Complement simplu:

1. Incizia pentru crearea accesului in cazul rezectiei apicale este preferabil sa fie realizata cu:
A Forfecuta de plastie
B Bisturiu lama nr 10
C Bisturiu lama nr 11
D Bisturiu lama nr 15
E Oricare dintre acestea
2. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale bimaxilare, la controlul arcadelor artificiale, se verifica:
A Directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei maxilare
B In regiunea laterala montarea se face fara sa se tina seama de axul interalveolar
C Inocluzia sagitala trebuie sa respecte reperele de pe model
D Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea trasata pe model
E Dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti (din ratiuni mecanice)
3. La 5-6 ani, NU constitue semn de dezechilibru viitor in dezvoltarea ocluziei (dupa Stanciu, Dorobat):
A Ocluzia cap la cap la incisivi
B Ocluzia deschisa prin interpozitii
C Spatierea frontala maxilara
D Absenta atritiei dentare
E Abraziunea patologica
4. In faza de abductie a corzilor vocale (dupa Boboc):
A Corzile vocale raman departate un timp variabil
B Apare o acolare foarte puternica atunci cand la contractia muschilor cricoaritenoidieni se adauga contractia muschilor tiroaritenoidieni laterali
C Corzile vocale vin in contact prin marginile lor libere, unde se gaseste conusul elastic
D Corzile vocale se indeparteaza variabil in functie de contractia muschilor arivocali si tirovocali si de eventuala supraadaugare a actiunii muschiului
cricoaritenoidian posterior
E Inchiderea glotei se poate face inapoi, cand se contracta numai muschii aritenoidieni
5. Dupa Bucur, palatul primar se formeaza intrauterin prin fuzionarea proeminentelor nazale mediane, in saptamana:
A A 3-a
B A 4-a
C A 5-a
D A 7-a
E A 8-a

6. Hipoestezia postoperatorie a lobului urechii dupa parotidectomie este o complicatie posibila a lezarii nervului:
A Auriculotemporal
B Auricular mare
C Coarda timpanului
D Facial
E Plexul cervical superficial
7. Dupa Forna, functia de stabilizare a crosetelor turnate din structura protezei scheletate:
A Este functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
B Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
C Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale
D Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
8. Osteotomia la nivelul unghiului mandibulei in tratamentul anomaliilor dentomaxilare poarta denumirea:
A Dingman
B Converse
C Ernst
D Dufourmentel
E Kostecka
9. O fractura mandibulara, de clasa A (Kruger si Schilli) si II (Kazanjian si Converse) are indicatie terapeutica:
A Tratament chirurgical cu osteosinteza
B Tratament ortopedic cu atele
C Tratament ortopedic cu blocaj intermaxilar
D Tratament ortopedic cu gutiere
E Oricare dintre acestea
10. Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va fi folosit ca stalp intr-o protezare fixa este:
A 2/3
B 1/1
C 3/2
D 1/2
E 2/1

11. Restaurarile protetice fixe cu intermediari integrali ceramici au urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:
A Au performante estetice superioare celor metalo-ceramice
B Pot fi realizate punti de mica amplitudine
C Pot fi realizate prin tehnici de frezare computerizata
D Sunt biocompatibile
E Sunt indicate in zona molarilor
12. In protezarea partiala mobilizabila, primul timp al analizei modelului la paralelograf este, dupa Forna:
A Trasarea ecuatorului protetic
B Stabilirea locului unde se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
C Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
E Tripodarea
13. Care dintre urmatoarele baze propriu-zise este cea mai putin elastica (dupa Iliescu si Gafar):
A Cimentul eugenolat de zinc
B Cimentul policarboxilat de zinc
C Cimentul fosfat de zinc
D Cimentul cu ionomeri de sticla
E Cimentul non-eugenolat de zinc
14. Gingivita alergica, dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, se incadreaza la:
A Gingivite induse de placa bacteriana specifica
B Gingivite din cursul unor stari fiziologice
C Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
D Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente
E Gingivite simptomatice din cursul unor boli sistemice
15. Bara linguala a unei proteze scheletate mandibulare are, dupa Forna, urmatoarele caracteristici:
A Distanta de la parodontiu marginal la bara de minim 6 mm
B Latimea barei de 3 mm
C Grosimea barei de 4 mm
D Poate fi aplicata indiferent de inclinarea linguala a procesului alveolar
E Poate fi insotita de un croset continuu cu rol antibasculant
16. Urmatorul termen NU se foloseste pentru a desemna anodontia:
A Pleiodontia

B Atelectodontia
C Aplazia dentara
D Oligodontia
E Agenezia dentara

17. Limfangioamele orale apar cel mai adesea in:

A Treimea posterioasa a limbii
B Doua treimi anterioare ale limbii
C Mucoasa jugala
D Valul palatin
E Mucoasa labiala
18. Tratamentul cementomului gigantiform familial consta in:
A Chiuretaj
B Extractie dentara
C Chimioterapie
D Radioterapie
E Rezectie osoasa extinsa si reconstructia defectelor restante
19. Dupa Bucur, chiuretajul periapical este contraindicat in cazul obturatiilor radiculare in exces:
A Recente
B Cu ciment iodoformat
C Cu ciment tip ZOE
D Cu glassionomeri
E Vechi
20. La amprentarea preliminara pentru realizarea protezelor mobilizabile, portamprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie, dupa Forna:
A In plan transversal sa fie la 1 mm distanta de campul protetic
B Distal, sa depaseasca foveele palatine
C Distal, sa nu depaseasca santurile retrotuberozitare
D Sa fie la distanta de 1 mm de bolta palatina
E Marginile sa fie la 2 mm peste nivelul zonei de reflexie a mucoasei
21. Uranorafia in despicatura palatina unilaterala totala se practica la:
A 6-8 luni
B 18-24 luni

C 3 ani
D 4 ani
E 5 ani

22. Timpul de injumatatire plasmatica la articaina este de:

A 45-50 min
B 90 min
C 100-110 min
D 120-130 min
E Peste 3 ore
23. Referitor la zona AH a campului protetic edentat total maxilar:
A Este o zona cheie periferica cu rol in realizarea sprijinului
B Latimea ei nu variaza in functie de pozitia valului palatin
C Pozitia verticala a valului palatin este cea mai favorabila
D Pozitia oblica a valului palatin este cea mai favorabila, permitand realizarea succiunii interne si externe
E Se examineaza exclusiv prin inspectie
24. Imaginea carcateristica, cu leziuni osteolitice centrale ale condilului ATM, tip gaura de pumn apare in artrita:
A Actinomicotica
B Hiperuremica (gutoasa)
C Sifilitica
D Traumatica
E Reumatoida
25. Urmatoarele modificari morfopatologice se intalnesc in hiperemia preinflamatorie, CU EXCEPTIA:
A Marginatie leucocitara
B Microorganisme in canaliculele dentinare
C Prezenta vaselor sanguine dilatate
D Celule odontoblastice si fibroblasti cu volum redus
E Ribozomi si lizozomi in numar crescut
26. La sapaliga de detartraj, unghiul intre partea activa si partea pasiva este de:
A 70 grade
B 110 grade
C 90 grade

D 99-100 grade
E 45 grade

27. Spatiul sublingual are ca delimitare posterioara:

A Muschiul milohioidian
B Osul hioid
C Muschii genioglosi
D Muschii geniohioidieni
E Mucoasa bucala
28. Dupa Dumitriu, cel mai eficient efect de natura chimica al clorurii de zinc in concentratie de 30% este cel:
A Vasoconstrictor
B Astringent
C Cauterizant
D Vasodilatator
E Bacteriostatic
29. Termenul N2B in clasificarea TNM reprezinta:
A Un singur ganglion ipsilateral cu diametrul sub 3 cm
B Unul sau mai multi ganglioni contralaterali sau bilaterali cu diametrul sub 6 cm
C Un singur ganglion ipsilateral cu diametrul intre 3 si 6 cm
D Mai multi ganglioni ipsilaterali cu diametrul sub 6 cm
E Unul sau mai multi ganglioni cu diametrul peste 6 cm
30. Care din urmatoarele proceduri NU se indica in planul de tratament al cariei dentare simple (dupa Iliescu si Gafar):
A Tratamentul profilactic
B Inlocuirea restaurarilor existente
C Tratamentul abraziilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie
31. Dupa Dumitriu, testul TOPAS evidentiaza:
A Aspartat-aminotransferaza
B Proteinaze neutre
C Metaboliti toxici ca glucuronidaza
D Elastaze

