Sunteți pe pagina 1din 100

Anul XVI, Nr.

Iulie Decembrie 2014

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

e i 1

Asociaia Recreaii Matematice


IAI 2014

ntr-o form concis, formula e 1 leag


cele patru ramuri fundamentale ale matematicii: ARITMETICA - reprezentat de 1; GEOMETRIA
reprezentat de ; ALGEBRA reprezentat de i ; ANALIZA MATEMATIC reprezentat de e.

Semnificaia formulei de pe copert.

Membri onorifici :
Acad. Constantin CORDUNEANU
Prof.univ. Vasile OPROIU

Acad. Radu MIRON


Cercet.pr. Dan TIBA

Redactor ef : Temistocle BRSAN


Redactori principali : Gabriel POPA, Gheorghe IUREA,
Petru ASAFTEI,

Maria RACU

Comitetul de redacie :
Alexandru CRUU
Constantin CHIRIL
Eugenia COHAL
Adrian CORDUNEANU
Mihai CRCIUN (Pacani)

Paraschiva GALIA
Paul GEORGESCU
Dan POPESCU (Suceava)
Neculai ROMAN (Mirceti)
Ioan ERDEAN (Ortie)

Marian TETIVA (Brlad)


Lucian TUESCU (Craiova)
Adrian ZANOSCHI
Titu ZVONARU (Comneti)

Materialele vor fi trimise la una dintre adresele: t-birsan@yahoo.com , profgpopa@yahoo.co.uk


COPYRIGHT 2008, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recreaii Matematice. Reproducerea integral sau parial a
textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil scris al acesteia.
TIPRIT LA BLUE SIM&Co IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0332 111021, 0721 571705; e-mail: simonaslf@yahoo.com
ISSN 1582 1765

Anul XVI, Nr. 2

Iulie Decembrie 2014

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

e i 1
Revist cu apariie semestrial

EDITURA RECREAII MATEMATICE

IAI - 2014

Revedere la 50 de ani de la absolvire


Aula Magna a Universit
atii ,,Al. I. Cuza a fost locul n care, la 27 mai 2014,
promotia 1959-1964 a Facult
atii de Matematica-Mecanica a celebrat 50 de ani de la
absolvire.
Festivitatea a fost onorata de prezenta n aula a Rectorului Universitatii, prof.
dr. Vasile Isan, a Decanului Facult
atii de Matematica-Mecanica, prof. dr. C
at
alin
Lefter, a acad. prof. dr. Radu Miron, unul dintre profesorii nostri, si din partea
Facultatii de Fizica a prof. dr. Margareta Ignat, profesor al nostru n structura de
atunci a facultatii. Presa locala, prezenta si ea n aula, a facut cunoscut evenimentul
publicului iesean prin ample relatari nsotite de imagini.
In momentul absolvirii, Facultatea de Matematica-Mecanica era structurata n
sectiile: matematica (4 grupe) si matematica-zica (5 grupe), iar durata studiilor era
de 5 ani. In anul 1959, n momentul admiterii n facultate, matematica si zica erau
reunite ntr-o unica facultate, numit
a Facultatea de Matematica si Fizica, care avea
patru sectii: matematica, zica, matematica-zica (secundar) si zica-chimie (secundar). Din cei 173 absolventi de atunci ai facultatii, au fost prezenti la festivitate 93,
un num
ar de 37 ind plecati denitiv dintre noi. Nu ntamplator, la aceasta revedere
s-au alaturat si mai multi absolventi ai Facultatii de Fizica din aceeasi promotie, fosti
colegi din primii ani de studii. Revederele sunt pentru noi o traditie; ne-am mai
ntalnit n anii 1974, 1984, 1989 si 2010.
Datorita stradaniei noastre, dar mai ales datorita excelentilor nostri profesori ale
caror cursuri si seminarii le-am urmat, seria noastra a fost numita ,,Promotia de aur
1959-1964, ca o consecint
a a rezultatelor foarte bune din timpul facultatii, cat si a
celor ulterioare obtinute pe parcursul practicarii profesiei.
In cuvantul sau, prof. dr. Vasile Isan, rectorul Universitatii, felicita pe toti
absolventii promotiei si ne numeste ,,Lorzi ai matematicii. Mai spune ca nu a mai
participat la un eveniment de acest fel atat de emotionant si adauga: ,,Universitatea
trebuie s
a r
asp
andeasc
a binele. Din experienta mea, am avut mereu impresia c
a
Universitatea este ceva sublim. Ea trebuie s
a-si propun
a s
a caute adev
arul, s
a cultive
frumosul si s
a r
asp
andeasc
a binele. De aceea se spune c
a este o institutie a sublimului
sau a nobletei.
Acad. prof. Radu Miron, n cuvantul sau, precum si n prefata la volumul
Alea jacta est (editat de colegul Siegmund Pluto, Germania), justica denumirea
de promotie de aur ce ni s-a dat: ,,Denumirea nu a fost atribuit
a nt
ampl
ator. Ea
se justic
a prin rezultatele de exceptie obtinute de membrii promotiei n nv
ata
m
ant,
cercetare si n societate. Un bilant sumar arat
a c
a jum
atate dintre absolventi au fost
retinuti n nv
at
am
antul superior, au trecut doctoratul n stiinte si au ocupat succesiv
toate treptele ierarhiei universitare, au condus doctorate si au ajuns n conducerea
unor institutii de nv
at
am
ant consacrate.
Cuvinte frumoase de apreciere si calde felicitari au fost adresate de decanul facultatii, prof. dr. C
at
alin Lefter, si de catre prof. dr. Margareta Ignat, din partea
Facultatii de Fizica.
Apoi, un coleg de generatie de la Facultatea de Fizica a tinut sa exprime gratitudinea noastra fat
a de profesorii si institutia n care ne-am format si sa marturiseasca
97

bucuria revederii cu colegii de facultate.


Dintre profesorii nostri, nume de prestigiu n matematica romaneasca, care neau ndrumat si format ca viitori specialisti, amintesc doar pe cativa: acad. Mendel
Haimovici, acad. Miron Radu, acad. Constantin Corduneanu, Gheorghe Gheoghiev,
Ilie Popa, Adolf Haimovici, Tudora Luchian, Alexandru Climescu, Ion Creang
a, Victor Nadolschi, Ioan Grindei, Dan Petrovanu, Neculai Gheorghiu si multi altii.
In volumul jubiliar Seminarul Matematic ,,Alexandru Myller, 100 de ani de existent
a (coordonator Gh. Anicul
aesei), aparut n 2010, un paragraf este dedicat
promotiei noastre, n care sunt mentionati mai multi colegi care au fost repartizati n
Iasi la Facultatea de Matematica-Mecanica a Universitatii, Institutul de Matematica
sau la Institutul Politehnic ,,Gh. Asachi. Amintim pe cativa dintre ei: Viorel Barbu,
Octavian Nanu, Vasile Oproiu, Ioan Pop, Mirela S
tef
anescu, Constantin Ilioi, Gheorghe Ciobanu, Br
anzei Dan, Ioan Ib
anescu si altii. Au fost si multi repartizati n alte
orase la universit
ati, institute de cercetare sau centre de calcul.
Nendoielnic, ca varf al promotiei este colegul nostru Viorel Barbu, membru titular
al Academiei Romane din 1993, membru al Academiei Europene de Stiinte din 2008,
doctor honoris causa al Universitatii din Nebraska, membru de onoare al Academiei de
Stiinte a Republicii Moldova, profesor de onoare al Universitatii din Wuhan (China)
etc. Acad. Viorel Barbu este autorul unui numar impresionant de monograi si
articole de specialitate, a participat la numeroase congrese si conferinte internationale,
a fost profesor vizitator n multe tari, este profesor si conducator de doctorat al multor
generatii de studenti si cercetatori, dintre care multi sunt acum profesori si cercetatori
n universit
ati de prestigiu din Europa si America. A fost decan al Facultatii de
Matematica-Mecanic
a din Iasi, n perioada 1976-1981, rector al Universitatii ,,Al.
I. Cuza, 1981-1989, vicepresedinte al Academiei Romane, 1998-2002, presedinte al
lialei Iasi a Academiei Romane, 2001-2012 etc., iar n prezent este presedinte al
Sectiei de Stiinte Matematice din Academia Romana.
Nu putem aminti aici nici macar n treacat contributiile valoroase ale altor colegi
si prestigiul de care se bucura n comunitatea matematicienilor, obtinute prin munca
si pasiune pentru matematica.
Mult apreciata a fost initiativa lui Siegmund Pluto de a strange date despre colegii
sai ,,care s
a constituie o prezentare a tuturor absolventilor, cu realiz
arile ec
aruia, cu
fotograi din 1964 si ulterioare, activitatea profesional
a, povesti de viat
a, care s
a e
un mijloc de readucere n memorie a unor amintiri acum poate uitate si care s-a
materializat n volumul Alea jacta est, oferit la revederea noastra.
Dup
a cateva momente de discutii si propuneri privind ntalnirile viitoare, ntr-o
atmosfera de buna dispozitie generala si entuziasm, prof. Mioara Iesan colega care
si-a asumat sarcina organizarii acestei revederi semicentenare a anuntat ncheierea
partii festive.
Profesori si discipoli au coborat apoi din Aula Magna la treptele Universitatii
Alma Mater Iassiensis pentru a xa printr-o fotograe de grup momentul aniversar.

Georgeta TEODORU
Univ. Tehnic
a ,,Gh. Asachi Iasi
98

Some Properties of the Harmonic Quadrilateral1

Ion PATRAS
CU2 , Florentin SMARANDACHE

Abstract. In this article, we review some properties of the harmonic quadrilateral related to
triangle simedians and to Apollonius circles.
Keywords: harmonic quadrilateral, simedian, Apollonius circle.
MSC 2010: 51M04.

Denition 1. A convex quadrilateral ABCD admitting a circumcicle and having


the property AB CD = BC AD is called a harmonic quadrilateral.
Denition 2. A triangle simedian is the isogonal cevian of a triangle median.
Proposition 1. In the triangle ABC, the cevian AA1 , A1 (BC), is a simedian

BA1
AB 2
if and only if
=
.
A1 C
AC
Proposition 2. In an harmonic quadrilateral, the diagonals are simedians of the
triangles determined by two consecutive sides of a quadrilateral with its diagonal.
Proof. Let ABCD be an harmonic quadrilateral and {K} = AC BD (Fig. 1).
We prove that BK is simedian in the triangle ABC.
C
From the similarity of the triangles ABK and DCK, D
we nd that
(1)

AB
AK
BK
=
=
.
DC
DK
CK

K
A

From the similarity of the triangles BCK si ADK, we


conclude that
(2)

BC
CK
BK
=
=
.
AD
DK
AK

Fig. 1

From the relations (1) and (2), by division, it follows that


(3)

AB AD
AK

=
.
BC DC
CK

But ABCD is an harmonic quadrilateral; consequently,


AB
AD
=
;
BC
DC
1 See

also A. Reisner - Quadrange harmonique et nombres complexes, this journal, 1/2014, 35-39.
College ,,Fratii Buzesti, Craiova, Romania; e-mail: patrascu ion@yahoo.com
3 University of New Mexico, USA; e-mail: fsmarandache@gmail.com

2 National

99

substituting this relation in (3), it follows that

AB
BC

AK
;
CK

as shown by Proposition 1, BK is a simedian in the triangle ABC. Similarly, it can


be shown that AK is a simedian in the triangle ABD, that CK is a simedian in the
triangle BCD, and that DK is a simedian in the triangle ADC.
Remark 1. The converse of the Proposition 2 is proved similarly, i.e. we have:
Proposition 3. If in a convex quadrilateral admitting a circumcicle a diagonal
is a simedian in the triangle formed by the other diagonal with two consecutive sides
of the quadrilateral, then the quadrilateral is an harmonic quadrilateral.
Remark 2. From Propositions 2 and 3 above, it results a simple way to build an
harmonic quadrilateral. In a circle, let a triangle ABC be considered; we construct
the simedian of A, be it AK, and we denote by D the intersection of the simedian
AK with the circle. The quadrilateral ABCD is an harmonic quadrilateral.
Proposition 4. In a triangle ABC, the points of the simedian of A are situated
at proportional distances to the sides AB and AC.
Proof. We have the simedian AA1 in the triangle ABC (Fig. 2). We denote by
A
D and E the projections of A1 on AB, and AC
respectively. We get:
M2
M1
BA1
Area (ABA1 )
AB A1 D
M
=
=
.
E
CA1
Area (ACA1 )
AC A1 E
BA1
= D
A1 C
2

B
AB
. Substituting in the previous relation, we
AC
obtain that
A1 D
AB
=
.
A1 E
AC
Moreover, from Proposition 1, we know that

A1

C
Fig. 2

1 and A1 E = AA1 sin CAA


1 , hence
On the other hand, A1 D = AA1 sin BAA

(4)

1
AB
A1 D
sin BAA
=
=
.
A1 E
AC
1
sin CAA

If M is a point on the simedian and M M1 and M M2 are its projections on AB,


1 , M M2 = AM sin CAA
1 ,
and AC respectively, we have: M M1 = AM sin BAA
hence:
1
sin BAA
M M1
=
.
M M2
1
sin CAA
100

Taking into account (4), we obtain that


M M1
AB
=
.
M M2
AC
Remark 3. The converse of the property in the statement above is valid, meaning
that, if M is a point inside a triangle, its distances to two sides are proportional to
the lengths of these sides, then M the point belongs to the simedian of the triangle
having the vertex joint to the two sides.
Proposition 5. In an harmonic quadrilateral, the point of intersection of the
diagonals is located towards the sides of the quadrilateral to proportional distances to
these sides.
The Proof of this statement relies on Propositions 2 and 4.
Proposition 6 (R. Tucker ). The point of intersection of the diagonals of an
harmonic quadrilateral minimizes the sum of squares of distances from a point inside
the quadrilateral to the quadrilateral sides.
Proof. Let ABCD be an harmonic quadrilateral and M any point within.
We denote by x, y, z, u the distances of M to the
AB, BC, CD, DA sides of lenghts a, b, c, and d (Fig.
3). Let S be the area of the quadrilateral ABCD. We A
d
D
have: ax + by + cz + du = 2S. Following Cauchyu
M
Buniakowski-Schwarz Inequality, we get:

a +b +c +d

x +y +z +u

K
2

(ax + by + cz + du) ,

y
B
b
C

and it is obvious that


x2 + y 2 + z 2 + u2

4S 2
.
2
2
a + b + c2 + d2

Fig. 3

4S 2
= const.
a2 + b2 + c2 + d2
In Cauchy-Buniakowski-Schwarz Inequality, the equality occurs if
We note that the minimum sum of squared distances is
x
y
z
u
= = = .
a
b
c
d
Since {K} = AC BD is the only point with this property, it ensues that M = K,
so K has the property of the minimum in the statement.

Denition 3. We call external simedian of ABC triangle a cevian AA1 corres


ponding to the vertex A, where A is the harmonic conjugate of the point A1

simedian s foot from A relative to points B and C.

Remark 4. In Fig. 4, the cevian AA1 is an internal simedian, and AA1 is an


101

A
external simedian.

A1 B
A1 B
= . In view of Proposition 1,
We have
A1 C
A1 C
we get that

A1 B
AB 2
.
=
A1 C
AC

A1

A1

Fig. 4

Proposition 7. The tangents taken to the extremes of a diagonal of a circle


circumscribed to the harmonic quadrilateral intersect on the other diagonal.
Proof. Let P be the intersection of a tangent taken in D to the circle
circumscribed to the harmonic quadrilateral
D
ABCD with AC (Fig. 5). Since triangles
P DC and P AD are alike, we conclude that:
(5)

PD
PC
DC
=
=
.
PA
PD
AD

PA
=
PC

AD
DC

From relations (5), we nd that:


(6)

O
..
K

Fig. 5

This relationship indicates that P is the harmonic conjugate of K with respect to A and
C, so DP is an external simedian from D of
Q
the triangle ADC.

Similarly, if we denote by P the intersection of the tangent taken in B to the


circle circumscribed with AC, we get:

(7)

P A
=
P C

BA
BC

From (6) and (7), as well as from the properties of the harmonic quadrilateral, we

AB
AD
PA
P A

know that
=
, which means that
= , hence P = P .
BC
DC
PC
P C
Similarly, it is shown that the tangents taken to A and C intersect at point Q
located on the diagonal BD.
Remark 5. 1) The points P and Q are the diagonal poles of BD and AC in
relation to the circle circumscribed to the quadrilateral.
2) From the previous proposition, it follows that in a triangle the internal simedian
of an angle is consecutive to the external simedians of the other two angles.
Proposition 8. Let ABCD be an harmonic quadrilateral inscribed in the circle
of center O and let P and Q be the intersections of the tangents taken in B and D,
respectively in A and C to the circle circumscribed to the quadrilateral. If {K} =
AC BD, then the orthocenter of triangle P KQ is O.
102

Proof. From the properties of tangents taken from a point to a circle, we conclude
that P O BD and QO AC. These relations show that in the triangle P KQ, P O
and QO are heights, so O is the orthocenter of this triangle.
Denition 4. The Apollonius circle related to the vertex A of the triangle ABC
is the circle built on the segment [DE] in diameter, where D and E are the feet of
the internal, respectively, external bisectors taken from A to the triangle ABC.
If the triangle ABC is isosceles with AB = AC, the Apollonius circle corresponding to vertex A is not dened.
Proposition 9. The Apollonius circle relative to the vertex A of the triangle
ABC has as center the feet of the external simedian taken from A.
Proof. Let Oa be the intersection of the exA
ternal simedian of the triangle ABC with BC

(Fig. 6). Assuming that m(B) > m(C), we



Oa
D
= 1 m B
+m C
. Oa A E
nd that m EAB
C
2
B

being a tangent, we nd that m O


=
a AB

a = 1 m B
m C
. From, m EAO
m C
2
Fig. 6



a = 1 m B
it results that Oa E = Oa A; onward, EAD
m C
and m AEO
2
being a right angled triangle, we obtain Oa A = Oa D, hence Oa is the center of
Apollonius circle corresponding to the vertex A.
Proposition 10. Apollonius circle relative to the vertex A of the triangle ABC
cuts the circle circumscribed to the triangle following the internal simedian taken
from A.
Proof. Let S be the second point of intersection of Apollonius circles relative to
vertex A and the circle circumscribe the triangle ABC. Because Oa A is tangent in
A to the circle circumscribed, it results, for reasons of symmetry, that Oa S will be
tangent in S to the circumscribed circle.
For triangle ACS, Oa A and Oa S are external simedians; it results that COa a is
internal simedian in the triangle ACS, furthermore, it results that the quadrilateral
ABSC is an harmonic quadrilateral. Consequently, AS is the internal simedian of
the triangle ABC and the property is proven.
Remark 6. From this, in view of Fig. 5, it results that the circle of center
Q passing through A and C is an Apollonius circle relative to the vertex A for the
triangle ABD. This circle (of center Q and radius QC) is also an Apollonius circle
relative to the vertex C of the triangle BCD.
Similarly, the Apollonius circles corresponding to vertexes B and D and to the
triangles ABC, and ADC respectively, coincide.
Proposition 11. In an harmonic quadrilateral, the Apollonius circles - associated
with the vertexes of a diagonal and to the triangles determined by those vertexes to the
other diagonal - coincide. Radical axis of the Apollonius circles is the right determined
103

by the center of the circle circumscribed to the harmonic quadrilateral and by the
intersection of its diagonals.
Proof. Referring to Fig. 5, we observe that the power of O towards the Apollonius
circles relative to vertexes B and C of triangles ABC and BCU is OB 2 = OC 2 . So
O belongs to the radical axis of the circles.
We also have KA KC = KB KD, relatives indicating that the point K has
equal powers towards the highlighted Apollonius circles.
Bibliograe
1. R.A. Johnson Advanced Euclidean Geometry, Dover Publications, Inc. Mineola,
New York, USA, 2007.
2. F. Smarandache, I. P
atrascu The Geometry of Homological Triangles, The
Education Publisher, Inc. Columbus, Ohio, USA, 2012.
3. F. Smarandache, I. P
atrascu Variance on Topics of plane Geometry, The
Education Publisher, Inc. Columbus, Ohio, USA, 2013.

Al doilea autor va mplini n cur


and 60 de ani. Redactia revistei foloseste acest prilej pentru a-i
ura ,,MULT
I ANI !, tr
aiti n s
an
atate, cu bucurii si noi si remarcabile succese. Dintr-un material
amplu primit de redactie, select
am un num
ar de aspecte care s
a dea contur personalit
atii sale atipice,
caracterizat
a prin energie exploziv
a, creativitate, diversitatatea domeniilor abordate, prolicitate.
Florentin Smarandache s-a n
ascut la 10 decembrie 1954 n B
alcesti, jud. V
alcea. Studiile,
de la clasele primare la cele superioare, le-a f
acut n Rom
ania. A absolvit n 1979 sectia informatic
a
a Facult
atii de S
tiinte a Universit
atii din Craiova, ca sef de promotie.
In 1988 emigreaz
a din motive politice. Din anul 2008 ocup
a o pozitie de profesor universitar
la University of New Mexico (Gallup). In 1997 obtine titlul de doctor n matematici, n domeniul
teoriei numerelor, la Universitatea de Stat din Chisin
au.
Are contributii n matematic
a (teoria numerelor, geometrie, logic
a), zic
a, lozoe, literatur
a
(poeme, nuvele, povestiri, un roman, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri) si art
a (experimente
n desene, picturi, colaje, fotograi, art
a pe calculator).
In matematic
a a introdus gradul de negare al unei axiome ori teoreme (vezi geometriile smarandache, care pot partial euclidiene si partial neeuclidiene), multi-structurile (vezi n-structurile
smarandache, unde o structur
a mai slab
a contine insule de structuri mai puternice) si multi-spatiile
(combinatii de spatii heterogene). Lucr
arile sale de teoria numerelor s-au bucurat de o anumit
a
popularitate, ind preluate si dezvoltate de matematicieni rom
ani si str
aini din multe t
ari. A propus
extinderea probabilit
atilor clasice si imprecise la ,,probabilitate neutrosoc
a, ca un vector tridimensional ale c
arui componente sunt submultimi ale intervalului ne-standard ]-0,1+[. Impreun
a cu
Jean Dezert extinde Teoria Dempster-Shafer la o nou
a teorie de fuzionare a informatiei plauzibile si
paradoxiste (numit
a Teoria Dezert-Smarandache).
In zic
a a introdus paradoxuri cuantice si notiunea de ,,nematerie, format
a din combinatii de
materie si antimaterie, ca o a treia form
a posibil
a de materie. A emis ipoteza c
a ,,nu exist
a o barier
a
a vitezei n univers si se pot construi orice viteze, pe baza c
areia a propus o Teorie Absolut
a a
relativit
atii, care s
a nu produc
a dilatare a timpului sau contractare a spatiului.
In lozoe a introdus conceptul de ,,neutrosoe, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care
st
a la baza cercet
arilor sale n matematic
a si economie, precum si ,,logica neutrosoc
a, ,,multime
neutrosoc
a, ,,probabilitate neutrosoc
a, ,,statistica neutrosoc
a.
In literatur
a si art
a a fondat n 1980 curentul de avangard
a numit paradoxism, care const
a n
folosirea excesiv
a n creatii a contradictiilor, antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, paradoxurilor.
A fost nominalizat pentru premiul Nobel n literatur
a pe anul 2011.

104

O rafinare a unei inegalit


ati a lui Z. Yun
1
Vasile JIGLAU
Abstract. In this Note, the inequality (4) is established ; it oers a renement of the inequalities
(1) and (2).
Keywords: bicentric quadrilateral, circumcircle, incircle, Euler-like inequality.
MSC 2010: 51M04, 51M16.

Un patrulater bicentric ABCD este un patrulater convex inscriptibil si circumscriptibil. Pentru astfel de patrulatere este binecunoscuta urmatoarea formula de tip
Euler:

(1)
R r 2,
unde R, r noteaza razele cercurilor lor circumscris, respectiv nscris.
In [5], Zhang Yun stabileste inegalitatea

r 2
1
A
B
B
C
C
D
D
A
(2)

sin sin + sin sin + sin sin + sin sin


1,
R
2
2
2
2
2
2
2
2
2
care reprezint
a o ranare a inegalitatii (1) (a se vedea si [2]).
La randul ei, dubla inegalitate (2) poate ranata. Acesta este scopul prezentei
Note.
Vom ncepe prin a aminti cateva proprietati ale patrulaterelor bicentrice, care vor
utile mai jos (n mod obisnuit, a = AB, b = BC, c = CD, d = DA, e = AC, f = BD,
iar p, Ssemiperimetrul, respectiv aria patrulaterului):
1) ac + bd =
ref, a + c = b + d =
rp;
r
r
A
bc
B
cd
C
ad
D
ab
2) sin =
, sin =
, sin =
, sin
=
;
2
ad + bc
2
ab + cd
2
ad + bc
2
ab + cd
2
2
3) (ab + cd)(ad
+ bc) = p (ef 4r );
4) ef =2r( 4R2 + r2 + r);
5) S = abcd = rp.
pentru care se poate consulta [3], paragraful 15.
De asemenea, vom avea nevoie de inegalitatile (v. [4], p. 406):
p

8r( 4R2 + r2 r) p2 (

(3)

4R2 + r2 + r)2 .

orice patrulater bicentric ABCD au loc inegalit


Propozitie. In
atile:

(4)

r 2
1
B
B
C
C
D
D
A
A

sin sin + sin sin + sin sin + sin sin

R
2
2
2
2
2
2
2
2
2

4R2 + r2 + r

1.

2 2R

1 e-mail:

jiglau vasile@yahoo.com

105

Avem egalitate peste tot dac


a si numai dac
a ABCD este p
atrat.
Demonstratie. Mai ntai, vom exprima suma
= sin

B
B
C
C
D
D
A
A
sin + sin sin + sin sin + sin sin
2
2
2
2
2
2
2
2

functie de elementele liniare ale patrulaterului. Utilizand formulele, 1)-3), avem:

p
ac + bd
p (ac + bd) + 2 abcd
ef + 2rp
p
=
=
=
2
ef 4r2
p ef 4r
(ab + cd)(ad + bc)
sau, cu formula 4), obtinem functie de p, R, si r:
s

p
p
2
p + r + 4R2 + r2
1

=
p
4R2 + r2 + r +
4R2 + r2 + r .
2
2
2R
4R + r r

Prima inegalitate din enunt este echivalenta cu


p
p
2

4R2 + r2 + r +
4R2 + r2 + r
16 2Rr p

si va stabilita daca arat


am ca au loc urmatoarele doua inegalitati:
p

(5)
8 2Rr p
4R2 + r2 + r ,

(6)

p
2

4R2 + r2 + r .
8 2Rr

T
inand seama de (3), inegalitatea din partea stanga, pentru a dovedi (5) este
sucient sa veric
am ca

8 2Rr 8r( 4R2 + r2 r)


4R2 + r2 + r 4R r
p
p

2R
4R2 + r2 + r 4r 4R2 + r2 + r r 2 R
este adevarat
a. Raspuns armativ, caci ultima este inegalitatea lui Euler. In privinta
inegalitatii (6), avem:
p
2
p

8 2Rr
4R2 + r2 + r 4 2Rr 2R2 + r2 + r 4R2 + r2

2
0 2 R r 2 + r
4R2 + r2 3r

2
4r R2 2r2
0 2 R r 2 +
,
4R2 + r2 + 3r

iar aceasta din urma este adevarata tot datorita inegalitatii lui Euler. Este usor de
vazut ca aceasta prima inegalitate devine egalitate daca si numai daca ABCD este
patrat. Demonstrarea primei inegalitati din (4) este ncheiata.
106

Sa demonstram acum a doua inegalitate din (4). Intr-adevar, avem:


1

p
p
2
4R2 + r2 + r

p
4R2 + r2 + r +
4R2 + r2 + r
2 2R

4R2 + r2 + r

4R2 + r2 + r,

ultima ind a doua parte a inegalitatii (3). Ca urmare, n a doua inegalitate din
(4) avem egalitate n conditia specicata n [4], p. 406, adica daca si numai daca
patrulaterul ABCD are cel putin o pereche de unghiuri opuse drepte.
Cea de-a treia si ultima inegalitate din (4) este echivalenta cu
p

4R2 + r2 + r 2 2R r2 + r 4R2 + r2 2R2

0 2 R2 2r2 + r 3r
0 2 R2 2r2
0 2 R2 2r2

4R2 + r2

4R2 + r2 + 4r 2r2 R2

3r +

4R2 + r2 + r ,

evident adevarat
a. Aceasta devine egalitate daca si numai daca ABCD este patrat.
Propozitia este complet demonstrata.
r

r 2
r 2
Observatia 1. Deoarece

, inegalitatea din Propozitie reprezinta o


R
R
ranare a inegalitatii (2), ca si a inegalitatii care constituie fondul notei matematice
A
B
A
B
1
AB
[1] (se va tine seama de faptul ca sin sin = cos cos = cos
).
2
2
2
2
2
2
Prin calcule simple, constatam ca al treilea termen al inegalitatii (4) se exprima
prin laturi astfel:

(7)

4R2 + r2 + r
1

=
2 2R
2

(a + c) (ac + bd)
.
(ab + cd)(ad + bc)

Intr-adev
ar, pe baza formulelor 1), 3) si 4), avem:
s

(a + c) (ac + bd)
1
=
(ab + cd)(ad + bc)
2

ef
1
=
ef 4r2
2

4R2 + r2 + r

=
4R2 + r2 r

4R2 + r2 + r

.
2 2R

Observatia 2. O cunoscuta formula a lui L.Carlitz precizeaza distanta dintre


centrul cercului nscris I si centrul cercului circumscris O ale patrulaterului bicentric
ABCD:
s

(8)

OI 2 = R2 2Rr

(a + c) (ac + bd)
.
(ab + cd)(ad + bc)
107

Din faptul ca OI 2 0, deducem inegalitatea urmatoare:


s

R

r 2

(9)

(ab + cd)(ad + bc)


2

(a + c) (ac + bd)

Din Propozitie si tin


and seama de relatia (7), rezulta ca
s

(a + c) (ac + bd)
1.
(ab + cd)(ad + bc)

Ca urmare, (9) este nt


arita de urmatoarea inegalitate:
R
(ab + cd)(ad + bc)
2
.
2
r 2
(a + c) (ac + bd)

(10)

Bibliograe

1. M. Bencze O ranare a inegalit


atii lui Euler R r 2, Recreatii Matematice, 11
(2009), f.1, 15-16.
2. M. Josefsson A New Proof of Yun s Inequality for Bicentric Quadrilaterals, Forum
Geometricorum, 12 (2012), 79-82.
3. D. Mihalca et al. Geometria patrulaterului (in Romanian), Ed. Teora, 1998.
4. D.S. Mitrinovi
c et al. Recent Advances in Geometric Inequalities, Kluwer, 1989.
5. Z. Yun Euler s Inequality Revisited, Mathematical Spectrum, 40 (2008), 119-121.

Vizitati pagina web a revistei Recreatii S


tiintice (1883-1888):

http://www.recreatiistiintifice.ro

Vizitati pagina web a revistei Recreatii Matematice:

http://www.recreatiimatematice.ro
108

Relatii vectoriale ntre elementele unui triunghi


1
Marcel CHIRIT
A
Abstract. In this Note we establish a couple of vector identities involving the elements of a
triangle. As an application, several geometric inequalities are obtained.
Keywords: median, angle-bisector, altitude, perimeter, area.
MSC 2010: 51M04.

In acest articol vom stabili cateva relatii vectoriale ntre elementele unui triunghi,
iar n nal vom demonstra cateva identitati vectoriale si vom da cateva aplicatii.
I. Propozitie. S
a se arate c
a n orice triunghi au loc relatiile vectoriale:

1) ma ia = p(p a) si analoagele,
4S 2

2)
m
si analoagele,
a ha =
a2
2
4S


3) ia ha = 2 si analoagele,
a
1 2

4) ma a = (b + c2 ) si analoagele.
2
Vom demonstra mai nt
ai urmatoarele rezultate:
MB
Lema 1. Dac
a ABC este un triunghi oarecare, M (BC) si
= k, atunci
MC

AB + k AC
.
AM =
1+k


MB
Demonstratie. Din
= k rezulta ca BM = k M C, deci BA + AM =
M
C

k(M A + AC), de unde AM k M A = BA + k AC sau AM + k AM = AB + k AC

AB + k AC
si, prin urmare, AM =
.
1+k
orice triunghi sunt adev
Lema 2. In
arate relatiile:

AB
+
AC
=
5)
m
si analoagele,
a
2

bAB + cAC
6) ia =
si analoagele,
b+c

b cos C AB + c cos B AC
b cos C AB + c cos B AC
7) ha =
=
si analoagele.
b cos C + c cos B
a
Demonstratie. Aceste relatii se obtin aplicand Lema 1 si tinand seama de faptul
c
c cos B
ca avem k = 1 pentru mediana, k = pentru bisectoare si k =
pentru naltime
b
b cos C
(evident, toate trei corespunzatoare laturii a).
1 Profesor,

Bucuresti; e-mail: marc.chirita@yahoo.ro

109

Demonstratia Propozitiei. 1) T
inand seama de 5) si 6), avem:


bc2
cb2
c
b
AB + AC bAB + cAC

=
+
+
+
ABAC
a ia =
2
b+c
2(b + c) 2(b + c)
2(b + c) 2(b + c)

1
bc 1 1 2
2
+
b + c2 a2 =
(b + c) a2 = p(p a).
2
2 2
4

2) Cu relatiile 5) si 7) obtinem:

AB + AC b cos C AB + c cos B AC

m a ha =

=
2
a

c cos B + b cos C
bc2 cos C + b2 c cos B
+
=
AB AC =
2a
2a

1 2
bc
(c cos C + b cos B) +
b + c2 a2 =
=
2a 
4


bc
a2 + b2 c2
a2 + c2 b2
1 2
=
c
+b
+
b + c2 a2
2a
2ab
2ac
4
2 2
2 2
2 2
4
4
4
2a b + 2b c + 2c a a b c
4S 2
=
= 2
2
4a
a
(n ultimul pas s-a folosit formula lui Heron pentru aria triunghiului n forma 16S 2 =
2a2 b2 + 2b2 c2 + 2c2 a2 a4 b4 c4 ).
3) Procedam la fel. Utilizand relatiile 6) si 7), avem:

bAB + cAC b cos C AB + c cos B AC


ia ha =

=
b+c
a


1
=
b2 c2 (cos C + cos B) + bc (cos C + cos B) AB AC =
a (b + c)

bc (cos C + cos B)
=
2bc + b2 + c2 a2 .
2a (b + c)
Inlocuind cos C, cos B cu expresiile lor date de teorema cosinusului, dupa calcule de
rutina obtinem ca
2a2 b2 + 2b2 c2 + 2c2 a2 a4 b4 c4
16S 2
4S 2


ia ha =
=
=
,
4a2
4a2
a2
de unde rezulta relatia ceruta.
4) Avem:

m
a a = ma a cos (ma , a ) = ma a
=

1 2
1
a + 4m2a 4b2 = (b2 + c2 ).
4
2

110

1
2a

+ m2a b2

ma a

II. Din Propozitia stabilita, prin sumare, obtinem direct urmatoarele identitati
vectoriale:

2
m
a ia + mb ib + mc ic = p ,

1
1
1

2
m
+
+
,
a ha + mb hb + mc hc = 4S
a2
b2
c2

1
1
1




ia ha + ib hb + ic hc = 4S 2
+ 2+ 2 ,
a2
b
c

m
a +
m
b +m
c = a2 + b2 + c2 .

