Idealul educationalexprima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui model

dezirabil de personalitate umana

are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ in ansamblul
reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in procesul educatiei
oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar sa atinga aspectele definitorii
pentru contextul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a se realiza.Astfel, acesta are valoare orientativa si
prezinta generalitate descriptiva pt tot ceea ce se intreprinde in directia formarii si educarii omului.
idealul educational este rezultatul unui proces de rationalizare, generalizare a unor fenomene sociale, psihologice si
pedagogice, specifice unei etape istorice, proces in urma caruia se proiecteaza apoi trasaturile fundamentale ale omului pe
care educatia urmeaza sa-l formeze.
Idealul educational exprima modul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pe care
educatia urmeaza sa-l formeze in procesul desfasurarii ei. Prin intermediul lui, societatea isi proiecteaza propriile sale
aspiratii in legatura cu achizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa le realizeze (Stan, 2001).
Idealul educatibv a evoluat de la o epoca istorica la alta, cunoscand diferentieri in cadrul diverselor societati (Stanciu,
1999):
in antichitate, in Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, in plan estetic, moral, fizic
si militar (kalokagathia), iar in Sparta viza indeosebi dezvoltarea fizica si militara;
in feudalism idealul a cunoscut doua modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al insusirii
celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica) si idealul cavaleresc
(concepea personalitatea ca rezultat asl insusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, manuirea spadei, vanatoarea, inotul,
sahul, cantul si recitarea de versuri);
in Renastere idealul concepea personalitatea ca homo universale;
in epoca moderna se impune idealul personalitatii eficiente intr-o activitate productiva (faza de industrializare timpurie),
idealul personalitatii complexe, multilaterale (faza industrializarii avansate) si idealul personalitatii creatoare (societatea
postindustriala);
idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in
formarea personalitatii autonome si creatoare (Legea Invatamantului, 1995, art.3) (Cretu, 1999).
Dupa cum se observa, idealul educational nu este un model standard impus o data pentru totdeauna, ci un model dinamic,
ce permite redimensionari in functie de campul de posibilitati in care are loc educatia (Cucos, 1999).
Idealul educational se caracterizeaza prin urmatoarele trei dimensiuni:
dimensiunea sociala -; vizeaza tendinta generala de dezvoltare a acelei societati si care va anticipa unele stari posibile;
dimensiunea psihologica -; se refera la tipul de personalitate pe care societatea il solicita;
dimensiunea pedagogica -; posibilitatile efective de care dispune actiunea educationala pentru a transpune in practica
idealul respectiv (Stan, 2001).
Ca imagine sintetica a dimensiunilor sociala, psihologica si pedagogica, idealul educativ realizeaza jonctiunea intre ceea
ce este si ceea ce trebuie sa devina omul prin procesul educativ. Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de
echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre posibilitate si realitate (Stanciu, 1999).
Nivelurile de la care se porneste in fixarea unui ideal sunt (Nicolescu, 1995, citat de Cucos 1999):
determinarea sociala (tipul si esensa societatii);
modelul dezvoltarii ideale a personalitatii a personalitatii istoriceste determinat;
valorile fundamentale ale lumii contemporane (democratia, umanismul, civismul, toleranta, respectartea drepturilor
omului etc);
traditiile culturale, valorile nationale intemeiate istoric.
Formularea idealului educativ pentru o anume temporalitate istorica este o operatie dificila si extrem de importanta.
Stanciu (1999) considera ca idealul educativ al societatii romanesti contemporane trebuie sa valorifice ideile care s-au
vehiculat in cultura romaneasca interbelica.
Care este idealul educational societatii romanesti?
Nicola (1994) considera ca:idealul educational din societatea noastra presupune formarea unei personalitati integralvocational si creatoare, capabile sa exercite si sa initieze roluri sociale in concordanta cu propriile aspiratii si cu cerintele
sociale; Moise si Cozma (1996) subliniaza: idealul educativ este cel al omului de cultura ; iar Lega Invatamantului
stipuleaza:idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii
umane, in formarea personalitatii autonome creative.
Nucleul idealului este constituit din vocatie si creativitate, astfel ca fiecare individ se va valoriza la maximum. Structurile
intelectuale constituie sansa noastra istorica de a depasi actuala stare de tranzitie, in vederea constituirii unei societati
democratice, cu un mecanism al economiei de piata, care sa asigure prosperitate si bunastare pentru toti cei implicati in
aceste proces (Stanciu, 1999).