E Enzima care hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginine-naphtylamide

32. In protezarea edentatiei totale, o caracteristica (criteriu) generala a portamprentei individuale este:
A Se confectioneaza pe modelul preliminar fara a fi obligatorie trasarea in prealabil a limitelor
B Totdeuna va avea un contact intim cu suprafata campului protetic
C Totdeauna se distanteaza de campul protetic
D Grosimea marginilor nu este influentata de dimensiunea fundurilor de sac vestibulare
E Distantarea de camp se recomanda in zonele acoperite de mucoasa subtire si sensibila
33. Pe imaginea ariei limita a cinematicii mandibulare in plan sagital, dupa Posselt (citat de Forna) se pot recunoaste urmatoarele repere, CU
EXCEPTIA:
A Pozitita de relatie centrica
B Pozitia de lateralitate maxima
C Pozitia de intercuspidare maxima
D Deschiderea maxima a gurii
E Pozitia cap la cap
34. Inaltimea spatiului protetic potential este marita prin:
A Abraziunea sau distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
B Atrofii accentuate ale crestei alveolare
C Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
D Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
E Lipsa atrofiei crestei alveolare
35. Dupa Nance (citat de E. Ionescu), extractia dentara se impune cand necesarul de spatiu pe arcada in vederea alinierii caninului inclus este mai
mare de:
A 2 mm
B 4 mm
C 5 mm
D 6 mm
E 8 mm
36. Faza secundara de tratament in gingivitele si parodontitele marginale cuprinde mai multe proceduri, CU EXCEPTIA:
A Proceduri chirurgicale
B Igienizarea efectuata de medic
C Restaurari odontale

D Restaurari protetice
E Tratament ortodontic

37. Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie, urmatorul enunt este FALS (dupa Boboc):
A Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin supraocluzie incisiva accentuata
B Stereotipul dinamic tocator prezinta o panta atenuata a tuberculului articular
C Stereotipul dinamic frecator prezinta o masticatie viguroasa
D Stereotipul dinamic frecator prezinta o dezvoltare puternica a aparatului dento-maxilar
E Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin dinti cu cuspizi proeminenti
38. Manifestarile sistemice apar la niveluri plasmatice ale lidocainei nelegate de peste:
A 2-3 g/ml
B 6 g/ml
C 10 g/ml
D 15 g/ml
E 8 g/ml
39. Dupa Luca, sigilarea largita:
A Este o tehnica de lucru neinvaziva
B Se recomanda in cazul suprafetelor ocluzale cu santuri adanci si inguste, fara modificari de culoare
C Cu materiale pe baza de rasina bis-GMA asigura o adaptare mai buna la smalt
D Cu materiale pe baza de rasina bis-GMA impiedica patrunderea mai profunda a materialului, datorita vascozitatii acestuia
E Implica largirea santului ocluzal, preparatia interesand smaltul si stratul superficial al dentinei, pe o grosime de 0,5-1mm a acesteia
40. Dupa Luca, urmatorul enunt referitor la rasina Bowen (bis-GMA) este FALS:
A Este un cianoacrilat
B Este un monomer metacrilic
C Este o molecula hibrid mare care seamana cu o rasina epoxidica
D Rezulta in urma reactiei dintre bis fenol A si glidico metaacrilat
E Este un lichid vascos, care trebuie diluat cu alti monomeri pentru a capata fluiditatea necesara sigilarii
41. Crosetul circular cu 3 brate se mai numeste:
A Bonwill
B Boinyhard
C Ackers
D Kroll
E Soyer

42. Electromiografia utilizata ca examen paraclinic (dupa Forna) in disfunctia craniomandibulara:

A Ofera siguranta diagnostica maxima
B Aparatura necesara este la indemana oricarui serviciu
C Musculatura superficiala, in special maseterii, se abordeaza de obicei prin intermediul electrozilor de suprafata
D Nu da diagnostice fals pozitive
E Nu da rezultate contradictorii
43. Selectarea lingurii standard pentru amprentarea preliminara in protezarea totala, trebuie sa respecte urmatoarele criterii, MAI PUTIN UNUL:
A La maxilar sa cuprinda tuberozitatile
B In regiunea linguala centrala sa permita contractia genioglosului
C Manerul lingurii sa nu jeneze contractia orbicularilor
D Inaltimea jgheabului sa permita un spatiu de 1 mm pentru materialul de amprenta
E La mandibula sa cuprinda tuberculul piriform
44. Intre modificarile scheletale care apar in sindromul progenic NU se regaseste (dupa Stanciu, Dorobat):
A Unghiul SNA micsorat
B Cresterea ramului vertical mandibular
C Cresterea ramului orizontal mandibular
D Distanta bispinoasa marita
E Unghiul ANB negativ
45. Dupa Stanciu, Dorobat, dintre factorii locali care pot interveni in geneza unei inocluzii verticale, NU fac parte:
A Potentialul de eruptie mai mare a molarului de 6 ani inferior
B Cicatricile cheloide, retractiile, dupa arsuri termice, chimice sau electrice
C Afectiuni reumatice localizate la nivelul articulatiei temporo-mandibulare, care pot determina pozitii antalgice ale condilului in cavitatea glenoida
D Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara, cu imposibilitatea eruptiei dintilor pana la planul de ocluzie
E Spatiul care ramane un interval de timp marit dupa pierderea precoce a unor dinti temporari
46. Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomic pentru incluzia caninului superior, presupune:
A Pozitie palatinizata a coroanei incisivului lateral superior
B Pozitie mezio inclinata a incisivului lateral superior
C Vestibularizarea coroanei si mezio-vestibulo-rotatia incisivului lateral superior
D Mezio-palato-rotatia incisivului central superior, cu pastrarea pozitiei verticale
E Rotatia disto-vestibulara a incisivului lateral superior

47. Tulburarile chimioterapiei asupra seriei albe si a trombocitelor apar:

A Imediat dupa inceperea tratamentului
B La o saptamana dupa inceperea tratamentului
C La doua saptamani dupa inceperea tratamentului
D La trei saptamani dupa inceperea tratamentului
E La cel putin o luna dupa inceperea tratamentului
48. Dupa Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata clinic cu o sonda parodontala, variaza in mod normal intre:
A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm
49. In primele zile dupa aplicarea protezelor totale, ulceratiile sau inflamatia tesuturilor subiacente se pot datora urmatoarelor cauze, CU EXCEPTIA:
A Supraextensia marginilor
B DVO prea mica
C Imprefectiuni ale bazei protezei
D DVO prea mare
E Contact prematur
50. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente, in stadiul endoosos, cuprinde urmatoarele indicatii terapeutice, CU EXCEPTIA:
A Drenaj endodontic asociat cu analgetice
B Drenaj combinat endodontic si osteotomie transmaxilara
C Incizia mucoasei
D Drenaj alveolar prin extractia dintelui
E Medicatie antialgica, tranchilizanta

Intrebari complement multiplu:

51. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul oligoelementelor in perturbarea matricei organice a smaltului sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si
Gafar):
A Cantitati exagerate de strontiu maresc frecventa cariilor dentare
B Aportul marit de seleniu este carioprotector
C Cantitati exagerate de molibden si bor scad frecventa cariilor

10

D Borul si fluorul pot induce largirea santurilor ocluzale

E Molibdenul modifica morfologia coronara prin rotunjirea varfurilor cuspizilor

52. Zona periferica din granulomul simplu conjunctiv, din punct de vedere morfopatologic, se mai numeste (dupa Iliescu si Gafar):
A Zona de stimulare
B Zona de iritatie
C Zona de incapsulare
D Zona exudativa
E Zona de necroza
53. Simptomele initiale ale toxicitatii induse de anestezic asupra SNC sunt:
A Parestezii ale limbii
B Parestezii ale buzelor
C Hipotensiune arteriala
D Hipertensiune arteriala
E Ameteli
54. Spatiul canin este delimitat inferior de:
A Marginea infraorbitara
B Muschiul ridicator al buzei superioare
C Tegument
D Muschiul ridicator al aripii nasului
E Osul maxilar
55. In anodontia subtotala, semiologia include (dupa E. Ionescu):
A Arcada inferioara se limiteaza la o zona fibroasa ingusta
B Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca forma
C Dintii existenti au o dispozitie asimetrica, haotica, cu macrodontie compensatorie
D Crestele alveolare sunt reduse vestibulo-oral
E Baza mandibulara este hiperdezvoltata, ca fenomen compensator adaptativ pentru lipsa procesului alveolar
56. Utilizarea adezivilor dentinari la obturatiile cu amalgam de argint, in locul lacului conventional de copal, prezinta urmatoarele AVANTAJE:
A Reduce microinfiltratia marginala
B Pret de cost mai scazut decat al lacului de copal
C Consolideaza rezistenta mecanica a peretilor
D Reduce transmiterea variatiilor termice spre pulpa

