‘Angela ACHITEL Manuela IFTIMOAEL Mirela IVAN Steliana MARJAN, ‘Alina PADURET Stefania RADULESCU Cristina VAMESU Asistenta maternala pentru copilul seropozitiv HIV Metodologie, standarde, proceduri Editura Lumen, 2003Colectia de Asistenta Sociala este [INV Mss hi) | MITROPOLIA MOLDOVE! SI BUCOVINE! "STUDIUM" t COTA 3 MO CG j ight-ului in vigoare. Acest material este protejat de legile copyrig 7 . Aceast& lucrare a fost realizata de catre echipa Fundatiei Alaturi de Voi. Materialele au ca bazA experienta acumulata in oferirea de servicil cAtre copil si familie si reprezint4 punctele de vedere ale autorilor. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata fard permisiunea orga- nizatiel. Tipdrirea acestui ghid a fost posibild datoritd sprijinului acordat de Fundatia Moschino. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale: Fundatia Alaturi de Voi -Asistenta maternala pentru copilul seropozitiv. Metodologie, standarde, proceduri/; Angela ACHITEI, Manuela IFTIMOAEI, Mirela IVAN, Steliana MARJAN, Alina PADURET, Stefania RADULESCU, Cristina VAMESU Pref. Stefan Cojocaru - Iasi: Lumen, 2003 154 pag.; 21 cm Bibligr. I. Achifei, Angela, Ul. —-Iftimoaei, Manuela, Il. Ivan, Mirela, IV. Marjan, Steliana, V. Paduret, Alina, VI. Radulescu, Stefania, VII. Vamesu, Cristina VIII. Cojocaru, Stefan (pref.) ISBN: 973-86187-1-1 Printed in Romania Prefata Problematica asistentei sociale si medicale a copiilor seropozitivi este foarte complexd. Dincolo de toate prejudecafile legate de contactele cu persoanele seropozitive, realitatea a demonstrat c& acestea sunt de multe ori neintemeiate. Raspunsul familiilor care doresc si ingrijeasca si sa educe copii cu astfel de probleme ne demonstreazi interesul pe care comunitatea il manifesta pentru aceasta problema socialé, dorinta de a veni in sprijinul semenilor nostri. Mediul familial nu poate fi inlocuit de nici o institutie, indiferent de posibilitatile acesteia. Asistenta maternala incearca o reconstructie a acestui context social in care trebuie Sa se dezvolte copilul in dificultate. Programul de asistenta& maternala pentru copilul seropozitiv HIV desfasurat de Fundatia Alaturi de Voi impreuna cu Directiile Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului este unul inovator si cu rezultate exceptionale, care se poate constitui ca un model de buna practica in asistenta sociala a copilului si familiei. Ghidul de bund practica pe care-] aduce in atentia noastra aceasta echipd reprezinta o resursd pentru profesionistii din domeniu, un reper semnificativ pentru praxis social si o bund bazi de’ documentare pentru cei in devenire. Lect. Stefan COJOCARUCUPRINS CUPRINS. CAP. I. PROGRAM, PROCEDURI, REGLEMENTARI 1. Prezentarea programalui 2 Proceduri si reglementari a programului de asisten me #2. Rectutarea potentialilorasistenti maternal * 2.2. Crier deeligibiltate pentru famille ca devin asisten maternal +23, Copii eigibil pentreingrijra Familial temporard. #24. Bvaluarea primard; Ceerea de inscriere #25. Bvaluarea psiho-sovialé + 2.6. Instruizeaasistemitor maternal #27. Atestarea asistenyilor maternal ‘+ 28 Matching /potrvirea cop -asistent maternal ‘29, Plasaumenta coplulu in familia asstentalui maternal +210, Supervizarea plasamentului si managementul de eaz # 2.11. ncetarea plasamentul # 2.12 Servicii de unmirie postplasament 2.13, Documenarea sri CAP. IL ROLURI $1 RESPONSABILITATI 1. Rola! sresponsabiliiite tortor pub 2. Rolulsiresponsabilitile asistentalui maternal 3. Rolul si responsabiliaile Fundaiei,Alatur de Voi™ CCAP. Il. RELATIONARE. 1 Asitental maternal ~ familia bologica 2. Asitentol maternal ~ asistentl social 3. Asistentul maternal ~ Directia Generali peru Protectia Drepturilor Coptului e solicit st CAP. IV. CRESTEREA §1 DEZVOLTAREA COPILULUT 1 a2 4. Asistental maternal ~copilafa n plasament sau incrediojre a 451. Stadiile de dezvoltare ale copilului ...... eee 45 2. Cateva principit ale deZvoltarth oo. eee eerste eeeeeeereenees 47] 3. Caracteristici ale dezvoltarit copilului (perioada O-3 ani)......... 