(1)
(2)
(3)
(4)

Identit
atile vectoriale precedente pot utilizate pentru a obtine inegalitati interesante relativ la triunghiuri. Astfel, pornind de la (1), prin utilizarea inegalitatii
triunghiulare se obtine:

p2 =
ma ia +
m
b ib + mc ic ma ia + mb ib + mc ic
ma ia + mb ib + mc ic ,
deci
p2 ma ia + mb ib + mc ic .

(5)

Pe de alta parte, din


m
a ca
a ia = p(p a) urmeaz

p(p a) ma ia

ma + ia
2

deci

ma + ia 2 p(p a).
Sumand aceasta cu analoagele ei, se obtine ca
(6)

ma + ia + mb + ib + mc + ic 2

p(p a) +

p(p b) +

p(p c)

sau, aplicand membrului drept inegalitatea mediilor,


p

ma + ia + mb + ib + mc + ic 6 3 pS.

(7)

Bibliograe
1. M. Chirit
a, D. Gheorghiu Aplicatii ale calcului vectorial n matematica de liceu,
Ed. Sigma, 2003.
2. Alric Tournier Geometrie vectorielle, Ed. Mcgraw-Hill, Montreal, 1983.
3. Gazeta Matematic
a. Colectie, 1980-2012.
111

Inegalit
ati privind derivata unei functii
1
Sorin PUS
PANA
Abstract. In this paper, several inequalities are established regarding the extremum values of
a function and its derivatives.
Keywords: dierentiable function, supremum, inmum, Lagrange s theorem.
MSC 2010: 26D99.

Prezent
am n acest articol cateva inegalitati privind valorile extreme ale unei
functii si ale derivatei sale.
Teorema 1. Dac
a f : [a, b] R este o functie derivabil
a, atunci au loc inegalit
atile:
1
1
inf |f (x)|
2 x[a,b]
2 (b a)
1

ba

(1)

ba

sup f (x) inf f (x)


x[a,b]

x[a,b]

sup |f (x)| inf |f (x)|


x[a,b]

x[a,b]

sup f (x) inf f (x)


x[a,b]

x[a,b]

sup |f (x)| .
x[a,b]

Demonstratie. Prima inegalitate din (1) este echivalenta cu


1
inf |f (x)|
ba
x[a,b]

sup f (x) inf f (x) .


x[a,b]

x[a,b]

Daca derivata se anuleaz


a cel putin ntr-un punct al intervalului [a, b] , atunci
inf |f (x)| = 0, iar inegalitatea este evidenta. In caz contrar, rezulta ca f este strict
x[a,b]

crescatoare, pentru a face o alegere, caz n care inegalitatea devine

inf |f (x)|

x[a,b]

1
[f (b) f (a)] , adevarat conform teoremei lui Lagrange.
ba
A doua inegalitate din (1) este echivalenta cu

sup f (x) inf f (x) 2


x[a,b]

x[a,b]

sup |f (x)| inf |f (x)| .


x[a,b]

x[a,b]

Daca f 0 pe [a, b] sau f 0 pe [a, b], atunci inegalitatea devine 0 sup f (x)
x[a,b]

inf f (x) , deci este adevarata. Daca f ia si valori pozitive si valori negative, rezulta
x[a,b]

ca f se anuleaz
a pe intervalul [a, b], deci inf |f (x)| = 0, iar inegalitatea se scrie:
x[a,b]

sup f (x) inf f (x) 2 sup |f (x)|


x[a,b]
1 Profesor,

x[a,b]

x[a,b]

Craiova; e-mail: sorin.puspana@yahoo.com

112

sup f (x) inf f (x) 2 max inf f (x) , sup f (x)


x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]







sup f (x) inf f (x) sup f (x) inf f (x) + sup f (x) + inf f (x)
x[a,b]

x[a,b]
x[a,b]
x[a,b]
x[a,b]
x[a,b]






0 sup f (x) + inf f (x) .
x[a,b]

x[a,b]

A treia inegalitate din (1) este echivalenta cu


sup |f (x)| inf |f (x)| sup f (x) inf f (x) .
x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

Procedam ca mai sus. Daca f 0 pe [a, b] sau f 0 pe [a, b], atunci inegalitatea devine egalitate. In caz contrar, rezulta ca se anuleaza pe intervalul [a, b], deci
inf |f (x)| = 0, iar inegalitatea se scrie succesiv
x[a,b]

sup |f (x)| sup f (x) inf f (x)


x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

max inf f (x) , sup f (x)


x[a,b]

sup f (x) inf f (x)

x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

sup f (x) inf f (x) +| sup f (x) + inf f (x) |2


x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

sup f (x) inf f (x)

x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

| sup f (x) + inf f (x) | sup f (x) inf f (x) .


x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

Daca sup f (x) + inf f (x) 0, inegalitatea devine sup f (x) 0, deci este adevax[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

rata, iar daca sup f (x) + inf f (x) 0, atunci inegalitatea devine inf f (x) 0,
x[a,b]

x[a,b]

x[a,b]

deci este adevarat


a si de aceasta data.
In ne, pentru a patra inegalitate din (1) avem:
1
1
( sup f (x) inf f (x))
sup [f (x) f (y)]
b a x[a,b]
b a x,y[a,b]
x[a,b]

1
sup |f (x) f (y)| sup |f (cxy )| sup |f (x)|,
b a x,y[a,b]
x,y[a,b]
x[a,b]

unde cxy este valoarea intermediar


a din teorema lui Lagrange.
Teorema este complet demonstrata.
Teorema 2. Dac
a f : [a, b] R este o functie derivabil
a si p, q [0, 1] , p+q = 1,
atunci au loc inegalit
atile:
max (p, q) inf |f (x)|
x[a,b]

1
sup |f (x) f (pa + qb)|
b a x[a,b]
max (p, q) sup |f (x)| .

(2)

x[a,b]

113

Demonstratie. Consideram functia g : [a, b] R, g(x) = f (x) f (pa + qb) . si


scriem inegalitatea precedenta n forma
(3)

max (p, q) inf |g (x)|


x[a,b]

1
sup |g (x)| max (p, q) sup |g (x)| .
b a x[a,b]
x[a,b]

Dac
a, prin absurd, prima inegalitate din (3) nu are loc, atunci avem succesiv:
max (p, q) inf |g (x)| >
x[a,b]

1
1
sup |g (x)|
|g (x)| =
b a x[a,b]
ba

1
1
|x x0 | |g(cx )|
|x x0 | inf |g (x)| , x [a, b] ,
ba
ba
x[a,b]

unde cx este dat de teorema lui Lagrange, iar x0 = pa + qb. De aici rezulta ca
max (p, q) >

1
1
|x x0 | , x [a, b] max (p, q) >
sup |x x0 | .
ba
b a x[a,b]

Cum sup |x x0 | = (b a) max (p, q) , obtinem ca max (p, q) > max (p, q) , absurd.
x[a,b]

Pentru a doua inegalitate din (3), procedam la fel. Presupunem ca


1
sup |g (x)| > max (p, q) sup |g (x)| .
b a x[a,b]
x[a,b]
Obtinem succesiv:
1
1
sup |x x0 | sup |g(cx )|
sup |x x0 | |g(cx )|
b a x[a,b]
b a x[a,b]
x[a,b]
=

1
sup |g (x)| > max (p, q) sup |g (x)| max (p, q) sup |g (cx )| .
b a x[a,b]
x[a,b]
x[a,b]

Rezulta ca sup |x x0 | > (b a) max (p, q) , x [a, b] , adica (b a) max (p, q) >
x[a,b]

(b a) max (p, q) , absurd.


Corolar. Dac
a f : [a, b] R este o functie derivabil
a si p, q [0, 1] , p + q = 1,
atunci are loc inegalitatea:
(4)

|pf (a) + qf (b) f (pa + qb)| (b a) max (p, q) sup |f (x)| .


x[a,b]

Demonstratie. Folosind Teorema 2, obtinem succesiv:


|pf (a) + qf (b) f (pa + qb)| = |pf (a) + qf (b) (p + q)f (pa + qb)|
p |f (a) f (pa + qb)| + q |f (b) f (pa + qb)|
sup |f (x) f (pa + qb)|
x[a,b]

(b a) max (p, q) sup |f (x)| .


x[a,b]

114

Procedeu de demonstrare a unor inegalit


ati
bazat pe inegalitatea lui Schur
Andi Gabriel BROJBEANU

Abstract. A method for establishing certain inequalities is proposed and applied. It is based
upon inequalities (1)-(9) that are consequences of Schur s inequality (S).
Keywords: inequality, Schur s inequality.
MSC 2010: 97H30.

In cadrul acestei Note vom prezenta un procedeu de demonstrare a unor inegalitati,


bazat pe inegalitatea lui Schur, care consta n utilizarea inegalitatilor (1)-(9) de mai
jos, relativ la primele trei polinoame simetrice fundamentale. Este de precizat ca
acest procedeu nu-i ntotdeauna optim sau cel mai elegant, dar se poate dovedi util
n situatii n care alte metode sau procedee de rezolvare sunt mai greu de gasit.
Incepem prin a aminti urmatorul rezultat, de altfel punctul de plecare al Notei de
fata:
Inegalitatea lui Schur. Dac
a x, y, z sunt numere reale nenegative, atunci pentru
orice t 0 avem:
(S)

xt (x y)(x z) + y t (y z)(y x) + z t (z x)(z y) 0,

cu egalitate dac
a si numai dac
a x = y = z sau dac
a dou
a dintre numerele x, y, z sunt
egale si al treilea este nul ; dac
a xyz = 0, impunem restrictia t > 0.
Propozitie. Dac
a x, y, z sunt numere reale pozitive si not
am p = x + y + z,
q = xy + yz + zx, r = xyz, atunci au loc inegalit
atile:
(1)

p2 3q,

(2)

q 2 3pr,

(3)

pq 9r,

(4)

p3 27r,

(5)

q 3 27r2 ,

(6)

p3 + 9r 4pq,

(7)

2p3 + 9r 7pq,

(8)

q 3 + 9r2 4pqr,

(9)

p4 + 4q 2 + 6pr 5p2 q,

1 Elev,

cl. a XI-a, Colegiul National ,,C. Carabella, T


argoviste; e-mail: andi bro@yahoo.com

115

Egalitatea are loc dac


a si numai dac
a x = y = z.
Demonstratie. (1) Pentru t = 0, (S) devine (x y)(x z) + (y x)(y z) +
(z x)(z y) 0, adica x2 + y 2 + z 2 xy + yz + zx, de unde
p2 = (x + y + z)2 = x2 + y 2 + z 2 + 2(xy + yz + zx) 3(xy + yz + zx) = 3q.
(2) T
inand cont de (1), obtinem:
q 2 = (xy + yz + zx)2 3(xy yz + yz zx + zx xy) = 3xyz(x + y + z) = 3pr.
(3) Se obtine nmultind membru cu membru inegalitatile (1) si (2).
(4) Se nmultesc inegalitatile (1) si (3) membru cu membru.
(5) Se nmultesc membru cu membru inegalitatile (2) si (3).
(6) Pentru t = 1, (S) devine x(x y)(x z) + y(y x)(y z) + z(z x)(z y) 0,
adica x3 + y 3 + z 3 + 3xyz xy(x + y) + yz(y + z) + zx(z + x).
Cum x3 + y 3 + z 3 = 3xyz + (x + y + z)(x2 + y 2 + z 2 xy yz zx), obtinem:
p3 + 9r = (x + y + z)3 + 9xyz = (x + y + z)(x2 + y 2 + z 2 xy yz zx)
+ 3xyz + +3(x + y + z)(xy + yz + zx) + 6xyz
= x3 + y 3 + z 3 + 3xyz + 3(x + y + z)(xy + yz + zx)+
+ 3xyz xy(x + y) + xyz + yz(y + z) + xyz
+ zx(z + x) + xyz + 3(x + y + z)(xy + yz + zx)
= xy(x + y + z) + yz(x + y + z) + zx(x + y + z)
+ 3(x + y + z)(xy + yz + zx) = 4pq.
(7) T
inand cont de (1) si (6), obtinem:
2p3 + 9r = p p2 + (p3 + 9r) p 3q + 4pq = 3pq + 4pq = 7pq.
(8) Aplicand (6) pentru numerele reale pozitive a = xy, b = yz, c = zx, avem:
q 3 + 9r2 = (a + b + c)3 + 9abc 4(a + b + c)(ab + bc + ca) = 4pqr.
(9) Pentru t = 2, (S) devine x2 (xy)(xz)+y 2 (yx)(yz)+z 2 (z x)(z y) 0,
adica x4 + y 4 + z 4 + xyz(x + y + z) xy(x2 + y 2 ) + yz(y 2 + z 2 ) + zx(z 2 + x2 ).
Cum x4 +y 4 +z 4 = (x2 +y 2 +z 2 )2 2(x2 y 2 +y 2 z 2 +z 2 x2 ) = (p2 2q)2 2(q 2 2pr) =
4
p + 2q 2 + 4pr 4p2 q, obtinem:
p4 + 4q 2 + 6pr = x4 + y 4 + z 4 + xyz(x + y + z) + 4p2 q + 2q 2 + pr
4p2 q + 2q 2 + pr + +xy(x2 + y 2 ) + yz(y 2 + z 2 )
+ zx(z 2 + x2 ) = 4p2 q + 2q 2 + pr + (xy + yz + zx)(x2 + y 2 + z 2 )
x2 yz xy 2 z xyz 2 = 4p2 q + 2q 2 + pr pr + q(p2 2q)
= 4p2 q + q(p2 2q + 2q) = 5p2 q.
116

In continuare, vom prezenta cateva inegalitati preluate din diferite surse, care vor
demonstrate utilizand inegalitatile din propozitia precedenta.
Problema 1. Fie x, y, z (0, ) astfel nc
at x2 + y 2 + z 2 + 1 = 2(xy + yz + zx).
Ar
atati c
a 9xyz x + y + z.
Marius St
anean, forumul MathTime
Demonstratie. Folosind (6) si conditia din enunt, obtinem ca:

9xyz = 9r 4pq p3 = p 4(xy + yz + zx) (x2 + y 2 + z 2 ) 2(xy + yz + zx) =

= p 2(xy + yz + zx) (x2 + y 2 + z 2 ) = p = x + y + z.


Problema 2. Fie x, y, z 0 astfel nc
at xy + yz + zx = 3. Ar
atati c
a 4xyz(x +
y + z) 3xyz 9.
Marius St
anean, forumul MathTime
Demonstratie. Daca xyz = 0, inegalitatea este evidenta. Daca x, y, z > 0, atunci
din (5) si conditia din enunt rezulta ca 27r2 q 3 = 27 r2 1 r 1 r2 r.
Conform cu (8), avem:
4xyz(x + y + z) 3xyz 4pr 3r2 =

1
1
1
(4pqr 9r2 ) q 3 = 27 = 9.
3
3
3

Problema 3. Fie x, y, z trei numere reale pozitive cu x + y + z = 3. S


a se arate
c
a
2(x3 + y 3 + z 3 ) x2 + y 2 + z 2 + 3.
Romeo Raicu, G.M.B. 7-8-9/2011
Demonstratie. Avem p = x + y + z = 3, deci
2(x3 + y 3 + z 3 ) x2 y 2 z 2 3 = 2[3r + p(p2 3q)] (p2 2q) 3 = 6r + 2p3
1
1
14
16
8
2
6pq p(p2 2q) p3 = p3 +6r pq = p(p2 3q)+ (p3 + 9r 4pq)0,
3
9
9
3
9
3
conform cu cu (1) si (6), deci inegalitatea este demonstrata.
Problema 4. Fie x, y, z numere reale pozitive cu proprietatea c
a xy+yz +zx = 3.
S
a se arate c
a 3xyz(x + y + z) 2xyz 7.
Marian Cucoanes, G.M. 4/2013
Demonstratie. Trebuie sa demonstram ca 3pr 7 + 2r.
1
1
1
Conform (5) si (8), rezulta 3pr = 4pqr (q 3 + 9r2 ) = (27 + r2 + 8r2 )
4
4
4
r
1
1 3
1 3
1
(27 + q + 8r
q ) = (28 + 8r) = 7 + 2r, ceea ce ncheie demonstratia.
4
27
27
4
 
astfel nc
at 2(tan a + tan b + tan c) = 3 tan a
Problema 5. Fie a, b, c 0,
2
tan b tan c.
a) Ar
atati c
a cos2 a + cos2 b + cos2 c 1.
117

1
1
1
+
.
2
2 +
sin a sin b sin2 c

b) Aati valoarea minim


a a expresiei

Shortlist 2013
 
,
Demonstratie. Notam x = tan a, y = tan b, z = tan c. Cum a, b, c 0,
2
1
1
1
avem ca x, y, z > 0. Rezulta ca cos2 a =
, cos2 b =
, cos2 c =
.
1 + x2
1 + y2
1 + z2
1
1
1
a) cos2 a + cos2 b + cos2 c 1 =
+
+
1=
1 + x2
1 + y2
1 + z2
=

3 + 2(x2 + y 2 + z 2 ) + x2 y 2 + y 2 z 2 + z 2 x2
2 + x2 + y 2 + z 2 x2 y 2 z 2
.

1
=
1 + x2 + y 2 + z 2 + x2 y 2 + y 2 z 2 + z 2 x2 + x2 y 2 z 2
(1 + x2 )(1 + y 2 )(1 + z 2 )
Dar 2 + x2 + y 2 + z 2 x2 y 2 z 2 = 2 + p2 2q r2 = p2 2q +

3r
4
p2 =
p
9

1
2
1
(5p3 + 27r 18pq) = (p2 3q) + (p3 + 9r 4pq) 0, conform (1) si (6), de
9p
9
3p

unde cos2 a + cos2 b + cos2 c 1, cu egalitate pentru x = y = z = 2.


1
1
1
9
b) Demonstram ca
+
2
2 +
2 2:
sin a sin b sin c
1 + x2
1 + y2
1 + z2
9
1
1
1
3
1
1
1
9
+
+
= 2+ 2+ 2 =
+
2
2 +
2 2 =
2
2
2
x
y
z
2
x
y
z
2
sin a sin b sin c
x2 y 2 + y 2 z 2 + z 2 x2
3
q 2 2pr 3
3 q2
3
3 q 2 3pr
=
=
=
3 =
0,
x2 y 2 z 2
2
r2
2
2 pr
2
2
pr

9
si se atinge pentru x = y = z = 2.
2
Problema 6. Numerele pozitive a, b, c veric
a abc = 1. Demonstrati inegalitatea

conform cu (2), deci valoarea minima este

Xa+b

2(

a+

X1

3)

Gabriel Dospinescu, Shortlist 2004


x
y
z
Demonstratie. Facem deconditionarea a = , b = , c = . Avem:
y
z
x
X

x
y

+
z
x

y
z

2(

Xx

+
P

Xy

3)
P

X x2

yz

X xy

z2

+62

P P

X x2 + y 2

xy

(xy)
x x x
x
+ 2 2 2 +62
xyz
x y z
xyz
3
2
3
3r + p 3pq 3r + q 3pqr
p(p2 2q)
3
+
+
6

r
r2
r
2
3
3
3
18r + 3p r+q 12pqr 2p r4pqr

(q 3 + 9r2 4pqr) + r(p3 + 9r 4pq) 0,


118

adevarat conform cu (6) si (8).


Problema 7. Demonstrati c
a n orice triunghi

4R + r
p

9r
4.
4R + r

Cosmin Pohoat
a, Shortlist 2007
Demonstratie. Fie ra , rb , rc lungimile razelor cercurilor exnscrise corespunzatoare varfurilor triunghiului ABC. Daca p0 = ra +rb +rc , q0 = ra rb +rb rc +rc ra , r0 =
ra rb rc , cu notatiile cunoscute obtinem: p0 = 4R + r, q0 = p2 , r0 = p2 r (se folosesc
S
S
S
formulele ra =
, rb =
, rc =
).
pa
pb
pc
2
p0
r0
Inegalitatea este echivalent
a cu
+9
4 p30 + 9r0 4p0 q0 , adevarat
q0
p0 q0
conform cu (6).
Problema 8. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel nc
at a + b + c=3. Ar
atati c
a
abc +

12
5.
ab + bc + ca

forumul ArtofProblemSolving
Demonstratie. Daca p = a + b + c = 3, q = ab + bc + ca, r = abc, atunci
abc +

12
12
27r 4p2
4p5 + 81qr 15p3 q
5=r+
5= 3 +
5=
0,
a+b+c
q
p
3q
p3 q

deoarece 4p5 + 81qr 15p3 q = 9q(p3 + 9r 4pq) + 4(p5 6p3 q + 9pq 2 ) = 4p(p2
3q)2 + 9q(p3 + 9r 4pq) 0, conform cu (6).
Problema 9. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi ABC. S
a se arate c
a
a3
b3
c3
+
+
a2 + b2 + c2
b+ca c+ab a+bc
Nicolae Papacu, IMAC 2009
Demonstratie. Decondition
am: a = y + z, b = z + x, c = x + y. Avem:
X

X (y + z)3
a3
yz[y 3 + z 3 + 3yz(p x)]
=
=
=
b+ca
2x
2r
P 3P
P 2
P 2 2
P
x
xy xyz x + 3p y z 3r yz
3qr + p3 q 3pq 2
=
=
2r
p3 q 7p2 r + 2qr
p2 r + 2qr + 3pq 2 6p2 r 3qr
=
,
2r
2r

p3 q 7p2 r + 2qr X

(y + z)2 p3 q
2r
11p 2
7p2 r + 2qr 4r(p2 q) p3 q + 6qr 11p2 r q(p3 + 9r 4pq) +
(q 3pr) +
3
q
(pq 9r) 0, adevarat conform cu (2), (3) si (6).
3
deci inegalitatea este succesiv echivalenta cu

119

Problema 10. Dac


a a, b, c sunt numere reale pozitive cu suma 1, atunci
(a2 + b2 )(b2 + c2 )(c2 + a2 ) 8(a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 )2
Titu Andreescu si Gabriel Dospinescu
Demonstratie. Daca p = a + b + c = 1, q = ab + bc + ca, r = abc, atunci
inegalitatea se scrie:
X

a2

a2 b2 a2 b2 c2 8

hX 2 X

a2 8

X
i

a2 b2

a2 b2 a2 b2 c2

a2 b2

X 2

(q 2 2pr)(p4 2p2 q 8q 2 + 16pr) p2 r2


Dar, conform cu (2) si (9), avem (q 2 2pr)(p4 2p2 q 8q 2 + 16pr) pr(5p2 q
4q 2p2 q8q 2 +10pr) pr[pr+3(p2 q+3pr4q 2 )] p2 r2 , deoarece p2 q+3pr4q 2 =
(x2 +y 2 +z 2 )(xy +yz +zx)+3xyz(x+y +z)2(xy +yz +zx)2 =(x3 y +y 3 x2x2 y 2 )+
(y 3 z + z 3 y 2y 2 z 2 ) + (z 3 x + x3 z 2x2 z 2 ) = xy(x y)2 + yz(y z)2 + zx(z x)2 0.
Asadar, inegalitatea este demonstrata.
2

Problema 11. Fie a, b, c > 0. Ar


atati c
a
1
1
1
3(a + b + c)
+
+

.
a+b b+c c+a
2(ab + bc + ca)
Andi Gabriel Brojbeanu
Demonstratie. Dac
a p = a + b + c, q = ab + bc + ca, r = abc, atunci
P

X 1
3(a + b + c)
3p
(a2 + ab + bc + ca)
3p p2 + q

=
2(ab + bc + ca)
a+b
2q
(a + b)(b + c)(c + a)
2q
pq r
2q 2
p
(p 3q) + (pq 9r)
3p2 q 3pr 2p2 q 2q 2
3
3
=
=
0,
2p(pq r)
2(pq r)

adevarat conform cu (1) si (3).

Propunem cititorilor interesati sa procedeze n acelasi fel cu inegalitatile:


c+a
a+b
b+c
+
+

1. Fie a, b, c numere reale pozitive. Aratati ca


a
b
c

a
b
c
4
+
+
.
(Mircea Lascu)
b+c c+a a+b
2. Sa se arate ca 5(a2 + b2 + c2 ) 6(a3 + b3 + c3 ) + 1, pentru orice numere reale
nenegative care satisfac relatia a + b + c = 1.
(M ihai Piticari si Dan Popescu, Shortlist 2002 )
120

3. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel ncat a + b + c = 1. Aratati ca


(1 + a)(1 + b)(1 + c)
8.
(forumul ArtofProblemSolving)
(1 a)(1 b)(1 c)
3(ra + rb + rc )
1
+
4. Demonstrati ca n orice triunghi are loc inegalitatea

2p2
ra + rb
1
1
6
+

.(Andi Gabriel Brojbeanu, Recreatii Matematice 1/2014 )


rb + rc rc + ra
5R + 2r
1
1
1
+
+
+ 3(ab +
5. Fie a, b, c > 0 cu a + b + c = 1. Sa se arate ca
a+b b+c c+a
11
bc + ca)
.
(Gh. Ghit
a, G.M.B. 7-8-9/2009 )
2
Pb+c
6. Se considera a, b, c trei numere reale strict pozitive. Sa se arate ca

a
2
2
2
(a + b + c )(ab + bc + ca)
3+
.
(C ezar Lupu, Shortlist 2006 )
abc(a + b + c)
7. Sa se arate ca daca a, b, c sunt
cu proprietatea ca abc = 1,
numere reale pozitive

b
c a
3
3
3
atunci (1 + a )(1 + b )(1 + c ) 2 1 + + +
. (Dan Nedeianu, Shortlist 2010 )
a b
c
a2 + b2
b2 + c2
c2 + a2
8. Aratati ca pentru orice a, b, c > 0 avem
+
+

a+b
b+c
c+a
2
2
2
3(a + b + c )
.
(Ngueyen le Dung)
a+b+c
1
1 1
9. Fie a, b, c trei numere reale strict pozitive astfel ncat a + b + c + + .
a
b
c
3
2
Sa se arate ca a + b + c
+
.
a + b + c abc
(Cezar Lupu si Valentin Vornicu, Shortlist 2006 )
a b c
10. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel ncat abc = 1. Aratati ca 5+ + +
b c a
(a + 1)(b + 1)(c + 1).
(forumul ArtofProblemSolving)
1
1
11. Daca x, y, z sunt numere reale pozitive, atunci 2
+
+
x + xy + y 2 y 2 + yz + z 2
9
1

.
(Vasile Crtoaje, G.M.B.)
2
2
z + zx + x
(x + y + z)2
Bibliograe
1. T. Ceausu, A.C. Muntean, I. Stana Echivalenta unor inegalit
ati clasice, Editura
Mirton, Timisoara, 2007.
2. T. Andreescu, V. C
artoaje, G. Dospinescu, M. Lascu Old & new inequalities,
Editura Gil, Zalau, 2004.
3. B. Ionit
a, T. Zvonaru Aplicatii ale inegalit
atii lui Schur, Pregatirea concursului
International de Matematica ,,Arhimede - IMAC, Clasele III-XII, Editura Nomina,
2011.
4. Colectia Shortlist 2002-2013.
121

Classes d'
equivalence dans Mmn (A).
Facteurs invariants
Adrien REISNER

Abstract. We study the Smith form of matrices Mmn (A), where A is a principal ring, and his
applications, specially invariant factors for a matrix.
Keywords: diagonal matrix, Smith normal form, invariant factor.
MSC 2010: 15A21.

I. Forme de Smith d'une matrice. Soit A un anneau principal. Deux matrices


A et B de meme dimensions, `a coecients dans A sont dites
equivalentes si et
seulement s'il existe deux matrices P et Q inversibles telles que A = P BQ. On
montre de suite qu'il s'agit d'une relation d'equivalence. On a le theor`eme suivant:
Th
eor`
eme 1 (Smith). Toute matrice M Mmn (A) est equivalente `
a une
matrice diagonale - forme de Smith de la matrice M D = diag(d1 , d2 , ..., ds , 0, 0, ..., 0),
o`
u d1 |d2 | . . . |ds et s = min(m, n).
Les elements d1 , d2 , ..., ds s'appellent facteurs invariants de la matrice M .
Pour demontrer le theor`eme il sut de montrer qu'on obtient D en multipliant
M `
a droite et `a gauche par des matrices inversibles. On rappelle les operations
elementaires sur les rangees (lignes et colonnes) d'une matrice (ces operations transforment une matrice en une matrice equivalente):
OP1. Echange de deux rangees. Postmultiplier ou pr`emultiplier par la matrice
T = (tij )1i,jn , o`
u tii = 1 si i = p, i = q, tpq = tqp = 1, tous les autres tij sont nuls.
Alors: M T : Colp Colq ; et de meme : T M : Ligp Ligq . La matrice T
est une matrice de permutation donc inversible.
OP2. Multiplication d'une rangee par un scalaire inversible. Postmultiplier ou
pr`emultiplier par la matrice diagonale suivante: Ei (u) = diag(1, 1, ..., 1, u, 1, ..., 1), o`
u
u est un element inversible de l'anneau A.
OP3. Addition `
a une rangee d'un multiple d'une autre. Postmultiplier ou pr`emultiplier par la matrice Sk = (sij )1i,jn , o`
u sii = 1, i, spq = k, pour p = q, p et q
xes, tous les autres sij sont nuls. Alors: M Sk : k Colp + Colq Colq et
Sk M : k Ligp + Ligq Ligq . La matrice Sk est inversible.
OP4. Alteration de deux rangees de sorte que les premiers elements de ces rangees
soient remplaces par leur p.g.c.d. et 0. Cette operation resulte du lemme suivant:
1 TELECOM

ParisTech; e-mail: adrien.reisner@yahoo.fr

122

a
b

Lemme. Soit

M21 (A). Il existe une matrice Q GL2 (A) telle que

a
d
=
o`
u d = 0, ou bien d = p.g.c.d.(a, b).
b
0
D
emonstration. Si a = b = 0 il n'y a rien `a prouver. Sinon, soit d =
p.g.c.d.(a, b): il existe a , b , s, t A tels que a = a d, b = b d, et sa tb = d.
Alors

a t

d = 0 et d(sa tb ) = d donne sa tb = 1. En particulier, la matrice Q =


b s

s
t
est inversible dont l'inverse Q1 = Q =
verie:
b a
Q

d
a
t
.

=
a
b
0

a
s
=
b
b

D
emonstration du th
eor`
eme. On echange les rangees - lignes et colonnes pour que le coecient m11 soit non nul - operation OP1. On applique OP4 an de
remplacer m11 et m21 par leur p.g.c.d. et 0. On applique OP4 successivement `a m11
et mi1 , 3 i n, jusqu'`
a ce que la premi`ere colonne n'ait que des zeros au-dessous
du premier coecient m11 . Dans le cas o`
u m11 |mi1 on peut utiliser OP3 au lieu de
OP4.
De meme, plusieurs operations OP4 font apparatre le vecteur (m11 , 0, ..., 0) sur
la premi`
ere ligne etnalement M est equivalente `a une matrice de la forme - matrice

m11
0
bloc - :
. On recommence les memes operations sur la matrice M1 .
0
M1
Remarque. Dans le cas o`
u l'anneau A est principal (par exemple: Z, Z[i] ou
K[X], K etant un corps) on n'a pas besoin de l'operation OP4 (on utilise la division
euclidienne dans l'anneau euclidien A). Dans la suite, l'anneau principal A sera soit
Z soit K[X], o`
u K est un corps.

6 8
Exemple 1. Trouver la forme de Smith de la matrice M =
M2 (Z).
9 15

1 0
6
M =
1 1
3
la division de 9 par 6) en m21 ;
1) a = m11 = 6.

2) a = 3.