11

E Tehnica de lucru mai complicata in cazul aplicarii lacurilor

57. Radioterapia postoperatorie dupa tumorile maligne parotidiene este necesara in cazul:
A Tumorilor maligne de dimensiuni mari (T3,T4)
B Tumorilor maligne ale lobului superficial
C Tumorilor maligne ale lobului profund
D Recidivele dupa tumori maligne
E Tumorilor cu malignitate crescuta
58. Dupa Glicman (citat de Forna), conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca, in general, intermediarii unei punti sunt:
A Sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonistii
B Sa aiba un raport cat mai strans cu creasta edentata fara sa permita existenta unei pelicule de saliva
C Sa permita un acces maxim pentru asigurarea unei igiene corespunzatoare
D In zona laterala mandibulara sa fie intotdeauna raport semisa
E Sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar
59. In dezvoltarea ocluziei dentare (dupa Stanciu, Dorobat), eruptia molarului I permanent aduce schimbari dento-alveolare si dento-dentare
importante:
A Prin puseul mezializant se reduce spatiul primatelor
B Are loc trecerea de la forma de semicerc a arcadei, la cea tranzitorie de U, pana la eruptia molarului II permanent
C Se produce a III-a inaltare de ocluzie
D Eruptia prematura a molarului I pe maxilarul superior (fata de mandibula) conduce evolutia catre o relatie dentara de clasa a III-a
E Are loc trecerea de la forma de semicerc a arcadei la cea parabolica
60. Leucemiile acute contraindica total extractia dentara deoarece:
A Plaga sangereaza
B Pot aparea mai frecvent accidente de supradozare a anestezicului
C Poate aparea osteomielita
D Medicatia interactioneaza cu anestezicele
E Poate aparea o gingivostomatita ulceronecrotica
61. Factorii locali care ar putea contribui la aparitia unor stomatopatii protetice includ:
A Igiena necorespunzatoare a piesei protetice
B Imperfectiunile de executie a piesei protetice
C Alimentatia predominant bazica
D Inaintarea in varsta

12

 E Cauze ocluzale
62. Papilomul bucal:
A Apare mai ales la femei
B Apare mai ales la barbati
C Nu are prevalenta in functie de sex
D Apare mai frecvent la perioada 30-50 de ani
E Apare mai frecvent la copii
63. La controlul stabilitatii protezei totale maxilare, cauzele bascularii transversale pot fi:
A Folierea insuficienta a torusului maxilar
B Rezilienta scazuta a mucoasei fixe de pe creste
C Montarea dintilor laterali in afara crestei
D Erori de amprentare
E Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste
64. Dintre tulburarile dentare care apar pe fondul distrofic individual al pacientului cu ocluzie deschisa, fac parte (dupa Stanciu, Dorobat):
A Dintii Turner
B Dintii Hutchinson
C Molarii Moser
D Dimensiunea redusa a radacinilor dentare
E Concrescenta
65. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele aspecte:
A Caracterul pulsatil al durerii
B Cedarea durerii la calmante locale sau analgetice
C Calmarea temporara a durerii la lichide reci
D Sensibilitate la percutia in ax
E Teste de vitalitate reduse
66. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor este favorizate de (dupa Iliescu si Gafar):
A Utilizarea unor alimente detergente
B Ritmul scazut al secretiei salivare
D Folosirea gumei de mestecat dupa consumul de dulciuri
C Periajul imediat dupa mese
E Factori retentivi bucali

13

67. Dupa Stanciu, Dorobat, dintre caracteristicile faciesului adenoidian fac parte:
A Euriprosopia
B Buza superioara subtire, palida, tractionata la comisuri
C Pometi accentuati prin mentinerea in tensiune a buccinatorului
D Profil convex, retrognatic
E Buza inferioara groasa, fisurata, rasfranta
68. Dupa Dumitriu, tratamentul afectarii de gradul al II-lea a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali cuprinde urmatoarele proceduri
terapeutice:
A Premolarizare
B Amputatie radiculara
C Operatie cu lambou si terapie de aditie
D Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata cu tehnicile de aditie
E Chiuretaj subgingival
69. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa fie in contact intim cu mucoasa, de regula sunt:
A Torusul mandibular
B Exostozele
C Zona de inchidere palatinala posterioara
D Creasta zigomatico-alveolara
E Gaura mentoniera
70. Dupa Dumitriu, lipsa contactului ocluzal se poate manifesta la nivelul parodontiului marginal prin:
A Condensarea structurii osului trabecular
B Ingrosarea ligamentului periodontal
C Reducerea spatiului dento-alveolar
D Reducerea grosimii ligamentului periodontal
E Radiotransparenta crescuta a osului alveolar
71. Sindromul toxicoseptic din flegmon se instaleaza cand la infectie se asociaza:
A Hipoglicemie
B Temperatura peste 38 de grade C
C Hipertensiune arteriala
D Temperatura sub 36 de grade C
E Tahipnee

14

72. Lacurile dentare prezinta urmatoarele DEZAVANTAJE (dupa Iliescu si Gafar):

A Incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune
B Rezistenta scazuta in mediu salivar, solubile in apa
C Rezistenta mecanica slaba la solicitari masticatorii
D Izolare termica necorespunzatoare
E Indepartare rapida prin uzura masticatorie
73. Punctul de plecare pentru supuratiile spatiului bucal este reprezentat de dintii:
A Incisivii maxilari
B Premolari mandibulari
C Molari maxilari
D Molari mandibulari
E Canini mandibulari
74. Ganglionii cevicali situati de-a lungul venei jugulare interne fac parte din nivelurile:
AI
B II a
C II b
D III
E IV b
75. Ganglionii probabili pozitivi metastatici in cazul examenului CT sunt:
A Masa prost definita care contine ganglioni limfatici
B Masa discreta, precis delimitata, cu diametrul sub 1,5 cm
C Masa cu margini neregulate
D Planuri fasciale integre in jurul tecii carotidei
E Grupuri de minim 3 ganglioni cu diametrul intre 0,6-1,5 cm, cu margini slab definite sau suprapuse
76. Dupa E. Ionescu, anodontia totala si subtotala constituie un semn patognomonic in cadrul unor boli sistemice cu interesare organica complexa
ecto-mezodermala, cum ar fi:
A Sindromul Miculiez
B Sindromul Patau
C Displazia dento-faciala
D Sindromul Down
E Sindromul oro-digito-facial

15

77. Dupa Bjork (citat de Stanciu, Dorobat), sunt semne teleradiografice de rotatie posterioara:
A Condil ingust si dirijat mult in spate
B ATM jos plasata
C Canal mandibular concav spre planul de ocluzie
D Unghi mandibular deschis
E Ram vertical lat
78. Care dintre urmatoarele forme de tumori au o invazie perinervoasa bine cunoscuta?
A Carcinomul adenoid chistic
B Carcinomul bazocelular
C Carcinomul spinocelular
D Sarcomul
E Tumora epidermoida
79. Gravarea modelului functional maxilar, pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare, trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
A Profunzimea gravarii variaza in functie de inclinarea valului
B Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu depresibilitatea tesuturilor
C Gravarea va fi facuta de medic in prezenta pacientului
D Gravarea va fi facuta de catre tehnician
E Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
80. Dupa Boboc, reeducarea deglutitiei prin exercitii:
A Se incepe dupa 12 ani, pentru ca dentitia permanenta sa stabilizeze functional rezultatele dinamice obtinute
B Are ca obiectiv gravarea in sistemul nervos a unor imagini reflexe noi, pentru o coordonare a miscarilor
C Nu necesita corectarea anomaliilor morfologice, acestea eliminandu-se treptat pe masura reeducarii functionale
D Se poate face cu ajutorul unui aparat simplu, compus dintr-un arc palatinal, care in regiunea retroincisiva are aplicata o bila mica, mobila
E Presupune asezarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii, pentru ca sugand-o, pacientul sa isi aplice limba pe bolta, in timpul deglutitiei
81. In contextul mecanismelor masticatiei, incizia alimentelor (dupa Boboc):
A Solicita incisivii la basculare in jurul punctului de rotatie (hypomochlion radicular)
B Are traiecte functionale care variaza dupa natura alimentelor
C Se refera la faramitarea si triturarea alimentelor
D Se asociaza cu o mica inocluzie molara, care ar avea rol si in protectia parodontala
E Se realizeaza in 4 etape distincte, in care prima este faza libera
82. Prin compararatie cu alaptarea la san, alimentarea artificiala prezinta unele inconveniente (dupa Boboc):