48 4. Caracteristici ale dezvoltarii copilului dupa varsta de 3 ani .....54 CAP. V. Comunicarca diagnosticului copilului infectat HIV.......... 63 1. Particularitaéti ale dezvaluirit diagnosticulut ......... 63 2. Raspunsuri stadiale la aflarea diagnosticulul......... 74 3. Tehnici de comunicare eficienta cu copilul. eee 80 CAP. VI. COMPORTAMENT, EDUCARE SI STIMULARE....... 83 1. Principiile de stimulare ale copilulut en... seer eens 83 2. Jocul Intre adult $1 COPU oe seer eee eeeeeee ere reeeeneeeereeee 85 3. Manifestari de independentd $1 autoservire ...... eee eeeee 88 4. Atitudinile parintilor fata de opt... eee eeeeeeeeeeeeeees 89 5. Metafora “‘navetel spatiale? occ ceeneeenteenttenereenteeettreaneeenes 94 CAP. VII Comportament $1 disciplina 00... ie cecscseeteeeeeereeneeees 97 1. Sugestii pentru rezolvarea problemelor de comportament........ 99 2. Metode de incurajare a comportamentulul pozitiv .............. 100 3. Metode de reducere a comportamentului negativ................... 104 4. Metode de tratare a comportamentelor dificile.......00.. 114 5. Cateva probleme de comportament mai frecvent intdlnite: ....116 6. Tehnici de incurajare a unei idei pozitive despre sine ............ 119 7. Activitati de formare a une pareri pozitive despre since ......... 120 CAP. VILE ATASAMENT SI SEPARARE ues 121 L. Atasaime nt 0. cccccccccceceeeeesaseeeseeeeseesesesesseesesaaseeseeaeeerins 12] 2. SCPAPaVed oo. cece ececececcccccecccesseaeeeeccceeeeeeessaaeeeeeeseseeseesssaerenseeess 132 CAP. IX ABUZ SI NEGLIJARE.......o cece ceceeeeeeceeenteeeees 137 L. Tipurt de QbUZ ccc ceccccccccseccescesseeceessseeeesesseeeesiesecnseteces 137 2. Efecte ale abuzului si neglyarti asupra copilulul...... a. 140 CAP. X. DECESUL COPILULUL ooo... ccccceceeetceeseteseenens 14] 1. Atitudinea asistentulut maternal fata de moartea copilului.....141 2. Evolutia conceptului de moarte la copil ........00.c. aseeeees 143 3. Procedura uilizata in cazul mortii copilului aflat in fngrijirea UNUT ASIStENE Maternal oo. cece eesceeceseeeeeseeseceecseeeestneeces 145 CAP. XTROLUL GRUPURILOR DE SUPORT...... ee. 147 BIBLIOGRAF IB. ee eceeecccceececeenceeecseeeeeeessaseeseseeetseceesseeensas 15] ANEXE 0 iicccccccececeeeceeneeceseeecnseeeesseeecseeeecesseegeseeessseecsesensges 153 ANEXA I - Codul etic pentru parintii foster... cee 153 8 @ Preambul oo ee ccc cescceeeeesevnetecseveretsstviseeiterseerees 153 @ Introducere oo. ccc eceeeseeceenereeeees Sova ttttetttteasaaeaeaes 154 e Evaluarea personal 0... occ ce ceccceececesseeesecsecsseesseeseeesees 155 e Importanta regulamentelor oo... cececcecececesesecccceseccecevececees 155 e Standardele etice de bazit o.oo cece cceeeecseeeecveseseceseees 156 ¢ Reguli pentru ingrijirea unui Copth oo... ccc ccececcceecceseceseeseees 156 e Standardele etice pentru cresterea copiilor........cccceccceceeccee. 157 ¢ Standardele etice pentru instruirea profesionala.......0......0... 158 ¢ Cooperarea in domeniul ingrijirii familiale temporare ......... 159 @ Alte standarde etice 0... occccccccccecececcssececesecssecsseessevesersees 159 ANEXA II — Plan de evaluare a potentialului asistent maternal. 160CAP. 1, PROGRAM, PROCEDURI, REGLEMENTARI 1. Prezentarea programului Col mai propice medi de dezvoltare fie emotions intelectualé a oricdrui copil este familia in care sa niscut Cau menfinerea acestuia in famiio biologied na te posbils motive (sisicie, —familil in spital) sunt recomandate alteriativele la institutionalizare, printre intotdeauna din anim lezonganizate, copii abandon tea nuttin So 9 plasamentul sau incredintarea copialai so-apnzitiv la ent material Ocrotirea copiilor seroporitivs intro familie Sa dezvoltat in fara noastea din anul 1%, atunct cand legislagia privind recrutarea si pregatirea refeleloe le asistenti ‘mratemali nt apsruse ined. Primal programy de acest gen a at najtere in Constanta 1 Taygu-Mures, la inifitive Organizatie HOLT tntersational Chiktren’s Services, Kominia cao. ie ing necesitate de a identifica