3)

0
1

1
3
M1 =
0
6

1 0
3
M2 =
2 1
0

8
= M1 : on fait apparatre 3 (reste de
7

7
= M2 : on fait apparatre a = 3 en m11 ;
8

7
= M3 : on fait apparatre 0 en m21 ;
6

1 2
3 1
=
= M4 : on recommence sur les lignes et on fait
0 1
0 6
apparatre 1 ( reste de la division de 7 par 3 ) en m12 ;
4) M3

5) a = 1. M4

0
1

1
1 3
=
= M5 : on fait apparatre a = 1 en m11 ;
0
6 0
123

6)

1 0
1 3
M5 =
= M6 : on fait apparatre 0 en m21 ;
6 1
0 18

1 3
1 0
7) M6
=
= M7 : on fait apparatre 0 en m12 ;
0 1
0 18
M7 est la forme de Smith de la matrice M : M7 = P M Q avec:

P =

1 0
6 1

1 0
2 1

1 2
Q=
0 1

0
1

0
1

1
0

1
0

1
0

1 0
1 1
=
,
1 0
30 4

2
3
=
1
10

7
.
3

Exemple 2. Trouver la forme de Smith de la matrice M =


M32 (Z).

1 0
2 1
1 0

1) a = 3.

0
0
1

m31 ;

M =

3
0
0

15
21
21

3
6
3

15
9
6

= M1 : on fait apparatre 0 en m21 et

3 0
0 21 = M2 : on fait apparatre 0 en m12 : on recom0 21

21
mence avec la matrice colonne
.
21
1 5
2) M1
=
0 1

1 0
3) 0 1
0 1
M3 est la forme

0
3 0
0 M2 = 0 21 = M3 .
1
0 0
de Smith
de
la
matrice

M : M3 = P M Q avec:

1
0 0
1 5
2
1 0 et Q =
.
P =
0 1
1 1 1

II. Application: syst`


emes lin
eaire diophantien. On se propose de trouver
les solutions enti`eres du syst`eme de m equations lineaires `a n inconnues: M X = B,
o`
u M Mmn (Z) et B Mm1 (Z).
Soit D = diag(d1 , d2 , ..., ds , 0, 0, ...., 0), o`
u s = min(m, n), la forme de Smith de
la matrice M : il existe deux matrices inversibles P et Q telles que QM P = D.
Alors, Q1 DP 1 = M et le syst`eme precedent devient: (Q1 DP 1 )X = B. On en
deduit: D(P 1 X) = QB soit en posant: Y = P 1 X =t (y1 , y2 , ..., yn ) et C = QB =
t
(c1 , c2 , ..., cm ): DY = C. Ce dernier syst`eme s'ecrit sous la forme suivante:
d1 y1 = c1 , d2 y2 = c2 , ..., ds ys = cs , 0 = cs+1 , ..., 0 = cn .
124

La solution de ce dernier syst`eme existe si et seulement si pour tout i tel que 1 i s


on a di | ci et pour tout i tel que s < i n on a ci = 0. Connaissant les yi on obtient
les xi en remplacant la valeur obtenue dans X = P Y .
Exemple 3. Soit `
a resoudre le syst`eme diophantien : M X = B, o`
u la matrice

M=

1
0
1
0

2 3 4
1 1 1
3
0 3
7 3
1

et la matrice B =

1
1
2
1

(o`
u B=

1
1
3
1

).

On constate
de Smith de
la matrice M est
: D=QM P =diag(1, 1, 2, 0)
que la forme
1
0 0 0
1 2 1 0
0
1 0 0
0 1 1 1
avec Q =
et P =
. On pose Y = P 1 X et
1 5 1 0
0 0 1 2
2 3 2 1
0 0 0 1
C = QB = t (1, 1, 4, 0). Alors DY = C soit les quatre equations diophantiennes
suivantes : y1 = 1, y2 = 1, 2y3 = 4 et 0y4 = 0. Le syst`eme est resoluble et on
a : y1 = 1, y2 = 1, y3 = 2 et y4 = k, o`
u k est arbitraire dans Z. Le syst`eme
original admet donc pour solution: X = P Y = t (5, 1 + k, 2 + 2k, k). Par contre,
si B = t ( 1, 1, 3, 1), le syst`eme n'est pas resoluble.
III. Le polyn
ome caract
eristique d'une matrice carr
ee. K etant un corps
commutatif, soit M Mn (K). Considerant alors l'anneau principal K[X], le theor`eme
de Smith conduit `a une decomposition particuli`ere de M , polyn
ome caracteristique
de la matrice carree M . Soit en eet la matrice polynomiale (`a coecients dans
l'anneau principal K[X] ) denie par N = XIn M Mn (K[X]). D'abord une
denition.
D
enition 1. On appelle facteurs invariants de similitude de la matrice M , les
polynomes obtenus en normalisant les facteurs invariants de la matrice polynomiale
N = XIn M Mn (K[X]). Dans ce cas la norme d'un polyn
ome est son degre.
Exemple
4. Trouver
les facteurs invariants de similitude de la matrice reelle

1 1 1
M = 2 0 1 .
6
3
4
Dans ce but on se propose de trouver la forme
de Smith de la matrice
polynomiale
X +1 1
1
2
X
1
N = XI3 M soit de la matrice N = (nij ) =
.
6
3 X 4

0 1 0
1) a = do (1) = 0. N 1 0 0 =
0 0 1
les colonnes 1 et 2 an d'obtenir n11 = 1;

1
X
3

125

X +1
2
6

1
1
X 4

= N1 : on echange

1
0 0
2) X 1 0
3
0 1
en n21 et n31 ;

1
X +1
0 X 2 X + 2
0
3X 3

N1 =

1 X 1 1
1
0
3) N2 0
0
0
1
des 0 en n12 et n13 ;

1
0
0

1
1X
X 1

0
X 2 X + 2
3X 3

0
1X
X 1

4) on recommence avec la matrice (2 2) suivante:

= N2 : on obtient des 0

= N3 : on obtient

X 2 X + 2
3X 3

1 0 0
1
0
0
5) a = do (1 X) = 1. N3 0 0 1 = 0 1 X 2 X X 2
0 X 1
3X 3
0 1 0
on echange les colonnes 2 et 3 an d'obtenir a = 1 X en position n22 ;

1 0 0
6) 0 1 0 N4 =
0 1 1
0 en position n32 ;

1
0
0 1X
0
0

0
2 X X2
1 + 2X X 2

1X
;
X 1

= N4 :

= N5 : on fait apparatre

1 0
0
1
0
0
0 1X
0
7) N5 0 1 2 X
=
= N6 : on fait
0 0
1
0
0
1 + 2X X 2
apparatre 0 en position n23 .
N6 est la forme de Smith de la matrice polynomiale N . On obtient les facteurs
invariants de similitude de la matrice M en normalisant les polynomes diagonaux de
N6 : (X 1)2 et X 1.
Exercice. Trouver les facteurs de similitude de la matrice reelle

M=

1
2
2

1 0
1 0
0 1

Reponse: La matrice M admit un seul facteur invariant de similitude, `a savoir le


polynome normalise P = (X 2 + 1)(X 1).
Remarque. Si (P1 | P2 | ... | Ps ) designe la suite des facteurs
invariants de la
Q
matrice M , on a : Ps = mM polynome minimal de M et
Pi = M polynome
caracteristique de M (- voir denition 1 -).

R
ef
erences
1. I.D. Ion, N. Radu Algebra, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1991.

126

An inductive proof
of the Cayley-Hamilton theorem
N. ANGHEL1
Abstract. In this note we investigate a computational proof of the Cayley-Hamilton theorem,
based on induction.
Keywords: matrix, Cayley-Hamilton theorem, characteristic polynomial, induction.
MSC 2010: 15A24, 15A18, 11C08, 11C20.

In a recent issue of Recreatii Matematice [2] M. Tetiva explored the possibility


of providing a computational proof for the Cayley-Hamilton theorem. This elegant
result in Matrix Theory states that for any n n complex matrix A one has
(5)

An s1 An1 + s2 An2 + + (1)n1 sn1 A + (1)n sn In = On ,

where s1 , s2 , . . . sn are the (un-signed) coecients of the characteristic polynomial


pA () of A, given by
(6) pA () = det(In A) = n s1 n1 + s2 n2 + + (1)n1 sn1 + (1)n sn .
As pointed out in [2] there are many proofs for this theorem. Perhaps the most
recognizable one [1] starts by addressing rst the case of diagonalizable matrices,
for which the theorem is a tautology. Typically, these proofs fail to capture the
dynamic interplay between the entries of the various powers of A and the coecients
of the characteristic polynomial of A. In other words, while we know how to multiply
matrices, on one hand, and we know that,
 equivalently, the characteristic coecient
si , i = 1, . . . , n, equals the sum of the ni diagonal minors of A (i.e., the determinants
of the sub-blocks of A obtained by eliminating the same n i rows and columns of
A), on the other hand, we do not know the subtle assembling of them that makes
up (5). Only a computational proof of (5), which amounts to the verication of n2
polynomial identities involving the entries of A, would provide that.
The above points are taken up in [2] for the rst non-trivial case, n = 3, by
reducing the problem to invertible matrices A, when (5) becomes equivalent to
(7)

A2 s1 A + s2 I3 s3 A1 = O3 .

The ease of computing A2 and the usual expressions for the entries of A1 make the
verication of (7) simple. Although not mentioned in [2], the case n = 4 can be
handled similarly, by showing that
(8)

A2 s1 A + s2 I4 s3 A1 + s4 (A1 )2 = O4 .

It is worth saying that originally Cayley veried (5) in the case n = 3 by bruteforce calculation [1]. It is also apparent that a verication of (5) by the above methods
becomes untenable for n 5.
1 Department

of Mathematics, University of North Texas, Denton; e-mail: angel@unt.edu

127

The purpose of this note is to provide a proof for the Cayley-Hamilton theorem
for arbitrary n that certainly captures some of the computational avour sought after
above. The proof is done by induction on n. It is very unlikely that this proof is
new, however we do not have a reference for it. The proof is also very elementary.
It uses only standard facts about matrices, such that: a) any complex square matrix
admits an eigenvalue, b) The coecients of the characteristic polynomial pA () are
left invariant by transposition or similarity changes of A. Consequently, the CayleyHamilton equation (5) holds for A if and only if it holds for AT , or for M 1 AM , M
invertible matrix.
To get the inductive step under way, assume now that (5) holds for any matrix A
of size n, for some xed integer n. We want to show that then it also holds for matrices
B of size n + 1. To this end, let C be an eigenvalue for B T with corresponding
eigenvector b Cn+1 , written as a column vector. By extending the vector b to
a basis in Cn+1 and then representing
B T in this new basis, we conclude that B is

0
similar to a matrix B0 :=
, for some vector a Cn and some complex n n
a A
matrix A. Therefore, it suces to prove (5) for the particular conjugate B0 of B.
Suppose rst that is not an eigenvalue of A. It is then easily seen that for any
positive integer k,
2

6 k1
B0k = 4 X

(9)

i Ak1i a Ak

7
5=

k
0
(A In )1 (Ak k In )a Ak

i=0

Also, by using the characterization of si one can see that


(10)

si (B0 ) = si1 (A) + si (A), i = 1, 2, . . . , n + 1,

where we convene that s0 (A) = 1 and sn+1 (A) = 0.


In view of (9), the verication of the Cayley-Hamilton equation for B0 is equivalent
with checking that
(7) n+1 s1 (B0 )n + s2 (B0 )n1 + + (1)n sn (B0 ) + (1)n+1 sn+1 (B0 ) = 0,
and that
(8) An+1 s1 (B0 )An +s2 (B0 )An1 + +(1)n sn (B0 )A+(1)n+1 sn+1 (B0 )In = On .
Both checks are straightforward, by making use of the contents of (10) and of the
inductive hypothesis on A.
If does happen to be an eigenvalue for A one can replace A by A zIn in B0 ,
which for values of z C close to 0 does not have as an eigenvalue, and then reach
the desired conclusion for the original B0 via a limiting argument.
References
1. J.H. Hubbard, B.B. Hubbard Vector Calculus, Linear Algebra, and Dierential
Forms A Unied Approach, 4th Edition, Matrix Editions, Ithaca, 2009.
2. M. Tetiva Se poate demonstra teorema Cayley-Hamilton prin calcul direct? (in
Romanian), Recreatii Matematice (Iasi-Romania), XVI (2014), nr. 1, 42-43.
128

Un procedeu de abordare a unor probleme


de extrem geometric
1

Daniel VACARU

Abstract. In this methodical Note, a procedure for solving geometrical problems of various
types is presented and applied.
Keywords: right-angled triangle, decreasing function, extreme value.
MSC 2010: 97D40.

In aceasta Nota, indicam un procedeu de rezolvare a unor probleme de geometrie


n care se cere determinarea unei valori de extrem sau unei conditii de realizare a unui
extrem.
Esenta procedeului este cuprinsa n urmatoarele leme:


 
Lema 1. Dac
a functia f : 0,
R satisface conditia f
t = f (t), t
2 
 
 2
 
i
0,
, si este strict descresc
atoare pe 0, , atunci f (t) f
, t 0,
, cu
2
4
4
2

egalitate dac
a si numai dac
at= .
4

Demonstratie. In conditiile din enunt, dreapta x =


este axa de simetrie a
4
gracului functiei f si armatiile dorite rezulta imediat.
 


Lema 2. Dac
a functia f : 0,
R satisface conditia f (t) + f
t = 0,
2
2
 i
 
, si este strict cresc
atoare pe 0, , atunci ecuatia f (x) + f (y) = 0,
t 0,
 2 

4
 
x, y 0,
, are ca solutii perechile t, t , t 0,
.
2
2
2 

Demonstratie. Armatia rezulta din faptul ca punctul
, 0 este centru de
4
simetrie al gracului functiei f .
orice triunghi dreptunghic are loc inegalitatea
Problema 1 [5]. In

R
r
+
2 2,
r
R
cu egalitate dac
a si numai dac
a triunghiul dreptunghic este isocel.
a
b+ca
Solutie. Deoarece n cazul triunghiurilor dreptunghice R = si r =
,
2
2
avem
R
r
a
b+ca
1
+
=
+
=
+ sin B + sin C 1 =
r
R
b+ca
a
sin B + sin C 1
1
=
+ sin B + cos B 1.
sin B + cos B 1
1 Profesor,

Colegiul Economic ,,Maria Teiuleanu, Pitesti; e-mail: danvaccag@gmail.com

129

Consideram functia f dat


a de
f (t) =
Evident, f

 
1
+ sin t + cos t 1, t 0,
.
sin t + cos t 1
2

t = f (t), t 0,


. Putem scrie f n forma f = h g, unde
2


g(t) = sin t + cos t 1, t 0,


2

si
h(x) =

1
+ x, x (0, 1).
x




Cum g(t) = 2 cos


t 1, deducem ca g este strict crescatoare pe intervalul
4
 i
0, . Tot pe cale elementara (de exemplu, apeland la denitie), se stabileste ca h
4
este strict
descrescatoare pe (0, 1). Ca urmare, f = h g este strict descrescatoare pe

i
0, .
4

 
R r
1
Conform Lemei 1, obtinem ca f (t) f
+
, t 0,
, adica +
4
2
r R
21

2 1 = 2 2, cu egalitate daca si numai daca B = .


4
R r
5
Observatie. Intr-un triunghi oarecare are loc + , iar semnul de egalitate
r R
2
apare numai pentru triunghiuri echilaterale [1].

Problema 2 [4]. Fie ABCD un p


atrat nscris ntr-un cerc si P un punct pe arcul
Determinati minimul expresiei P C P D .
(mic) AB.
PA PB
Solutie. Notam
cu
O
centrul
cercului
si consideram raza lui egala cu 1.
 

B
Fie t = m(AOP ) 0,
si M = prAC P , N = prBD P.
2
P
Evident, OM = N P = cos t si ON = M P = sin t. Cu
N
teorema lui Pitagora, obtinem:
t
P C 2 = (1 + cos t)2 + sin2 t, deci P C = 2 cos ;
t
2

C
A

t
O
M
P D2 = (1 + sin t)2 + cos2 t, deci P D = 2 cos
;

4
2
t
2
2
2
P A = (1 cos t) + sin t, deci P A = 2 sin ;
2

t
D
2
2
2
P B = (1 sin t) + cos t, deci P B = 2 sin

.
4
2
Pentru raportul din enuntul problemei obtinem:
f (t) =

cos 2t cos
sin 2t sin

t
2

t
2

 
1 + tg 2t
1

,
t

0,
.
2
tg 2t 1 tg 2t

130

Punand f n forma f (t) = tg t tg1 t , deducem usor ca f 2 t = f (t), t


( 4 2)
2
 
 i
0,
. Pentru a arata ca f este strict descrescatoare pe intervalul 0, , punem f
2
4
n forma f = h g, unde
 i
t
g(t) = tg , t 0,
,
2
4

1 1+x
h(x) =
, x (0, 2 1];
x 1x


i

si ia valori n 0, tg
(0, 2 1],
4
8

pe cand h este strict descrescatoare pe (0, 2 1] (fapt ce se stabileste cu sau fara


utilizarea derivatei).
 

Conform Lemei 1, avem f (t) f


, cu semnul egal numai pentru t = . Deci,
4
4

PC PD
1
1

= 3 + 2 2,

2
PA PB
( 2 1)
tg 8 tg 4 8

ntr-adev
ar, g este strict crescatoare pe 0,

iar valoarea 3 + 2 2 este luata de raport daca si numai daca punctul P este mijlocul

arcului AB.
Problema 3. Fie ABC un triunghi oarecare si punctul M (BC). Determinati
pozitia lui M pentru care functia
F (M ) =

AB 2 M C 2 + AC 2 M B 2
BC 2 M A2

are valoare extrem


a.

Solutie. Punctul M are pozitia precizata de = m(M


AB).
c sin B
c sin
sinusurilor, avem: M A =
, MB =
si
A
sin M
sin M
b sin(A )
MC =
. Ca urmare, obtinem:
a
sin M
b2 c2 sin2 (A ) + b2 c2 sin2
=
a2 c2 sin2 B
1
=
[sin2 + sin2 (A )]
sin2 A

Cu teorema

F () =

si apoi, utilizand formula sin2 x =


F () =

1
(1 cos 2x), vom avea:
2

1
[1 cos A cos(A 2)], (0, A).
sin2 A

Se arata u
sor caF (A ) = F (), (0, A). In privinta monotoniei functiei F

A
pe intervalul 0,
distingem cazurile:
2
131


Dac
a A < , atunci cos A > 0 si deducem ca F este strict descrescatoare pe
2


A
A
A
0,
. Aplicand Lema 1 adaptata la intervalul 0,
, rezulta ca F () F
,
2
2
2
(0, A). Prin urmare, daca unghiul A este ascutit, atunci functia F are un minim
1
.
cand M este piciorul bisectoarei unghiului A si valoarea acestuia este
1
+
cos
A

Dac
a A > , functia F este strict crescatoare pe 0,
si vom avea F ()
2
2

A
F
, (0, A). Deci, daca triunghiul este obtuzunghic n A, functia F are un
2
1
n piciorul bisectoarei din A si numai n acest punct.
maxim egal cu
1 + cos A

Dac
a A = , se constata direct ca F () = 1, (0, A), adica F este o functie
2
constant
a. Asadar, daca un triunghi ABC este dreptunghic n A, atunci pentru orice
M (BC) are loc relatia AB 2 M C 2 + AC 2 M B 2 = BC 2 M A2 (teorema lui Van
Aubel) ([2], p. 51).
Problema 4 ([3], p.30). Fie ABC un triunghi ascutitunghic si D piciorul
A
n
altimii din v
arful A. Not
am cu I1 si I2 incentrele triugnhiurilor ADB, respectiv ADC si cu
M
M, N proiectiile lor pe AB, respectiv AC. Dac
a
I1
I1 M si I2 N se intersecteaz
a pe BC, atunci triI2 N
unghiul ABC este dreptunghic n A.
Solutie. Not
am cu P, Q intersectiile dreptePQ D
C
lor I1 M , respectiv I2 N cu BC. Din I1 M AB B
Fig. 1
si I2 N AC rezulta ca
BM
AB + BD AD
c(1 + cos B sin B)
=
=
,
cos B
2 cos B
2 cos B
AC + CD AD
b(1 + cos C sin C)
CN
=
=
.
CQ =
cos C
2 cos B
2 cos C

BP =

Conditia din enuntul problemei revine la BP + CQ = a si se scrie


sin C(1 + cos B sin B) sin B(1 + cos C sin C)
+
= sin A
2 cos B
2 cos C
sau, tin
and seama de relatia sin A = sin B cos C + sin C cos B,

sin C

1 + cos B sin B
cos B + sin B
2 cos B

1 + cos C sin C
cos C
2 cos C

sau, n nal,
cos C sin C cos 2C
cos B sin B cos 2B
+
= 0.
2 sin B cos B
2 sin C cos C
Aceast
a conditie se scrie sub forma
()

f (B) + f (C) = 0, B, C 0,
132


,
2

= 0.

unde f : 0,


R este denita prin
2

 
cos t sin t cos 2t
, t 0,
.
2 sin t cos t
2
 




Observam ca f
= 0 si ca f
t = f (t) sau f (t) + f
t = 0,
4
2
2
 
 
t 0,
, 0 este centru de simetrie pentru gracul functiei f .
, adica punctul
2
4
Daca scriem f sub forma

f (t) =

1
f (t) =
2 cos t

 
sin 3t
2

1
,
t

0,
,
2
cos 2t

 i
si observam ca ambii factori sunt functii strict crescatoare pe intervalul 0, , de4
 i
ducem ca f este strict crescatoare pe 0, . Conform Lemei 2, ecuatia () admite
 4 

numai solutiile B = t, C = t, t 0,
, adica B si C sunt complementare si,
2
2
deci, triunghiul ABC este dreptunghic n A.

Observatie. Solutiile date pe baza procedeului propus difera de cele aate n


sursele indicate n bibliograe.
Sugeram cititorilor sa rezolve cu acest procedeu problemele urmatoare:

1. Aratati ca ntr-un triunghi dreptunghic, cu A = , au loc inegalitatile:


2

R
p
(i)
+
2 2;
p
R
ra
r
(ii)
+
6.
r
ra
In ce conditii aceste relatii devin egalitati?
2. Fie ABC un triunghi oarecare si M un punct pe latura BC. Sa se determine
valorile extreme ale functiei
F (M ) =

AB M C + AC M B
, M (BC).
BC M A

Bibliograe
1. L. Banko Problema Q417, Math. Mag., 40 (1967), 289; D.S. Mitrinovi
c et al
Recent Advances in Geometric Inequalities, Kluwer Academic Publisher, 1988, 165.
2. D. Br
anzei et al. Geometrie. Clasa a IX-a, ed. a III-a, Paralela 45, Pitesti, 1998.
3. A.G. Brojbeanu C
ateva propriet
ati remarcabile ale triunghiului dreptunghic, Recreatii Matematice, 1/2014, 30-34.
4. P. Ligouras Problem J286, Mathematical Reections, 6/2013.
5. D. Milo
sevi
c Problem 3767, Crux Mathematicorum, 7/2012.
133

De la o problem
a de pe forum
la conjectura functiilor continue care comut
a
Valeriu BRAS
OVEANU, Marian TETIVA

Abstract. The article provides a mathematical story about how one can get from a simple
problem to more and more complicated and deeper issues, concerning xed points of continuous and
monotonic functions. We lead the reader from well-known results as Knaster s or Brouwer s theorems
to less known and more subtle results as the conjecture of commuting continuous functions.
Keywords: xed point, continuous function, monotonic function, commuting functions, Knaster s
theorem.
MSC 2010: 47H10, 54H25.

1. Preliminarii. Teorema de punct x a lui Brouwer ([5], dar se poate consulta


cu succes si Wikipedia) ne spune ca orice functie continu
a denit
a pe o bil
a nchis
a
din spatiul euclidian Rn cu valori n aceeasi bil
a are (m
acar) un punct x. Cazul
particular al acestei teoreme n dimensiunea 1 ne este tuturor bine cunoscut (aici si
mai departe a si b sunt numere reale cu a < b; se poate si a = b, dar nu e foarte
interesant):
Propozitia 1. Dac
a f : [a, b] [a, b] este o functie continu
a, atunci exist
a
c [a, b] astfel nc
at f (c) = c.
Demonstratie. Aplicand proprietatea lui Darboux functiei continue h denita
prin h(x) = f (x) x, x [a, b], pentru care avem h(a) 0 si h(b) 0, rezulta
existenta unui c [a, b] cu proprietatea h(c) = 0, adica rezulta existenta unui punct
x pentru f .
Se mai poate usor observa ca, de fapt, nu e nevoie ca functia sa ia valori n
intervalul [a, b]: e sucient sa avem f (a) a si f (b) b - si se poate si invers -, astfel
ca e valabil urmatorul enunt:
Propozitia 1 . Dac
a f : [a, b] R este o functie continu
a pentru care f (a) a
si f (b) b, atunci exist
a c [a, b] astfel nc
at f (c) = c. De asemenea, dac
a f (a) a
si f (b) b, atunci exist
a c [a, b] astfel nc
at f (c) = c.
O ntrebare naturala se pune: exista oare o teorema de acest tip si pentru alte
clase de functii? Si tot n mod natural ne ndreptam gandul catre functiile monotone.
Exemplul functiei
8
a+b
<a + b x, a x <
2
f (x) =
a+b
:
a,
xb
2
ne descurajeaza imediat n privinta functiilor descrescatoare (f ia valori n [a, b], este
descrescatoare si nu are nici un punct x; o usoara modicare a lui f poate furniza
1 Profesori,

Colegiul National ,,Gheorghe Rosca Codreanu, B


arlad

134

si un exemplu de asemenea functie strict descrescatoare). Totusi, avem urmatorul


rezultat (poate mai putin cunoscut decat Propozitia 1, dar sucient de cunoscut):
Propozitia 2. Dac
a f : [a, b] [a, b] este o functie monoton cresc
atoare, atunci
f are (m
acar) un punct x.
Demonstratie. Fie M multimea acelor x din [a, b] pentru care x f (x). Avem
a M , deci M este nevida si, desigur, ea este si marginita, ind inclusa n intervalul
compact [a, b]. Daca s = sup M , rezulta n mod clar ca s [a, b]. De asemenea, se
vede usor ca x M implic
a f (x) M (datorita monotoniei functiei f , x f (x)
f (x) f (f (x))). Cum x s pentru orice x M , avem si x f (x) f (s), pentru
orice x M , deci s f (s) (f (s) ind cel putin egal cu orice element din M trebuie sa
e cel putin egal si cu marginea superioara a acestei multimi). Asta ne arata ca s este
el nsusi un element al multimii M , deci f (s) M si atunci f (s) sup M = s. Dar
s f (s) si f (s) s nseamn
a ca f (s) = s, deci s este punct x pentru f , ncheind
demonstratia.
Exercitiu. Demonstrati n mod analog c
a inmumul multimii N = {x [a, b] | f (x)
x} este punct x pentru f . (Ceea ce - atentie! - nu nseamna ca ar asigurata
existenta a doua puncte xe pentru f n conditiile enuntului, ci doar ca avem doua
variante de demonstratie.)
Observatie. Putem numi Propozitia 2 teorema lui Knaster, desi ea nu reprezinta
decat un caz particular al acestei teoreme. De fapt, n cazul general, ea se numeste
teorema Knaster-Tarski si se enunt
a n termeni de teoria laticelor: dac
a L este o latice
complet
a si f : L L este o functie care p
astreaz
a ordinea (putem s
a o numim tot
functie cresc
atoare), atunci multimea punctelor xe ale lui f formeaz
a, de asemenea,
o latice complet
a. In particular, rezulta ca aceasta multime este nevida, deci ca f
admite puncte xe. Nu intr
am n aceste amanunte (pentru cei interesati articolul de
pe Wikipedia e destul de riguros si detaliat), dar va propunem urmatorul
Exercitiu. Fie E o multime nevid
a, P (E) multimea p
artilor lui E si f : E E
o functie cresc
atoare, adic
a o functie cu proprietatea c
a f (X) f (Y ), pentru orice
X, Y P (E) cu X Y . Exist
a atunci C P (E) astfel nc
at f (C) = C.
Se pare ca aceasta a fost forma n care Knaster a demonstrat initial teorema n
1928 (forma generala ind publicata abia n 1955). In zilele noastre ea a aparut (si
probabil va mai aparea o vreme) pe la diverse concursuri de matematica pentru elevi.
O frumoasa legatur
a ntre propozitiile enuntate anterior a facut Sebastian Anita
[2] , anume:
Propozitia 3. Fie g : [a, b] R o functie continu
a cu g(a) g(b) si f : [a, b]
[g(a), g(b)] o functie cresc
atoare. Atunci exist
a c [a, b] astfel nc
at f (c) = g(c).

Demonstratie. In spiritul demonstratiei Propozitiei 2 (care se obtine din Propozitia 3 pentru g(x) = x; iar pentru f (x) = x obtinem partea a doua a Propozitiei
1 ), sa consideram multimea
M = {x [a, b] | g(x) f (x)}
135

si s = sup M . (Observati ca, totusi, demonstratia de mai sus a Propozitiei 2 nu


functioneaz
a prin analogie si pentru Propozitia 3. Ipoteza continuitatii functiei g,
coroborata cu - doar - monotonia lui f solicita utilizarea unui instrument care sa
functioneze pentru amandoua; e vorba despre trecerea la limita.) Multimea M este
nevida (a M ) si exista un sir (sn ) de elemente din M care are limita s; pentru
ecare sn M avem, desigur, g(sn ) f (sn ), deci prin trecere la limita obtinem
g(s) = lim g(sn ) lim f (sn ) =
n

lim

xs, x<s

f (x) f (s)

(functia f ind crescatoare are limite laterale n s, limita la stanga ind cel mult
egala cu valoarea functiei acolo). Daca s = b demonstratia este ncheiata, caci am
obtinut g(b) f (b), iar enuntul ne spune ca f (b) g(b), asadar se poate considera
c = b. Altminteri avem g(x) > f (x) pentru orice x [a, b], x > s (un asemenea x nu
apartine multimii M ), deci, iarasi prin trecere la limita, avem
g(s) =

lim

xs, x>s

g(x)

lim

xs, x>s

f (x) f (s).