16

A Aerofagie
B Cresterea secretiei salivare
C Travaliul muscular suplimentar determina propulsia exagerata a mandibulei
D Copilul evita sa faca miscari de propulsie
E Se reduce secretia salivara

83. Care dintre urmatoarele afirmatii (dupa Dumitriu), referitoare la metoda FONES de periaj sunt ADEVARATE:
A Peria de consistenta moale spre tare se aplica sub un unghi de 45 de grade fata de axul longitudinal al dintelui, cu portiunea terminala spre ocluzal
B Peria executa miscari viguroase, ample, circulare
C Este indicata la copii, ca mijloc de insusire a tehnicii de periaj, care ulterior va fi corectata cu metoda consacrata
D Indeparteaza placa bacteriana din zonele unde concentrarea sa este maxima
E Este indicata pentru igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie
84. Simptomatologia contuziei ATM cuprinde:
A Trismus moderat
B Trismus marcat
C Devierea mentonului de partea sanatoasa
D Devierea mentonului de partea afectata
E Articulatie sensibila la palpare
85. Dupa Dumitriu, utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare ca:
A Reactii alergice
B Tulburari digestive prin ingestia voluntara sau accidentala
C Tumefactii parotidiene
D Tulburari renale
E Depunerea crescuta de tartru supragingival
86. In conceperea puntilor dentare, alegerea unui dinte stalp trebuie sa tina seama de morfologia lui dento-parodontala. Din acest punct de vedere,
premolarii maxilari:
A Au implantare mai precara decat incisivii centrali
B Au radacini mono sau biradiculare
C Permit aplicarea coroanelor partiale
D Nu permit aplicarea coroanelor semifizionomice
E Au implantare mai buna decat incisivii centrali
87. Sunt considerate metode simple de determinare a relatiei centrice la edentatul total:

17

A Homotropismul lingo-mandibular
B Deglutita
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Memoria ocluzala Lejoyeaux
E Autoocluzorul Lende

88. Captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale rigide are urmatoarele contraindicatii:
A DVO supraevaluata
B Atrofia avansata a zonei de sprijin
C Proteze cu dinti degradati anatomic si cromatic
D DVO subevaluata
E Inflamatie parodontala avansata cu mobilitatea dintilor restanti
89. Seile protezelor partiale acrilice, dupa Forna, au urmatoarele caracteristici:
A Au rol de suport al dintilor artificiali
B Numarul lor nu depinde de numarul spatiilor protetice potentiale
C Versantul vestibular al seii poate lipsi in zona frontala daca creasta edentata este proeminenta
D Se opun fortelor de deplasare verticale si orizontale
E Versantul vestibular al seii se intinde in zona frontala obligatoriu pana in zona de reflectie a mucoasei mobile
90. Caracteristicile arcadei dento-alveolare in sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere sunt (dupa Stanciu, Dorobat):
A Baza coronara a arcadei este mica
B Baza apicala si coronara ale arcadei sunt micsorate sincron
C Bolta palatina este adanca
D Forma de trapez a arcadei maxilare
E Baza apicala a arcadei este mica
91. Dupa Boboc, in compresiunea de maxilar cu prodentie si ocluzie distalizata (clasa II Angle subdiviziunea 1) deglutitia are urmatoarele
particularitati:
A Varful limbii este plasat retroincisiv inferior
B Limba este latita si exercita presiuni pe fata orala a arcadelor
C Limba se proiecteaza mult peste incisivii inferiori
D Limba ocupa o pozitie posterioara in palat, contribuind la crearea unui palat adanc
E Deplasarea limbii inainte pare pasiva si este legata de gradul de separatie a buzelor in pozitia de repaus
92. Coroana fizionomica acrilica are urmatoarele dezavantaje:

18

A Rezistenta crescuta la abraziune

B Se modifica cromatic in timp
C Sunt placofobe
D Au un grad de porozitate
E Reflecta excesiv lumina

93. Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al delutitiei, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE (dupa Boboc):
A Etapa tranzitionala apare dupa eruptia incisivilor temporari, limba ia o pozitie mai posterioara inapoia lor si portiunile ei periferice patrund in regiunile
laterale edentate
B Deglutitia viscerala la nou nascut este insotita de departarea maxilarelor, limba asezata in partea anterioara, buzele asigura inchiderea etansa a
cavitatii bucale
C In deglutitia infantila a nou nascutului, nu exista spatiu intre crestele alveolare maxilare
DDeglutitia somatica se realizeaza cu arcadele in contacte.
E Etapa tranzitionala este considerata normala pana la varsta de 4-5 ani, cand fenomenele de abraziune fiziologica la canini vor permite a 2-a mezializare
a mandibulei
94. Tulburarile masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dento-maxilare, intervin prin mai multe cai (dupa Boboc):
A Secretia salivara reflexa mai crescuta, consecinta a leziunilor odontale in faza dureroasa
B Abraziunea precoce a caninilor temporari (4-5 ani) impiedica stabilizarea unui stereotip dinamic masticator
C Secretia salivara scazuta
D Datorita activitatii insuficiente, musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin
E Migrari verticale si inclinari anormale ale unor dinti determina rezultante orizontale puternice, care sunt sursa unor malpozitii dentare la distanta
95. Referitor la muschii vocali, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE (dupa Boboc):
A Muschii vocali prezinta o activitate tonica de baza peste care se suprapune o activitate electrica ritmica
B Muschiul arivocal, din punct de vedere embriologic, ar proveni din schita miocardului
C Muschii vocali prezinta o activitate electrica de baza peste care se suprapune o activitate tonica ritmica
D Muschiul tirovocal se formeaza cu mult inainte de muschiul arivocal
E Muschiul tirovocal este de origine scheletica
96. In disfunctia craniomandibulara dupa Murakami, citat de Forna, rezonanta magnetica nucleara ca examen complementar, este utilizata pentru:
A Diagnosticarea afectiunlor intracapsulare temporo-mandibulare
B Confirmarea localizarii dismorfiei meniscului articular
C Identificarea degenerescentei tesuturilor articulare
D Reevaluarea dimensiunii verticale
E Prefigurarea planului de ocluzie

19

97. Cementoblastomul:
A Prezinta o simptomatologie dureroasa difuza
B Apare mai frecvent la adolescenti si adulti sub 30 de ani
C Nu are nicio simptomatologie subiectiva
D Apare mai ales la dintii maxilari
E Se observa mai ales la nivelul premolarilor si molarilor
98. Dupa Dumitriu, gingivita hiperplazica din leucemii prezinta ca simptomatologie obiectiva urmatoarele:
A Leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
B Ulceratii
C Gingivoragii
D Atrofia epiteliului gingival
E Xerostomie
99. Urmatoarele afirmatii referitoare la rasinile de sigilare care elibereaza fluor sunt ADEVARATE:
A Sunt rasini schimbatoare de ioni
B Eliberarea ionilor de fluor se face direct, prin contactul materialului cu saliva
C Incorporarea fluorului in aceste materiale se poate face prin schimb anionic
D Fluorul se elibereaza in primele 24 de ore de la aplicare
E Incorporarea fluorului in aceste materiale se poate face prin aditie de sare fluorata la rasina nepolimerizata
100.

101.

Dupa Dumitriu, la nivelul zonelor ulcerate si necrozate din gingivostomatita ulcero-necrotica se descriu urmatoarele zone:
A Zona granulomatoasa
B Zona bacteriana
C Zona bogata in plasmocite
D Zona de necroza
E Zona de infiltratie spirochetala
La sfarsitul probei machetelor, pentru realizarea protezelor totale finite, pe fisa de laborator se transmit urmatoarele date:
A Forma inchiderii palatinale posterioare
B Materialul din care se va realiza baza protezei
C Detalii asupra grosimii zonelor de foliere
D Profunzimea gravarii in zona inchiderii palatinale posterioare
E Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale protezei

102.

Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa propriu-zisa, se face cu:

20

A Pulpita acuta seroasa totala

B Necroza pulpara
C Gangrena pulpara
D Pulpita acuta seroasa partiala
E Granulomul intern

103.

Linerii din eugenolatul de zinc (EOZ) prezinta urmatoarele AVANTAJE:

A Adera de dentina
B Neiritant pulpar
C Efect sedativ pulpar
D pH in apropierea neutralitatii
E Stimuleaza polimerizarea rasinilor

104.

Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu:

A Epulis fibros
B Papilomul mucoasei orale
C Fibromul mucoasei orale
D Epulis cu celule gigant
E Limfangiomul crestei alveolare

105.

Dupa Forna, medicina dentara neuromusculara are ca mijloace specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale:
A Utilizarea cerii de ocluzie
B TENS (stimulearea electric transcutanata)
C Analiza computerizata a ocluziei dispozitivul T-SCAN III
D Evaluarea zgomotului ocluzie
E Posturometrie

106.

Care dintre urmatoarele particularitati privind hibridizarea dentinei uscate sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):
A Prezinta riscul de supraumectare
B Necesita o uscare intensa
C Are o larga utilizare
D Nu permite verificarea eficientei clinice a gravarii acide
E Necesita o uscare moderata

107. Cimenturile autopolimerizabile pe baza de hidroxid de Calciu (Dycal) folosite in coafajul indirect au actiune certa bactericida asupra
urmatoarelor microorganisme:

21

A Eikenella corrodens
B Streptococul mutans
C Micromonas micro
D Lactobacillus casei
E Pseudomonas

108.

Biocalexul, in obturarea canalelor radiculare, prezinta urmatoarele indicatii:

A Parodontite apicale acute
B Gangrena pulpara simpla
C Persistenta pulpei vii in canal
D Parodontite apicale cronice
E Curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii, care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului

109.

In cazul protezelor scheletate, elementele care se opun miscarii de infundare sunt:

A Pintenii ocluzali
B Portiunea subecuatoriala a bratelor crosetelor
C Pintenii supracingulari
D Gherutele incizale
E Portiunea supraecuatoriala a bratelor crosetelor

110.

Care dintre urmatoarele semne radiologice se pot intalni in parodontita marginala cronica superficiala:
A Halistereza axiala
B Resorbtia varfului septului alveolar
C Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar
D Demineralizare in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei interne
E Crater septal interproximal

111.

In parodontita marginala cronica profunda lent progresiva, in epiteliu apar urmatoarele modificari histopatologice:
A Vasodilatatie cu caracter paralitic
B Leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie
C Degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare
D Disjunctia epiteliului jonctional de dinte
E Vasoconstrictia intensa

112.

Care dintre urmatoarele afirmatii privind lizozimul sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):
A Scindeaza peptidoglicanii din constitutia peretelui celular al microorganismelor

22

B Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxilapatita

C Inhiba autolizinele bacteriene
D Concentratie constanta de-a lungul vietii, atat in saliva cat si in transudatul santului gingival
E Actioneaza in vitro asupra Streptococului mutans

113.

Bara Dolder are urmatoarele caracteristici:

A Poate avea forma de para inversata
B Se aplica in efentatiile subtotale pe ultimii dinti restanti
C Este indicata atunci cand creasta edentata este curba
D Este o bara angulata
E Forma de sectiune a barei realizeaza zona retentiva

114.

Dupa Luca, NU se sigileaza dintii:

A Recent erupti, cu santuri si fosete adanci, care nu au carii aproximale, la indivizi care prezinta multe leziuni ocluzale si putine aproximale
B Cu santuri si fosete adanci, cu proasta coalescenta
C Sanatosi, erupti in urma cu 4 ani, cu santuri si fosete largi, coalescente
D Cu suprafete aproximale cariate, la persoane cu multe leziuni aproximale
E Cu santuri si fosete aberante la pacienti handicapati, psihic sau fizic

115.

Alegerea materialului de amprenta in protezarea fixa trebuie sa tina seama de urmatoarele criterii:
A Toleranta la umiditate
B Timpul de pastrare a amprentei pana la realizarea modelului
C Manipulare facila adaptata la cazul clinic
D Sa fie rigid
E Necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte dupa aceeasi amprenta

116.

In cadrul tratamentului medicamentos al nevralgiei de trigemen valproatul de sodiu are ca efecte adverse:
A Greata
B Hirsutism
C Alopecie
D Hipertrofie gingivala
E Crestere in greutate

117.

In protezarea totala, la controlul amprentei preliminare mandibulare, se apreciaza daca au fost inregistrate:
A. Tuberculul piriform
B. Incizura linguala

23

C. Santurile pterigomaxilare
D. Foveele palatine
E. Zona retromilohioidiana

118.

Osul alveolar sustinator prezinta urmatoarele componente (dupa Dumitriu):

A Osul alveolar propriu-zis
B Lamina dura
C Osul medular
D Corticala externa
E Lamina cribiforma

119.

Care dintre urmatoarele parodontite marginale intra in clasificarea parodontitelor agresive:

A Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
B Parodontita prepubertala
C Parodontita juvenila
D Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva
E Parodontia distrofica

120.

Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu abcesul:

A Laterofaringian
B Maseterin
C Orbitei
D Genian
E Gropii zigomatice

121.

Dupa Forna, avantaje ale fatetarii dintilor sunt:

A Nu produc gingivite
B Nu modifica ghidajul anterior
C Preparare redusa a dintelui
D Pericol mai mic pentru pulpa
E Vizibilitatea jonctiunii dento-protetice

122.

Parodontita apicala acuta seroasa (difuza), ca si complicatie a unei gangrene pulpare, pezinta urmatoarele semne, CU EXCEPTIA:
A Lipsa sangerarii in camera pulpara
B Prezenta unei secretii seroase pe canal
C Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate

24

D Durere la percutia in ax
E Prezenta sangerarii pe canal

123.

Frenu labial inferior anormal inserat poate fi responsabil de:

A Hiperplazia gingivomucoasa
B Trauma locala
C Diasteme
D Afectare parodontala
E Tulburari de fonatie

124.

Dupa Luca, tehnica eradicarii santurilor:

A Este echivalenta cu odontomia profilactica
B Propune o derentetivizare a santurilor prin largirea si netezirea lor mecanica, fara sa fie urmata de obturatie
C Consta in prepararea mecanica a tuturor santurilor si fosetelor dintilor nou erupti prin pregatirea unor cavitati superficiale si obturarea lor cu
amalgam de argint
D Este utila la copii cu policarii, cu igiena orala proasta
E Este o metoda de prevenire a cariei ocluzale

125. Dupa Boboc, referitor la actiunea muschilor asupra sistemului dentomaxilar prin intermediul insertiilor, urmatoarele afirmatii sunt
ADEVARATE:
A Sub influenta dominanta a fasciculului posterior al temporalului se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
B Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor este mult mai evidenta la maxilarul superior in zonele laterale
C Activitatea accentuata a muschiului pterigoidian intern determina dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibular
D Fasciculele posterior si mediu ale muschilor temporali determina flectarea ramului mandibular vertical la nivel subcondilian
E Activitatea accentuata a muschiului maseter determina o dezvoltare puternica a regiunii unghiului mandibular
126.

Sindromul Klippel-Feil se caracterizeaza prin:

A Malformatii cardiace
B Micrognatie
C Cheilopalatoschizis
D Glosoptoza
E Sudarea vertebrelor cervicale

127.

Dupa Dimitriu, complexul rosu bacterian cu virulenta accentuata este format din:
A Veillonella parvula
B Tannerella forsithensia

25

C Treponema denticola
D Porphyromonas gingivalis
E Eubacterium nodatum

128.

Dupa Peterson, sunt spatii fasciale primare:

A Bucal
B Maseterin
C Infratemporal
D Pterigomandibular
E Canin

129.

La prepararea unui incisiv central maxilar pentru o coroana ceramica, obiectivul final consta in obtinerea unui bont care:
A Are din lungimea coroanei dentare naturale
B Are 2/3 din lungimea coroanei dentare naturale
C Are muchii rotunjite
D Are muchiile desfiintate
E Nu are prag

130.