alternative pentru iwumarul ri tal copiilor seropozitivi abanconagi in spitate. Crearew acestui serviciu a reprezentat » provocare i o experients noua pentru sistemul de ocrotire al copilulut seroporitiy din fara noastr3, Jaacea vreme. Recrutarea, evaluarea si pregatirea tariitor de ingrijre Pentru copili seropozitivi abandonai sau aflai la rise de abandon, si wfectuat Je catto Organizatia HOLT din rindwl farniiilor care aveau popriail lor copilinfectat HIV. Motivul a ufost reprezentat de faptul ca o astfel de familie cunoaste cel mai bine nevoile unui copil seropozitiv si poate oferi o ingrijire de calitate. Experienta practica a Organizatiei HOLT a demonstrat ca, in conditiile ocrotirii copilului seropozitiv pe o perioada nedeterminata la un asistent maternal, pregatit si atestat in acest scop, speranta de viata a copiilor a crescut datorita climatului socio-atectiv oferit acestora. © data cu infiintarea Fundatiei “Alaturi de Voi", la initiativa Organizatici MOLT International Children’s Services, au fost preluate programele de “Asistenta sociala oferita copiilor seropozitivi HIV si familiilor acestora”, desfasurat in Iasi, Constanta si Targu-Mures precum si cel de “Asistenta maternala pentru copii seropozitivi HIV” desfasurat initial doar in centrele Constanta $i Targu-Mures. In luna ianuarie 2003, Fundatia “Alaturi de Voi” a demarat programul de asistenté maternala pentru copilul seropozitiv si in centrul lagi. Initial, cunoscand experienta celorlalte doud centre, s-a pornit de la ipoteza ca recrutarea potentialilor asistenti maternali se va face tot din randul parintilor care au deja in ingrijire propriul copil seropozitiv. Spre marea surpriza a specialistilor care lucreaza pe acest program, ipoteza a fost infirmata, numarul cererilor pentru a deveni asistenti maternali fiind mult mai mare din partea persoanelor care nu aveau in propria familie sau fn cea largita vreun membru suferind de aceasta boala. Mai mult, motivatia acestor persoane de a lua in ingrijire un copil seropozitiv a fost reprezentta de dorinta de a sustine efectiv copilul in lupta sa cu aceasta nemiloasa boala. Astfel, constatam cu bucurie ca atitudinea comunitatii fata de situatia copiilor seropozitivi s-a schimbat partial in bine: daca la inceput exista tendinta excluderii acestor copii J? din comunitatea in care trdiau, in prezent apare responsabilitatea protejarii si ocrotirii in cadrul comunitatii, ca parte integranta a acesteia. Luand in considerare aceste aspecte, serviciile de asistenfa sociala sunt esentiale pentru eficientizarea sistemului de suport si protectie sociala a copilului seropozitiv. Aceste servicii trebuie sd imbine abordarea profesionala si mobilizarea resurselor comunitare pentru a putea dezvolta o strategie coerenta de prevenire a abandonului. Ingrijirea familiala pentru copilul seropozitiv are mai multe caracteristici: Ingrijirea familiala pentru copilul seropozitiv este pe termen lung, deoarece, de cele mai multe ori, familia naturala |-a abandonat tocmai pentru ca nu a putut face fat bolii; unul din parinti a aruncat in spatele celuilalt vina de a fi infectat copilul, abandonand familia; celalalt parinte, din ignoranta, din teama de a nu fi infectati si ceilalti membri ai familiei, din cauza problemelor materiale au luat in unele cazuri decizia de a abandona copilul fie in spital fie intr-un centru de plasament. Aceasté decizie este, din pacate, de multe ori, ireversibila deoarece gi boala copilului este incurabila. e ingrijirea familiala pe termen lung este planificata; ceea ce se intampla cu copilul in timpul ingrijirii nu este intamplator, ci se urmareste planul de viitor al copilului. e Resursa esentiali este familia de ingrijire / asistentul maternal care acord& ingrijire intr-un mediu familial unui copil care nu ji este ruda, oferind acestuia posibilitatea de a beneficia de 13supraveghere si atentie individualizata pe care ‘numai o familie le poate acorda. + Ingeiitea temporari implicd munca in echipa fntee familia de ingrijre si