Se obtine deci si n acest caz ca g(s) f (s) si f (s) g(s), adica f (s) = g(s) si putem
lua c = s.
O demonstratie eleganta, care utilizeaza lema intervalelor nchise incluse, poate
gasit
a n [8], la paginile 228-230.
Exercitiu. Ar
atati c
a exist
a g : [a, b] R continu
a si f : [a, b] R cresc
atoare,
cu f (a) < g(a) si f (b) > g(b), astfel nc
at f (x) = g(x) pentru orice x [a, b]. Daca
dorim, putem impune si conditii asupra codomeniului lui g, si tot vom putea gasi
destul de usor asemenea exemple. In schimb nu mai e necesara conditia n privinta
ordinii ntre g(a) si g(b).
2. Care este, de fapt, problema? Problema ni s-a aratat pe un forum de
discutii matematice (TheMathForum@Drexel, 12 august 2008), iar n aceasta nota
intention
am sa explicam cam cum am gandit pornind de la ea, n speranta ca le va
de folos si altora. Ea suna cam asa:
Exercitiu. Fie f si g dou
a functii continue pe [0, 1] astfel nc
at f ([0, 1]) =
g([0, 1]) = [0, 1], f si g comut
a (adic
a f (g(x)) = g(f (x)), x [0, 1]), iar f este strict
cresc
atoare. S
a se arate c
a exist
a un x0 [0, 1] astfel nc
at f (x0 ) = g(x0 ) = x0 .
De la bun nceput se pare ca sunt prea multe conditii. Avand n minte toate
rezultatele din preliminarii, ne dam repede seama ca se poate renunta la unele dintre
ele. De exemplu, stim ca f are un punct x, sa-l numim c. Conditia de comutativitate
ne spune ca f (g(c)) = g(f (c)), adica f (g(c)) = g(c) (pentru ca f (c) = c), cu alte
cuvinte ne spune ca si g(c) este punct x pentru f . Astfel am obtinut fara mare efort
urmatorul rezultat a carui demonstratie cititorul o va completa cu usurinta:
Propozitia 4. Fie f : [a, b] [a, b] o functie continu
a care are un singur punct
x n intervalul [a, b] si g : [a, b] [a, b] o functie care comut
a cu f . Atunci f si g
au un punct x comun.
Se prea poate ca propunatorul problemei de pe forum sa avut n vedere si un
asemenea enunt. Se vede ca am renuntat la multe dintre conditiile date initial, dar
136

cu pretul adaug
arii unei alte conditii sucient de restrictive pentru f . Chiar si asa,
banuiala ca n problema originala ipoteza este supraaglomerata ramane. Ranand
putin rationamentul de mai sus, vedem ca putem arata (ceva mai elaborat) si
Propozitia 5. Fie f, g : [a, b] [a, b] functii continue care comut
a si astfel nc
at
una dintre ele este cresc
atoare. Atunci f si g au un punct x comun.
Demonstratie. S
a presupunem ca g este functia despre care stim ca e crescatoare.
Exista c [a, b] astfel nc
at f (c) = c (conform Propozitiei 1), iar folosind conditia
g f = f g obtinem (ca mai sus) ca g(c) este de asemenea punct x pentru f . Analog
obtinem ca g [n] (c) este punct x pentru f oricare ar numarul natural n 1, unde
g [n] = g g este a n-a iterata a lui g.
Sa presupunem, de exemplu, ca avem c g(c). Folosind monotonia functiei g,
rezulta c g(c) g [2] (c) , adica rezulta ca sirul (g [n] (c))n1 este crescator. De
asemenea, acest sir este si marginit (toti termenii sai sunt n intervalul [a, b]), deci el
are o limita l [a, b]. Prin trecere la limita n relatia g(g [n] (c)) = g [n+1] (c) rezulta
ca g(l) = l, iar prin trecere la limita n f (g [n] (c)) = g [n] (c) rezulta f (l) = l (desigur,
continuitatea functiilor f si g este esentiala n aceste treceri la limita). Prin urmare
limita l a sirului (g [n] (c))n1 este un punct x comun pentru f si g. Demonstratia se
ncheie daca mai observam ca n cazul g(c) c se poate proceda absolut analog.
Daca ati ncercat sa rezolvati problema originala se poate sa fost condusi pe o
pista falsa de conditiile (vedem acum ca inutile) f ([0, 1]) = g([0, 1]) = [0, 1]. (Noi
banuim ca autorul a vrut sa spuna doar ca f si g au valori n [0, 1].) De asemenea,
faptul ca monotonia unei functii este stricta nu pare a important. Astfel ca, ajunsi
aici, simtind cumva ca am repurtat o mica victorie, am trait o vreme cu impresia
ca vom putea modica (nu prea mult, credeam noi) rationamentul astfel ncat sa
putem obtine concluzia si far
a ipoteza monotoniei uneia dintre functii. Totusi, asta
s-a dovedit o fundatur
a; desi avem n continuare sirul (g [n] (c))n1 de puncte xe ale
functiei f , si putem deduce ca el are un subsir convergent (ind marginit), asupra
acestui subsir nu mai avem nici un control. Putem arata si acum ca limita acestui
subsir este punct x pentru f , dar nu avem nici o sansa sa obtinem rezultatul similar
pentru g. Nu putem nici macar sa aratam ca aceasta limita este ceea ce se numeste
un punct periodic pentru g, adica un punct x al unei anumite functii g [k] , k N . E
drept ca repetand cumva rationamentul din Propozitia 2, putem demonstra
Propozitia 5 . Fie f, g : [a, b] [a, b] dou
a functii care comut
a astfel nc
at g este
cresc
atoare si multimea F a punctelor xe ale lui f are proprietatea c
a supremumul
oric
arei submultimi a lui F apartine, de asemenea, lui F . Atunci f si g au un punct
x comun.
In esent
a este vorba de argumentul din demonstratia Propozitiei 2 (cazul particular
al teoremei Knaster-Tarski), aplicat functiei g denita pe multimea punctelor xe ale
lui f . Pare sa e un enunt foarte general (si este) dar e greu sa obtii de aici prea
multe cazuri particulare interesante.
Ne aam ntr-un impas: parea ca ne scapa noua ceva, si chiar asa era - dar nu n
sensul n care credeam noi.
137

A fost momentul n care am descoperit cateva articole [1,3,4,6,7] (toate se gasesc


pe Internet la ndem
ana oricui) n care era vorba despre conjectura functiilor continue
care comut
a, formulat
a de catre Eldon Dyer n 1954, A. J. Shields n 1955 si Lester
Dubins n 1956. Aceasta postula ca dou
a functii f, g : [a, b] [a, b] continue si care
comut
a au un punct x comun. Se stia nca de pe la 1920 ca rezultatul este adevarat
pentru functii polinomiale (J. F. Ritt), iar A. J. Schwartz reusise sa demonstreze
[6] ca doua asemenea functii dintre care una este derivabila cu derivata continua au
cu sigurant
a un punct periodic comun (mai precis, daca f este derivabila cu derivata
continu
a, exista un x0 [a, b] astfel ncat x0 = f (x0 ) = g [m] (x0 ) pentru un anumit
num
ar natural m 1). Totusi, n 1969, William M. Boyce [3] si John Hunecke
[4] au reusit sa construiasca exemple de functii continue care comuta si nu au puncte
xe comune, inrmand denitiv conjectura. De asemenea, n cel mai recent articol
[7] (din 1999) pe care l-am gasit pe aceasta tema se spune ca e mai degraba plauzibil
sa nu e asigurata (n general, pentru functii doar continue) nici macar existenta
punctelor periodice comune, dar un contraexemplu nu era cunoscut atunci.
Toate demonstratiile (si exemplele ce contrazic conjectura) sunt cu mult peste
nivelul acestei expuneri, iata deci ca nu aveam nici o sansa de a rezolva problema fara
a citi despre ea. Asa ca ne-am gandit la alte sensuri n care problema ar mai putea
studiata, de exemplu pentru alte clase de functii. Cel mai natural este sa ne ntrebam
ce se nt
ampl
a pentru functiile monotone.
Exercitiu. Ar
atati c
a exist
a functii f, g : [a, b] [a, b] care sunt monotone si care
comut
a, dar nu au puncte xe comune.
G
anditi-v
a sa alegeti cel putin una dintre functii descrescatoare, pentru ca altminteri avem
Propozitia 6. Dac
a f, g : [a, b] [a, b] sunt functii cresc
atoare care comut
a,
atunci ele au cel putin un punct x comun.
Demonstratie. Revenim la ideea din demonstratia Propozitiei 2 (sau din demonstratia teoremei generale Knaster-Tarski). Anume, sa consideram multimea
M = {x [a, b] | x f (x) si x g(x)},
care este nevida (a M ) si marginita. Fie s = sup M ; desigur, s [a, b].
Observ
am ca, daca x M , avem f (x) M si g(x) M . De exemplu, x f (x)
g(x) g(f (x)) = f (g(x)) si x g(x) g(x) g(g(x)), astfel ca g(x) M .
Apoi avem x f (x) f (s) pentru orice x M si, analog, x g(x) g(s) pentru
orice x M , ceea ce implica s f (s) si s g(s). Cu alte cuvinte, s M si atunci,
pe baza primei observatii, f (s) M si g(s) M . Dar asta nseamna ca f (s) s
si g(s) s, adica, nalmente, f (s) = g(s) = s - punctul s este un punct x comun
pentru f si g - si demonstratia este ncheiata.
3. Concluzii si teme. Nu ne-am propus n aceasta nota sa demonstram ceva
nou, sau sa gasim o demonstratie neasteptata pentru vreun rezultat mai vechi. Neam propus, n schimb, sa trecem n revista cateva teoreme (zicem noi) elegante de
punct x, asa cum ne-au venit n minte pe parcursul ncercarilor de a rezolva o
problema - de fapt, nu numai de a o rezolva, dar si de a gandi pe marginea ei, de a o
138

generaliza, extinde, sau macar de a vedea la ce rezultate asemanatoare ar mai putea


ea sa conduca. Cititorul poate observa ca, lucrand la aceasta problema - n sensul
mentionat -, ne-am amintit lucruri pe care le stiam si, de asemenea, am aat lucruri
despre care nu auziseram mai nainte. Asa se ntampla de ecare data cand ascultam
cu atentie ntreb
arile altora - acestea vor conduce la propriile noastre ntrebari, iar
unele dintre aceste ntreb
ari vor primi raspunsuri, altele vor ramane misterioase - cel
putin deocamdata si, negresit, altele nu vor prea interesante si nu vor duce nicaieri
(totusi e nevoie si de acestea).
Incheiem cu nc
a vreo cateva ntrebari pentru cititorii interesati.
Exercitiu. Unde se foloseste, n Propozitia 2, sau n Propozitia 6, faptul ca functiile
au valori tot n intervalul [a, b]? (Nu e greu sa ne dam seama ca lipsa acestei conditii
din ipoteza afecteaza validitatea concluziei.)
Exercitiu. Demonstrati Propozitia 5 si formulati cazuri particulare interesante.
Exercitiu. Puteti extinde Propozitia 6 la un numar oarecare de functii? Cum?
Dar pentru o innitate de functii?
Exercitiu. Fie f, g : [a, b] [a, b] doua functii continue cu proprietatea ca (f (x)
x)(g(x) x) 0 pentru orice x [a, b]. Sa se arate ca f si g au un punct x comun.
Mai ramane valabil
a concluzia daca (pastrand ipoteza de continuitate) presupunem
ca (f (x) x)(g(x) x) 0 pentru orice x [a, b]?
Exercitiu. Dac
a f, g : [a, b] [a, b] sunt doua functii crescatoare care comuta si
f [n] = g [n] pentru un anume n N , atunci f = g.
Exercitiu. Un foarte frumos rezultat despre punctele periodice ale unei functii
continue (si o splendida realizare a analizei reale de la nele secolului al XX-lea) este
teorema lui Sarkovski. Cititi despre aceasta teorema!
Ultimele doua exercitii par sa nu aiba legatura cu textul; dar, nu se poate spune
la prima vedere daca doua rezultate au sau nu legatura. Surprize apar mereu.
Bibliograe
1. A. Alikhani-Koopaei On common xed and periodic points of commuting functions, Internat. J. Math. & Math. Sci., 21(1998),2, 269-276.
2. S. Anita Problema C:286, GM 2/1983, p. 95.
3. W.M. Boyce Commuting Functions with no Common Fixed Point, Trans. Amer.
Math. Soc. 137 (1969), 77-92.
4. J.P. Huneke On Common Fixed Points of Commuting Continuous Functions on
an Interval, Trans. Amer. Math. Soc. 139 (1969), 371-381.
5. M. R
adulescu, S. R
adulescu Teoreme si probleme de analiz
a matematic
a, Editura Didactica si Pedagogic
a, Bucuresti, 1982.
6. A.J. Schwartz Common periodic points of commuting functions, Michigan Math.
J., 12(1965), 353-355.
7. T.H. Steele A note on periodic points and commuting functions, Real Analysis
Exchange, vol. 24(2), 1998/9, pp 781-790.
8. N. Teodorescu & al Probleme din Gazeta Matematic
a, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984.
139

Gazeta Matematic
a
n anii Primului R
azboi Mondial
Evenimentele din primul razboi mondial au fost puternic resimtite de Societatea
,,Gazeta Matematic
a si membrii ei au facut mari eforturi pentru a continua cea
mai ndr
agit
a publicatie romaneasca de matematica.
In perioada de neutralitate a Romaniei (aug. 1914 - aug. 1916), tiparirea revistei
Gazeta Matematic
a si toate activitatile Societatii au decurs n mod normal. Numerele de revista aveau n mod constant 40 de pagini, apareau cu regularitate n ecare
luna la data de 15 si cuprindeau rubricele: articole, note matematice, chestiuni de examen, probleme rezolvate, exercitii si probleme propuse s.a. Volumele sunt alcatuite
din 12 numere si corespund unui an de studiu din nvatamantul public (15 sept.-15
aug.). Incep cu Lista membrilor Societ
atii si se ncheie cu o ampla Tabl
a de materii
ce ordoneaza materialul publicat n anul respectiv, cu o grija aparte pentru listele de
probleme propuse, rezolvate si rezolvitori.
Manuscrisele se primeau acasa la ing. Mihail A. Saligny (ul lui Anghel Saligny)
n strada Occident nr. 10, Bucuresti, iar pentru schimburile de reviste, alte chestiuni,
se folosea adresa ing. I. Ionescu, str. Calusei nr. 23, Bucuresti. De remarcat ca aceste
schimburi si contacte internationale includeau, de-a lungul timpului, revistele Educational Times, The Mathematical Gazette (Londra), Mathesis (Belgia), Supplemento
al Periodico di Matematica (Livorno), Revista Societ
atii Fizico-Matematice (Soa),
Bulletin de la Section Scientique de l Academie Roumaine, Gazeta Matematic
a (Rusia), Bulletin of the American Mathematical Society. Un colaborator asiduu al Gazetei
Matematice, cu multe note publicate (n franceza), era N. Agromof din Revel (azi
Tallinn), Rusia. Tipograa Curtii Regale, F. Gobl Fii, str. Regala, nr.19, a fost utilizata pan
a n decembrie 1915, apoi s-a folosit tipograa ,,Cooperativa, str. Belvedere
nr.6.
In ecare num
ar de revista, problemele rezolvate ocupa un spatiu larg; dupa
prezentarea solutiilor se indica numele rezolvitorilor si se dau adesea mai multe solutii.
Printre rezolvitori, propunatori de probleme si autori de note matematice gasim numele unor viitori ilustri matematicieni romani: Al. Pantazi, O. Mayer, P. Sergescu,
M. Gherm
anescu s.a.
Pe lang
a rubricile amintite, revista si deschidea paginile si pentru a semnala cititorilor activitatile desfasurate de Societate sau unele evenimente importante. Astfel,
Concursurile Gazetei Matematice din anii 1915 si 1916 sunt relatate pe larg, cu toate
etapele de desfasurare: probele scrise si oralul, rezultatele si premiatii (raportor Gh.
T
iteica), banchetul traditional. In aceeasi ordine de idei, mentionam: constituirea
Fondului ,,Anghel Saligny destinat tiparirii de carti cu caracter technic, acordarea
Premiilor ,,H. Capriel etc.
In num
arul din octombrie 1914 (nr.2, An XX) este anuntata moartea Regelui
Carol I. Societatea ,,Gazeta Matematica , care s-a bucurat pe parcursul anilor de
140

atentia Regelui, se alatur


a prin membrii si colaboratorii sai la doliul national. (La
expozitia din 1903, Gazeta Matematica a fost distinsa cu Medalia de Aur, iar Regele
Carol I s-a interesat de revista si a primit n audienta pe Gh. T
iteica, care i-a prezentat
toate volumele aparute de Gazeta.)
Se publica numeroase texte privind istoria matematicii romanesti. Un articol remarcabil din ianuarie 1916 (nr.5, An XXI), este cel nchinat de Traian Lalescu memoriei lui N. Culianu, matematician, fost rector al Universitatii din Iasi, junimist, participant activ pe o perioada de aproape cinci decenii la viata culturala, la modernizarea
societatii din capitala moldav
a. In acelasi numar, sub semnatura lui I. Ionescu, apare
articolul Matematica n Regulamentul Organic.
Incepand cu primul num
ar al Anului XXI, dupa modelul revistei engleze The
Mathematical Gazette se introduce mini-rubrica Cereri, animata de I. Ionescu. Aici
se pun ntreb
ari sau se solicita informatii relativ la istoricul, studiul sau nvatamantul
matematicilor n general, dar mai ales din tara noastra, cu un continut foarte divers:
date privind unele carti vechi de matematica, echivalentul unor unitati de masura
care apar n documente vechi, prioritati etc.
Se publica de asemenea suplimente cu Recreatiuni, de exemplu, n februarie 1916,
tema este matematica si literatura, cu numeroase citate din V. Alecsandri legate si
de matematica.
Ultimul num
ar nainte de refugiu (nr.3, An XXII) a aparut n noiembrie 1916 la
tipograa ,,Universal
a din str. Covaci nr.14, dar membrii societatii, aati deja la
Iasi, nu au stiut de asta mult
a vreme, conform mentiunii de pe coperta nr. 10-12, An
XXII referitoare la necunoasterea cuprinsului acestui numar.
Din initiativa lui Ion Ionescu si Traian Lalescu si cu sprijinul lui Vasile Teodoreanu
(profesor la Liceul National si Liceul Militar din Iasi) si altor membri din redactie
aati n refugiu, Gazeta Matematica si-a reluat aparitia la Iasi. Societatea ,,Gazeta
Matematic
a a obtinut dreptul de a trimite colaboratorilor aati pe front numerele
revistei. Manuscrisele trebuiau trimise la prof. univ. Traian Lalescu la Cenzura
Militara Telegrac
a Iasi, iar pentru abonamente si orice alte chestiuni adresa era
prof. Gh. Nichifor la Cenzura Miltara Postala Iasi. Organizarea progresa: n nr.7
(martie 1917) adresa pentru manuscrise era prof. Vasile Teodoreanu, str. Saulescu
nr.8., iar din februarie 1918, pentru abonamente si alte chestiuni, adresa era prof.
Gh. Nichifor, str. Vulpei nr. 5, apoi ing. C. Or
asanu, str. Cuza Voda 71 (din
mai 1918). Primul num
ar publicat n Iasi a fost nr.4, An XXII, numarul pentru luna
decembrie 1916, dar care a aparut doar n aprilie din anul urmator si numai n 24 de
pagini, la tipograa H. Goldner, str. Gh. Marzescu. Aceasta ntarziere si numerele
duble sau triple se propaga pan
a n 1920, mult dupa revenirea la Bucuresti. Sa notam
stabilitatea pretului (7,5 lei abonamentul anual), pana la vol. XXIV, cand devine 15
lei pe an, apoi 20 lei pe an la vol. XXVI, n 1920.
Pe prima pagina a nr.4, primul scos n conditii de refugiu, se aa un emotionant
Cuv
ant nainte, redactat de Traian Lalescu, pe care-l redam (n ortograa originala)
mai jos:
In momentele grele pe cari le tr
aeste ast
azi poporul rom
anesc, Gazeta Matematic
a
mp
art
aseste soarta t
arii sale: mpiedicat
a de a ap
are`
a n Bucuresti din causa ocup
arii
provizorii a primei noastre capitale, Societatea si-a putut reface aci organizarea nece141

sar
a pentru a public`
a mai departe Gazeta Matematic
a pe tot timpul c
at va dur`
a adversitatea noastr
a.
Avem multumirea s
a spunem c
a revista noastr
a si datoreaz
a aparitia sa n Iasi, n
primul r
and solicit
arii si zelului colaboratorilor nostri. C
aldura cu care c
ati-va dintre
cei mai buni corespondenti ai Gazetei a
atori ast
azi n r
andurile ostirei au oferit
serviciile lor, a fost pentru redactiunea Gazetei Matematice, o r
asplat
a si o ad
anc
a
m
ang
aere sueteasc
a. Ea ne-a ar
atat c
a activitatea educativ
a a Societ
atei noastre,
a trecut mai departe de tinta sa profesional
a; ea a isbutit s
a-si creeze din ecare
colaborator un prieten care se simte fericit s
a contribue cu munca sa desinteresat
a la
prosperitatea Gazetei.
Din cauza greut
atilor de tip
arire, numerele de exil ale Gazetei vor avea un coprins
mai redus, f
ar
a ca prin aceasta s
a m obligati a renunta la vreuna din rubricele noastre
obisnuite.
Dar s
a ne exprim
am speranta c
a revista noastr
a va urma p
an
a la urm
a soarta
t
arii sale si c
a, dup
a aceast
a vremelnic
a comprimare, vom putea s
a d
am si noi Gazetei
Matematice, estinderea potrivit
a cu noile conditiuni de viata
isvorite din sacriciile
actuale ale poporului rom
anesc.
Societatea ,,Gazeta Matematica arma si revendica participarea, prin membrii si
colaboratorii sai, la razboi, pe care-l considera Razboiul pentru Unitatea Nationala a
Romanilor. Sentimentele pe care le manifestau fata de armata tarii aveau ca fundament ,,axioma: at
ata timp c
at Armata Rom
an
a este n picioare, cugetarea rom
an
a
si dragostea pentru stiint
a nu pot distruse. Tot n acest curs al lucrurilor, n
delegatiunea Societatii (forul administrativ superior al ei) pentru anii XXII si XXIII
a fost ales generalul Scarlat Panaitescu. La initiativa acestuia, care ofera n acelasi
timp si fondurile necesare, se instituie un premiu anual de 200 lei ce urmeaza sa se
acorde autorului celui mai bun articol de matematica aplicata la stiintele militare.
Primul Premiu ,,Scarlat Panaitescu va acordat l-tului Gh. Zapan pentru lucrarea
Asupra c
atorva elemente de tragere, aparut anterior (An XXII, p. 102-107).
Articolele care trateaza chestiuni de istoria si istoriograa matematicii sunt numeroase si ocupa un spatiu larg: Viata si activitatea lui Gheorghe Laz
ar (T. Lalescu,
serie de patru articole), Un inventar al c
artilor de matematici (I. Beles, serie de trei
articole), Bibliograa rom
aneasc
a matematic
a (T. Lalescu) si C
arti de matematici
din Transilvania. Catalogul D-lui Onisifor Ghibu (T. Lalescu). Un loc aparte printre
contributori l ocupa C. Climescu, care discuta n mai multe articole un manuscris
gasit n biblioteca Seminarului ,,Veniamin Costache din Iasi, intitulat ,,Curs ntreg
de matematic
a curat
a , scris cu litere chirilice si care reprezinta o traducere dupa
L.B. Francoeur.
Efectele negative ale razboiului asupra Gazetei se manifesta nu numai n regularitatea aparitiei, num
arului de pagini si calitatea hartiei, ci si asupra structurii si
continutului ei. Gazeta este trimisa si asteptata pe frontul de lupta. Se primesc
scrisori din primele linii; pentru combatantii aati n mijlocul distrugerilor, Gazeta
este o oaza de lumina si o mangaiere. Numarul de pagini rezervate problemelor rezolvate si rezolvitorilor a descrescut drastic si chiar au existat numere n care aceasta
rubrica lipseste.
La 30 august 1917 are loc Adunarea Generala a Societatii. In nr. 1-2 din sept.142

oct. 1917, de nceput al Anului XXIII, apare, conform cerintelor statutului Societatii
,,Gazeta Matematica, lista membrilor sai. In dreptul numelor lor se fac precizari ca:
r
amas n teritoriul ocupat de inamic (V. Cristescu, C. Malcoci, Gh. T
iteica, Gh. Nicolaevici), prizonier (Gr. Orasanu) sau sunt indicate gradele (A. Ioachimescu - capitan,
I. Ionescu - maior, M. Roco - locotenent, Sc. Panaitescu - general) sau functiile militare avute (Gh. Nechifor - cenzura militara, O. Thierrin - atasat la misiunea militara
franceza din Iasi). Este de subliniat faptul ca doi dintre ,,stalpii Gazetei au ramas n
teritoriul ocupat al t
arii. Adunarea Generala decide ca paginile Gazetei sa e deschise
problemelor de matematica aplicate n stiinte militare. Apar articole ca: O stiint
a
matematic
a n serviciul r
asboiului: balistica (V. Valcovici, nr. 3-4, 1917), Metod
a pentru descoperirea tunurilor inamice (lt. Gh. Zapan, ibidem), Asupra ipotezei rigidit
atii
traectoriei (lt. M. Ghermanescu, ibidem), B
ataia maxim
a pentru terenuri nclinate
(lt. I. Lintes, ibidem), Relatiunile dintre matematici si stiintele militare (I. Ionescu, n
mai multe numere) s.a. Apar, n continuare, numeroase articole referitoare la istoria
matematicii din Romania, bazate pe arhive din Iasi.
Din cand n cand, Gazeta publica necrologul unui membru sau unui colaborator
cazut la datorie pe campul de lupta: Al. A. Rosu (An XXII, p. 121), C. D. Constantinescu (An XXIII, p.15), I. S. Teodorescu (An XXIV, p. 65) s.a., iar mai tarziu
amintirea
I. Ionescu va evoca n cuvinte misc
atoare faptele si jertfa lor n articolul In
celor disp
aruti (An XXVI, p.14).
Anul XXIV gaseste Gazeta Matematica din nou la Bucuresti. Numarul 1-3,
septembrie-noiembrie 1918, este tiparit la tipograa Universala, str. Covaci, nr.14,
iar adresa de corespondent
a este ing. I. Ionescu, str. Calusei nr. 23. Fascicula respectiva a fost tiparit
a n 1919, de fapt, dupa cum rezulta dintr-o mica mentiune de pe
coperta. Este publicat un articol al lui Gh. Nichifor intitulat ,,Gazeta Matematic
a si
R
asboiul pentru Unitatea National
a a Rom
anilor . Al. Myller, viitorul academician,
contribuie cu chestiuni de geometrie analitica (An XXIII, p. 241; An XXIV, p. 51)
Premiul ,,Vasile Conta pentru lucrari de lozoa matematica sau de matematica
pura se acorda lui D.V. Ionescu, pe atunci student (An XXV, p. 81). La Strasbourg,
pe 22 sept. 1920, este programat un Congres de matematic
a al natiunilor interaliate si neutre. Dupa o ntrerupere de patru ani, n aprilie 1921, se reia si Concursul
Gazetei primul din Romania Intregita.
Incepand cu vol. XXVI, tipograa este din nou F. Gobl Fii, str. Regala 19, iar
de la nr.3 (toamna lui 1920) dispar numerele duble sau triple. Activitatea Societ
atii
,,Gazeta Matematic
a reintr
a n normalitate din toate punctele de vedere.
Bibliograe
1. Gazeta Matematic
a, t. XX - XXIV.
2. F. Diac Monograa Societ
atii de S
tiinte Matematice din Rom
ania, S.S.M.R., Bucuresti, 1998.
3. N. Mih
aileanu Revistele de matematici elementare, Ed. Gil, Zalau, 1995.

Temistocle B
IRSAN

Dan TIBA

Univ. Tehnic
a ,,Gh. Asachi, Iasi

I.M.A.R., Bucuresti
143

Concursul de matematic
a ,,Al. Myller
Editia a XII-a, Iasi, 23 ianuarie 2014
Clasa a V-a
1. Se considera num
arul N = 42014 54032 + 18290.
a) Determinati primele trei cifre si ultimele trei cifre ale lui N .
b) Aratati ca num
arul N este divizibil cu 2, 3, 5 si 10.
c) Demonstrati ca N nu este patrat perfect.
2. Demonstrati ca 10n se poate scrie ca suma a doua patrate perfecte nenule,
oricare ar num
arul natural nenul n.
3. Se considera n numere naturale consecutive astfel ncat produsul tuturor resturilor nenule obtinute la mpartirile celor n numere prin 5 este egal cu 3200 4301 .
Determinati valorile posibile ale numarului n.
(Marius Ghergu)

Clasa a VI-a
1. a) Se considera multimea A = {a, a + 1, . . . , a + 9}, unde a este un numar
natural oarecare. Gasiti trei submultimi B, C, D, ecare cu cate trei elemente, astfel
nc
at B C D = A, B C = B D = C D = , iar suma elementelor ecareia
dintre multimile B, C si D sa e aceeasi.
b) Imp
artiti multimea A = {1, 2, . . . , 2013} n trei submultimi disjuncte doua cate
doua, ecare av
and acelasi numar de elemente si aceeasi suma a elementelor.
2. Un triunghi are lungimile laturilor numere naturale si suma acestor lungimi
este egala cu 10. Demonstrati ca triunghiul nu este echilateral, dar este isoscel.
3. a) Gasiti 16 numere naturale astfel ncat suma oricaror noua dintre ele nu se
divide cu 9.
b) Dati exemplu de opt numere de tipul 7a 11b 13c cu proprietatea ca produsul
oricaror doua nu este patrat perfect.
c) Demonstrati ca, din 81 de numere de tipul 7a 11b 13c , putem alege patru astfel
nc
at produsul lor este putere a patra a unui numar natural.

Clasa a VII-a
1. Demonstrati ca nu exista numere ntregi distincte a, b si c pentru care {a, b, c} =
{a b, b c, c a}.
(Cosmin Manea si Dragos Petric
a)

2. In interiorul paralelogramului ABCD se considera punctul E, astfel ncat E


sa nu se ae pe diagonala BD. Dreapta BE intersecteaza dreptele AD si CD n M ,
respectiv n N . Dreapta DE intersecteaza dreptele AB si BC n P , respectiv n Q.
Demonstrati ca dreptele M P si N Q sunt paralele.
144

3. Pe latura AD a patratului ABCD se considera punctul N astfel ncat AD =


4 AN , iar pe latura AB se considera un punct M . Demonstrati ca M este mijlocul
segmentului AB daca si numai daca N M este bisectoarea unghiului ]AN C.

Clasa a VIII-a
1. Un soricel vrea sa man
ance un cascaval de forma cubica, format din 1001
cubulete de latura 1. Dupa ce termina un cubulet, poate trece doar la un altul care
are o fat
a comun
a cu cel abia terminat. Poate soricelul sa manance tot cascavalul,
astfel nc
at cubuletul din centru sa-i ramana ultimul, ca desert?
(Gabriela Zanoschi)
2. Numerele reale pozitive x, y si z au proprietatea ca produsul oricaror doua este
cel mult egal cu 1. Demonstrati ca
(1 + x2 )(1 + y 2 ) (1 + y 2 )(1 + z 2 ) (1 + z 2 )(1 + x2 )
3 + xy + yz + zx
+
+

.
2 + x2 + y 2
2 + y2 + z2
2 + z 2 + x2
2
(Ionut Iv
anescu si Lucian Tutescu)
3. Demonstrati ca, pentru orice numar natural n si orice numar natural impar k,
numarul 1 + 2 + 3 + . . . + n divide 1k + 2k + 3k + . . . + nk .

Clasa a IX-a
1. Se considera triunghiul ABC cu AB > AC. Pe segmentul AB se ia punctul N
AB + AC
astfel nc
at BN =
. Daca M este mijlocul laturii BC, demonstrati ca M N
2
este paralela cu bisectoarea unghiului ]BAC.
2. Consideram sirul (an )n0 denit prin a0 = x R, 3an+1 = a2n 6an + 18, n
N. Demonstrati ca exista o innitate de valori irationale ale lui x pentru care toti
termenii sirului (an )n1 sunt numere naturale.
(Radu Miron)
3. Fie (an )n1 o progresie aritmetica cu ratia pozitiva r si primul termen a1 12 .
Determinati partea ntreag
a a num
arului

Sn =

1+

r
+
a1 a2

1+

r
+ ... +
a2 a3

1+

r
, n N, n 2.
an an+1

Clasa a X-a
100
.
(Gabriel Popa)
333
2. Axele varfurilor unui triunghi echilateral sunt numerele complexe a, b si c.
a
b
c
Consider
am num
arul complex z =
+
+
. Demonstrati ca partea
ab
bc
ca
3
(Sven Cortel)
reala a lui z este .
2
1. Demonstrati ca lg 2 >

145

3. Spunem ca o functie f : N N este ,,aproape identica daca exista o functie


g : N N astfel nc
at f (f (n)) + g(f (n)) = n, n N.
a) Daca functia f este aproape identica, aratati ca functia asociata g este denita
prin g(n) = 0, n N.
b) Dati exemplu de functie aproape identica, alta decat functia identica.
c) Demonstrati ca singura functie aproape identica si monotona este functia identica.
(Claudiu Mndril
a)

Concursul de matematic
a ,,Florica T. C
ampan
Editia a XIV-a, Iasi, 26 aprilie 2014

Clasa I
I.
9;
7;
9;

1. Descopera regula si completeaza:


2; 2; 5;
3; 0; 0; 3;
3; 3; 1;
8; 4; 4; ;
1; 1; 7;
7; 2; 2; .

2. G
aseste regula si completeaza perechea de numere care lipseste din sirul:

50

52

44

48

58

54

46

56

3. Completati cu semnele ,,+ sau ,, astfel ncat sa obtineti rezultatul:


222222222 = 20
II. 1. George a citit 22 de pagini, depasind cu doua pagini jumatatea cartii. Cate
pagini are cartea?
2. Ioana are 10 ani, iar mama sa are 34 de ani. Cati ani va avea mama cand
Ioana va avea 25 de ani?
III. 1. Pe o carare de munte urca 27 de elevi n sir, unul dupa altul. Stiind ca
Bogdan este al 17-lea, iar Ana ncheie sirul, sa se ae cati elevi i despart.
2. Ana are un sirag cu 15 margele albe si rosii. Stim ca cele albe sunt de la 5 la
10. Cate margele albe sunt? Cate margele rosii sunt?
146

Clasa a II-a
I. 1. Ad
augati la cel mai mic num
ar impar de trei cifre succesorul celui mai mare
numar scris cu doua cifre diferite.
2. Se da sirul : 5, 11, 23, 47, . . . , . . . , . . .
a) Completati sirul cu nc
a trei termeni .
b) Aati suma celor sapte termeni ai sirului.
II. 1. Diana are 32 de betisoare rosii, albastre si verzi. Stiind ca 25 betisoare nu
sunt rosii si 24 nu sunt verzi, sa se ae:
a) cate betisoare sunt de ecare culoare;
b) daca introduce betisoarele ntr-un saculet, care este cel mai mic numar de
betisoare pe care le poate extrage, fara a se uita, pentru a sigura ca a extras un
betisor rosu.
2. In cal
atoria spre Tar
amul Viselor, Sophie a fost nsotita de uriasul Mup. In
timp ce Mup facea 4 pasi, Sophie facea 15. Daca uriasul Mup a facut n total 20 de
pasi, aa cati pasi a facut Sophie.
III. 1. Doua veverite pornesc n sensuri diferite. Trec una pe langa cealalta,
oprindu-se la o distant
a de 3 m una de alta. Care a fost distanta dintre cele doua
puncte de pornire dac
a prima veverit
a a parcurs 30 m, iar a doua cu 10 m mai putin?
2. Veveritele Chip si Dale locuiesc pe aceeasi strada. Numarand de la un capat al
strazii, casa lui Chip este a 27-a. Daca numaram din celalalt capat al strazii, casa ei
este a 13-a. Casa lui Dale se aa exact la mijlocul strazii. Cate case sunt ntre casa
lui Chip si casa lui Dale?

Clasa a III-a
I a) Ce num
ar lipseste?
?
6
13

12
10
8

7
14
9

b) Ce valoare are b daca 5 + 8 b = aa?


c) Analizand numerele din primele doua triplete, determinati numerele care lipsesc
din al treilea triplet: (23, 38, 27), (15, 30, 19), (x, y, 2009).
II. Pe un platou se aa de 3 ori mai multe rosii decat ardei. La masa sunt 3
persoane si ecare ia cate un ardei si cate o rosie. Pe platou raman de 4 ori mai multe
rosii decat ardei. Cati ardei si cate rosii se aau la nceput pe platou?
III. Mihai, fratele mai mare al Oanei din clasa a III-a, are pe birou mai multe
carti. Oana deschide cartile si observa ca ecare dintre acestea are ultima pagina
numerotat
a cu un num
ar de trei cifre a caror produs este 24. Care este cel mai mare
numar de carti pe care le-ar putea avea Mihai pe birou?