In timpul II, faringian, al deglutitiei, patrunderea alimentelor in laringe este impiedicata prin:
A Contractia muschiului palatofaringian
B Inspiratia deglutitiei
C Reflex de tuse
D Alaturarea corzilor vocale
E Contractia muschiului tirohiroid

131.

Sunt dezavantaje ale coroanelor metalo-acrilice:

A Fateta se desprinde de pe metal cand retentiile sunt ineficiente
B Supraconturare cand nu s-a preparat suficient
C Cer preparari mai ample fata de cele metalo-ceramice
D Sunt greu de realizat tehnic
E Modificarea culorii

132.

Dupa Luca, sunt DEZAVANTAJE ale cimenturilor glassionomeri conventionale, cu reactie de priza chimica autopolimerizabila, urmatoarele:
A Au timp de priza lung
B Se comporta ca materiale inerte
C Au adeziune chimica la structurile dure dentare

26

D Prezinta sensibilitate in mediul umed

E Au timp de priza redus

133.

Dupa Forna, radiografia digitala are urmatoarele avantaje:

A Permite o mai buna vizualizare a zonelor cu densitati mici ale osului
B Rezolutia geometrica este mai mare fata de radiografia clasica
C Ofera posibilitatea unei prelucrari ulterioare a imaginii
D Expunerea la radiatii este redusa pana la mai putin de 50% comparativ cu tehnicile conventionale
E Medicul poate beneficia de datele radiologice aproape imediat

134.

Sunt caracteristici ale scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice:

A Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ferme
B Capa metalica sa fie rigida
C Nu sunt necesare macroretentii
D Sunt necesare macroretentii
E Capa metalica sa aiba o grosime de maximum 0.30 mm

135.

Vindecarea secundara a unei fracturi de mandibula apare in cazul:

A Vindecarii spontane fara tratament
B Imobilizarii cu tratament ortopedic atele
C Imobilizarii cu osteosinteza cu sarma
D Imobilizarii cu osteosinteza cu placuta
E Aparitia unei supuratii in focarul de fractura

136.

Diagnosticul diferential al chistului de eruptie se face cu:

A Keratochistul
B Hematom posttraumatic pe creasta alveolara
C Hemangiom
D Fibrom osifiant
E Malformatii vasculare de mici dimensiuni

137. Folosirea contractiei musculare ca sursa de energie pentru aparatele ortodontice de tip functional (dupa Boboc) se bazeaza pe urmatoarele
principii:
A Fortele declansate de muschii ridicatori sunt transmise doar indirect oaselor maxilare, prin intermediul dintilor, asigurand protectia suportului osos
B Aparatul descompune fortele verticale (generate de contractia musculara), cu aparitia unor forte orizontale ce actioneaza in sensul corectarii anomaliei
dento-maxilare

27

C Prezenta aparatelor functionale in cavitatea bucala declanseaza in mod reflex contractii musculare
D Rezultatele obtinute cu aparate functionale sunt mai stabile, mai putin expuse la recidive
E Prin volumul, conformatia si pozitia lor, aparatele functionale creeaza obstacole in normalizarea functiilor perturbate ale aparatului dento-maxilar

138.

Dupa Gafar, Iliescu, urmatoarele afirmatii privind granulomul chistic sunt ADEVARATE:
A Reprezinta stadiul final al granulomului epitelial netratat
B Cavitatea chistica este plina cu lichid clar
C Prezenta sensibilitatii si a sangerarii pe canal
D Prezinta un perete conjunctivo-epitelial foarte bine constituit
E Epiteliul care acopera peretele chistului (spre interior) este pluristratificat

139.

140.

Dupa E. Ionescu, incluzia de canin:

A Predomina la maxilar
B Predomina la sexul masculin
C Predomina in pozitie orala
D Este incadrata in clasificarea clinico-antropologica in grupa anomaliilor dentare izolate
E Este incadrata in clasificarea germana in grupa anomaliilor dento-alveolare
Sunt indicatii ale inlay-urilor (dupa Forna):
A Reconstituire morfo-functionala a dintilor cu procese carioase prea extinse sau profunde
B Retentori pentru punti de intindere mare
C Prevenirea disfunctiilor ocluzale prin oprirea abraziei
D Retentori pentru punti de intindere mica
E Refacerea ocluziei functionale

141.

Aparatul sina de imobilizare MAMLOCK prezinta (dupa Dumitriu):

A Rezistenta
B Durabilitate scazuta
C Risc crescut de decimentare
D Aspect fizionomic
E Integrare biologica rapida

142.

Chiuretele Gracey mini cinci au urmatoarele caracteristici, care le diferentiaza de chiuretele Gracey standard:
A Partea pasiva mai lunga cu 5 mm
B Partea activa mai scurta, cu o lungime cat din partea activa a chiuretelor standard
C Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive
D Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat chiuretele standard

28

E Partea activa mai ingusta cu 3 mm

143. Cand deficitul de spatiu este mare in tratamentul ectopiei dentare, se poate recurge la extractia unui dinte permanent, pentru care se tine
seama de urmatoarele reguli (dupa E Ionescu):
A Asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare cat mai favorabile pentru dintii restanti
B Extractiile trebuie sa fie bimaxilare si simetrice
C Timpul necesar alinierii si completarii arcadei dentare sa nu depaseasca 6 luni
D Dintele ales pentru extractie sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta
E Alinierea dintilor restanti sa permita o deplasare cat mai mica a apexurilor, intr-un ax cat mai favorabil
144.

Dupa Boboc, eficienta masticatorie:

A Este crescuta compensator in ocluzia deschisa
B Este scazuta in progenie
C Se refera la capacitatea de triturare a aparatului dento-maxilar
D Este crescuta in ocluzia adanca
E Este crescuta compensator in retrognatismul mandibular

145.

Care dintre urmatoarele parodontite cronice NU intra in categoria leziunilor osteitice periapicale cu imagine radiologica circumscrisa:
A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
B Parodontita apicala cronica specifica
C Parodontita apicala cronica difuza progresiva PARTSCH
D Parodontita apicala cronica condensanta
E Osteita paradentara (merkior)

146. Dupa Luca, o sigilare efectuata corect cu rasini compozite dureaza cativa ani si necesita controale periodice, cand, prin inspectie si palpare cu
sonda, sunt posibile mai multe situatii care solicita o atitudine in consecinta:
A Sigilarea are microneadaptari se largesc si se resigileaza suprafetele noi obtinute
B Sigiliarea are microneadaptari se repeta sigilarea
C Sigilarea are microneadaptari se controleaza cu radiografie bite-wing pentru a depista eventualele carii sub sigilant
D Sigilarea este pierduta partial se verifica adaptarea sigilantului restant si daca este buna, se aspreste suprafata cu o piatra fina, zona cu sigilantul
pierdut se graveaza si se completeaza cu un nou sigilant
E Sigilarea este pierduta partial se repeta sigilarea
147.

Dintre obiceiurile vicioase care declanseaza forte potential nocive in timpul desfasurarii paranormale a unor functii fac parte (dupa Boboc):
A Sugerea degetului
B Masticatia unilaterala

29

C Dormitul cu capul in hiperextensie

D Fonatia cu interpozitii
E Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn

148.

Tratamentul chirurgical in luxatia ATM anterioara recidivanta cronica, dureroasa si frecventa consta in:
A Capsulorafie
B Capsuloplastie
C Meniscopexie
D Rezectie modelanta a tuberculului articular
E Rezectie modelanta a condilului articular

149.

Urmatoarele afirmatii referitoare la reincluzia dentara sunt ADEVARATE (dupa E. Ionescu):

A Reincluzia dentara precoce are o evolutie lenta, ritmica
B Este o anomalie dentara progresiva
C Reincluzia dentara tardiva nu prezinta fenomene de anchiloza dento-alveolara
D Evolutia sa depinde de potentialul de crestere individual
E Evolutia sa depinde de momentul instalarii

150.

Diagnosticul diferential al sindromului de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere (dupa Stanciu, Dorobat) se realizeaza cu:
A Meziopozitia
B Diastema vera
C Sindromul de endalveolie cu ighesuire
D Macrodontia
E Spatieri consecutive migrarilor postextractionale

151.

La determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, orientarea planului de ocluzie in zona laterala se va face:
A Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a II-a Angle
B Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a III-a Angle
C Paralel cu planul Camper la pacientii cu profil drept
D Convergent cu planul Camper la pacientii cu profil convex
E Convergen cu planul Camper la pacientii cu profil concav

152.