asistentul social fngrijirea familiala pe termen tung este de preferat {ngrijri in institugi cin dowd motive principale: 1. In cade unet fami copitul inva st iubeasc gst fie ubit, i iba ncredere gi st dezvolte reli, astel init, nevoilefzice, sociale, emofionale si spiritual, sunt acopenite 2 Ingnijirea in familie presupune costuri mult mai mici fata ce ingrjrea in cadrul une institut tip eentru de plasament. Obicctivele program + Provenizea institufionaizirt copillor seropozitvi HIV eu rise de abandon; + Reducerea numdnului de copit seropozitivi HIV instituyionatizay + Dezvoltareaunei rejele de asistengi matemali profesionisti, specializati pe problematica copilult seropozitiv HIV; + Replicarea modelului de asistents matemals pentru copilul sropozitiv HIV. Sprijinirea persoanelor care solicits si devina asistenfi matemaliprofesionisti in. procesul de atestare; Servicii de instruire / pregitire profesionala; + Servicii de consiliere psiho-sociali pentru copiti seropozitivi HIV gi asistenti maternali; ‘Servicii de informare si educajie in domeniul HIV/SIDA; * Grupuri de suport pentru copiti seropozitivi si asistenfi maternali; * Supervizare si monitorizare pe toati perioada plasamentului; + Servicii post-plasament; * Asistengi financiard necesara in procesul derularit rogramului. 2 Proceduri si reglementari a programului de asistengé maternal Pentru a li se putea asigura o dezvoltare armonioas’ si Sindtoasé, findnd cont de sensibilitatea ceescuti la infeetile intercurente datorate scAderii imunitatii organismului, acest copii au nevoie de ingrjii speciale. Acestea pot fi acordate fntrun mod ficient intr-un climat de incredere i de sigurangé pe care numai o familie le poate asigura, De acca, acest sistem de ingrijire familiala pe o perionds nedeterminatS impune o multitudine de etape si proceduti care ar trebui sb fie indeplinite pentru a asigura cresterea si dezvoltarea copilului infectatPo e 2.1. Recrutarea potentialilor asistenti maternali Recrutarca asistentilor maternali se refera la caile de abordare a familiilor cu scopul de a gasi potentiale familii de ingrijire pe termen lung pentru copiii seropozitiv1. | Recrutarea implica un program planificat, organizat, de educare in vederea schimbarii mentalitatii publicului larg referitor la cei infectati, la dreptul acestora de a avea 0 viata normala in societate $i nevoia de a gasi persoane care sa doreasca sA devinda asistenti maternali. Scopul principal este de a se asigura un numar suficient de familii de ingriire pentru. ca un numdar cat mai mare de copii infectati sa beneficieze de ingriyire familiala. | Recrutarea de familii de ingrijire se poate face prin promovarea programului in cadrul comunitatii prin mass- media: e Anunturi in ziare, la radio, T.V. O campanie in mas— media este eficienta pentru a face cunoscut comunitatii programul de ingriyire familiala pentru copiii seropozitivi si nevoia de familii pentru acest program; e Distribuirea de brosuri $i pliante; ¢ Mediatizarea programului la alte organizatii neguvernamentale, institutii medicale; ; e Organizarea de intalniri cu parintii care au copii seropozitivi $i care pot fi o resursa importanta atat el cat si famille lor care cunosec nevoile copilului si implicatiile bolii. Familiile de asistenti maternali active in cadrul programului pot sa abordeze noi familii individual. Aceste potentiale familii pot fi vecinii lor, prietenii sau membrii familiei largite. Nu numai ca parinfii care au in ingrijire un copil seropozitiv sunt priviti ca fiind o sursa de informatii 16 corecte, ci ei sunt si modele de pArinti care sunt foarte dedicati copiilor aflati in ingrijire si organizatiei cu care colaboreaza. e 2.2. Criterii de eligibilitate pentru familiile care solicitd sd devind asistenti maternali: Urmatoarele criterii se folosesc ca ghid la recrutarea si aprobarea familiilor de asistenti maternali: ° varsta: cea care sa-i confere capacitatea deplinad de exercitiu; starea de sandtate: asistentii maternali impreuna cu toti membrii