Clasa a IV-a
I. a) La adunarea a trei numere, Victor face din neatentie cateva greseli: la primul
numar n loc de cifra 0 de la ordinul sutelor pune 7, la al doilea numar n loc de cifra 8
147

de la ordinul unitatilor pune 0, iar la al treilea numar, la ordinul miilor n loc de cifra
9 pune 2. Fac
and suma noilor numere obtine 34567. Puteti spune care este suma
numerelor initiale? Justicati!
b) Doi buni prieteni, Artur si Victoras, se ntalnesc, iar Artur constata ca daca
aduna o treime din timpul care a trecut din ziua respectiva cu doua cincimi din timpul
care a mai ramas pan
a la sfarsitul ei se obtine ora la care s-au ntalnit. Il puteti ajuta
pe Victoras sa ae care a fost ora la care s-au ntalnit?
II. Determinati cate numere de sase cifre contin n scrierea lor secventa 102 (un
exemplu de astfel de num
ar este 410263).
III. Pe ecranul unui calculator, ntr-un tabel, sunt scrise initial numerele 2,0,1,4,
iar la ecare pas se mareste cu 5 cel mai mic numar scris la pasul anterior, ca n
modelul urmator:
Numere initiale
pasul 1
pasul 2
pasul 3
pasul 4
...
pasul n

2
2
2
7
7

0
5
5
5
5
...

1
1
6
6
6
...

4
4
4
4
9
...

...

a) Determinati n stiind ca la pasul n apar pe ecranul calculatorului numere care


au suma egala cu 207.
b) Dupa cati pasi apare prima data n tabel numarul 2014?
(C
at
alin Budeanu si Gabriel Popa)

Clasa a V-a
I. Dou
a comisii, A si B, lucreaza la un proiect. Prima comisie are 13 membri, iar
cea de-a doua are 6 membri. Fiecare dintre cele 19 persoane primeste cate 60 de lei
pe zi n primele 30 de zile lucrate si cate 90 de lei pe zi ncepand cu cea de-a 31-a
zi n care lucreaza. Comisia A lucreaza x zile, iar comisia B lucreaza 2x zile. Suma
totala de bani necesara pentru a plati comisia A este egala cu suma totala necesara
pentru a plati comisia B. Determinati valorile posibile ale lui x.
(Adrian Zanoschi)
II. Toate cele 8 patrate mici din desenul alaturat au latura de 1 cm.
a) Numarati cate dreptunghiuri cu perimetrul de 8 cm pot
identicate n gura. (Patratele sunt si ele dreptunghiuri!)
b) Determinati care este numarul minim de segmente cu
lungimea de 1 cm care trebuie sterse din desen, astfel ncat gura
sa nu mai contin
a niciun patrat cu latura de 1 cm.
(Petru Asaftei si Gabriel Popa)
148

III. Intr-o clasa sunt 7 elevi care colectioneaza carti rare. Nu exista doi elevi care
sa aiba o aceeasi carte si nici doi elevi care sa aiba acelasi numar de carti.
Profesorul de matematica determina, pentru ecare pereche de copii, care este
numarul maxim de posibilitati n care acestia pot schimba ntre ei cate o carte si
noteaza numerele astfel determinate ntr-un tabel. De exemplu, daca Andrei ar avea
20 carti si Sabina ar avea 17 carti, va trece n tabel numarul 340. Profesorul observa
ca tabelul contine numere diferite doua cate doua.
a) Stabiliti cate numere se aa n tabel.
b) Determinati num
arul de carti din colectia ecarui elev, stiind ca media aritmetica a celor 7 numere este 17, cel mai mic numar din tabel este 143, iar cel mai
mare num
ar din tabel este 420.
(Adrian Zanoschi)

Clasa a VI-a
I. Un profesor de matematica tocmai explica unui elev al sau ca, ntr-o problema
cu date de nastere, o notatie de forma 17.12.78 poate avea semnicatia ,,17 decembrie
1978. Curios ca toti copiii, elevul prota de situatie si l ntreba pe profesor care este
ziua lui de nastere si ce varst
a are. Zambind, profesorul i raspunse: ,,Acum suntem
n ianuarie 2014 si, daca te gandesti la descompunerea sa n factori primi, acest numar
ascunde informatiile la tot ce m-ai ntrebat!. Folosind acest raspuns, aati:
a) care este ziua de nastere a profesorului;
b) care este varsta profesorului (exprimata doar n ani) la data cand a avut loc
discutia.
II. Se considera o foaie de hartie de forma patrata, care se taie n exact 2014
patrate mai mici. Vom spune ca un patrat dintre cele 2014 este ,,boss daca niciun
alt patrat nu este mai mare ca el. La fel, vom spune ca un patrat dintre cele 2014
este ,,baby daca nici un alt patrat nu este mai mic ca el. Aratati ca:
a) este posibil un mod de taiere prin care sa se obtina exact trei patrate ,,boss;
b) este posibil un mod de taiere prin care sa se obtina exact patru patrate ,,baby;
c) este posibil un mod de taiere prin care sa se obtina exact un patrat ,,boss.
III. Intr-o pauza, Lucian se joaca desenand pe o foaie diverse guri si ndoind
apoi foaia dupa o dreapta, pentru ca gura desenata sa se imprime pe partea cealalta
dupa ndoitur
a. El deseneaza un segment [AB] si, dupa ndoire, constata ca pe foaie
s-a imprimat un alt segment, pe care l noteaza [A B ], unde A este urma lasata de
punctul A. Dupa aceea, observa ca segmentele [AB] si [A B ] se intersecteaza ntr-un
punct pe care l noteaza M si, totodata, dreptele AB si BA se intersecteaza si ele
ntr-un punct pe care-l noteaza P . Gabriel, colegul lui de banca, i atrage atentia
spunand: ,,Cred ca nu ai respectat ceva la ndoire, pentru ca punctele M si P nu
sunt pe ndoitur
a. Lucian, privind cu atentie desenul, raspunde: ,,Ai dreptate. Mai

mult, daca as ndoit corect, cred ca [P M ar fost bisectoare pentru unghiul AP


B.
Dovediti ca observatiile celor doi copii sunt ambele adevarate.
(Silviu Boga si Doru Buzac)
149

Clasa a VII-a
I. Pe ecranul unui calculator este scris numarul 1 |22 {z
. . . 2} 000
. . . 0}. In ecare minut,
| {z
2014

2014

pe ecran apare cate un nou numar, prin eliminarea unei cifre de 2 si a unei cifre de 0
din num
arul scris anterior, pana cand numarul ramas pe ecran are o singura cifra.
a) Aratati ca niciunul dintre numerele scrise pe ecran nu este patrat perfect.
b) Aratati ca |11 {z
. . . 1}2 11
. . . 1}2 este divizibil cu 2 10n , oricare ar n N2 .
| {z
n+1

c) Aratati ca suma tuturor numerelor scrise pe ecran este patrat perfect.


II. O broasca pleaca din originea axei numerelor si nainteaza prin salturi dupa
urmatoarea regula: de ecare data sare pe cel mai apropiat numar natural multiplu
de 3 sau pe cel mai apropiat multiplu de 13. Un traseu este o succesiune de salturi
facute dupa regula stabilita, ntre 0 si 39. Care este numarul maxim de trasee pe care
le poate urma broasca?
III. Un proprietar detine un teren intravilan n forma de triunghi si un teren
extravilan foarte ntins.
a) Daca ntr-un triunghi ABC, punctele M, N, P sunt mijloacele laturilor sale,
calculati raportul dintre aria triunghiului M N P si aria triunghiului ABC.
b) Pe terenul extravilan sunt amplasati 2014 tarusi astfel ncat triunghiul determinat de oricare trei dintre acestia are aria de cel mult 1 ha. Sa se arate ca se poate
delimita un triunghi de arie cel mult 4 ha n care sa se gaseasca toti tarusii.
c) Proprietarul vrea sa mprejmuiasca terenul intravilan, avand suprafata de 2
dam2 . Aratati ca nu sunt sucienti 6 dam de gard.

Clasa a VIII-a
I. De ziua ei, mama i-a facut Irinei un tort n forma de paralelipiped dreptunghic
cu dimensiunile bazei de 40 cm respectiv 30 cm si naltimea de 10 cm.
a) Aa cati centilitri are acest tort.
b) Pentru a servi invitatii, se taie tortul n bucati avand forma de prisma patrulatera regulata cu latura bazei de 5 cm si naltimea egala cu cea a paralelipipedului.
Cate felii de tort a obtinut Irina?
c) Mama a glazurat tortul cu un strat de frisca, avand grosimea de 1,5 cm. Cati
centilitri de frisc
a a folosit ea?
d) Care este probabilitatea ca, luand o felie de tort, aceasta sa aiba cat mai putina
frisc
a?
(Marius Farcas si Veronica Pl
aesu)
II. Se stie ca pretul unui diamant este direct proportional cu patratul masei lui.
Int
ampl
ator, diamantul s-a despicat n doua bucati si pretul lui total s-a micsorat cu
18%. Care este raportul maselor bucatilor obtinute?
III. Un corp geometric cu suprafata de 400 dm2 este format din 400 pietre, ecare
cu suprafata de 400 cm2 . Pietrele sunt mbinate perfect (fara goluri interioare) cu
un adeziv din care se foloseste 0,04 g la ecare 400 mm2 . Aati cantitatea de adeziv
folosita.

150

Olimpiada de Matematic
a a Studentilor din Sud-Estul
Europei (SEEMOUS), Editia a VIII-a, Iasi, 7 martie 2014
Universitatea Tehnic
a ,,Gh. Asachi din Iasi a fost gazda a celei de a VIII-a editii
a competitiei SEEMOUS. Au concurat 25 de echipe, reunind 99 studenti, din tarile:
Bulgaria, Grecia, Rom
ania, Rusia, Turcia, Turkmenistan si Ucraina.
Studentii concurenti au avut de rezolvat 4 probleme n 5 ore. Locul I pe natiuni
a revenit Rom
aniei, locul I pe universit
ati a fost adjudecat de National and Kapodistrian University of Athens din Grecia, iar locul I individual absolut a fost obtinut de
studentul Eduard Valentin Curc
a de la Universitatea ,,Al. I. Cuza din Iasi.
Dupa concurs au participat la o excursie cu obiectivele: Ruginoasa (palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza) si Targu Neamt (cetatea Neamtului, manastirea
Agapia).
Detalii pot gasite la adresa: http://math.etti.tuiasi.ro/seemous
Probem 1. Let n be a nonzero natural number and f : R R\{0} be a function
such that f (2014) = 1 f (2013). Let x1 , x2 , x3 , . . . , xn be real numbers not equal to
each other. If

1 + f (x1 )

f (x1 )

f (x1 )


..

.

f (x1 )

f (x2 )
f (x3 )
1 + f (x2 )
f (x3 )
f (x2 )
1 + f (x3 )
..
..
.
.
f (x2 )

f (x3 )

...
...
...
..
.
...







= 0,



1 + f (xn )

f (xn )
f (xn )
f (xn )
..
.

prove that f is not continuous.


Dimitris GEORGIOU, Grecia
Problem 2. Consider the sequence (xn ) given by
x1 = 2,

xn+1 =

xn + 1 +

x2n + 2xn + 5
2

n
P

, n 1.

1
2 1 , n 1 is convergent and nd its limit.
x
k=1 k
Pirmyrat GURBANOV, Turkmenistan
Problem 3. Let A Mn (C) and a C, a = 0 such that A A = 2aIn , where

A = (A)t and A is the conjugate of the matrix A.


(a) Show that |det A| |a|n .
(b) Show that if |det A| = |a|n , then A = aIn .
Vasile POP, Romania
Z n
arctg nx

Problem 4. a) Prove that lim


dx = .
n
x(x2 + 1) 2
Z n 0
x
arctg n

dx
b) Find the limit lim n n
.
2 + 1)
n
x(x
2
0
Vladimir BABEV, Bulgaria

Prove that the sequence yn =

151

Solutiile problemelor propuse n nr. 1/2014


Clasele primare
P.283. Scrieti + sau n ecare p
atr
atel din 1234 = 17124 astfel nc
at
s
a obtineti o egalitate. C
ate solutii exist
a? Explicati!
(Clasa I )
Codruta Filip, elev
a, Iasi
Solutie. Expresia 1234 are valoarea maxima 10, cand n ecare caseta scriem
semnul +. Expresia 17124 are valoarea minima 10, cand n ecare caseta scriem
semnul . In concluzie, avem o singura solutie: 1 + 2 + 3 + 4 = 17 1 2 4.
P284. Se consider
a sirul de cifre: 0, 1, 2, 3, 2, 1, 0, 1, 2, 3, 2, 1, 0, . . . De c
ate ori
apare cifra 1 n primele 60 de cifre scrise?
(Clasa I )
Teodor P
atrascu, elev, Iasi
Solutie. In primele 60 de cifre scrise, gruparea 0, 1, 2, 3, 2, 1 se repeta de 10 ori.
Cifra 1 apare de 2 + 2 + . . . + 2 = 20 ori.
|

{z

de 10 ori

P285. Consider
am sirul cresc
ator al numerelor de dou
a cifre cu cifra unit
atilor 5.
C
at trebuie s
a ad
aug
am la suma unit
atilor numerelor din sir pentru a obtine num
arul
din mijlocul lui?
(Clasa I )
Mihaela Buleandr
a, elev
a, Iasi
Solutie. Sirul crescator al numerelor de doua cifre cu cifra unitatilor 5 este
15, 25, 35, 45, 55, 65, 75, 85 si 95. Suma unitatilor acestor numere este 45. Pentru a
obtine num
arul 55, la suma unitatilor trebuie sa adaugam 10.
P286. Refaceti adunarea 2 + 3 = 678, stiind c
a este cu trecere peste ordinul
unit
atilor si al zecilor. Scrieti toate solutiile.
(Clasa a II-a)
Teodora Pricop, elev
a, Iasi
Solutie. Deoarece cifra unitatilor sumei este 8, nseamna ca termenii sumei sunt
de forma 2 9, 3 9. Solutiile sunt: 289+389 = 678, 279+399 = 678, 299+379 = 678.
P287. Pe un jeton sunt scrise numerele 1, 2, 3, 4, 5 ntr-o ordine dat
a, f
ar
a s
a se
repete. Pentru ecare dou
a numere al
aturate se face suma lor. Se adun
a cele patru
rezultate obtinute si suma lor este ,,codul jetonului. Cum trebuie scrise numerele
pentru a obtine un jeton cu codul 25? (Este sucient un singur exemplu.)
(Clasa a II-a)
Cristina Chelaru, elev
a, Iasi
Solutie. O scriere poate 1, 3, 5, 2, 4. Intr-adevar, 1 + 3 = 4, 3 + 5 = 8, 5 + 2 = 7,
2 + 4 = 6, 4 + 8 + 7 + 6 = 25.
P288. C
ate numere de dou
a cifre trebuie alese astfel nc
at s
a m siguri c
a printre
ele g
asim dou
a numere cu aceeasi sum
a a cifrelor.
(Clasa a II-a)
Marian Ciuperceanu, Craiova

152

Solutie. Sumele cifrelor numerelor de doua cifre sunt: 1, 2, 3, . . . , 18. Daca luam
19 numere de doua cifre, atunci gasim printre ele doua numere care au aceeasi suma
a cifrelor, conform principiului cutiei.
P289. Pentru ecare sapte mere pe care le culege, un b
aiat primeste de la bunicul
lui dou
a nuci. Este posibil ca, la sf
arsit, dup
a ce a cules ultimele sapte mere si a
primit dou
a nuci, s
a aib
a 234 fructe? Dar 431?
(Clasa a III-a)
Denisa Apetrei, elev
a, Iasi
Solutie. Fructele baiatului pot grupate cate 7 + 2 = 9. Observam ca 9 26 =
234, 431 = 9 47 + 8. Poate sa aiba 234 fructe, dar 431 nu.
P290. Un salariat are tichete valorice de 1, 3, 9 si 27 lei, cel putin c
ate unul de
ecare fel. Cum poate s
a achite suma de 79 lei utiliz
and ecare tichet cel putin o dat
a?
(Clasa a III-a)
Maria Bzdg
a, elev
a, Iasi
Solutie. 79 = 2 27 + 2 9 + 2 3 + 1.
P291. Un elev trebuie s
a rezolve 42 de probleme n cinci zile.
In ecare zi rezolv
a
mai multe probleme dec
at n ziua precedent
a, iar n ziua a patra rezolv
a de cinci ori
mai multe probleme dec
at n prima zi. Care este num
arul maxim de probleme pe care
le poate rezolva n a cincea zi?
(Clasa a III-a)
Alexandra-M
ad
alina Ciobanu, elev
a, Iasi
Solutie. Dac
a n prima zi ar rezolva 3 probleme, atunci numarul total de probleme
rezolvate este minim 3 + 4 + 5 + 15 + 16 = 43 > 42, imposibil.
Ram
an situatiile: a) 1 < 2 < 3 < 5 < 31; b) 2 < 3 < 4 < 10 < 23. In concluzie,
numarul maxim de probleme pe care le poate rezolva n a cincea zi este 31.
P292. Un elev are 11 bile albe numerotate de la 1 la 11, 11 bile verzi numerotate
de la 12 la 22 si 11 bile negre numerotate de la 23 la 33. Vom numi triplet
a orice
grup
a de trei bile av
and culori diferite, cu numerele scrise pe ele n ordine cresc
atoare.
C
ate triplete cu proprietatea c
a suma numerelor de pe bilele componente este 51 se
pot forma?
(Clasa a III-a)
Adelin Bechet, elev, Iasi
Solutie. Tripletele sunt: (1, 22, 28), (1, 21, 29), . . . , (1, 17, 33); (2, 22, 27), (2, 21, 26),
. . . , (2, 16, 33); . . . ; (11, 17, 23), (11, 16, 24), . . . , (11, 12, 29). Numarul acestor triplete
este 6 + 7 + 8 + 9 + 10 + 11 + 10 + 9 + 8 + 7 + 6 = 91.
P293. S
tiind c
a xy + mn = 35 si zt + uv = 75, s
a se ae c
atul mp
artirii
num
arului xyzt + mnuv la 5.
(Clasa a IV-a)
Tatiana Ignat, elev
a, Iasi
Solutie. xy 100 + mn 100 = 35 100 = 3500; xyzt + mnuv = xy00 + mn00 +
zt + uv = 3500 + 75 = 3575; 3575 : 5 = 715.
P294. C
ate numere de trei cifre au cel putin una dintre cifre 9?
(Clasa a IV-a)
Mariana Manoli, elev
a, Iasi
Solutie. Toate numerele de trei cifre sunt n numar de 999 100 + 1 = 900. Toate
numerele de trei cifre care nu contin cifra 9 sunt n numar de 899 = 648. Numerele
de trei cifre care au cel putin una din cifre 9 sunt n numar de 900 648 = 252.
prima sear
P295. C
ativa elevi au organizat o excursie de trei zile. In
a dorm c
ate
patru n camer
a, n a doua sear
a c
ate trei, iar n ultima sear
a ecare are camera sa.
153

S
tiind c
a au fost nchiriate 32 de camere n cele trei zile, iar n a doua sear
a ntr-o
camer
a au fost cazati numai doi elevi, s
a se ae c
ati elevi au participat la excursie.
(Clasa a IV-a)
Mihaela G
alc
a, elev
a, Iasi
Solutie. Da a este numarul elevilor, atunci a : 4 + (a + 1) : 3 + a = 32
3a + 4a + 4 + 12a = 384 a = 20 (elevi).
P296. Pentru un num
ar natural n, n 1, not
am cu S(n) suma cifrelor num
arului
n (de exemplu S(235) = 2 + 3 + 5 = 10). C
ate numere de forma abc ndeplinesc
conditia S(S(abc)) = 10?
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Avem S(abc) 27. Singurul numar mai mic decat 27 care are suma
cifrelor 10 este 19, deci a + b + c = 19. Daca a = 1, atunci b + c = 18 si b = c = 9 (1
caz). Daca a = 2, atunci b + c = 17 si (b = 9, c = 8 sau b = 8, c = 9) (2 cazuri).
Continu
and astfel, ajungem la faptul ca, daca a = 9, atunci b + c = 10 si avem 9
cazuri. In concluzie, avem 1 + 2 + 3 + . . . + 9 = 45 numere de trei cifre care ndeplinesc
conditia din enunt.

Clasa a V-a
V.172. Se consider
a numerele naturale x = 20132013 3 si y = 20142013 4.
Ar
atati c
a x si y au cel putin patru divizori comuni.
Gheorghe Iacob, Pascani
Solutie. Se constata usor ca atat x cat si y au ultima cifra 0, prin urmare 1, 2, 5
si 10 sunt divizori ai ambelor numere.
V.173. Determinati numerele naturale m si n pentru care 2m + 2n = 33554433.
Ionel Tudor, C
alug
areni
Solutie. Suma 2m + 2n ind impara, numerele 2m si 2n vor avea paritati diferite,
prin urmare unul dintre ele va egal cu 1, iar celalalt cu 33554432. Obtinem solutiile
(m, n) {(0, 25); (25, 0)}.
V.174. Determinati numerele abc cu proprietatea c
a abc = c2 (a 1)2 .
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. Cum c este ultima cifra a unui patrat perfect, rezulta ca c {0, 1, 4, 5, 6, 9}.
Cazurile c = 0 si c = 1 se elimina imediat. Daca c = 4, obtinem ca ab4 = 16(a 1)2 ;
urmarind utima cifra, deducem ca a = 3 sau a = 9, valori pentru care nu se verica
egalitatea. Procedand n aceeasi maniera, nu gasim solutii pentru c = 9, pentru
c = 5 obtinem a = 6, b = 2, iar pentru c = 6 obtinem a = 5, b = 7. In concluzie,
abc {576, 625}.
V.175. Ar
atati c
a num
arul A = 22014 + 22013 + 22012 + 23 se divide cu 15.
Iulian Oleniuc, elev, Iasi
Solutie. Observam ca A = 22012 7 + 8 = 16503 7 + 8 = (15 + 1)503 7 + 8 =
(M15 + 1) 7 + 8 = M15 + 7 + 8 = M15 , de unde cerinta problemei.
V.176. Pe tabl
a sunt scrise numerele naturale 1, 2, 3, . . . , 41. Andrei alege de pe
tabl
a un num
ar de la 1 la 7. Apoi, Bianca alege un num
ar mai mare dec
at cel al lui
Andrei, astfel nc
at diferenta dintre num
arul ales de ea si cel ales de Andrei este cel
mult egal
a cu 7. Urmeaz
a Andrei, care alege un num
ar mai mare dec
at cel ales de
154

Bianca, astfel nc
at diferenta dintre num
arul ales de el si cel ales de Bianca este cel
mult egal
a cu 7 s.a.m.d. Elevul care este obligat s
a aleag
a num
arul 41 pierde jocul.
Ar
atati c
a Bianca are strategie de c
astig.
Radu Miron, elev, Iasi
Solutie. Indiferent de numerele pe care le alege Andrei, Bianca poate alege, de
ecare data cand i vine randul, numerele 8, 16, 24, 32, 40. La al saselea pas, Andrei
va obligat sa aleaga num
arul 41, pierzand jocul.
V.177. Determinati cel mai mic num
ar natural n (scris n baza 10) cu proprietatea c
a at
at n, c
at si n + 3, au suma cifrelor numere divizibile cu 7.
Dan Popescu, Suceava
Solutie. Not
am cu u(n) si s(n) ultima cifra, respectiv suma cifrelor numarului
natural n. Daca u(n) 6, atunci s(n + 3) s(n) = 3, numar care nu se divide cu 7.
Daca u(n) = 7 si n = a1 . . . as 9
. . 9} 7, as = 9, atunci n+3 = a1 . . . (as + 1) 0| . {z
. . 00},
| .{z
k de 9

k+1 de 0

prin urmare s(n) s(n + 3) = 9k + 6. Cea mai mica valoare a lui k pentru care 9k + 6
se divide cu 7 este k = 4. Se observa ca numarul n = 699997 este cel mai mic dintre
cele avand forma dorita si suma cifrelor divizibila cu 7.
Daca u(n)=8 si n=a1 . . . as 99
. . . 9} 8, as = 9, atunci n+3 = a1 . . . (as + 1) 0| .{z
. . 0} 1,
| {z
k de 9

k de 0

prin urmare s(n) s(n + 3) = 9k + 6. Cea mai mica valoare a lui k pentru care 9k + 6
se divide cu 7 este k = 4. Se observa ca numarul n = 599998 este cel mai mic dintre
cele avand forma dorita si suma cifrelor divizibila cu 7.
Daca u(n) = 9 si n = a1 . . . as 99
. . . 9}, as = 9, atunci n+3 = a1 . . . (as + 1) 0| .{z
. . 0} 2,
| {z
k de 9

k1

prin urmare s(n) s(n + 3) = 9k 3. Cea mai mica valoare a lui k pentru care 9k 3
se divide cu 7 este k = 5. Se observa ca numarul n = 499999 este cel mai mic dintre
cele avand forma dorita si suma cifrelor divizibila cu 7.
Dintre numerele 699997, 599998 si 499999, cel mai mic este 499999.
V.178. Ar
atati c
a exist
a o innitate de numere naturale n pentru care n3 divide
n! (unde n! = 1 2 . . . n).
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Vom arata ca orice num
ar de forma n = 6k, k N, k 2 are proprietatea
dorita. Observam ca 2 < 3 < 2k < 3k < 6k si 2 3 2k 3k 6k = (6k)3 , prin urmare
(6k)3 divide (6k)!. Astfel, exista o innitate de numere naturale care verica cerinta
problemei.

Clasa a VI-a
VI.172. Demonstrati c
a nu exist
a numere ntregi distincte a, b, si c pentru care
{a, b, c} = {a b, b c, c a}.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
Solutie. Presupunem, prin absurd, ca exista a, b, c ntregi distincte pentru care
A = B, unde A = {a, b, c} si B = {a b, b c, c a}. In particular, a + b + c =
(ab)+(bc)+(ca), prin urmare a+b+c = 0; putem deci considera A = {a, b, ab}
si B = {a b, a + 2b, 2a b}. Cum a B, rezulta ca a = a b sau a = a + 2b sau
155

a = 2a b. Daca a = a b, atunci b = 0, deci B = {a, a, 2a}, imposibil. Daca


a = a + 2b, obtinem din nou ca b = 0, deci aceeasi contradictie. Daca a = 2a b,
atunci b = 3a = 0, prin urmare A = {a, 3a, 2a}, B = {4a, 5a, a} si egalitatea
A = B va imposibila. In concluzie, presupunerea facuta este falsa, deci A = B.
VI.173. Fie a, n N, n = 0, astfel nc
at la mp
artirea lui a cu n se obtine restul
n 1, iar la mp
artirea lui a prin n + 1 se obtine restul n. Aati restul mp
artirii lui
a prin n(n + 1).
Constantin Apostol, R
amnicu S
arat
.
Solutie. Din a = nc1 + (n 1) si a = (n + 1)c2 + n, deducem ca a + 1..n si
.
.
a + 1..n + 1. Ins
a (n, n + 1) = 1, prin urmare a + 1..n(n + 1), asadar restul mpartirii
lui a prin n(n + 1) este n(n + 1) 1.
VI.174. Demonstrati c
a nu exist
a numere naturale a, b si c av
and proprietatea
c
a a2 + b2 8c = 6.
Viorica Momit
a, Iasi
Solutie. Presupunem, prin absurd, ca ar exista a, b, c N astfel ncat a2 + b2 =
8c+6; evident ca a si b vor avea aceeasi paritate. Daca a, b sunt pare, atunci a2 = M4 ,
b2 = M4 , deci a2 + b2 = M4 = 8c + 6. Daca a, b sunt impare, atunci a = M8 + 1,
b = M8 + 1, deci a2 + b2 = M8 + 2 = 8c + 6. Rezulta ca presupunerea facuta este
falsa, prin urmare este adevarata concluzia.
VI.175. Determinati cel mai mare divizor comun al numerelor a = 1 + 2 + 22 +
. . . + 271 si b = 1 + 2 + 22 + . . . + 248 .
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Dac
a d = (a, b), atunci d este un numar impar. Observam ca d divide
a b = 249 (1 + 2 + . . . + 222 ), prin urmare d divide n = 1 + 2 + . . . + 222 . Apoi,
d divide b n = 223 (1 + 2 + . . . + 225 ), deci d divide m = 1 + 2 + . . . + 225 . In
continuare, d|m n si m n = 223 (23 1), asadar d|7. Pe de alta parte, a =
(1 + 2 + 22 ) + 23 (1 + 2 + 22 ) + . . . + 269 (1 + 2 + 22 ) = 7(1 + 23 + . . . + 269 ) si
b = (1 + 2 + 22 ) + 23 (1 + 2 + 22 ) + . . . + 246 (1 + 2 + 22 ) = 7(1 + 23 + . . . + 246 ), adica
7|a si 7|b. Obtinem astfel ca (a, b) = 7.
VI.176. Determinati cel mai mic num
ar natural (scris n baza 10) care se termin
a
n 2012 si se divide cu 2014.
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti, si Neculai Stanciu, Buz
au
Solutie. Caut
am num
arul minim N = 10000a + 2012 = 2014c, unde a, c N.
Daca b = c 1, obtinem ecuatia diofantica 10000a 2014b = 2, care are o innitate
de solutii; cea mai mica valoare a lui a se determina cu ajutorul algoritmului lui
Euclid. Observam ca (10000, 2014) = 2, si avem relatile: 10000 = 2014 4 + 1944;
2014 = 1944 1 + 70; 1944 = 70 27 + 54; 70 = 54 1 + 16; 54 = 16 3 + 6; 16 = 6 2 + 4;
6 = 4 1 + 2; 4 = 2 2 + 0. De aici,
1944 = 10000 4 2014;
70 = 5 2014 100000;
54 = 28 10000 139 2014;
16 = 144 2014 29 10000;
156

6 = 1115 10000 571 2014;


4 = 1286 2014 259 10000;
2 = 374 10000 1857 2014.
Astfel, N = 10000 374 + 2012 = 3742012 este numarul cautat.
b = 90 si m(B)
= 60 . Consider
VI.177. Fie ABC un triunghi cu m(A)
am
punctul D astfel nc
at CDAB, CD = AB, iar B si D sunt separate de dreapta AC.
Ar
atati c
a exist
a un singur punct M (BC) astfel nc
at M A M D.
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Fie P mijlocul segmentului AD; atunci M A M D daca si numai daca
1
C
D
M P = AD. Se observa usor ca AD = BC, iar AB =
2
1
BC, prin urmare M A M D daca si numai daca
2
M P = AB, conditie echivalent
a cu faptul ca triunghiul
1
M
P
CM P este echilateral (deoarece P C = P M = AD,
2

iar m(M
CP ) = 60 ). Astfel, concluzia problemei se
impune: unicul punct M pentru care M A M D este
mijlocul segmentului BC.
B
A

este cel mai mare, iar BD si


VI.178. Fie ABC un triunghi n care unghiul BAC
respectiv ACB
(D AC, E AB). Not
CE sunt bisectoarele unghiurilor ABC,
am
cu I intersectia dreptelor BD si CE si cu F si G simetricele punctului A fat
a de BD,

respectiv CE. Ar
atati c
a m(F
IG) = 180 m(BAC).
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Deoarece ABF este isoscel, punctul F este situat pe latura BC;
analog, G se aa tot pe BC. Punctul I este cenA
trul cercului nscris n ABC, deci AI este bi Din congruenta trisectoarea unghiului BAC.
unghiurilor BAI si BF I (L.U.L.) obtinem ca
I) = m(BAI)
= 1 m(BAC);
la fel se arat
D
m(BF
a
E
2
I
= 1 m(BAC).

) =
ca m(CGI)
Astfel, m(GIF
2
I) + m(CGI))
= 180 m(BAC).