Abordarea transdisciplinar este cea mai recent orientare privind reforma

coninuturilor ,prin care se ncearc o modalitate de organizare a acestora ,care aduce o
schimbare de optic n ceea ce privete raportul dintre coninutul nvrii i elev .
Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrat a curriculum-ului prin centrarea
pe probleme ale vieii reale , pe problemele importante ,aa cum apar ele n contextual
cotidian
, cu focalizare pe identificarea de soluii , rezolvarea de probleme ale lumii reale , n
scopul
dezvoltrii competenelor pentru via .
n prezent se pune accent nu pe asimilarea unui volum enorm de cunotine , ci pe
calitatea lor, iar calitatea nseamn a-l face pe copil s ptrund n inima demersului
tiinific,
s-i pun mereu ntrebri. Astfel stabilete puni ntre diferite cunotine, ntre acestea
i
semnificaia lor pentru viaa noastr, ntre acestea i posibilitile interioare ale copilului
O asemenea perspectiv transcede disciplinele, subordonndu-le omului pe care vrem
s-l formm. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de focalizare al formrii, ci
furnizeaz situaii de nvare.Astfel, nvarea devine un proiect personal al elevului fr
a
neglija ns ndrumarea i orientarea dasclului. care rmne totui managerul situaiilor
de
nvare
Putem face nvarea mai interesant ,reflectnd lumea real, crend un mediu cu o
varietate mai larg de stimuli i condiii, determinnd elevii s participe active pe tot
parcursul
activitilor i fcnd ca activitatea s devin o aciune practic, cu o finalitate
msurabil.
Activitatea transdisciplinar ne face s renunm la instruirea informal-frontal i
elevul sau grupul de elevi s devin centrul n jurul cruia s graviteze ntreaga
desfurare a
activitii didactice.
Putem grupa ntr-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate n
cursul sptmnii n cadrul unor scenarii de activiti zilnice, astfel ca unitile de
nvare ale
disciplinelor s se contopeasc n teme de activiti transdisciplinare.
n acest fel, elevul nu mai trece prin secvene de nvare separate n discipline diferite
ci, aceiai noiune o poate aborda n mai multe moduri ,conducnd la o mai bun
formare n
modul i n ritmul propriu al fiecrui elev. El devine actorul activ n rolul principal al
aciunii:
imagineaz, construiete, cerceteaz, creeaz i transpune n practic, gsindu-i singur
mijloacele din ceea ce i se ofer, originalitatea constnd n aceea c nu preia modelul
nvtorului.
Competiia trece pe un plan secundar , prioritar devenind colaborarea ,munca n
echip ,bazat pe sprijin reciproc pe toleran , pe efort susinut din partea tuturor ,
ndreptat
ctre acelai scop .
Atenia este ndreptat aspra procesului de elaborare m preun , prin colaborare , a
demersurilor de realizare a sarcinilor .
Strategiile didactice utilizate n demersul transdisciplinar sunt de predare-nvare
bazate pe proiect .
Indiferent de tipul de integrare abordat n procesul de nvare proiectarea i organizarea
nvrii se centreaz pe nvarea prin descoperire ,pe nvarea prin cercetare pe baza
viziunii

constructiviste i globale aspra lumii nconjurtoare .

n plan curricular, D'Hainaut face distincie ntre transdisciplinaritate instrumental i comportamental.
Transdisciplinaritate instrumental - are ca scop s-i transmit elevului metode de munc intelectual pe
care
acesta s le poat transfera la situaiile noi cu care se confrunt. Se numete instrumental pentru c este
orientat spre
dobndirea de instrumente care s ajute la rezolvarea anumitor probleme i situaii noi.
Transdisciplinaritate comportamental- i propune s ajute elevul s i organizeze demersurile sale n
situaii diverse. Abordarea este centratpe elev, pe interesele directe ale acestuia fiind ntr-o strns
legtur cu situaiile de via cu care se confrunt cel care
nva.

ANALIZ SWOT PUNCTE SLABE

dificultatea de a comunica transdisciplinar, aceste activiti presupunnd multiple i solide cunotine din alte arii
curriculare
dificultatea gsirii contextelor care s permit abordarea transdisciplinar(nu toate textele din program se
preteaz unui astfel de demers
inexistena unor cursuri de didactic transdisciplinar
evalurile naionale nu sunt gndite transdisciplinar
ANALIZ SWOT AMENINRI

n cazul textului literar, ncercarea de a gsi i de a face mereu conexiuni ntre discipline poate crete
riscul ca elevii s rateze componenta emoional a discursului literar
interesul sporit pentru dezvoltarea obiectivelor transdisciplinare poate deturna atenia dasclului sau a
elevilor de la esenialul comunicrii literare; prea multe divagaii transdisciplinare ne ndeprteaz de
specificul orei de literatur