familiei si dovedeasca cd sunt sanatosi clinic si neuropsihic. Evaluarea psihologicaé trebuie sa demonstreze garantia pentru indeplinirea adecvatd a obligatiilor legate de cresterea, ingrijirea si educatia copiilor; casa: ambient sigur si conditii igienice pentru sdndtatea si bundastarea copilului; ¢ profil moral: asistentii maternali $1 membrii familiei s& probeze garantii morale necesare _ dezvoltarii armonioase a copilului; ° acceptul intregii familii: toti membrii familiei potentialului asistent maternal si fie de acord cu primirea si ocrotirea unui copil in casa lor. Dupa ce toate aceste criterii sunt indeplinite si verificate, asistentul social stabileste intdlniri cu asistentul maternal la domiciliul celui de-al doilea si /sau la sediul organizatiei, si intocmeste un raport de evaluare psiho-sociala, propunand in cadrul Comisiei pentru Protectia Copilului de pe raza de domiciliu al clientului, atestarea sa ca asistent maternal profesionist. 17ss + 2.3. Cop eligibili pent ingriiren familial emporart ‘© copii cu varstaintre 0-16 ani; ‘+ copii abandonati din punct de vedere juridie; * copii la rise de abandon (care nu pot ramane in familia biologica pentru o perioad limitatd de timp si care ar arma sa fie institutionalizati. #24, Evaluayea primus; Cereveadetuscrere Etapa investigate si a cererii de inceriere incepe atunci cend solicitantul (asistentul maternal) se interoseaz mal inti verbal despre program si ate loc 0 intalnire intre asistentul social si familie Eas 4 solictantul completeaz corerea de inscriere. In timpul acestet etape, asistentul social furnizeazs potentialula asistent maternal 0 deseriere generali a ptogramului, prineipiile sale, 9 drepturilor si obligatillor —asistentului_—-maternal, responsabilitiile organizatiei, categorille de copii care bbeneficiazS de aceste servicit gi orice alte informatié pe care solicitantal le poate cere. Dac solicitantil indeplinese criterile de baza si se decid <4 continuie eforturile Jor de a deveni asistenfi maternal, ei vor completa in continuate formularul de inscriere. Asistentul social revizuieste cererea gi stabileste impreund cu solictantul un program pentru vita la domiciliu gi contactele urmsatoare. Scopul principal al acestor Intalnii este de a evalua potential asistenti maternal incheie atunci_ ci + 25, Eouluaren psiho-soiai Evaluarea psthosociali cuprinde 2 elape, la sfarsitul lrora se hotirigte daca solcitantul este progatit pentru agi asuma rolul de asistent maternal si daca este potrivit pentru acest rok: interviul de evaluare si ancheta psitosocial Interval totdesuna un obiectiv explicit mentionat, pe ‘are participant la interviu (asistentul social, psthologul si solictantul) il cunosc, 1 anume colectarea de informa supra unei teme. In cactrul interviului se urminste a se inelege mentalitatea soliitantului 51 semniticaite pe care ‘cesta le cla Icruilor, evenimentelor si relatilor psthosociale, ‘urmadrinduse un ghid de interviu, Ghidul «le interviu este o schema prestabilitd ce confine principalele teme cate vor fi vbocdate,Kisind spectalistului posibiitatea de a explora liber subictele Dinire domeniile prestabilite, pe baza cdrora se desfisoar’s interviul cu soficitantu, mentionam, * sursa de reterite; + motivatia pentru a deveni asisten|i matemal; * atitudinea fats de ingrjirea familial temporara ca tip de ingrijre si ocrotire a copiiion; atitudinea fap de chondonal copiilor ce fel de copil s-ar dori si ingrieasea: varsta, sexul cit de Alexibi este familia refertor la aceste crite viaga de familie: dinamica familias si relatile de famitie, metodele prin core ci depasese perinadele de sires, experiente legate tle separare si modu cam au fost cle tratate, compatibiitatea rolurilo relafille parinte-copit; recrorea, vacangele gi experienta de printer valoszea acordhts educafiei, metodele de disciplinare, proprile lor experiente din copiliie: # starea de sinatate si staren psihologics 0e starea materiala /financiara: venitul, cheltuielile, modul in care igi chibzuiesc