul interjudeean Sperane Olimpice, ed. a XI-a, Pacani, 2011................................ 47

PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 2/2011.......................................................................... 49
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor propuse n nr. 2/2011...................... 62
Probleme propuse..................................................................................................................... 70
Probleme pentru pregtirea concursurilor .............................................................................. 76
Training problems for mathematical contests ....................................................................... 78
Pagina rezolvitorilor .............................................................................................................. 81
Elevi rezolvitori premiai........................................................................................................ 82
RECENZIE: M. CIANGA D. Brnzei, Al. Negrescu Probleme de pivotare..................83
ISSN 1582 1765

8 lei