180 (m(BF

Clasa a VII-a

ar natural n cu proprietatea c
a 0, 3 <
VII.172. Determinati cel mai mic num
{ n} < 0, (3).
Vasile Chiriac, Bac
au
Solutie. Inlocuind n = 0, 1, 2, . . . n relatia data, constatam ca prima valoare
convenabil
a este n = 11.
VII.173. Determinati numerele naturale n pentru care 5n 3n = 544.
Ionel Tudor, C
alug
areni si Viorica Dogaru, Giurgiu
157

Solutie. Cum 5n 3n = (5 3)(5n1 + 5n2 3 + . . . + 3n1 ) si, pentru n 5,


5
+ 5n2 3 + . . . + 3n1 > 625 > 272, rezulta ca n 4. Facem vericarile si
obtinem ca unica solutie este n = 4.
VII.174. Pentru a, b, c, d numere reale pozitive, consider
am numerele
1
1
1
1

si B = |b d| |a c|.
A =
a + 2b + c
b + 2c + d
c + 2d + a
d + 2a + b
Demonstrati c
a A si B au acelasi semn.
Ovidiu Pop, Satu Mare si Traian T
amian, Carei
Solutie. Efectu
and calculele, obtinem ca
n1

A=

2(a + b + c + d) [(b d)2 (a c)2 ]


.
(a + 2b + c)(b + 2c + d)(c + 2d + a)(d + 2a + b)

Cum semnul parantezei patrate de la numarator este acelasi cu semnul lui B, concluzia
se impune.
VII.175. Determinati perechile (m, n) de numere naturale pentru care 2m + 2n
este p
atrat perfect.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Dac
a m = n, atunci 2m + 2n = 2n+1 este patrat perfect daca si numai
daca n = 2k + 1, k N.
Dac
a m > n, atunci 2m + 2n = 2n (2mn + 1) este patrat perfect cand n = 2k
mn
si 2
+ 1 = a2 , cu k, a N. Din (a 1)(a + 1) = 2mn rezulta ca a 1 = 2 ,
a + 1 = 2 , cu , N, < , + = m n. Deducem ca 2 2 = 2, deci
2 (2 1) = 2, de unde = 1, = 2 si atunci m n = 3. Analog se trateaza cazul
n > m.
In concluzie, perechile cautate sunt cele de forma (2k + 1, 2k + 1) sau (2k, 2k + 3)
sau (2k + 3, 2k), unde k N.
p

x2 + y 2
xy
VII.176. Demonstrati c
a
+
2, oricare ar numerele
2
2
x+y
x +y
reale pozitive x si y.
Claudiu-S
tefan Popa,
Iasi

t2 + 1
Solutie. Cu substitutia y = tx, t > 0, inegalitatea se rescrie sub forma
+
t+1

t
t2 + 1
t

2. Prin ridicare la patrat, aceasta este echivalenta cu


+
+
(t + 1)2 t2 + 1
t2 + 1
2 t
2, t > 0. Efectuand calculele, suma primilor doi termeni se dovedeste a cel
t+1

2 t
mult 1, iar
1; adunand, obtinem inegalitatea dorita. Egalitate avem pentru
t+1
t = 1, deci cand x = y.
VII.177. Fie C1 si C2 dou
a cercuri de centre O1 , respectiv O2 , av
and razale egale
si astfel nc
at O1 C2 . Not
am cu A si B punctele de intersectie dintre cele dou
a
cercuri si cu C punctul n care tangenta n A la C1 taie a doua oar
a C2 . Ar
atati c
a
triunghiul ABC este echilateral.
Dumitru S
avulescu si Marian Voinea, Bucuresti
158

Solutie.
Cum O1 A, O1 O2 si O2 A sunt raze n cele doua cercuri
A
congruente, triunghiul AO1 O2 va echilateral.

Unghiul drept O1 AC este nscris ntr-un semicerc


al lui C2 , deci punctele O1 , O2 si C sunt col din C2 va avea m
iniare, iar arcul mic AC
asura
C
O1

din C2
2 60 = 120 . Evident ca arcul mic AB
O2

are masura 120 si, de aici, concluzia problemei.


VII.178. Se consider
a cercul C(O, R) si tangentele AB si AC perpendiculare, duse din puncB
tul A exterior cercului. Paralela prin B la AC taie a doua oar
a cercul n E, iar
AE taie a doua oar
a cercul n D. Demonstrati c
a paralela prin C la BD trece prin
mijlocul segmentului OB.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. Fie {G} = BD AC si CF BD, F BE. Este evident ca
B
BE este diametru al cercului, ABOC este patrat,
A
iar BD AE. Aplic
and teorema catetei n BAE,
D
AD
AB 2
1
AG
1
G
obtinem ca
=
= , deci
= si atunci
F
2
DE
BE
4
BE
4
G va mijlocul lui AC. Pe de alta parte, BGCF este
1
paralelogram, prin urmare BF = GC = BO.
C
O
2

Clasa a VIII-a
VIII.172. Determinati numerele reale x si y pentru
care
{x}2 + {y}2 = 0, 2 si {x}2 + {y}2 = 1.

Bogdan Chiriac, Bac


au
Solutie. Nu putem avea {x} = 0 sau {y} = 0. Cum {a} = 1 {a}, a R\Z,
a doua relatie devine (1 {x})2 + (1 {y})2 = 1, adica 2 2({x} + {y}) + 0, 2 = 1,
prin urmare {x} + {y} = 0, 6. Inlocuind {y} = 0, 6 {x} n prima relatie, obtinem
ca {x}2 0, 6 {x} + 0, 08 = 0, de unde {x} = 0, 4 sau {x} = 0, 2. Solutiile sistemului
sunt perechile (a + 0, 4; b + 0, 2) si (a + 0, 2; b + 0, 4), cu a, b Z.
VIII.173. Determinati valoarea minim
a a expresiei E(x, y, z) = x2 +xy +xz +yz,
dac
a x, y, z sunt numere reale pozitive cu xyz(x + y + z) = 1.
Constantin Dragomir, Pitesti
1
Solutie. Din xyz(x + y + z) = 1 obtinem ca x2 + xy + xz =
si atunci
yz

1
E(x, y, z) =
+ yz 2. Ins
a E( 2 1, 1, 1) = 2, prin urmare Emin = 2.
yz
(a + b)2 (b + c)2
VIII.174. Determinati valoarea minim
a a expresiei E(a, b, c) =
+
+
3bc + 1 3ca + 1
2
(c + a)
, dac
a a, b, c sunt numere reale pozitive cu ab + bc + ca = 3.
3ab + 1
Dan Popescu, Suceava
159

Solutie. Utiliz
and inegalitatea lui Bergstrom, obtinem:
E(a, b, c)

(2a + 2b + 2c)2
a2 + b2 + c2 + 6
ab + bc + ca + 6
=

= 3.
12
3
3

Cum E(1, 1, 1) = 3, rezult


a ca Emin = 3.
VIII.175. Dac
a a, b, c sunt numere reale pozitive, demonstrati c
a
1
1
1
1
+
+

(a + b)2 + 9 (b + c)2 + 9 (c + a)2 + 9


12

1 1 1
+ +
.
a b
c
Mirela Marin, Iasi

Solutie. Se arata usor ca


1
1
1

(a + b)2 + 9
6(a + b)
24

1 1
+
,
a b

3
. Scriind nca doua inegalitati analoage si sumand,
2
3
obtinem concluzia. Egalitatea se obtine pentru a = b = c = .
2
VIII.176. Fie x, y numere reale pozitive astfel nc
at x3 + y 3 = axy, cu a > 0.
Demonstrati c
a:
a2
a) x + y a; b) x2 + y 2 .
2
Lucian Tutescu si Liviu Smarandache, Craiova
Solutie. a) Inmultind ambii membri ai inegalitatii x2 + y 2 xy xy cu x + y si
tin
and seama de ipoteza, obtinem ca axy xy(x + y), de unde a x + y. Egalitatea
se atinge cand x = y.
b) Din C B S rezulta ca (x + y)(x3 + y 3 ) (x2 + y 2 )2 . Atunci a axy
(x + y)(x3 + y 3 ) (x2 + y 2 )2 (x2 + y 2 ) 2xy si, de aici, concluzia. Egalitatea se
atinge cand x = y.
VIII.177. Se consider
a prisma triunghiular
a dreapt
a ABCDEF si punctul O
situat n interiorul ei. Demonstrati c
a media aritmetic
a ponderat
a a distantelor de la
O la planele (BCE), (ACF ), (ABE), (ABC) si (DEF ) cu ponderile a, b, c, p respectiv
p, este constant
a (unde a, b, c, p noteaz
a uzual elementele triunghiului ABC).
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
Solutie. Fie (M N P ) planul care trece prin O si este paralel cu bazele, cu
M AD, N BE si P CF ; atunci M N = c, N P = a, M P = b. Notam
x = d(O, (BCD)) = d(O, N P ), y = d(O, (ACF )) = d(O, M P ), z = d(O, (ABE)) =
d(O, M N ), u = d(O, (ABC)), v = h u = d(O, (DEF )), unde h este naltimea prismei, iar r este raza cercului nscris n ABC. Cum AM N P = AON P +AOP M +AOM N ,
obtinem ca 2rp = ax + by + cz. Media ponderata dorita este
cu egalitate cand a = b =

M=

2rp + hp
r
h
xa+yb+zc+up+vp
=
= + = constant.
a + b + c + 2p
4p
2 4

160

VIII.178. Se consider
a un cerc C(O, R) si doi diametri perpendiculari AB si CD.
Pe perpendicularele pe planul cercului duse n extremit
atile A, B, C, D se iau punctele
A , B , C , respectiv D astfel nc
at AA = BB = CC = DD = R, A si B s
a e de
aceeasi parte a planului cercului, iar C si D de p
arti diferite ale lui. Calculati, n
functie de R, distanta dintre dreptele A B si C D .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Mai nt
ai, observam ca dreptunghiul AA BB si paralelogramul
CC DD au planele perpendiculare, iar intersectia lor
B
C
este dreapta Ox (perpendiculara n O pe cerc).
O
Deoarece A B AB, rezult
a ca dreapta A B este

paralela cu planul (ABC ), plan ce contine dreapta A


O
B
C D . Fie O intersectia dreptelor A B si Ox. Avem
C
ca d(A B , C D ) = d(O , (ABC )).
Sa notam cu O proiectia punctului O pe dreapta
O

C D si sa arat
am ca O O (ABC ). Intr-adevar, din
faptul ca AB (CC DD ) rezulta ca AB O O , deci A
D
O O AB. Cum avem si O O C D , deducem ca

O O (ABC ).
Constatam, din cele stabilite mai sus, ca d(A B , C D ) =
D


O O . Dar O O este
jum
a
tate
din
diagonala
p
a
tratului
OO
C
C
(cu
lungimea
laturii

2
2
R). Deci O O =
R si d(A B , C D ) =
R.
2
2

Clasa a IX-a
IX.146. Fie M, N, P, Q mijloacele a patru laturi consecutive ale unui poligon cu
n 4 laturi. Dac
a M N P Q este paralelogram, ar
atati c
a n = 4.
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
Solutie. Fie M, N, P, Q mijloacele laturilor AB, BC, CD respectiv DE. Avem:
M N P Q este paralelogram rM + rp = rN + rQ rA + rB + rC + rD = rB + rC +
rD + rE rA = rE A = E n = 4.
IX.147. Fie M un punct n interiorul patrulaterului convex ABCD astfel nc
at

unghiurile AM B si CM D sunt neascutite, iar triunghiurile AM D si BM C sunt neobtuzunghice. Not


am cu R1 , R2 , R3 si R4 razele cercurilor circumscrise triunghiurilor
ABM, BCM , CDM , respectiv DAM . Dac
a R1 = R2 = R3 = R4 , ar
atati c
a ABCD
este romb.
Ovidiu Pop, Satu Mare si Nicusor Minculete, Brasov
=2R4 sin ADM
,
Solutie. Cum AM =2R1 sin ABM

unghiurile ABM , ADM sunt ascutite sau drepte


ADM
. Anasi R1 = R4 , rezulta ca ABM

log se arata ca CBM CDM , prin urmare


ADC.

In acelasi mod obtinem ca


ABC
BCD,
asadar ABCD este paraleloBAD
D
gram.

161

B
A
M

Intruc

at AB = 2R1 sin AM
B, CD = 2R3 sin CM
D, AB = CD, R1 = R3 si unghi

urile AM B si CM D sunt ambele neascutite, deducem ca AM


B CM
D. Similar,

AM
D BM
C; atunci 2m(AM
B) + 2m(BM
C) = 2, de unde rezulta ca punctele
A, M, C sunt coliniare si, analog, punctele B, M si D sunt coliniare, iar AC BD =

{M }. Avem ca AB = 2R1 sin AM


B, iar BC = 2R2 sin( AM
B) = 2R2 sin AM
B;
cum R1 = R2 , deducem ca AB = BC si, astfel, ABCD va chiar romb.

3S
IX.148. Ar
atati c
a ntr-un triunghi oarecare avem: cos A cos B cos C
.
18R2
Andi Gabriel Brojbeanu, elev, T
argoviste
Solutie. Fie D, E, F picioarele naltimilor coborate din A, B, respectiv C si H ortocentrul triunghiului ABC. Se obtine usor ca EF = R sin 2A (de exemplu, cu teorema
sinusului aplicata n AEF , care este nscris n cercul de diametru AH = 2R cos A),
DF = R cos 2B si DE = R cos 2C. Pentru semiperimetrul si aria triunghiului ortic
S
deducem: p =
si S = 2S cos A cos B cos C. Ca urmare, r = 2R cos A cos B cos C.
R
Aplic
and inegalitatea lui Mitrinovic relativ la triunghiul ortic DEF , avem ca
p 3 3r , ceea ce este echivalent cu inegalitatea de demonstrat.
Avem egalitate daca si numai daca triunghiul dat este echilateral.
IX.149. Consider
am sirul (an )n0 denit prin: a0 = x R, 3an+1 = a2n 6an +
18, n N. Demonstrati c
a exist
a o innitate de valori irationale ale lui x pentru
care toti termenii sirului (an )n1 sunt numere naturale.
Radu Miron, elev, Iasi
1
1
Solutie. Relatia de recurenta se poate scrie sub forma (an+1 3) = ( (an 3))2 ;
3
3
1
atunci sirul bn = (an 3) are proprietatea ca bn+1 = b2n , n N, prin urmare
3

2n

1
2n
bn = b0 , n N. Rezulta ca an = 3 (x 3)
+ 3. Alegand x = 3a 3 + 3,
3
n
n1
a N , avem ca x R\Q si an = 3(a2 32
+ 1) N, n N .
IX.150. Determinati functiile f : R R, f (x) = ax2 + bx + c, cu a, b, c Z,
a = 0 care au proprietatea c
a f (1 + f (2)) = f (2 + f (3)) = f (3 + f (4)).
Cristinel Mortici, T
argoviste
Solutie. Egalitatea f (1+f (2)) = f (2+f (3)) conduce la (5a+b+1)(3a+b+5ab+
2ac + 13a2 ) = 0, iar din f (2 + f (3)) = f (3 + f (4)) se obtine ca (7a + b + 1)(5a + b +
7ab+ 2ac + 25a2 ) = 0. Tripletele
(a, b, c) Z Z Z cautate sunt solutiile sistemelor

5a + b + 1 = 0
5a + b + 1 = 0
I.
II.
;
7a + b + 1 = 0
5a + b + 7ab + 2ac + 25a2 = 0

7a + b + 1 = 0
3a + b + 5ab + 2ac + 13a2 = 0
III.
; IV.
2
3a + b + 5ab + 2ac + 13a = 0
5a + b + 7ab + 2ac + 25a2 = 0
Autorul rezolva sistemele cu ajutorul calculatorului, obtinand solutiile
(1, 6, 9); (1, 4, 2); (1 8, 16); (1, 6, 7); (1, 7, 13); (1, 5, 5).
162

Clasa a X-a
X.146. Pe laturile triunghiului ABC ca baze, se construiesc triunghiurile isoscele
asemenea M AB, N AC si P BC astfel nc
at M si N se a
a n exteriorul triunghiului
ABC, iar P se a
a n interiorul acestuia.
a) Ar
atati c
a patrulaterul AM P N este paralelogram.
b) Demonstrati c
a AM P N este romb dac
a si numai dac
a AB = AC.
Constantin Dragomir, Pitesti
Solutia 1 (Gheorghe Iurea). In raport cu un reper oarecare n planul complex,

notam cu x axul punctului X. Fie m(AN


C) = m(AM
B) = m(BP
C) = t si
c az
a bz
z = cos t + i sin t. Din c n = z(a n) obtinem ca n =
; analog, m =
1z
1z
c bz
si p =
. Se observa ca a + p = m + n, prin urmare AM P N este paralelogram.
1z
|a b|
|a c|
Avem: AM P N romb AM = AN |m a| = |n a|
=

|1 z|
|1 z|
AB = AC.

si M B = BP , rezult
Solutia 2 (a autorului). Deoarece M
BP ABC
a ca
AB
BC
M BP ABC; analog se arata ca N P C ABC, asadar M BP N P C.
Insa BP = P C, deci M BP N P C. Deducem ca N P = M B = M A si M P =
N C = AN , prin urmare patrulaterul AM P N are laturile opuse egale, adica este
paralelogram. Intruc
at M AB N AC, avem: AM P N romb AM = AN
MA
= 1 M AB N AC AB = AC.
NA
X.147. Rezolvati n R ecuatia
1
1
1
1
+
+
=1+
.
1 + 2x
1 + 3x
1 + 5x
1 + 30x
Marian Cucoanes, M
ar
asesti
Solutie. Cu notatiile a = 2x , b = 3x , c = 5x , a, b, c > 0, ecuatia devine succesiv:
1
1
1
1

+
+
1=0
1 + a 1 + abc 1 + b 1 + c

a
1
=0
(bc 1)

(1 + a)(1 + abc) (1 + b)(1 + c)


(bc 1)(ab 1)(ac 1) = 0.
Rezulta ca 6x = 1 sau 10x = 1 sau 15x = 1, prin urmare singura solutie este x = 0.
X.148. Determinati functiile f : (1, ) (1, ) cu proprietatea c
a f (xy ) =
(f (x))y , x (1, ), y (0, ).
Ion Nedelcu, Ploiesti si Lucian Tutescu, Craiova
1
1
(0, ); cum xy = e, rezulta ca (f (x)) ln x =
Solutie. Fie x (1, ) si y =
ln x
f (e), x (1, ), deci f (x) = aln x , unde a = f (e) > 1. Notand = ln a > 1, am
obtinut ca f (x) = xln a = x , x (1, ), iar functiile de acest tip verica ecuatia
functional
a din enunt.
163

X.149. Axele v
arfurilor unui triunghi echilateral sunt numerele complexe a, b si
a
b
c
c. Consider
am num
arul complex z =
+
+
. Demonstrati c
a partea
ab
bc
ca
3
real
a a lui z este .
2
Sven Cortel, elev, Satu Mare
a+b b+c c+a
Solutie. Trebuie sa aratam ca 2z 3 iR, adica
+
+
iR. Fie
ab bc ca
q axul centrului Q al triunghiului echilateral ABC din enunt, iar M, N si P sunt
q b+c
2

mijloacele laturilor BC, CA respectiv AB. Cum QM BC, obtinem ca


bc
iR. Scriem nc
a doua relatii similare si, prin sumare, rezulta ca

1
1
1
+
+
ab bc ca

1
2

a+b b+c c+a


+
+
ab bc ca

iR.

ab + bc + ca a2 b2 c2
. Deoarece ABC
(a b)(b c)(c a)
este echilateral, num
ar
atorul acestei fractii este 0, si de aici, concluzia problemei.
X.150. Spunem c
a o functie f : N N este ,,aproape identic
a dac
a exist
a o
functie g : N N astfel nc
at f (f (n)) + g(f (n)) = n, n N.
a) Dac
a functia f este aproape identic
a, ar
atati c
a functia asociat
a g este denit
a
prin g(n) = 0, n N.
b) Dati exemplu de functie aproape identic
a, alta dec
at functia identic
a.
c) Demonstrati c
a singura functie aproape identic
a si monoton
a este functia identic
a.
Claudiu Mndril
a, T
argoviste
Solutie. a) Fie f o functie aproape identica. Daca f (n) = f (m), atunci f (f (n))+
g(f (n)) = f (f (m)) + g(f (m)), prin urmare n = m, deci f este injectiva. Notam
h = f f ; functia h este injectiva si h(n) = g(f (n)) n, n N. Se arata prin
inductie, folosind aceasta relatie, faptul ca h este functia identica. Atunci f va
bijectiva si, cum g(f (n)) = 0, n N, urmeaza ca g(n) = 0, n N.
b) De exemplu, f : N N, f (n) = n + (1)n .
c) Functia f ind injectiva, monotonia va stricta. Codomeniul N avand un cel
mai mic element, f nu poate strict descrescatoare, asadar va strict crescatoare. Prin
inductie, se arata ca f (n) = n, n N.
Suma din prima parantez
a este egala cu

Clasa a XI-a
XI.146. Dac
a x este num
ar real pozitiv, ar
atati c
a

1
arctg(x + 1)
arctg x
<
.
arctg2 (x + 1) arctg2 x <
2
1 + (x + 1)
2
1 + x2

Adrian Corduneanu, Iasi


Solutie. Consideram functia f : R R, f (x) = arctg2 x, avand derivata f (x) =
2 arctg x
, x R. Aplicand teorema lui Lagrange, exista x (x, x + 1) pentru care
1 + x2
164

arctg x
1
(arctg2 (x + 1) arctg2 x) =
. T
inand seama de faptul ca functia arctg este
2
1 + x2
arctg x
arctg x
arctg(x + 1)
strict crescatoare, se arata imediat ca
<
<
.
2
2
1 + (x + 1)
1 + x2
1+x

n
1
,
XI.147. Consider
am sirul (xn )n1 denit prin: x1 > 0, xn+1 =
xn +
2(n + 1)
xn

n N . Ar
atati c
a sirul este convergent si calculati limita sa.
Ovidiu Pop, Satu Mare si Gheorghe Sz
oll
osy, Sighetu Marmatiei

Solut

ie.
Lu
a
nd
y
=
nx
,
n

N
,

s
irul
(y
)
a recurenta yn+1 =
n
n
n n1 veric


1
n2
yn +
, n N , cu y1 = x1 > 0. Se arata, prin inductie, ca yn > 0, n N .
2
yn

n2
Folosind inegalitatea mediilor, obtinem ca yn+1 yn
= n, n N .
yn
Presupunem ca yn > n, n 2; atunci lim yn = +. Pe de alta parte, yn+1
n

n2 yn2
yn =
< 0, n 2, deci (yn )n2 este descrescator. Contradictia la care am
2yn
ajuns arata ca exista n0 N, n0 2 pentru care yn0 n0 . Prin inductie, obtinem
n1
ca yn n, n n0 , prin urmare n 1 yn n, n n0 . Astfel,
xn 1,
n
n N, n n0 , ceea ce arata ca lim xn = 1.
n

XI.148. Dac
a (xn )n1 , (yn )n1 sunt siruri de numere reale, (xn )n1 cresc
ator,
yn
astfel nc
at nxn+2 (n + 1)xn+1 yn nxn+1 (n + 1)xn , n 1, atunci sirul 2
n
este convergent.
Dan Nedeianu, Drobeta-Turnu Severin
Solutie. Impartind prin n(n + 1) relatia din enunt, obtinem
()

xn+2 xn+1
xn+1
yn
xn+1 xn
xn+1

, n 1.
n+1
n(n + 1)
n(n + 1)
n
n(n + 1)

xn+1 xn
Notam bn =
, n 1; acest sir va descrescator, cu termeni pozitivi, deci
n
exista lim bn = R. Din lema Stolz-Ces`aro,
n

lim

xn+1
xn+2 xn+1
xn+2 xn+1
= lim
= lim
= .
n
n
n(n + 1)
(n + 1)(n + 2) n(n + 1)
2(n + 1)
2

Folosind teorema clestelui si relatia (*), rezulta ca lim

yn

yn
= , asadar lim 2 = .
n n
n(n + 1) 2
2

XI.149. Dreapta y = kx, k > 0, intersecteaz


a hiperbola xy = a, a > 0, n
punctul de abscis
a pozitiv
a X. Tangenta n X la hiperbol
a taie axa Ox n punctul Y .
Determinati valorile lui k pentru care triunghiul OXY este echilateral.
C
at
alin Calistru, Iasi

a
a
,k
Solutie. Obtinem, dupa calcule, ca X
, ecuatia tangentei n X la
k
k
165

a
= k x
k

a
a
, iar Y 2
, 0 . Triunghiul OXY este echik
k
r

a(k 2 + 1)
a
lateral daca si numai daca OX=OY =XY, adica
=2
, de unde k= 3.
k
k

20 4 a
XI.150. Determinati matricele A M3 (R), cu A3 = 32 0 b , a, b R,
0
0 4
stiind c
a polinomul f (X) = det(XI3 A) are toate r
ad
acinile reale.
Mihai Haivas, Iasi
Solutie. Fie x
adacinile lui f ; atunci x31 + x32 + x33 = tr(A3 ) = 24 si
1 , x2 , x3 r
x1 x2 x3 = det A = 3 (det A)3 = 8, prin urmare x31 + x32 + x33 3x1 x2 x3 = 0. Rezulta
ca (x1 + x2 + x3 ) (x21 + x22 + x23 x1 x2 x1 x3 x2 x3 ) = 0, deci una dintre cele doua
paranteze se va anula.
Dac
a x1 + x2 + x3 = 0, atunci tr A = 0, asadar f = X 3 mX 8, m R. Cum

12
4
a
not.
f (A) = O3 , deducem ca mA = A3 8I3 = B. Avem ca B = 32 8 b ,
0
0 4

1
3
3
B.
det B = 128 si det B = m det A; obtinem ca m = 2 2, prin urmare A =
232
Dac
a x21 +x22 +x23 x1 x2 x1 x3 x2 x3 = 0, atunci x1 = x2 = x3 = 2, deci tr A = 6
si f (X) = X 3 6X 2 + 12X 8. Intrucat f (A) = O3 , rezulta ca 6A2 12A = B, de
unde 12A2 + BA = 6A3 . Din aceste ultime doua egalitati obtinem ca (24I3 + B) A =
4(B + 12I3 ) si, prin trecere la determinanti, ajungem la contradictia 55 = 56.
hiperbola este yk

Clasa a XII-a
1
1
1
+
+ ... +
, n N , unde p
n+1 n+2
pn
N\{0, 1} este xat. Demonstrati c
a nu exist
a polinoame f, g Z[X] cu proprietatea
f (n)
c
a
= an , n N .
g(n)
Gabriela Drnceanu si R
azvan Drnceanu, Craiova
f (n)
Solutie. Presupunem, prin absurd, ca exista f, g Z[X] astfel ncat
= an ,
g(n)
f (n)
f (n)
f (n)
= lim an . Insa lim
Q sau lim
= , n
n N ; atunci lim
n
n g(n)
n g(n)
n g(n)
timp ce lim an = ln p R\Q, contradictie.
XII.146. Se consider
a sirul an =

XII.147. Calculati
0

2+

dx.

2 + 2 sin 4x

Bogdan Victor Grigoriu







= 2 cos 2x
Solutie. Avem
2 + 2 sin 4x =
2 2 cos2 2x

4
4




h
i


= 2 cos 2x
, x 0, ; 2 + 2 + 2 sin 4x = 2(1 + cos 2x
)=
4
4
4

166

Z

h i
4


1

= 2 cos x
, x 0, . Atunci I =
x
 dx =
8
8
4
0
cos x
8


x 3 4
3
ln tg
+
| = ln ctg2
.
2
16
16
0


4 cos2

XII.148. Fie a, b [1, ), a < b si functia f : [a, b] R de clas


a C 2 , astfel nc
at
2b

f (a) = f (b). Demonstrati c


a min |f (x)|
max |f (x)|.
b a x[a,b]
x[a,b]
Ionut Iv
anescu, Craiova
Z

Solutie. Integr
and prin parti, obtinem ca
a

b Z

xf (x)dx = xf (x)
Z

bf (b)af (a). Pe de alta parte, conform teoremei de medie,

f (x)dx =

xf (x)dx = (ba)c
a

f (c), cu c (a, b). Rezulta ca (ba)c|f (c)| = |bf (b)af (a)| b|f (b)|+a|f (a)|.
Cum c > a 1, avem ca (b a)c |f (c)| (b a)|f (c)| (b a) min |f (x)|.
x[a,b]

Apoi, b |f (b)| + a |f (a)| b |f (b)| + b|f (a)| 2b max |f (x)|. Am aratat astfel
x[a,b]

ca (b a) min |f (x)| 2b max |f (x)|, de unde concluzia problemei.


x[a,b]

x[a,b]

XII.149. Rezolvati n C ecuatia x7 5x6 +11x5 15x4 +15x3 13x2 +5x3 = 0.


Ionel Tudor, C
alug
areni
Solutie. Ecuatia se factorizeaza sub forma (x2 + 1)[(x 1)5 2]=0 si are solutiile

2k
2k
complexe i, respectiv 1 + k 5 2, unde k = cos
+ i sin
, k = 0, 4.
5
5
XII.150. Fie G un grup comutativ de ordin 2014 si A = {fn : G G|fn (x) =
xn , n = 1, 2013}. Determinati num
arul automorsmelor lui A.
Cristian Laz
ar, Iasi
Solutie. Cum orice functie fn este morsm, ramane sa vedem n ce conditii
fn este bijectie. Observam ca 2014 = 2 19 53; din teorema lui Cauchy, exista
elementele a, b, c ale lui G de ordine 2, 19 respectiv 53. Atunci a Ker fn n = M2 ;
b Ker fn n = M19 ; c Ker fn n = M53 , deci o functie fn de indice n cu
(n, 2014) = 1 nu poate injectiva. In cazul n care (n, 2014) = 1, functia fn este
injectiva si, implicit,
bijectiv
a.
Inconcluzie,
arul automorsmelor din A este

num
1
1
1
(2014) = 2014 1
1
1
= 936.
2
19
53

Solutiile problemelor pentru preg


atirea
concursurilor propuse n nr. 1/2014
A. Nivel gimnazial
G256. Fie p 3 un num
ar prim. Ar
atati c
a num
arul p 2n , n N, se scrie n
mod unic ca sum
a (av
and m
acar doi termeni) de numere naturale consecutive.
Elena Iurea, Iasi
167

Solutie. C
aut
am a, t N, t 2, astfel ncat p 2n = a + (a + 1) + . . . + (a + t 1);
n+1
atunci p 2
= t(2a + t 1). Numerele t 2 si 2a + t 1 avand paritati diferite,
2n+1 p + 1
avem situatiile: 1) t = p, 2a + t 1 = 2n+1 , deci a =
; 2) 2a + t 1 = 1,
2
p 2n+1 + 1
. Cum
t = p 2n+1 , imposibil; 3) 2a + t 1 = p, t = 2n+1 , deci a =
2
n+1
n+1
a N, daca p 2
convine doar primul caz, iar daca p > 2
convine doar cel
de-al treilea. In concluzie, scrierea dorita exista si este unica.
G257. Fie a, n N, a impar si n 2. Aati restul mp
artirii num
arului an prin
a2 + 1
.
2
Lucian Tutescu, Craiova si Dumitru S
avulescu, Bucuresti
2
2
2
a
+
1
a

1
a
1
a2 + 1
Solutie. Dac
a n = 2, atunci a2 =
+
, cu
<
, deci
2
2
2
2
a2 1
restul mp
artirii este
(si catul este 1). Daca n = 2k, k N , atunci an =
2

2k
a2 + 1
a2k = 2
1
= M a2 +1 + 1. Restul mpartirii va 1 daca a 3, iar cand
2
2
a = 1 restul cautat este 0.
Fie n = 4k + 1, k N; atunci an = a4k a = (M a2 +1 + 1)a = M a2 +1 + a. Restul
2
2
dorit este a daca a 3, respectiv 0 cand a = 1.
 2
2k+1
In sfarsit, e n = 4k + 3, k N; atunci an = a(a2 )2k+1 = a 2 a + 1 1
=
2


2
2
2
a +1
a +1
(a 1)
+
a = M a2 +1 +
.
a M a2 +1 1 = M a2 +1 a = M a2 +1
2
2
2
2
2
2
2
2
(a 1)
Restul dorit este
.
2
G258. Determinati numerele abcde (n baza 10), stiind c
a a + b + c = e si
10
1 1 1 1
+ + + =
.
a b
c d
e
C
at
alin Calistru, Iasi
Inmultind membru cu membru relatiile din enunt, obtinem ca (a + b +
Solut

ie.