resursele; e religia si convingerile culturale; e caminul familiei si dotarile, resursele comunitare. Temele cuprinse in ghid nu vor fi adresate intr-o maniera strict ordonata, ci la momentul oportun si doar in cazul in care solicitantul nu a atins deja, in mod spontan, tema avuta in vedere. Ancheta psihosociald presupune recoltarea sistematica a unor informatii despre viata psihosociala a unei persoane, ca si interpretarea acestora in vederea intelegerii semnificatici lor. Ancheta psihosociala efectuata in termen de trei luni de la data depunerii cererii de inscriere este realizata printr-o serie de intalniri intre asistentul social, psiholog si fiecare membru al familiei in parte, precum si cu intreaga familie la un loc. Observatiile de orice natura ajuta specialistii sa decida daca familia indeplineste conditiile de eligibilitate. In ancheta psihosociala sunt incluse si contactele colaterale cu membrii familiei largite, vecinii si prietenii. Raportul anchetei psihosociale oferaé o evaluare generala a_ solicitantului, incluzand si date despre profilul psihic al acestuia, despre familia sa si despre functionalitatea acesteia ca grup, incluzand si interactiunea membrilor in cadrul sistemului familial. Dupa ce tamilia a fost aprobata de catre organizatie, dosarul ei este inaintat Directiei Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului / Comisiei Pentru Protectia Copilului 20 Care aotarase aprobarca st emiterea atestatului de asistent piven protesionist. Acto'e Necesare intoemiurii dosarului de asistent maternal profesicnist sunt. e ccrerea de a deveni asistent maternal! protesionist; ¢ cursiculum vitae al solicitantului; emouvele penirt: care solicitantul doreste s& devinad asisfont maternai orotesion i sty capi legalizate dupa actele de stare civila: certificat de masters si certifiett de casaiorie; #) wot de identitate: Sopit tegalizate dup’ actele de studii ale solicitantului; * sourta prezentare 4 persoanelor cu care locuieste soketantul, fe care oA se mentioneze numele, prenumele, “ata vrasteriy acestore si eradul de rudenie: ® cortificatcle medicate eliberate dae policlinica de care epaitin, care sa preeimte o evaluare completa a stdrii de sindale o sohctunului si a persoanclor cu care acesta Tacuieste; * certificate de cazier judiciar ale solicitantului gi ale celorialte persoane cu care locuieste; e copie iegalizataé dupa actu! de proprictate al locuintei sau Cupea contractul de inchiriere/ subinchiriere conform @ 2.6. listruirea asistentilor muaternali: Orgeanizatia trebuie sa asigure pregatirea si instruirea asistentiior maternati, conferm cerintelor legislative in Vigoare, Cursurile de instruire aprobate de cdtre Directia Generali de Muncd si Pretectie Sociala, se pot desfasura atat 2]Ua sedis) onganizai, cht gh In domi asitelor maternal Sea eter eee acopere urmatoarele ge in omen rte cpia a Romi pe pon rieetona « egent seid ecrotiicopilor eu handicap {noma despre nen HIV/SIDA, S revoie coi infat HIV (ooiunt legate de bol, tatoment Spe gn devin alimentos reper Giapostalu copia serpoet) solr sh esponsbtisaptent-materal = Dia Pent Protec =i mgt; + Soares ezrin copia + ti intionaliatl opi + one eparar { nltre rele + aor oie bop assent mata 1 sure comutre deevilvirea Fundatia,Alituri de Voi" asigued un curs de instuice initia ee minim 60 ore (24 de ore de instruire teoreticd $436, de ore de instruire pratica) urmat de un program de instrute permanents, pe tot parcurssl programulsi oferind ocazia asistenlor maternali de a participa la cursuth si seminare avind subiccte legate de ingijirea gi cezvoltatea copia, Ingrijiretemporars si alte serviciiallemative, ete. fn cadrul acestor infiliti se va invita gi un medic specialist ee va prezenta aspecte specifceinfectiei HIV, tratamental existent, caractersticile si evohiia boli 2 #27, Atestarenasstenfifor w oternali iy momentul in care dosaral este complet din punct de esere a gctelor previaute de lege se atageara ancheta osociald eu propunerea de alestare a persoanei ca asistent