Tulburarile de ritm ale functiei fonatorii includ (dupa Boboc):

A Lambdacismul
B Sigmatismul
C Tumultus sermonis

30

D Bradilalia
E Balbaiala

153.

In contextul dezvoltarii ocluziei in perioada dentitiei mixte (dupa Stanciu, Dorobat) se recunosc ca semne de incongruenta dento-alveolara:
A Prezenta spatiului primatelor la maxilarul superior
B Eruptia incisivului lateral superior inaintea celui inferior
C Malpozitia incisivilor laterali catre disto-pozitie cu convergenta radiculara
D Resorbtii radiculare ale incisivilor laterali sau canini temporari, remarcate radiologic
E Eruptia incisivului lateral inferior inaintea celui superior

154.

Care dintre urmatoarele efecte ale androgenilor asupra tesuturilor parodontale sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):
A Stimuleaza metabolismul osos
B Mentin integritatea masei osoase
C Inhiba osteoprotegerina
D Reduc activitatea osteoclazica a unor citokine
E Stimuleaza sinteza prostaglandinei

155.

Clasificarea lui Winter a incluziei molarilor de minte inferiori:

A Implica relatia molarului de minte cu ramul ascendent mandibular
B Implica relatia intre axul molarului 3 si cel al molarului de 12 ani in sens sagital
C Implica relatia intre axul molarului 3 si cel al molarului de 12 ani in sens transversal
D Implica unghiul format intre orizontala care trece prin planul ocluzal al celorlalti dinti si axul lung al molarului 3
E Un unghi intre 31 si 60 de grade intre repere implica o incluzie mezioangulara

156. Care dintre urmatoarele afirmatii, ca principiu de imobilizare a dintilor parodontotici, NU se refera la principiul extinderii maxime (dupa
Dumitriu):
A Angrenarea dintilor se realizeaza cat mai departe de axul de rotatie al dintilor
B Imobilizarea se realizeaza cat mai aproape de marginea incizala a dintilor
C Angrenarea in sistemul de imobilizare sa cuprinda un numar cat mai mare de dinti, incluzand si dinti cu mobilitate normala
D Imobilizarea sa cuprinda cel putin trei grupe (directii) de dinti
E Imobilizarea sa respecte ambrazura gingivala
157.

Care dintre urmatorii constituienti reprezinta glicoproteine din corionul gingival (dupa Dumitriu):
A Fibronectina
B Acidul hialuronic
C Vitronectina

31

D Tenascina
E Trombina

158.

La citirea reperelor pe amprenta finala la maxilar:

A Papila incisiva apare ca o depresiune mica si rotunda
B Foveele palatine formeaza doua depresiuni punctiforme
C Frenurile apar ca niste depresiuni
D Foveele palatine formeaza doua reliefuri punctiforme
E Sutura mediana formeaza un relief antero-posterior

159.

In protezarea cu proteza partiala acrilica, conectorul principal acrilic palatinal, dupa Forna, are urmatoarele caracteristici:
A Fata externa este lustruita
B Fata mucozala este lustruita
C Fata mucozala este nelustruita si situata la distanta de zonele care nu suporta presiuni
D In zona dintilor restanti are rol de contracroset
E Poate fi ameliorat prin rascroire distala

160.

Litrotitia extracorporala in tratamentul litiazei glandelor salivare mari este contraindicata in:
A Tulburari de auz ale pacientului
B Inflamatie cronica a glandei
C Inflamatie acuta a glandei
D Tulburari de hemostaza
E Stare generala alterata

161.

162.

Conceptia ocluzala freedom in centric presupune:

A Deglutitie efectuata in IM
B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor ocluzale
C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la iregularitatile ocluzale
D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata
In profilaxia sindromului de resorbtie si atrofie alveolara, Forna sugereaza numeroase solutii, si anume:
A Aplicarea de sei si conectori mucozali cu o suprafata cat mai redusa
B Reducerea traumei ocluzale
C Extractii alveoloplastice cu modelare osoasa economicoasa
D Aplicarea de sei si conectori mucozali cu o suprafata cat mai intinsa
E Practicarea sprijinului mixt

32

163.

Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au urmatoarele caracteristici:

A Suprafata linguala in sens C-O se modeleaza usor convex
B Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mic
C Totdeauna se ingusteaza in sens V-O
D Nu se deosebesc de cele de la maxilar
E Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

164.

In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt incriminati urmatorii factori (dupa E Ionescu):

A Inversarea locului de formare a mugurilor dentari intraosos
B Pierderea precoce a caninului temporar cu eruptia incisivului lateral in locul lui
C Pierderea caninului temporar inaintea eruptiei premolarului I, care erupe in locul sau. Ulterior, caninul va erupe pe locul lasat liber de pierderea
molarului I temporar
D Actiunea iatrogena
E Ereditatea

165. Intre tulburarile tridimensionale in arcada dentara si ocluzie, determinate de pierderea prematura a dintilor temporari (dupa Zarnea, citat de
Stanciu, Dorobat) sunt:
A Supraeruptii ale dintilor antagonisti
B Eruptii ale molarilor II permanenti in distopozitie
C Incluzia molarului III
D Angrenaje inverse
E Ingustari de arcada
166. In determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, pot fi folosite urmatoarele metode antropometrice fara repere
preextractionale:
A Profilometrul Sears
B Masca faciala Swenson
C Matoda Boianov
D Metoda Willis
E Metoda compasului de aur Appenrodt
167. Respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar si fetei in general prin urmatoarele cauze aerodinamice fizice,
mecanice (dupa Boboc):
A Presiunea din sinus creste si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica
B Presiunea din sinus se reduce si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica

33

C Gura este deschisa, apare o intindere si aplicarea musculaturii obrazului pe peretii laterali ai maxilarului superior, are un rol de compresiune
D Gura este deschisa si limba contrabalanseaza hipertonia musculaturii obrazului
E Modificari in comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie a mandibulei si limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala

168.

Avantajele extractiei alveoloplastice sunt:

A Grosime mica a crestei alveolare restante
B Reduce atrofia postextractionala
C Permite deretentivizarea corticalei orale
D Se conserva periostul local
E Inaltimea crestei alveolare scade

169.

Avantajele amprentarii cu alginat, dupa Forna, sunt:

A Simplitatea echipamentului necesar
B Detaliile sunt fidel inregistrate
C Usurinta de manipulare
D Afecteaza duritatea de suprafata a ghipsului
E Timpul de priza este scurt

170.

In terapia edentatiei totale, ammprentele functionale mucodinamice au fost descrise de:

A Schreinemakers
B Herbst
C Granger
D Page
E Slack

171.

Deglutita cu impingerea limbii arcadele in contact cel putin in regiunile posterioare (dupa Boboc):
A Cand tonusul labial este puternic, produce ocluzie deschisa
B Determina retrodentie inferioara
C Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare incisiva, cu inocluzie sagitala (unele anomalii clasa II subdiviziunea 1 Angle)
D Limba preseaza in regiunile laterale, fiind vizibile impresiunile dentare
E Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare fronata bimaxilara, spatieri frontale cu raporturi de ocluzie normale

172. Care dintre urmatoarele afirmatii, privind implicatille clinice si practice asupra mucoasei de captusire a cavitatii bucale, sunt ADEVARATE
(dupa Dumitriu):
A Reprezinta locul de electie al injectiilor submucozale
B Inciziile chirurgicale si suturile se fac cu usurinta

34

173.

C Procesele inflamatorii evolueaza cu dureri mai accentuate decat in zonele cu mucoasa masticatorie
D Injectarea anestezicelor este dificila
E Procesele inflamatorii se raspandesc cu usurinta
Privitor la lamboul intrasulcular trapezoidal sunt ADEVARATE afirmatiile:
A Vascularizatia lamboului este deficitara
B Igiena orala ese mai dificit de mentinut
C Tensiunea in lambou este minima
D Este indicat pentru abordul a unul, maxim 2 dinti
E Tensiune mare in lambou dupa sutura

174. In sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire dentara, dezvoltarea bazelor scheletate poate avea urmatoarele caracteristici (dupa
Stanciu, Dorobat):
A Baza maxilarului este mare
B Unghiul condiloan este marit
C Baza maxilarului este redusa
D Inaltimea antero-inferioara a fetei este mai mica
E Unghiul planurilor maxilare este mai redus decat normal
175.