1 1 1
a+b+c
1 1 1
c)
+ +
+
= 10. Insa (a + b + c)
+ +
9 (cu egalitate
a b
c
d
a b
c
cand a = b = c) si atunci a + b + c d 9. Cifrele a, b, c ind n mod necesar nenule,
rezulta ca a + b + c {3, 4, . . . , 9}; presupunem, pentru nceput, ca a b c. Daca
a + b + c = 3, atunci a = b = c = 1 si d = e = 3. Daca a + b + c = 4, atunci a = b = 1,
5 4
4
c = 2, deci 4 + = 10, de unde = 0, imposibil. Continuand n aceeasi maniera,
2 d
d
gasim numerele 11133, 22266 si 33399.
G259. Descompuneti num
arul 52015 1 n produs de trei factori mai mari dec
at
5 .
Constantin Dragomir, Pitesti
Solutie. Not
am m = 5201 , p = 5m2 = 5403 ; atunci 52015 1 = p5 1 =
(p 1)(p4 + p3 + p2 + p + 1). Insa p4 + p3 + p2 + p + 1 = (p2 + 3p + 1)2 5p(p + 1)2 =
400

168

(p2 + 3p + 1)2 25m2 (p + 1)2 = A B, unde A = p2 + 3p + 1 5m(p + 1), iar


B = p2 + 3p + 1 + 5m(p + 1). Astfel, 52015 1 = (p 1) A B si se observa usor ca
ecare dintre cei trei factori este mai mare decat 5400 .
G260. Fie a, b, c si d numere naturale nenule disctincte, astfel nc
at num
arul
abcd s
a e p
atrat perfect. Demonstrati c
a num
arul a4 + b4 + c4 + d4 se poate scrie ca
sum
a de cinci p
atrate perfecte nenule.
Dan Nedeianu, Drobeta-Turnu Severin
Solutie. Este adevarat
a identitatea a4 + b4 + c4 + d4 = (a2 b2 )2 + (c2 d2 )2 +
(ab cd)2 + (ab cd)2 + (2k)2 , unde k 2 = abcd, k N . Din faptul ca a, b, c, d sunt
distincte, primele doua paranteze vor nenule. In cazul n care ab cd = 0, vom avea
ca ad bc = 0 (situatia ab cd = 0 = ad bc conduce la b = d, imposibil) si atunci
a4 + b4 + c4 + d4 = (a2 d2 )2 + (b2 c2 )2 + (ad bc)2 + (ad bc)2 + (2k)2 .
G261. Determinati numerele x [1, ) cu proprietatea c
a [(x 1)3 ] = [x 1]3 =
[(x 1)(x 2)(x 3)], unde [a] este partea ntreag
a a num
arului real a.
Alexandru Blaga, Satu Mare
Solutie. Dac
a x [1, 2), atunci [(x 1)3 ] = [x 1]3 = 0 si, cum 0 (x 1)(x

2x 3x
2x 3x 3
1
4
2)(x 3) = 4(x 1)
x1+
= , avem ca

+
2
2
27
2
2
2
[(x 1)(x 2)(x 3)] = 0. Rezulta ca orice numar x [1, 2) convine. Se verica
faptul ca x = 2 nu convine. Daca x (2, 3], atunci [(x 1)3 ] 1, n timp ce
[(x 1)(x 2)(x 3)] 0. Daca x (3, 4], atunci [(x 1)3 ] 8, iar [(x 1)(x
2)(x 3)] 6. Daca x (n, n + 1], cu n 4, atunci [(x 1)3 ] (n 1)3 , n timp ce
[(x 1)(x 2)(x 3)] n(n 1)(n 2), iar (n 1)3 > n(n 1)(n 2).
In nal, numerele cautate sunt cele din intervalul [1, 2).
G262. Fie ABC un triunghi, iar D, F si N mijloacele segmentelor BC, AD respectiv AC. Consider
am punctele E (AB) si G (BD) si not
am {M } = DE F G.
Dac
a punctele B, M si N sunt coliniare, ar
atati c
a dreptele AD si EG sunt paralele.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
Solutie. Aplic
am de trei ori teorema lui Menelaus: n ADC (cu transversala
B T N, unde {T } = BN AD), n BDT (cu
A
transversala G M F ) si n ABT (cu transverAT DB CN
sala E M D). Obtinem:

= 1,
T D BC N A
AT
DF
AD
F
N
E
de unde
= 2 si, de aici,
= 3 si
= 3;
TD
FT
DT
M T
BG
MB
BG DF T M

= 1, deci
=
; n sfarsit,
GD F T M B
GD
3M T
BE AD T M
BE
MB

= 1, prin urmare
=
.
G
C
D
EA DT M B
EA
3M T B
BG
BE
Deducem ca
=
si, conform reciprocei teoremei lui Thales, ADEG.
GD
EA
G263. Se consider
a triunghiul ABC, O mijlocul laturii BC, D mijlocul
segmentului AO, iar BD AC = {E}. Demonstrati c
a OE = 2DE dac
a si numai
b este drept.
dac
a unghiul A
Geanina H
av
arneanu, Iasi
169

Solutie. Not
am cu F simetricul punctului E fata de D. Aplicand teorema lui
Menelaus n AOC cu transversala B D
A
AE
1
E, obtinem ca
=
. Apoi, cu teoEC
2
rema lui Menelaus n BCE cu transversala
E
DE
1
D
A D O, gasim ca
= ; de aici,
BD
3
rezulta ca F este mijlocul lui BE. Pe de alta
parte, AEOF este paralelogram (diagonalele se
F
njum
at
atesc), prin urmare AF = EO. Avem:
1
C
OE = 2DE AF = F E AF = BE B
O
2
b = 90 , deoarece mediana unui triunghi este egal
m(A)
a cu jumatatea laturii pe care
cade daca si numai daca pleaca dintr-un unghi drept.
G264. Consider
am triunghiul ABC, D un punct situat pe latura BC, iar E si F
sunt puncte pe AC, respectiv AB, astfel nc
at EF este antiparalel
a la BC. Cercurile
circumscrise triunghiurilor BDF si CDE se intersecteaz
a a doua oar
a n punctul M .

Demonstrati c
a M E = M F dac
a si numai dac
a AD este bisectoarea unghiului BAC.
Bogdan Ionit
a, Bucuresti si Titu Zvonaru, Com
anesti
AE
AF
Solutie. Deoarece EF si BC sunt antiparalele, avem ca
=
, deci
AB
AC
AE AC = AF AB, adica punctul A are
A
aceeasi putere fat
a de cercurile circumscrise
triunghiului BDF si CDE.
Deducem ca
E
axa radicala a celor doua cercuri este AD,
F
iar punctul M va situat pe dreapta AD.
M
Din inscriptibilitatea patrulaterelor BDM F si

CDM E rezulta ca m(F


M E) + m(F
AE) =

= m(B)
+
m(F
M A) + m(EM
A) + m(BAC)

m(C) + m(BAC) = 180 , asadar patrulaterul B


C
D

AF M E este inscriptibil. Atunci M


FE M
AE si M
EF M
AF , prin urmare

M E = M F dac
a si numai daca AD este bisectoarea unghiului BAC.
G265. Consider
am triunghiul ABC nscris n cercul C. Cercul C1 este tangent cercului C si segmentelor AB si BC n punctele M, L si respectiv K. Dreapta
AC intersecteaz
a cercurile circumscrise triunghiurilor AM L si CM K n R si S, iar
si SM
. Ar
punctele E si F sunt mijloacele arcelor RM
atati c
a punctele A, C, E si F
sunt conciclice.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutie. Notam cu P al doilea punct de intersectie a cercurilor circumscrise tri ) + m(BKP
) = m(AM

unghiurilor AM L si CM K. Avem: m(BLP


P ) + m(CM
P) =

180 m(B) = m(BLK)+m(BKL). Deducem ca P KL si m(AM P ) = m(BLK) =


1

= 90 1 m(B),
adic
iar m(CM
P ) = m(BKL)
a M P este bisectoarea
90 m(B),
2
2

, respecunghiului AM
C. Din ipoteza, CF si AE sunt bisectoarele unghiurilor ACM
170

, asadar dreptele M P, AE si CF sunt concurente ntr-un punct I. Folosind


tiv CAM
puterea punctului fat
a de cerc, obtinem ca M I IP = AI IE = CI IF, prin urmare
punctele A, C, E si F vor conciclice.

B. Nivel liceal
L256. Fie M mijlocul laturii BC a triunghiului ABC. Ar
atati c
a axa radical
aa
cercurilor de diametre BC si AM trece prin ortocentrul triunghiului ABC.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutia 1 (dat
a de autorul problemei si de Corneliu-M
anescu-Avram, Ploiesti).
Presupunem, far
a a restrange generalitatea, ca AB > AC. Fie AD BC, D BC
y
si notam cu H punctul n care AD intersecteaza axa
A
radicala din enunt. Raportam planul la un reper cu
originea n M si care are dreapta BC ca axa Ox;
e A(a, b), cu b > 0. Cercul de diametru BC este
C : x2 + y 2 = 1, iar cercul de diametru AM este C1 :
x2 + y 2 ax by = 0. Ecuatia axei radicale este
1 a2
ax + by = 1, prin urmare xH = a si yH =
.
H
b
Pentru a = 1, panta dreptei CH este mCH =
M
D Cx
B
a+1
b

, panta dreptei AB este mAB =


, prin
b
a+1
urmare CH AB si, astfel, H este ortocentrul ABC. Daca a = 1, atunci C = H
si proprietatea este evident
a; analog pentru a = 1.

Solutia 2 (dat
a de Ioan Viorel Codreanu, Satulung, Maramures, Titu Zvonaru, Comanesti, Neculai Stanciu, Buzau si Daniel V
acaru, Pitesti). Fie H
ortocentrul triunghiului si P mijlocul medianei AM . Trebuie sa aratam ca punctul
1
H are aceeasi putere fat
a de cele doua cercuri, deci ca HP 2 AM 2 = HM 2
4
1
BC 2 (1). Teorema medianei aplicata n triunghiurile AHM, BHC si ABC arata
4
ca 4HP 2 = 2AH 2 + 2HM 2 AM 2 , 4HM 2 = 2BH 2 + 2CH 2 BC 2 , respectiv
4AM 2 = 2b2 + 2c2 a2 . Inlocuind n (1) si efectuand callculele, aceasta relatie revine
la 2(AH 2 + a2 ) = BH 2 + b2 + CH 2 + c2 si aceasta egalitate este adevarata, deoarece
AH = 2R cos A, a = 2R sin A si sin2 A + cos2 A = 1.
L257. Fie ABC un triunghi n care a = BC, b = CA, c = AB si c < a < b.
Dreapta lui Nagel (determinat
a de centrul cercului nscris si de centrul de greutate)
intersecteaz
a laturile AB si AC n punctele P , respectiv Q. Demonstrati c
a dreptele
BQ si CP se intersecteaz
a pe bisectoarea din A dac
a si numai dac
a a este media
armonic
a a numerelor b si c.
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Fie I centrul cercului nscris, G centrul de greutate, D (BC) piciorul
ac
ab
bisectoarei din A si M mijlocul lui BC. Avem: BD =
, CD =
, DM =
b+c
b+c
a(b c)
AI
b+c
BM BD =
si, folosind teorema lui Van Aubel, obtinem ca
=
, iar
2(b + c)
ID
a
171

AG
AP
AQ
= 2. Notam x =
,y=
. Aplicand relatia (R2 ) din RecMat 2/2011, p. 108
GM
PB
QC
A
pentru ABM , apoi pentru ADC, obtinem:
AG
BM PAP

AI
b

c
B GM
=
x=
,
AP
AG
ID
ac
BD
+ DM
PB
GM
AQ
AI
DC ID
QC
AG
=
y=
respectiv
AQ
AI
GM
DM ID
+ M C QC
Q
G
I
bc
P
. Cu teorema lui Ceva (directa si reba
ciproca), rezulta ca dreptele BQ, CP si AD
DB QC
sunt concurente daca si numai daca

B
D
M
C
DC QA
PA
c ba bc
2bc
=1

=1a=
.
PB
b bc ac
b+c
L258. Cercul nscris n triunghiul ABC este tangent laturilor BC, CA si AB n
punctele D, E respectiv F. Perpendiculara n D pe BC taie EF n punctul Q si cercul
nscris n P. Dac
a {T } = BQ AC si {S} = CQ AB, demonstrati c
a punctele S, P
si T sunt coliniare.
Bogdan Ionit
a, Bucuresti
Solutia 1 (data de autorul problemei si de Neculai Roman, Mircesti). Folosim
notatiile uzuale n triunghi. Demonstram ca punctul Q apartine medianei din A
a triunghiului ABC. Fie {M } = AQ BC,
A
E = P rBC E si F = P rBC F . Avem:
F D = BD BF = (p b) (p b) cos B =
B
2(p a)(p b)(p c)
P
2(p b) sin2
=
S
T
2
ac
E
2(p

a)(p

b)(p

c)
si, analog, E D =
.
F
ab
Q
Aplicand relatia (R2 ) din RecMat 1/2005, p.
AF BM AC QE
15, obtinem ca

= 1, deci
AB M C AE QF
c
p a 2(p a)(p b)(p c)
BM
=

MC
pa
b
ac
B F
D M E
C
ab
= 1, asadar BM = M C.
2(p a)(p b)(p c)
Folosind acum relatia (R2 ) din RecMat 1/2005, p. 15, rezulta ca
pa
a pa
AQ
2(p a)
pb pc
= a pa a pa =
. Cu teorema lui Menelaus n AM C, cu
QM
a
2 pb + 2 pc
BM T C QA
TA
pa
transversala B Q T, avem ca

= 1, deci
=
. Analog se
BC T A QM
TC
a
pa
AS
=
, prin urmare ST BC.
arata ca
SB
a
R
am
ane de demonstrat ca distanta dintre dreptele paralele BC si ST este 2r.
pa
ha 2r
p
ha
Acest lucru revine la
=
=
2pr = aha , egalitate adevarata.
a
2r
a
2r
172

Solutia 2 (Corneliu M
anescu-Avram, Ploiesti). Raportam planul la un reper
cartezian av
and cercul nscris n triunghi drept cerc unitate si axa Ox paralel
a cu BC;

avem:pB(b, 1), C(c, 1), D(0, 1), P (0, 1), cu b < 1, c > 1. Apoi, E(e, 1 e2 ),
F (f, 1 f 2 ), cu 0 < e < 1, 1
p < f < 0. Ecuatiile tangentelor la cerc prin E si F
sunt ex + 1 e2 y = 1, f x + 1 f 2 y = 1 si impunem conditiile ca ele sa treaca
2c
2b
,f= 2
, iar ecuatia dreptei EF va
prin B, respectiv prin C; obtinem e = 2
c +1
b +1
(b + c)x + (bc 1)y = bc + 1.

bc + 1
Perpendiculara n D pe BC are ecuatia x = 0 si taie EF n Q 0,
.
bc 1
2
2
Dreptele AC si BQ au ecuat
iile
2cx+(c 1)y = c +1,respectiv
2cx+(bc1)y = bc+1
1
1
si se intersecteaz
a n T
, 1 . Analog, se obtine ca S
, 1 . Se constata ca punctele
c
b
S, P, T apartin dreptei y = 1 (tangenta la cercul nscris paralela cu BC) ceea ce ncheie
solutia problemei.
L259. Consider
am multimea A = {1, 2, 3, . . . , 10}. Pentru orice submultime
nevid
a X a lui A, denim
M (X) = {t|t = xy, x X, y Y = A\X}.
Ar
atati c
a max |M (X)| = 24.
=XA

Gheorghe Iurea, Iasi


Solutie. Fie a = |X|, b = |Y |, cu a, b = 1, 10, a + b = 10; atunci |M (X)| ab.
Daca a 4, atunci ab 24, prin urmare M (X) ar putea avea 25 de elemente numai
daca a = b = 5 si toate produsele xy cu x X, y Y sunt distincte. Vom arata ca
acest lucru nu este posibil.
Fie X A cu |X| = 5. Deosebim situatiile:
i) At
at X, cat si Y contin elemente de forma n si 2n: exista x, 2x X si y, 2y Y ;
atunci x 2y = y 2x, deci |M (X)| 24.
ii) Cel putin una dintre multimile X si Y (e aceasta X) nu contine nicio o pereche
de forma (n, 2n). Daca X contine cel putin doua numere pare 2x, 2y, atunci x, y Y
si avem 2x y = 2y x, deci |M (X)| 24. Daca X nu contine numere pare, atunci
X = {1, 3, 5, 7, 9}, Y = {2, 4, 6, 8, 10} si 1 6 = 3 2, deci |M (X)| 24. In sfarsit, daca
X contine un singur num
ar par, luam ecare situatie n parte. De exemplu, daca
X = {8, . . .} si Y = {2, 4, 6, 8, 10, . . .}, avem cazurile: 1) 1, 3 X; atunci 2, 6 Y
si 1 6 = 3 2, deci |M (X)| 24; 2) 1 X, 3 Y ; atunci X = {8, 1, 5, 7, 9}, Y =
{2, 4, 6, 10, 2} si 1 10 = 5 2, deci |M (X)| 24; 3) 1, 3 Y ; atunci X = {8, 3, 5, 7, 9},
Y = {2, 4, 6, 10, 1} si 3 10 = 5 6, deci |M (X)| 24. Analog se procedeaza n celelalte
situatii.
Am aratat ca |M (X)| 24. Considerand X = {2, 3, 4, 6, 10} si Y = {1, 5, 7, 8, 9},
se constata ca |M (X)| = 24, prin urmare max |M (X)| = 24.
=XA

Not
a. Au rezolvat problema Titu Zvonaru, Comanesti si Neculai Stanciu,
Buzau.
L260. Spunem c
a numerele rationale nenule a1 , a2 , . . . , an formeaz
a un grup unit
dac
a a1 + 2a2 + . . . + nan = 0 si n! a1 a2 an este num
ar natural p
atrat perfect.
173

Ar
atati c
a exist
a o innitate de numere naturale n pentru care exist
a grupuri unite
cu n elemente.
Alexandru Blaga, Satu Mare
Solutia 1 (a autorului). Vom arata ca exista grupuri unite cu n termeni pentru
toate numerele n de forma n = 3p, p N . Pentru p = 1, putem considera a1 = 4,
2
1
2
a2 = 1, a3 = . Apoi, cand k = 1, p, luam a3k+1 =
a1 , a3k+2 =
a2 ,
3
3k + 1
3k + 2
3
a3 si avem: a1 + 2a2 + . . . + 3pa3p = p(a1 + 2a2 + 3a3 ) = 0,
a3k+3 =
3k + 3
(3p)! a1 a2 . . . a3p = (a1 2a2 3a3 )p , numar care este patrat perfect.
Solutia 2 (Ioan Viorel Codreanu, Satulung, Maramures, Gheorghe Stoica,
4k
P
1
Petrosani). Fie n = 4k, k N si ai = (1)i , i = 1, 4k. Avem
iai = 0 si
i
i=1

4k
Q
1
(4k)!
(1)i
= 1 este patrat perfect.
i
i=1
Solutia 3 (Daniel V
acaru, Pitesti, Titu Zvonaru, Comanesti si Neculai
Stanciu, Buzau). Consideram n = 4k si a1 = 4k, a4k = 1, a2 = 4k 1,
a4k1 = 2, . . . , a2k = 2k +1, a2k+1 = 2k. Evident ca prima relatie este ndeplinita,
iar n!a1 a2 . . . an = (1)2k (n!)2 = (n!)2 .

L261. Intr-un
sir de numere reale, un termen se numeste acceptabil dac
a poate
scris ca suma c
atorva termeni (nu neap
arat distincti) ai sirului.
a) Dac
a toti termenii sirului sunt numere naturale, cel putin dou
a relativ prime,
atunci toti termenii sirului, cu exceptia unui num
ar nit, sunt acceptabili.
b) Dati exemplu de sir care nu are niciun termen acceptabil.
Radu Miron, elev, Iasi
Solutie. a) Fie p, q termeni ai sirului, cu p, q N, (p, q) = 1. Pentru n N
sucient de mare avem ca n = xp + yp, cu x, y N. Rezulta ca toti termenii xi n
sunt acceptabili.
1
b) Consideram xn = 1 + , n N . Cum xi + xj > 2 xk , i, j, k N , sirul
n
considerat nu are termeni acceptabili.
Not
a. Au rezolvat problema Titu Zvonaru, Comanesti si Neculai Stanciu,
Buzau.
L262. Consider
am sirul (xn )n0 denit prin: x0 = 0, x1 = 1, x2 = 2, x3 = 6,
x2 x2
x2
xn xn+1
iar xn+4 = 2xn+3 + xn+2 2xn+1 xn . Ar
atati c
a 21 + 22 + . . . + n2 =
,
1
2
n
n(n + 1)
n N .
Constantin Dragomir, Pitesti
Solutie. Se arata prin inductie ca xn = nFn , n N, unde Fn este al n-lea termen
al sirului Fibonacci. Atunci relatia de demonstrat revine la F12 + F22 + . . . + Fn2 =
Fn Fn+1 si se demonstreaza usor, tot prin inductie.
Not
a. Am primit solutii corecte de la Ioan Viorel Codreanu, Satulung, Maramures, Daniel V
acaru, Pitesti, Corneliu M
anescu-Avram, Ploiesti, Titu Zvonaru, Comanesti, Neculai Stanciu, Buzau si Gheorghe Stoica, Petrosani.
174

L263. Demonstrati c
a dac
a a, b, c sunt numere reale strict pozitive, atunci este
adev
arat
a inegalitatea
8
9

a
b
c
+
+
b+c c+a a+b

Solutie. Folosind identit


atile
3abc =

a
b+c

abc
3
.
2(a3 + b3 + c3 )
2

Titu Zvonaru, Com


anesti
P 3
1 P (a b)2
3
si ( a )
=
2
2
(a + c)(b + c)

1 P P
( a)( (a b)2 ), inegalitatea de demonstrat se scrie succesiv:
2

8 X a
3
1
abc


9
b+c 2
6 2(a3 + b3 + c3 )
4 X (a b)2
1
a+b+c X

3
(a b)2
9
(a + c)(b + c)
12 a + b3 + c3
X
a+b+c X
(a b)2
3 3
(a b)2 .
16
(a + c)(b + c)
a + b3 + c3

Observam ca este sucient sa demonstram ca


16(a b)2
3(a + b + c)(a b)2

.
(a + c)(b + c)
a3 + b3 + c3

(1)

Daca a = b, n (1) avem egalitate. Presupunem ca a = b si atunci inegalitatea (1)


devine
16(a3 + b3 + c3 ) 3(a + b + c)(c2 + ab + bc + ca)
(2)

13(a3 + b3 + c3 ) + 3(a3 + b3 ) 3c2 (a + b) + 3

Cu inegalitatea lui Cebsev si binecunoscuta


(3)

a3 3

X X

a2

a2 3

ab.

ab, obtinem:

X X

X X

ab,

iar cu inegalitatea M A M G avem


(4)

a3 + c3 + c3 3ac2 ,

(5)

b3 + c3 + c3 3bc2 .

Adunand inegalitatile (3), (4), (5) si 6a3 + 6b3 > 0, rezulta exact inegalitatea (2).
Avem egalitate daca si numai daca a = b = c.
Not
a. S-a primit solutie corecta de la Ioan Viorel Codreanu, Satulung, Maramures.
L264. Dac
a A, B M3 (Z) sunt dou
a matrice care comut
a si det(A2 AB +
B 2 ) det(A2 + AB + B 2 ) + 2 = 6detAB, ar
atati c
a det(A B) = 0.
Florin St
anescu, G
aesti
175

Solutie. Consideram polinomul f (X) = det(A + XB) = detA + aX + bX 2 +


(detB)X 3 Z[X]. Daca C\R este radacina cubica a unitatii, atunci E = det(A2
AB + B 2 ) det(A2 + AB + B 2 ) = det(A + B)det(A + B) det(A B) (A B) =
f ()f () f ()f (). Dupa efectuarea calculelor, gasim ca E = 4detA detB
(2adetA + 2b detB + 2ab). Conditia din enunt devine (a + detB)(b + detA) = 1 si,
cum a, b, detA si detB sunt numere ntregi, atunci a = 1 detB si B = 1 detA sau
a = 1 detB si b = 1 detA. In ecare caz, obtinem ca det(A B) = f (1) = 0.
L265. Fie a1 , . . . , am elementele idempotente din inelul Zn . C
ate dintre sumele
ai + aj , 1 i < j n, sunt tot elemente idempotente?
Marian Tetiva, B
arlad
Solutie. Fie n = pa1 1 . . . pakk descompunerea n produs de factori primi a lui n,
unde p1 < . . . < pk sunt numere prime si a1 , . . . , ak sunt numere ntregi pozitive. Se
stie ca inelul Zn este izomorf cu produsul direct Zpa1 . . . Zpak , prin urmare putem
1
k
rezolva problema cu acelasi enunt referitoare la acest inel. Elementele idempotente
ale produsului direct sunt de forma (x1 , . . . , xk ), unde ecare xi este 0 sau 1 n inelul
Zpai (nu vom folosi notatii speciale pentru elementele din inele de clase de resturi).
i
Prin urmare (x1 , . . . , xk ) + (y1 , . . . , yk ) este tot element idempotent, daca xi + yi este
0 sau 1 n Zpai pentru ecare i {1, . . . , k}.
i
Distingem doua cazuri. Intai, sa presupunem ca pa1 1 nu este egal cu 2 (adica e
ca n este impar, e ca, daca este par, atunci se divide cu 4), ceea ce nseamna ca
1 + 1 = 0 n Zpa1 . De asemenea, 1 + 1 = 0 n ecare Zpai (caci p2 , . . . , pk sigur
1
i
nu sunt egale cu 2). Asta nseamna ca ecare suma xi + yi poate egala cu 0 sau
1 n trei moduri (xi = yi = 0, sau xi = 0 si yi = 1, sau xi = 1 si y1 = 0), prin
urmare (x1 , . . . , xk ) + (y1 , . . . , yk ) poate element idempotent n 3n moduri, deci
num
arul perechilor ordonate (x1 , . . . , xk ), (y1 , . . . , yk ) de elemente idempotente din
Zpa1 . . . Zpak a caror suma este tot un element idempotent este
1

3k + 1
3k 1
+1=
,
2
2
deoarece suma (0, . . . , 0) + (0, . . . , 0) este singura care se numara o singura data.
Al doilea caz este cel n care pa1 1 = 2, adica atunci cand n se divide cu 2, dar nu
cu 4. In acest caz, x1 + y1 poate 0 sau 1 n patru moduri (practic n toate cazurile,
deoarece 1 + 1 = 0 n Zpa1 = Z2 ), iar singurele sume numarate astfel doar o data sunt
1
(0, . . . , 0) + (0, . . . , 0) si (1, 0, . . . , 0) + (1, 0, . . . , 0). Asadar acum exista
4 3k1
+ 2 = 2 3k1 + 1
2
perechi distincte de elemente idempotente a caror suma este tot un element idempotent.

176

Probleme propuse1
Clasele primare
P297. Completati cu cifre casutele goale din sirul 1, 2, , 5, 6, , 9, astfel ncat
cele sapte numere rezultate sa e n ordine crescatoare.
(Clasa I )
C
at
alina Bulei, elev
a, Iasi

P298. Pe tabla sunt scrise numerele de la 1 la 6, o singura data ecare. In cate


moduri se pot sterge doua numere astfel ncat suma celor ramase sa e para?
(Clasa I )
Daniela Mititelu, elev
a, Iasi
1
P299. Tabloul alaturat are 50 linii. De cate ori apare n el
1 21
numarul 19? Explicati raspunsul dat.
12 3 2 1
(Clasa I )
Cristina Chelaru, elev
a, Iasi
1 23 4 3 21
..........................
P300. Aati num
arul abc, stiind ca abc + bc = 756 si cba +
ba = 952.
(Clasa a II-a)
Maria Boutiuc, elev
a, Iasi

a
c
b
d
P301. In desenul alaturat, pe ecare linie sunt scrise numere
g
e
f
h
consecutive astfel nc
at a + d = 13, e + h = 21, i + l = 29. Sa se
j
i
l
k
ae suma tuturor numerelor scrise n tabel.
(Clasa a II-a)
Ana Stoica, elev
a, Iasi
P302. Scrieti cel mai mare numar format din trei cifre nenule care are suma
dintre cifra zecilor si cifra unitatilor 8, iar suma dintre cifra sutelor si cea a zecilor 9.
(Clasa a II-a)
Tatiana Ignat, elev
a, Iasi
P303. Cate numere de forma abc ndeplinesc conditia a bc = c ba?
(Clasa a III-a)
Denisa Apetrei, elev
a, Iasi
P304. Suma unor numere naturale este 350, iar produsul lor este 35. Sa se ae
aceste numere.
(Clasa a III-a)
Iustina Diaconu, elev
a, Iasi
P305. O familie compusa din parinti si doi copii merge la teatru. Ei au ocupat
patru locuri consecutive pe acelasi rand astfel ncat copiii sa nu stea unul langa celalalt.
In cate moduri se pot aseza membrii familiei pe cele patru locuri?
(Clasa a III-a)
Dumitrita Grigoriu, elev
a, Iasi
P306. Spunem ca doua numere sunt ,,asociate daca suma lor se mparte exact
la 2 sau la 3 sau la 5. Gasiti toate numerele asociate cu 11 aate ntre 10 si 36.
(Clasa a III-a)
Mihaela Buleandr
a, elev
a, Iasi
P307. S
a de determine cate perechi de numere consecutive formate din cate trei
cifre au proprietatea ca primul num
ar se mparte exact la trei, iar al doilea se mparte
exact la patru.
(Clasa a IV-a)
Ionut Airinei, elev, Iasi
P308. O suprafat
a dreptunghiulara de 2m 3m se acopera cu placi dreptunghiulare de gresie de 25 cm 50 cm. Se poate face lucrarea numai cu placi ntregi?
(Clasa a IV-a)
Marian Ciuperceanu, Craiova
1 Se

primesc solutii p
an
a la data de 15 ianuarie 2015.

177

P309. S
a se gaseasc
a un numar care, adunat cu suma cifrelor sale, sa dea 78912.
(Clasa a IV-a)
Maria Boutiuc, elev
a, Iasi
P310. Se considera numerele 1, 2, 3, . . . , 9.
a) Sa se arate ca num
arul 1 + 2 + 3 + . . . + 9 se mparte exact la 3.
b) Sa se arate ca exista cel putin o aranjare pe dreapta a numerelor 1, 2, 3, . . . , 9
astfel nc
at suma oricaror trei numere alaturate sa nu se mparta exact la 3.
(Clasa a IV-a)
Iulia Sticea, elev
a, Iasi

Clasa a V-a
V.179. Aratati ca num
arul n = 1023 1024 + 230 220 se poate scrie ca produsul
a trei numere naturale consecutive.
Viorica Dogaru, Giurgiu
V.180. Determinati numerele ab cu proprietatea ca 2014 se divide cu a2 + b2 .
Gheorghe Iacob, Pascani
V.181. Anul nasterii unei persoane este abcd, unde b = d2 si a + b = 10. Stabiliti
ce varst
a va avea persoana n anul 2 ab cd.
R
azvan Ceuc
a, student, Iasi
V.182. Gasiti cele mai mici cinci numere naturale n pentru care numarul A =
17 1717
1717 . . . 17
+
+ ... +
(suma are n termeni) este patrat perfect.
14 1414
1414 . . . 14
Vasile Chiriac, Bac
au
20132014 + 20142013
V.183. Stabiliti daca fractia
este subunitara, echiunitara sau
20132013 + 20142014
supraunitara.
Diana Gregoretti, Galati
V.184. Fie {1, 2, 3, . . . , 20}. Determinati cel mai mic numar natural n pentru
care orice submultime cu n elemente a lui E contine doua elemente a caror suma se
divide cu 3.
Viorica Momit
a, Iasi
V.185. Pe o tabla uriasa sunt scrise toate numerele naturale de la 1 la 1000, n
ordine crescatoare. Cei n elevi dintr-un grup primesc numere de ordine de la 1 la n si,
n ordinea stabilita, sterg numere de pe tabla astfel: daca un elev are numar impar,
sterge toate numerele aate pe pozitii impare n sirul de pe tabla; daca are numar
par, sterge toate numerele aate pe pozitii pare n sirul de pe tabla. Cel de-al n-lea
elev sterge ultimul num
ar aat pe tabla. Stabiliti care este acest ultim numar sters.
Geanina H
av
arneanu, Iasi

Clasa a VI-a
VI.179. Masurile a cinci unghiuri n jurul unui punct sunt exprimate, n grade,
prin numerele a, b, c, d si e. Daca 0, 75 a; 0, 6 b si 0, (3) c sunt direct proportionale
cu 3, 3 si 2, iar 0, 8(3) c; 0, (5) d si 0, 2(7) e sunt invers proportionale cu 2, 2 si 3,
determinati numerele a, b, c, d si e.
Constantin Apostol, R
amnicu S
arat
178

VI.180. Determinati numerele naturale x si y pentru care x2 + xy = y + 2014.


Nicolae Iv
aschescu, Craiova
2
2
VI.181. Fie a, b, c numere naturale cu proprietatea ca a + b + c2 = ab + 5bc + ca.
Aratati ca (a + b)(b + c)(c + a) este un numar divizibil cu 8.
Denisa Alexandra Luchian, elev
a, Iasi
VI.182. Se considera numerele prime distincte p, q, r si s, astfel ncat (r+s, q) = 1.
rz
py
=
= x.
Aati numerele naturale nenule x, y si z astfel ncat (x + z, y) = 1, iar
q
s
Petru Asaftei, Iasi
VI.183. Ar
atati ca sirul 133, 13333, 1333333, . . . contine numai numere compuse.
Elena Iurea, Iasi
VI.184. Fie A2n = 1010
.
.
.
10

s
i
B
=
11001100
.
.
.
1100
,
n
N . Determinati
4n
| {z }
|
{z
}
2n cifre

4n cifre

c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c ale numerelor A4n si B4n .


Temistocle Brsan, Iasi

VI.185. In triunghiul ABC cu m(B) = 15 si m(C) = 30 , mediatoarea laturii AB intersecteaz


a BC n M. Pe latura AB se considera punctul N astfel ncat

m(AM
N ) = 15 . Aratati ca CN este bisectoarea unghiului ACB.
Gheorghe Iurea, Iasi

Clasa a VII-a
VII.179. Perechile de numere reale (x1 , y1 ) si (x2 , y2 ) sunt solutii ale ecuatiei
x2 2y 2 = 1. Aratati ca x1 x2 + 2y1 y2 = 0.
Petru Asaftei, Iasi

VII.180.Fie a, x, y astfel nc
at a > 0 si 0 x, y a. Aratati ca a2 x2 +
p
a2 y 2 a2 (x + y a)2 . In ce conditii are loc egalitatea?
Dorina Goiceanu si Nicoleta Bran, Craiova
VII.181. Fie x, y N astfel nc
at x2 + 2y este patrat perfect. Aratati ca x2 + y
se poate scrie ca suma patratelor a doua numere naturale.
Aurel Chirit
a, Slatina
VII.182. Fie ABCD patrulater inscriptibil si punctele M, N, P astfel ncat
MA
NA PA
{M } = AC BD, {N } = AB CD si {P } = AD BC. Aratati ca
=

.
MC
NC PC
Silviu Boga, Iasi
= 15 si m(C)
= 30 . Not
VII.183. Se considera triunghiul ABC cu m(B)
am
cu O centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea laturii BC taie AB n E.
Paralela prin E la OC taie BC n H. Demonstrati ca OH AB.
Mirela Marin, Iasi
VII.184. Se considera triunghiul ascutiunghic ABC, cu AB < AC. Fie A piciorul
bisectoarei din A, iar D este un punct pe segmentul AA astfel ncat BA = BD. Daca
H este ortocentrul triunghiului ABA , aratati ca:
AD
AB
a)
=
; b) HD AC.
AA
AC
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
179

VII.185. Fie ABC un triunghi si D, E, F puncte situate pe laturile BC, CA,


respectiv AB. Paralela prin A la DE intersecteaza dreapta F D n punctul M. Sa se
demonstreze ca punctul M apartine liniei mijlocii paralele cu BC daca si numai daca
cevienele AD, BE si CF sunt concurente.
Titu Zvonaru, Com
anesti

Clasa a VIII-a
VIII.179. Tetraedrul OABC are OA = OB = a, AB = b, iar masura unghiului
diedru dintre planele (OAB) si (ABC) este de u . Determinati distanta de la punctul
O la planul (ABC).
Adrian Corduneanu, Iasi
VII.180. Punctele M si N sunt mijloacele muchiilor AD, respectiv A D ale
cubului ABCDA B C D . Daca {S} = BD (CM N ), demonstrati ca punctele
C, S, N sunt coliniare.
Mirela Marin, Iasi

VII.181.
Determinat

i
numerele
naturale
n
pentru
care
num
a
rul
a
=
(
2014 +

+1)( 2014 n) este rational.