tnatemalptofesionis. Inaintsa prezentini dasarala in Conisia pentru Protectia Drepturlor Copilulu, acesta este Ser¥icat de cite un specishst din cndrul Direciei Generale progresul eczurilor $i planifi canusilor. Documentatia cazunilor poate fi folosta in seopuri jushice, le ex. in procedunile legate de custodie, declararea anon ete, Ua asistent maternal este sprijinit de citre fhundlatie, sina mumai de eitre asistentul social din programal de ingryite pe termen lung Astfel, daca asistentul social al programului de ingrijre famuilialé pe termen Tung este bolnay, absent, in concedia sau isi da demisia, onzanizatia trebuie si fie capabili si continue lin punetul in care asistentul social a intrerupt proceduca, Asistentel social din programa de ingrijre familial pe fermen lung si directorul de centru au nevoie de asemenea S4- Si consuite periodic invegistritile reeritoare la eaz, pentra a sistent sociale M urmiri evolutn cazatoi peo anumita period de timp, levegistrarte pot fi stuciate de supervizor pent 9 identticn ppancele forte ale asstentuli social i comenie in are este nevoie de imbuntitir. Documentatiacazulu ete font de supervizor ca milo de urmirite a saliziviiobiectivelor de performants ale asistentului social, Insegistrarea poate fi, de asemenea, un _mecanism de evaluate a aptitudinilor asistentului social side imbogitite a acestor aptitudini toferitoare la conduceiea cazurilor de ingrijire temporar’. in plus, documentatia invoemita inten mod addecvat contine « ‘multime de informafi, necesare rapoartelor statistice lunaee, indicind numaral copiilor deserviti $i numarul de asistent maternali din sistem, Dosarele de ignite familias pe termen tung, contin apoarte pertinente despre asistentil matemal si acte ale acestuia 91 ale copiiului plas activitatilor cazutut si comunicdrile legate de caz. Dosatul familiei include: formularal de inseriere, —evaluarea psihosocial 9 asistentului maternal, hotsrirea de inctedintare 51 atestatul de asistent maternal profesionist, consimkimantul PSrinflor biologici (atunci cind este cazul), contractul de colaborare dintre fundatie si asistentul maternal, informatit despre matching-ul clintre copil si asistental maternal sau hotérdrea de incetare 0 plasamentulus in cazul reintegrivit in familia biologic Dosarul copilului include: copia certficatulal de nastere, cetifcarea faptului cd procesul de declarare judecitoreasca a abandonulsi se afla pe rol la tribunal, acordst! mediculsi infecfionist cu privire la plasamentul copilului, adeverings medicals; cetificatul de ineadrane ineluzinel inregistrorea Inte-un grad de handicap f@ccentuat sau grav}; raportul de evaluare, consimfimantsl asfamiliei biologice, raportul asupra dezvoltarii psthomotorii a copilului si toate informatiile referitoare la situafia sociala $i juridica a copilului (acte juridice, scrisori oficiale etc.). _ In plus, asistentul social mentine la zi o lista a familiilor de ingrijire familiala din sistem in asteptare sau cu copii, $1 anume: e Familii recrutate; e Familii aprobate; e Familii neaprobate; e Familii care au fost inchise, au iesit din sistem, fie s-au retras. inregistrarile referitoare la ingrijirea familiala temporara sunt confidentiale, informatiile pot fi furnizate numai autorititilor in domeniu, de exemplu, la solicitarea Directiei Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului. 36 CAP. II. ROLURI SI RESPONSABILITATI Ingrijirea familiala pe termen lung presupune munca intr- 0 echipa multi-disciplinara. Este esential ca rolurile si tesponsabilitatile celor —_ implicati (autoritéti publice, organizafia, asistentul maternal) in program sa fie delimitate clar, astfel incat, serviciile s& poata fi furnizate in mod eficient. 