Referitor la forma bazei mandibulei, Bjork (citat de Stanciu, Dorobat) observa urmatoarele caracteristici structurale pentru rotatia anterioara:
A In zona antero-inferioara a mandibulei, sub simfiza, apare o corticala groasa
B In zona gonionului apare resorbtie osoasa
C In zona antero-inferioara a mandibulei, sub simfiza, apare o corticala subtire
D Ancosa preangulara
E Unghi mandibular marit

176.

In pericoronarita molarului III ainferior, ganglionii implicati sunt:

A Submentonieri
B Submandibulari
C Genieni
D Parotidieni
E Pretragieni

177.

Principalele inconveniente ale determinarii relatiei centrice la edentatul total, dupa Forna, deriva din:
A Mobilitatea mandibulei in toate directiile spatiului
B Schimbarea continua a starii de tonicitate a muschilor mobilizatori ai mandibulei

35

C Relaxarea musculara si indepartarea durerii

D Imbibitia tisulara postedentatie
E Stergerea reflexelor

178.

Dupa Dumitriu, plexul fibrelor indiferente:

A Se intinde de la marginea osului alveolar spre cementul radicular
B Este mai evident in jumatatea coronara a radacinii
C Fibrele plexului pot fi inglobate partial in cement
D Este mai evident in jumatatea apicala a radacinii
E Fibrele au directie paralela cu suprafata radacinii

179.

Factorii de prognostic rezervat, legati de o adenopatie cervicala metastatica, sunt:

A Implicarea ganglionilor contralaterali
B Ganglioni de dimensiuni mari
C Ganglioni prezenti la nivele inferioare
D Ganglioni durerosi
E Un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi

180.

Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu laterofaringian se face cu:

A Abces de spatiu submandibular
B Parotidite acute
C Flegmon amigdalian
D Abces de spatiu submandibular cu evolutie in recesus
E Abces de spatiu maseterin

181.

Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare:

A Apare mai frecvent la parotida
B Apare mai frecvent la glandele salivare mici
C Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare
D Poate aparea la orice varsta
E Apare mai putin frecvent la copii

182.

Care dintre urmatoarele antiseptice denatureaza proteinele microbiene (dupa Dumitriu):

A Permanganatul de potasiu
B Acidul citric
C Acidul salicilic

36

D Aminoalcoolii
E Bicarbonatul de sodiu

183.

Tumora odontogena scuamoasa se prezinta radiologic ca o radiotransparenta:

A De dimensiuni mici
B De dimensiuni mari
C Triunghiulara intre fetele proximale ale radacinilor unor dinti
D De tip fagure de miere
E De tip baloane de sapun

184.

La nivelul buzei, debutul cancerului poate fi:

A Ulceratie
B Nodul
C Forma terebranta
D Forma schiroasa
E Forma vegetanta

185.

Starea de echilibru a ocluziei dentare in evolutie in dentitiile mixta si permanenta, este dependenta de (dupa Stanciu, Dorobat):
A Formarea si eruptia premolarilor superiori oral fata de molarii temporari
B Secventa si componenta meziala de eruptie a fiecarui grup dentar
C Formarea si eruptia caninilor inferiori vestibular fata de omologii temporari
D Tiparul de crestere faciala
E Activitatea echilibrata a matricilor functionale

186.

Tratamentul diastemei vera (dupa E Ionescu) are urmatoarele particularitati:

A Pozitia finala a dintilor este disto-inclinata pentru asigurarea hipercorectiei si a unei contentii naturale
B La adult este suficient un interval de 6-8 saptamani de stabilizare
C Necesita deplasarea coroporala a dintilor
D Deplasarea se realizeaza in doi timpi (in primul timp se realizeaza deplasarea meziala a coroanei si in al 2-lea timp deplasarea meziala a radacinii)
E La copii se aplica o contentie artificiala permanenta pana la incheierea fenomenelor de crestere, pentru a evita recidiva

187.

Stabilitatea protezei totale are urmatoarele caracteristici:

A Nu depinde de gradul de mobilitate a mucoasei
B Scade odata cu pierderea inaltimii crestei reziduale
C Presupune utilizarea la maxim a tuturor retentivitatilor anatomice
D Este obtinuta in totalitate in faza de amprentare

37

E Este obtinuta partial in faza de amprentare

188.

Dupa Bucur, tratamentul hipertrofiei maseterine benigne presupune:

A Radioterapie
B Deconditionarea obiceiului vicios prin echilibrare ocluzala
C Deconditionarea obiceiului vicios prin gutiere ocluzale
D Punerea musculaturii in repaus prin blocaj intermaxilar
E Tratament chirurgical de rezectie modelanta a muschiului maseter

189.

Fixarea marginilor unei plagi taiate cu clipsuri sau capse se prefera a fi facuta la nivelul:
A Scalpului
B Buzelor
C Plagilor copiilor
D Etajului mijlociu al fetei
E Regiunii cervicale

190.

Dupa Dumitriu, diagnosticul diferential in gingivostomatita micotica se face cu:

A Gingivita din sclerodermie
B Leziuni ulcerative ale mucoasei produse prin iritatie mecanica data de proteze
C Leucoplazia
D Lichenul plan
E Leucemia cronica

191.

Prezenta spatiului de deriva Nance (dupa Stanciu, Dorobat):

A Este utilizata pentru reglarea relatiilor molare
B Este un semn precoce care anunta instalarea unei laterognatii mandibulare
C Anunta instalarea unei incronguente dento-alveolare cu inghesuire
D Anunta instalarea unei ocluzii adanci acoperite
E Este utilizata pentru reglarea relatiilor canine

192.

In etiologia ocluziei deschise, se recunoaste influenta urmatorilor factori (dupa Stanciu, Dorobat):
A Rahitism hipofosfatazic
B Rahitism vitamino-rezistent
C Deglutitia infantila de tip anterior
D Deglutitia palatala
E Exfolierea tardiva a dintilor din zona de sprijin temporara

38

193.

Injectarea intralezionala de triamcinolon sau betametazona in tratamentul hemangioamelor are ca efecte adverse:
A Hemoragii
B Hematoame
C Necroza
D Atrofia cutanata
E Marirea de volum a leziunii

194.

Dupa Forna, inlay-urile din aliaje metalice au urmatoarele avantaje:

A Refac corect punctul de contact
B Au un anumit grad de pericliitare a dintelui mai ales la premolarii cu pereti restanti subtiri
C Sunt exigente privind executia clinica si tehnica
D Refac corect morfologia ocluzala
E Sunt neutre chimic si biologic

195.

Purificarea aerului la nivelul pasajului aerian nazofaringian se realizeaza prin (dupa Boboc):
A Trecerea curentului de aer prin fosele nazale care antreneaza si aerul din sinusurile maxilare
B Glandele calciforme care secreta mucus
C Secretia glandelor din mucoasa nazala, foarte bogata in lizozim
D Reflexul nazal de stranut
E Tesutul venos erectil

196.

Sistemul de crosete Roach, dupa Forna, are urmatoarele caracteristici:

A Se mai numesc si crosete divizate
B Au elasticitate mai mare datorita bratelor divizate
C Sunt mai estetice fata de sistemul Ney
D Sunt mai usor de proiectat
E Bratele crosetului pornesc separat din conectorul principal sau seaua protetica

197.

Sigilantii care folosesc pentru activare raze ultraviolete, au urmatoarele inconveniente (dupa Luca):
A Performante clinice mai slabe in privinta retentiei materialului, comparativ cu sigilantii autopolimerizabili
B Potentialul de a produce deteriorari ale retinei
C Materialul se intareste in 10-20 sec
D Initiatorul si acceleratorul trebuie pastrati separat
E Priza materialului se realizeaza in 1-2 min printr-o reactie exotermica

39

198.

Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate patogene in producerea parodontitei juvenile:
A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
B Capnocytophaga sputigena
C Treponema pallidum
D Tannerella forsithensia
E Fusobacterium nucleatum

199.

Necroza de coagulare apare dupa utilizare unor substante ca:

A Arsenicul
B Fenolul
C Antiformina
D Papaina
E Tricrezolformalina

200.

Dezavantajele noradrenalinei fata de adrenalina sunt:

A Hipotensiune arteriala marcata
B Hipertensiune arteriala marcata
C Vasoconstrictie locala marcata
D Vasoconstrictie locala mult redusa
E Tensiunea arteriala ramane nemodificata

40