Ionel Tudor, C
alug
areni

VII.182. Determinati numerele naturale m 2 pentru care exista n N astfel


nc
at mn 1 divide 7n 1.
Gabriel Nemtaru, Melinesti, Dolj
VII.183. Fie x, y, z R astfel ncat x + y + z 3. Aratati ca x2 + y 2 + z 2 + xy +
yz + zx + 3 3(x + y + z).
Mihai Dicu si Lucian Tutescu, Craiova
ab
+
VII.184. Daca a, b, c [0, 1] nu sunt toate nule, aratati ca
abc + ab + c
bc
ca
+
1.
abc + bc + a abc + ca + b
Ovidiu Pop, Satu Mare

2n1
VII.185. Fie n N si a, b, c R astfel ncat a
c + an1 b + 1 < 0.
2
Demonstrati ca (a c) > (a + b + c)(a b + c).
C
at
alin Calistru, Iasi

Clasa a IX-a
IX.151. Se considera functia f : R R, f (x) = ax2 + bc + c, unde a, b, c R,
a = 0. Fie S si P suma, respectiv produsul solutiilor ecuatiei f (x) = 0, iar = f (S),
= f (P ). Gasiti solutiile ecuatiei (x P )(1 x) = x.
C
at
alin Calistru, Iasi
IX.152. Fie n N\{0, 1} si numere ai (0, ), xi [0, ), i = 1, n. Aratati ca
(n 1)

n
X
x3i
i=1

ai

2
n1

X
1i<jn

xi xj (xi + xj )
.
ai + aj
Alexandru Blaga, Satu Mare

180

IX.153. Ar
atati ca

P a2

ra rb

4, notatiile ind cele uzuale n triunghi.

Mihaela Berindeanu, Bucuresti


3R
la
lb
lc

+ + , notatiile ind cele uzuale n triunghi.


IX.154. Ar
atati ca
2r
lb
lc
la
Vasile Jigl
au, Arad
= 100 .
IX.155. Fie triunghiul ABC n care AB = AC = b, BC = a, m(BAC)
4
4
3
3
2 2
Aratati ca a + 2b + 2a b 5ab 3a b = 0.
Neculai Roman, Mircesti, Iasi

Clasa a X-a

X.151. Fie x, y, z (1, ) si a > 0 astfel ncat lg x lg y lg z + lg y lg x lg z +

lg z lg x lg y a. Aratati ca xyz 10 3a .
Lucian Tutescu si Camelia Dan
a, Craiova
4
7
X.152. a) Aratati ca < lg 16 < .
6
3
b) Determinati primele doua cifre si ultimele doua cifre ale numarului 166 , fara
a-l calcula.
Ionel Tudor, C
alug
areni
X.153. Daca n N este dat, determinati numerele reale a si b pentru care
ai
numarul complex z =
este rad
acina nereala de ordin n a unitatii.
b+i
Dan Popescu, Suceava
X.154. Fie z1 , z2 , z3 numere complexe distincte. Aratati ca

2 3
1
1
1

max
,
,
.
|z1 z2 | |z2 z3 | |z3 z1 |
3 + 3 max(|z1 |2 , |z2 |2 , |z3 |2 )
Marcel Chirit
a, Bucuresti
X.155. Se considera functiile f, g : N N avand proprietatile
(i) f este injectiva si g este surjectiva;
(ii) f (0) = g(0) = 0;
(iii) |f (m) f (n)| |g(m) g(n)|, m, n N.
Demonstrati ca cele doua functii sunt egale.
Claudiu Mndril
a, elev, T
argoviste

Clasa a XI-a
XI.151. Denim sirul (xn )n0 prin: x0 = 0, xn+1 = (n + 1)xn . Determinati
numerele naturale n pentru care xn+2 = x3n+1 + xn .
R
azvan Ceuc
a, student, Iasi
XI.152. Calculati L = lim ((x + 1) ln(x + 1) x ln x), unde R.
x

Ionel Tudor, C
alug
areni si Stelian Piscan, Giurgiu
181

XI.153. Fie (an )n1 un sir si propozitiile: (P1 ) ,,Sirul (an+1 an )n1 este convergent; (P2 ) ,,Sirul (max(an , an+1 ))n1 este convergent; (P3 ) ,,Sirul (an )n1 este
convergent. Aratati ca:
a) (P1 ) nu implica (P3 );
b) (P2 ) nu implica (P3 );
c) (P1 ) si (P2 ) implica (P3 ).
Gheorghe Iurea, Iasi
19
XI.154. Determinati numerele reale x cu proprietatea ca 9x + 25x = 15x +
.
225
Marian Cucoanes, M
ar
asesti si Lucian Tutescu, Craiova
Se considera matricele A, B M3 (R) cu AB = BA si numarul a

XI.155.
1
, . Daca det(A2 + AB + aB 2 ) = 0, aratati ca det(A + B) = detA + adetB.
4
Dan Popescu, Suceava

Clasa a XII-a

1

XII.151. Se considera polinoamele f, g Q[X], f = +3X 4X 3 si g cos
= 0.
2
9
Demonstrati ca f divide g.
Constantin Dragomir, Pitesti

XII.152. Pentru n N notam cu (n) suma divizorilor pozitivi ai lui n si cu (n)


num
arul numerelor din multimea {1, 2, .
. . , n} care sunt relativ prime cu n. Pentru
(n) (n)
n {p |p = prim, N, caculati lim
.
n
n
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti si Neculai Stanciu, Buz
au
XII.153. Fie R xat. Determinati functiile derivabile f : R R cu proprietatea ca f (x) f (x) + (f (x))2 = 0, x R.
Sven Cortel, elev, Satu-Mare
1

XII.154. Fie f : (0, ) R o functie cu proprietatea ca x2 f (x) e x , x


(0, ). Aratati ca functia f nu are primitive.
Florin Nicolaescu, Bals
XII.155.

Determinat
i functiile continue f, g : [0, ) [0, ) pentru care
Z
a

max{f (a), g(a)}

f (x) g(x)dx, a [0, ).

Florin St
anescu, G
aesti

Probleme pentru preg


atirea concursurilor
A. Nivel gimnazial
G266. Determinati numarul natural n minim avand proprietatea: oricare ar
multimea A = {a1 , a2 , . . . , an } N, exista B, C A astfel ncat |B| = |C| = 3,
.
B C = si S + S ..3. (Am notat cu S suma elementelor multimii M .)
B

Cristian Laz
ar, Iasi
182

G267. Demonstrati ca nu exista numere naturale x, y prime ntre ele, de paritati


diferite, pentru care num
arul a = xy 3 yx3 sa e patrat perfect.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
G268. Consider
am num
arul a = 0, 149162536 . . ., obtinut prin scrierea (dupa
virgula) a tuturor patratelor perfecte, unul dupa altul. Demonstrati ca a este irational.
Radu Miron, elev, Iasi
1 8n+4
G269. Ar
atati ca A =
(9
+ 5 96n+3 + 33 94n+2 + 5 92n+1 + 1), n N ,
25
este num
ar natural compus.
Lucian Tutescu, Craiova
G270. Scrieti n ordine crescatoare numerele 2014!, (201!)4! si (20!)14! .
Temistocle Brsan, Iasi
G271. Fie x, y, z numere reale pozitive astfel ncat x2 + y 2 + z 2 = 3. Aratati ca
y(z 2 + x2 )
z(x2 + y 2 )
x(y 2 + z 2 )
+ 2
+ 2
6xyz.
2
2
2
y yz + z
z zx + x
x xy + y 2
C
at
alin Cristea, Craiova
G272. Dac
a a, b, c sunt numere reale pozitive, aratati ca

a3
b3
c3
a
b
c
+
+
9
+
+
b3
c3
a3
b+c c+a a+b

21
.
2

Titu Zvonaru, Com


anesti si Bogdan Ionit
a, Bucuresti
G273. Se considera patrulaterul convex ABCD cu laturile opuse neparalele si e
O un punct n interiorul acestuia. Aratati ca exista un unic paralelogram M N P Q
avand centrul O si varfurile pe dreptele AB, BC, CD respectiv DA.
Ovidiu Pop, Satu Mare
G274. Triunghiul dreptunghic neisoscel ABC are ipotenuza BC xa, iar punctul
E este situat pe cateta mai lunga astfel ncat AE = |AB AC|. Demonstrati ca
mediatoarea segmentului AE trece printr-un punct x.
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
G275. Se considera cubul ABCDA B C D , iar M este mijlocul muchiei AD.
Planul perpendicular n B pe M B intersecteaza planul (B AC) dupa dreapta d.
Notam cu S proiectia punctului B pe dreapta d. Determinati tangenta unghiului
dintre dreptele AB si BS.
Gabriel Popa, Iasi

B. Nivel liceal
n

2
L266. Fie n un num
ar natural nenul,
ar prim Fermat si d cel
p = 2 + 1 un num
p1
mai mare divizor impar al num
arului
!. Sa se demonstreze ca exista numarul
2
natural a astfel nc
at d a2 (mod p).
Corneliu M
anescu-Avram, Ploiesti

183

L267. Determinati a R cu proprietatea ca 18a + 20a + 30a = 19a + 24a + 25a .


Radu Miron, elev, Iasi
L268. Demonstrati ca daca a, b, c sunt numere reale pozitive, are loc inegalitatea
a2 + b2 + c2 ab bc ca
2a
2b
2c
3
+
+
+
.
2
(a + b + c)
2a + b + c a + 2b + c a + b + 2c
2
Titu Zvonaru, Com
anesti
L269. Aratati ca a
(a + 1)
< a , a, x R, a 2.
Marius Olteanu, R
amnicu V
alcea
L270. Se considera triunghiul isoscel ABC, cu AB = AC si e P un punct xat
pe n
altimea AD. O dreapta variabila care trece prin P intersecteaza laturile AB si
AC n punctele E [AB], respectiv F [AC]. Determinati valorile extreme ale ariei
triunghiului AEF , functie de a = BC, b = AB = AC si d = AP.
Adrian Corduneanu, Iasi
L271. Demonstrati ca n orice triunghi are loc inegalitatea:
sin x

cos x

bc
ac
ab
20R 4r
+
+

.
2
2
2
(p a)
(p b)
(p c)
3r
Andi Brojbeanu, elev, T
argoviste
L272. Determinati valorile numarului real k pentru care exista un patrulater
convex ABCD av
and lungimile laturilor a, b, c, d si aria S, astfel ncat 4a2 + 5b2 +
2
2
10c d = 4kS.
Marcel Chirit
a, Bucuresti
L273. Fie triunghiul ABC nscris n cercul C si A1 centrul cercului tangent
exterior cercului C si semidreptelor [AB, [AC. In mod analog denim punctele B1 si
C1 . Aratati ca:
p

Ia A1 Ib B1 Ic C +

Ib B1 Ic C1 Ia A +

Ic C1 Ia A1 Ib B =

Ia A Ib B Ic C.

Neculai Roman, Mircesti (Iasi)


L274. Fie punctele A1 , . . . , An si B1 , . . . , Bn apartinand unei elipse E cu centrul
O. Sa se arate ca exista un punct M E astfel ncat
n
X
k=1

M A2k

n
X

M Bk2 =

k=1

n
X
k=1

OA2k

n
X

OBk2 .

k=1

Marian Tetiva, B
arlad
L275. Fie A, B M3 (C) doua matrice de ordinul al treilea astfel ncat AB BA
sa e inversabil
a. Demonstrati ca
T r(AB(AB BA)1 ) = 1 + S(AB(AB BA)1 ),
unde T r M este urma matricei M , iar S(M ) este suma minorilor elementelor de pe
diagonala principala a lui M .
Marian Tetiva, B
arlad
184

Training Problems for Mathematical Contests


A. Junior Highschool Level
G266. Find the minimal natural number n with property that for any set A =
{a1 , a2 , ..., an } N, there exist B, C A such that |B| = |C| = 3, B C = , and
.
S + S ..3 (S is the sum of the elements from M ).
B

Cristian Laz
ar, Iasi
G267. Prove that do not exist mutually prime natural numbers x, y of dierent
parity so that the number a = xy 3 yx3 be a perfect square.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
G268. Consider the number a = 0.149162536 . . . obtained by writing (after the
decimal point) all the perfect squares, one after the other. Prove that a is an irrational
number.
Radu Miron, elev, Iasi
1 8n+4
G269. Show that A= (9
+ 5 96n+3 + 33 94n+2 + 5 92n+1 + 1), n N , is
25
a composed natural number.
Lucian Tutescu, Craiova
G270. Write, in increasing order, the numbers 2014!, (201!)4! and (20!)14! .
Temistocle Brsan, Iasi
G271. Let x, y, z be positive real numbers such that x2 + y 2 + z 2 = 3. Prove
that
x(y 2 + z 2 )
y(z 2 + x2 )
z(x2 + y 2 )
+
+
6xyz.
y 2 yz + z 2
z 2 zx + x2
x2 xy + y 2
C
at
alin Cristea, Craiova
G272. If a, b, c are positive real numbers, show that

b3
c3
b
c
a3
a
+
+
9
+
+
b3
c3
a3
b+c c+a a+b

21
.
2

Titu Zvonaru, Com


anesti si Bogdan Ionit
a, Bucuresti
G273. The convex quadrilateral with non-parallel opposite sides ABCD is considered and let O be an interior point to it. Show that there exists a unique parallelogram M N P Q of centre O with its vertices on the lines AB, BC, CD and
respectively DA.
Ovidiu Pop, Satu Mare
G274. The non-isosceles right-angled triangle ABC has the xed hypotenuse
BC, and the point E is situated on the longer cathetus such that AE = | AB AC |.
Show that the perpendicular on the middle of the segment AE passes through a xed
point.
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
185

G275. It is considered the cube ABCDA B C D , and M is midpoint of the


edge AD. The perpendicular plane at B onto M B cuts the plane (B AC) along
the straight line d. Let us denote by S the projection of point S onto the line d.
Determine the tangent of the angle between the lines AB and BS.
Gabriel Popa, Iasi

B. Highschool Level
n

2
L266. Let n be a nonzero natural number,
p = 2 + 1 a Fermat prime number
p1
and d = the largest odd divisor of the number
!. Prove that a natural number
2
2
a exists such that d a (mod p).
Corneliu M
anescu-Avram, Ploiesti
a
L267. Determine a R with the property that 18 + 20a +30a = 19a +24a +25a .
Radu Miron, elev, Iasi
L268. Prove that the positive real numbers a, b, c satisfy the inequality

a2 + b2 + c2 a b b c c a
2a
2b
2c
3
+
+
+
.
2
(a + b + c)
2a + b + c a + 2b + c a + b + 2c
2
Titu Zvonaru, Com
anesti
L269. Show that a sin x (a + 1)cos x < a2 , a, x R, a 2.
Marius Olteanu, R
amnicu V
alcea
L270. It is considered the isosceles triangle ABC with AB = AC and let P
be a xed point on the altitude AD. A variable line passing through P meets the
sides AB and AC at the points E [AB], respectively F [AC]. Determine the
extremum values of the area of triangle AEF , as a function of a = BC, b = AB =
AC and d = AP
Adrian Corduneanu, Iasi
L271. Prove that the following inequality holds in any triangle:
bc
ac
ab
20R 4r
+
+

.
(p a)2
(p b)2
(p c)2
3r
Andi Brojbeanu, elev, T
argoviste
L272. Determine the values of the real number k such that a convex quadrilateral
ABCD with the side lengths a, b, c, d and area S, satises the equation 4 a 2 + 5 b 2 +
10 c 2 d 2 = 4 k S.
Marcel Chirit
a, Bucuresti
L273. Let the triangle ABC be inscribed in the circle C and let A1 be the center
of the circle which is tangent (from the exterior) to circle C and to the halines [AB,
[AC. The next points B1 and C1 are analogously dened. Show that
p

Ia A1 Ib B1 Ic C+ Ib B1 Ic C1 Ia A+

Ic C1 Ia A1 Ib B =

Ia A Ib B Ic C.

Neculai Roman, Mircesti (Iasi)


186

L274. Let the points A1 , . . . , An and B1 , . . . , Bn be situated on an ellipse E


with its center at O. Show that there exists a point M E such that
n
X
k=1

M A2k

n
X

M Bk2 =

k=1

n
X

OA2k

k=1

n
X

OBk2 .

k=1

Marian Tetiva, B
arlad
L275. Let A, B M3 (C) be two matrices of order three such that A B B A
is invertible. Prove that
T r (AB(AB BA)1 ) = 1 + S(AB(AB BA)1 ),
where T r M is the trace of matrix M , and S (M ) is the sum of the minors of the
entries on the principal diagonal of matrix M .
Marian Tetiva, B
arlad

IMPORTANT
In scopul unei legaturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urmatoarele
adrese e-mail: t birsan@yahoo.com si profgpopa@yahoo.co.uk . Pe
aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Sugeram colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare sa le numeroteze
si sa-si retin
a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu usurinta o discutie
prin e-mail asupra acceptarii/neacceptarii acestora de catre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesional
a sau v
arst
a ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revista dupa jumatate de
an - va fi urmata de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistent
a rug
amintea ca materialele trimise revistei
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rug
am ca materialele tehnoredactate sa fie trimise pe adresa redactiei
nsotite de sierele lor (de preferinta n LATEX).
Pentru a facilita comunicarea redactiei cu colaboratorii ei, autorii materialelor sunt rugati sa indice adresa e-mail.

187

Pagina rezolvitorilor

CAMPULUNG
MUSCEL
Colegiul National ,,Dinicu Golescu. Clasa a XI-a (prof. PETRISOR Constantin). NECULA Emanuel: XI(146-150), XII(146,148-150), L(262,264).
CRAIOVA
Colegiul National ,,Fratii Buzesti. Clasa a IX-a (prof. TUT
ESCU Lucian).
Vladimir: VII(172-174,176), VIII(173,175,176), IX(148,149); NICOLAESCU

GURIT
A

Andrei Eugeniu: VII(172,173,175), VIII(173-176), IX(148,149), X(147,149); PATRAS

CU Cristian: VII(172,173,175,176), VIII.174, IX(146,148); SPATARU


Andrei Raul:
VII(172,173,175,176), VIII.174, IX(148,149). Clasa a X-a (prof. TUT
ESCU Lucian). TURCU Andrei George: VIII(173,174), IX.146, X(146,147,149).
IAS
I
S
coala nr. 3 ,,Al. Vlahut
a. Clasa a II-a (prof.nv.primar MAXIM Gabriela).
BARGAN Giulia: P(283-287;289,290); BUDEANU Maria: P(283-287;289,290); COSTEA Marta: P(283-287;289,290); GAVRIL Stefan: P(283-287;289,290); OBREJA
Alexia: P(283-287;289,290). Clasa a VII-a (prof. MARIN Mirela). CIOBANU Viviana: VI(173,178), VII.177, VIII(173,175); HERGHILIGIU-HENEA Malina: VI(173,
178), VII.177, VIII(173,175); SIRCU Catalin: VI(173,178), VII.177, VIII(173,175).
S
coala nr. 22 ,,B.P. Hasdeu. Clasa a IV-a (prof.nv.primar DOHOTARIU Lili
ana). BARLEANU
Briana: P(283-287,289-291,295); BUNEA Ioana: P(283-287,289 Ana-Maria: P(283-285,290,292,295); CIOBANU Marcu: P(283293,295); CHICHIRAU
286,289,293); CRUCEANU Casandra: P(284,286-291); CULCEA Armina: P(283 Andrei: P(283,285,286,290,292); GAIN
A
Diana: P(283,
287,289,290,295); FURNICA
284,287,290,294); GRAUR Ioana: P(283-285,287,289,290,292,295); HARPA Vlad:
P(283-288); LUPU Andrei: P(290-293,295); MANEA Tudor: P(283-285,287,292,295);
NEPOTU Tudor: P(283-286,289,290,292,295); PETRINGEL Maria: P(283-287,290,
291,293); POPA Mihnea: P(283-287,289-296); TENEA Carina Ioana: P(283,284,287,
290,292); URSULEANU Matei: P(283-287,290,291,295).
Viorica). CIOS
coala nr. 26 ,,George Cosbuc. Clasa a V-a (prof. MOMIT
A

PEICA Sebastian Andrei: P(293-295), V(172-175); DURACU Madalina-Elena: P(293


296), V(172,175); MANOLE Alexandra: P(293-296), V(172-175); RAILEANU
Ana
Maria: P(293-295), V(172,173,175); VASILE Raluca-Andreea: P(293-296), V(172175).
S
coala nr. 33 ,,M. Kog
alniceanu. Clasa a IV-a (nv. SIRBU Lenuta). CIOCOIU Alexandru Boris: P(293-296), V(176,177), VI.173.
Liceul Economic ,,Virgil Madgearu. Clasa a IX-a (prof. OLENIUC Claudia). ALEXA Narcisa-Gabriela: VIII(173,175,176,178), IX.146; BABII Paula Geor
A
Monica: VIII(173,175,176,178),
giana: VIII(173,175,176,178), IX.146; BAZD
AG
IX.146; CIOMAGA Denisa-Mihaela: VIII(173,175,176,178), IX.146; COTET
Violeta:
Victoria: VIII(173,175,176,178), IX.146; GA
VIII(173,175,176,178), IX.146; DRUT
A

INA Mad
alina: VIII(173,175,176,178), IX.146; MORARIT
A Madalina: VIII(173,175,
176,178), IX.146; NEDELCU Iulia: VIII(173,175,176,178), IX.146; ROTARU Bianca:
VIII(173,175,176,178), IX.146; STURZU Robert-Stefan: VIII(173,175,176,178), IX.146;
188

Andreea: VIII(173,
TURBATU Alexandru: VIII(173,175,176,178), IX.146; T
IMPAU
175,176,178), IX.146; UNGUREANU Anthilula: VIII(173,175,176,178); IX.146; ZA Ioana-Gabriela: VIII(173,175,
HARIA Cat
alina: VIII(173,175,176,178), IX.146; ZARA
176,178), IX.146. Clasa a X-a (prof. OLENIUC Claudia). JOLDESCU Petronela
Lavinia: VIII(173,175,176,178), IX.146; LEAHU Ana: VIII(173,175,176,178), IX.146;
LUNGU Adelina-Veronica: VIII(173,175,176,178), IX.146; PLOP Cosmin Alexandru:
VIII(173,175,176,178), IX.146. Clasa a XI-a (prof. OLENIUC Claudia). ANICU
LAESEI
Alexandra: IX(146,147,149,150), XI.146; GHERGHEL Petruta: IX(146,147,
149,150), XI.146; LUNGU Laurentiu Adrian: IX(146,147,149,150), XI.146; MARIN

Catalina-Aledxandra: IX(146,147,
Ileana: IX(146,147,149,150), XI.146; PLACINT
A
A
Cosmin: IX(146,147,149,150), XI.146; RUSU AnaMaria:
149,150), XI.146; RAUT
IX(146,147,149,150), XI.146; SCRAB Bianca-Maria: IX(146,147,149,150), XI.146.
Colegiul National ,,Emil Racovit
a. Clasa a VI-a (prof. LOGHIN Raluca).
OLENIUC Iulian: P(293,294), V(173,174), VI.176, VIII.175.
Colegiul National Iasi. Clasa a VI-a (prof. POPA Gabriel). STOLERU Cristina:
Cristian). POPA IoanaV(172-175), VI(172-174). Clasa a VII-a (prof. LAZAR
Maria: VII(172-178), VIII(172-176), G(256-264). Clasa a VIII-a (prof. POPA
Stefan: VIII(172
Gabriel). ASTEFANEI Cosmin: VIII(172-178), G(256-264); OBADA
-178), G(256-264).

ROS
IORI (BACAU)
DanielS
coala Gimnazial
a nr. 1. Clasa a V-a (prof. CICEU Nela). PLOSNIT
A
Catalin: P(294,296), V(172,174,178), VI(173,176), ROMAN Vasile: P(293,296), V(172,
173,175), VI(173,174). Clasa a VI-a (prof. CICEU Nela). HIRT
ESCU Ciprian
Gabriel: VI(173,174,176), VII(173,175), G263.
TRUS
ES
TI (BOTOS
ANI)
Grup S
colar ,,Demostene Botez. Clasa a IX-a (prof. CULIDIUC Catalin).
AUC

Andrei: VII.173, VIII(172,175,176), IX(146,150).


A
HAL

T
IGANAS
I (IAS
I)
S
coala Gimnazial
a cu clasele I-VIII ,,M. Kog
alniceanu. Clasa a V-a (prof. IACOB Aida-Andreea). DUCA Anamaria: P(293,296), V(172-175,178), VI.173; DUCA
Ema-Stefania: P(293,296), V(172-175,178), VI.173; DUCA Roxana Georgiana: P(293,
296), V(172-175,178), VI.173; SANDU Marta: P(293,296), V(172-175,178), VI.173.
Clasa a VI-a (prof. IACOB Aida-Andreea). DUCA Adriana: V(172-175,178),

VI.173; DUCA Denis Alexandru: V(172-175,178), VI.173; GANEANU


Maria-Teodora:
V(172-175,178), VI.173; MANDACHE Marius Iulian: V(172-175,178), VI.173; UNGUREANU Ionut Daniel: V(172-175,178), VI.173; POSTOLACHE Patricia: V(172175,178), VI.173. Clasa a VII-a (prof. IACOB Aida-Andreea). CAZADOI Cristina
Ioana: V(172-175,178), VI.173; DUCA Cristina Mihaela: V(172-175,178), VI.173;
GAVRIL Mirabela: V(172-175,178), VI.173; GAVRILAS Madalina Mihaela: V(172175,178), VI.173; SANDU Ana-Paula: V(172-175,178), VI.173;; SANDU Rebeca:
V(172-175,178), VI.173.

189

Elevi rezolvitori premiati


Colegiul National ,,Dinicu Golescu, C
ampulung Muscel
NECULA Emanuel (cl. a XI-a): 2/2013(13p), 1/2014(11p), 2/2014(11p).
Colegiul National ,,Fratii Buzesti, Craiova

NICOLAESCU
Andrei Eugeniu (cl. a IX-a): 1/2013(8p), 1/2014(10p), 2/2014(11p).
TURCU Andrei George (cl. a X-a): 1/2013(9p), 1/2014(7p), 2/2014(6p).
S
coala Gimnazial
a cu clasele I-VIII ,,M. Kog
alniceanu, T
ig
anasi (Iasi)
SANDU Marta (cl. a V-a): 2/2013(6p), 1/2014(5p), 2/2014(8p).
DUCA Adriana (cl. a VI-a): 2/2013(5p), 1/2014(7p), 2/2014(6p).
DUCA Denis Alexandru (cl. a VI-a): 2/2013(5p), 1/2014(7p), 2/2014(6p).

GANEANU
Maria-Teodora (cl. a VI-a): 2/2013(5p), 1/2014(7p), 2/2014(6p).
CAZADOI Cristina Ioana (cl. a VII-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(6p).
SANDU Ana-Paula (cl. a VII-a): 1/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(6p).
S
coala nr. 26 ,,George Cosbuc, Iasi
Sebastian Andrei (cl. a V-a): 2/2013(5p), 1/2014(7p), 2/2014(8p).
CIOPEICA
MANOLE Alexandra (cl. a V-a): 2/2013(9p), 1/2014(7p), 2/2014(8p).

RAILEANU
Ana Maria (cl. a V-a): 2/2013(9p), 1/2014(6p), 2/2014(6p).
Liceul Economic ,,Virgil Madgearu, Iasi
GHERGHEL Petruta (cl. a XI-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(5p).
JOLDESCU Petronela Lavinia (cl. a X-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(5p).
LUNGU Adelina-Veronica (cl. a X-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(5p).
MARIN Ileana (cl. XI-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(5p).

C
PLACINT
A
at
alina-Alexandra (cl. a XI-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(5p).
PLOP Cosmin Alexandru (cl. a X-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(5p).
S
CRAB Bianca-Maria (cl. a XI-a): 2/2013(5p), 1/2014(5p), 2/2014(5p).
Colegiul National Iasi.
POPA Ioana-Maria (cl. a VII-a): 2/2013(13p), 1/2014(20p), 2/2014(16p).

Premiu pe anul 2014


acordat de Asociatia ,,Recreatii Matematice
Se acorda un premiu n valoare de 200 lei elevului

Andi Gabriel BROJBEANU


pentru urmatoarele Note:
Caracterizare a unor propriet
ati de perpendicularitate n care sunt implicate punctele
O, I, H, G, O9 (2/2013, p. 106),
C
ateva propriet
ati remarcabile ale triunghiului dreptunghic (1/2014, p. 30),
Procedeu de demonstrare a unor inegalit
ati bazat pe inegalitatea lui Schur (2/2014, p. 19).
190

Revista semestrial RECREAII MATEMATICE este editat de ASOCIAIA


RECREAII MATEMATICE. Apare la datele de 1 martie i 1 septembrie i se
adreseaz elevilor, profesorilor, studenilor i tuturor celor pasionai de matematica
elementar.
n atenia tuturor colaboratorilor
Materialele trimise redaciei spre publicare (note i articole, chestiuni de metodic,
probleme propuse etc.) trebuie prezentate ngrijit, clar i concis; ele trebuie s prezinte
interes pentru un cerc ct mai larg de cititori. Se recomand ca textele s nu depeasc
patru pagini. Evident, ele trebuie s fie originale i s nu fi aprut sau s fi fost
trimise spre publicare altor reviste. Rugm ca materialele tehnoredactate s fie
nsoite de fiierele lor.
Problemele destinate rubricilor: Probleme propuse i Probleme pentru
pregtirea concursurilor vor fi redactate pe foi separate cu enun i demonstraie/
rezolvare (cte una pe fiecare foaie) i vor fi nsoite de numele autorului, coala i
localitatea unde lucreaz/nva.
Redacia va decide asupra oportunitii publicrii materialelor primite.
n atenia elevilor
Numele elevilor ce vor trimite redaciei soluii corecte la problemele din rubricile
de Probleme propuse i Probleme pentru pregtirea concursurilor vor fi menionate
n Pagina rezolvitorilor. Elevii menionai de trei ori vor primi o diplom i un premiu
n cri. Elevii rezolvitori vor ine seama de regulile:
1. Pot trimite soluii la minimum cinci probleme propuse n numrul prezent
i cel anterior al revistei (pe o foaie va fi redactat o singur problem).
2. Elevii din clasele VI-XII au dreptul s trimit soluii la problemele propuse
pentru clasa lor, pentru orice clas mai mare, din dou clase mai mici i imediat
anterioare. Cei din clasa a V-a pot trimite soluii la problemele propuse pentru clasele a
IV-a, a V-a i orice clas mai mare, iar elevii claselor I-IV pot trimite soluii la
problemele propuse pentru oricare din clasele primare i orice clas mai mare. Orice
elev poate trimite soluii la problemele de concurs (tip G i L).
3. Vor fi menionate urmtoarele date personale: numele i prenumele, clasa,
coala i localitatea, precum i numele profesorului cu care nva.
4. Plicul cu probleme rezolvate se va trimite prin pot (sau va fi adus direct) la
adresa Redaciei:
Prof. dr. Temistocle Brsan
Str. Aurora, nr. 3, sc. D, ap. 6,
700 474, Iai
Jud. IAI
E-mail: t_birsan@yahoo.com

C U P RI NS
Revedere la 50 de ani de la absolvire (dr. Georgeta Teodoru) .............................................. 97

ARTICOLE I NOTE
I. PTRACU, F. SMARANDACHE Some Properties of the Harmonic Quadrilateral ..... 99
V. JIGLU O rafinare a unei inegaliti a lui Z. Yun .......................................................105
M. CHIRI Relaii vectoriale ntre elementele unui triunghi ...........................................109
S. PUPAN Inegaliti privind derivata unei funcii .........................................................112

NOTA ELEVULUI
A.G. BROJBEANU Procedeu de demonstrare a unor inegaliti
bazat pe inegalitatea lui Schur ...............115

CORESPONDENE
A. REISNER Classes d'quivalence dans mn(). Facteurs invariants .............................122
N. ANGHEL An inductive proof of the Cayley-Hamilton theorem .................................. 127

CHESTIUNI METODICE
D. VCARU Un procedeu de abordare a unor probleme de extrem geometric .................129

CUM CONCEPEM ... CUM REZOLVM


V. BRAOVEANU, M. TETIVA De la o problem de pe forum la
conjectura funciilor continue care comut ...............134

DIN ISTORIA MATEMATICII


T. BRSAN, D. TIBA Gazeta Matematic n anii Primului Rzboi Mondial .....................140

CONCURSURI I EXAMENE
Concursul de matematic Al. Myller, ed. a XII-a, 2014 ....................................................144
Concursul de matematic Florica T. Cmpan, ed. a XIV-a, 2014 .......................................146
SEEMOUS, ed. a VIII-a, 2014, Iai .........................................................................................151

PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 1/2014 .............................................................................152
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor propuse n nr. 1/2014...........................167
Probleme propuse .....................................................................................................................177
Probleme pentru pregtirea concursurilor ................................................................................182
Training Problems for Mathematical Contests .........................................................................185
Pagina rezolvitorilor ..............................................................................................................188
Elevi rezolvitori premiai ...................................................................................................... 190
ISSN 1582 1765
10 lei