1. Rolul si responsabilitatile autoritatilor publice Rolul Serviciului public specializat pentru protectia copilului este acela de a propune Comisiei pentru Protectia Drepturilor Copilului masurile de protectie a copilului aflat in dificultate $i de a asigura aplicarea acestora. CPC-lui ii revine Sarcina de a solutiona cazurile cu privire la copiii aflati in dificultate. Responsabilitatile autoritatilor publice sunt: e Atestarea asistentilor maternali folosind informatiile Oferite de asistentul social al Serviciului public specializat sau al fundatiei care s-a ocupat de caz; ¢ Plasarea copilului la asistentul maternal $i urmarirea plasamentului in parteneriat cu asistentul social al fundatiei atunci cand este cazul; ¢ Mentinerea unei leg&turi stranse cu asistentii sociali ai organismelor private autorizate urmérind interesul superior al copilului; ¢ Referirea cdtre organismele private autorizate a copiilor care necesita plasarea la asistentul maternal, precum sia 37persoanelor care dlorese si devina asistenti matermali in vederea crest unei relele de asistenti maternal sia unui sistem eficient de proteetie a copilul 2, Rolul si responsabilitifile asistentuluii maternal Rata pina al & pint ep aft tn ingen femporar SF fe, soviak, eotive $i emefionle = » cops De Tor tsi alc un tatament egal co responsable petra oe conta mal ur @ wae de CShpa cu rprecttatul fda pen 936 OF Snes ota copie atin lsat Responses mater unt 63h cunowck progrnmal de Ingle pee Tong procera 2 Sse precnte Ib contol medial, ar cn sit prezert nei intrcurets in evaia boi st sole fervite medical specials t Ingen rain a Cop nc tinp, se precipi In spa Frnt tatament 9s expect sree comand medical spells th supravegheren cli so al cep respect s+ informese despre oie exif Spire th smptomaelogia bol De nile de ingrijite este de a Inlocut ingen 6 teebute Si as eunoasca ™ ‘+ SH menfind un climat sinstos 51 securizant in familie in vederea protejirit copitului de factorii nocivi care pot favoriza aparitia infecfilor oportuniste; * Si colaboreze cu asistentul social gi cu fundatia, aducand 1h cunostingd orice informatie referitoare la evolutia stiri de sinatate 1 modul comunitate; + Si participe la cursurile de instruire referitoare la ingrijrea pe termen lung oferite de fundatie; + Si colaboreze cu parintiibiologici si si fie de acord cu intalniileacestora in prezenfa asistentului social; + Sit participe la toate intilniile legate de program, la solicitarea fundatiei; care ssa adaptat in familie si * Si pistreze confidentiaitaten informajilor pe care le Primeste cu privire la copilll plasat / incredintat; + S8 prezinte anual Comisiei pent: Protecjia Drepturitor Copitulus un certificat medical din care si rezulte c& Starea Sindtifii Iai si a persoanelor cu care locstieste permite continuavea desfasutsri actvitaii in ealitate de asistent maternal profesionist + Asistenfii maternali lucreazi in cchipi cu asistentii social a fundafie’ si ec ai autoritsfilor publice. 3. Rolul si responsabilitatile Fundatiei ,Alaturi de Ve - Rolul Fundatiei ,Alsturi de Voi" obiectivele sale, este accla de a oferi se Jn conformitate cu vieli de caltate atat Pentru asistentul maternal cit si pentru copilul plasat. Scopul este de a asigura un cdmin permanent pentru fiecare copil setopozitiv abandlonat saw la rise 9Responsabuitatile Purchise, 40 te we. r ostint: Recrutarea, seleutrre aprohares falcitlor ie ineriire pe termen Hung, ode ah Gad pen ian ; Organizarea de vtrsi Ge ais rue pentru asistuntit maternal: Ofera spryinul neceser poate comin plesali si famuliite de Ingripire Peo Comme ete ws wate de mmitretiacica copilului, echipamentth ioe dancres, Ofera servicth do corte ei a asistenoiuy maternal: Moniiorizeaza poctp. arene pita oizite La aomeciliu, intalnirt perodics; : . : i : . en ae ete morn Sb ps ae aby CG as:stont Culege maternal de la Gorreiitit ace lie, ia primara de domicilty, cunascit:, ry thatbat, SoG hare Ssontlare sau de fa alta surs% cate poe ave De formmnatii care ccomdne la sustinercsa prepare te afbaete Sau trieebiso a contractuliut de munca, Intocmeste periosdty pete fe scp ie spre Govvo cared copiludur plasat: Asigurd confidenmiinctece sahoocta tea Geter toare fe familie si cope, Asisté tamilte lactor wre ar abe foueie: Reprezinta farila de igrin rovraen lume ir fata Vey SEO autoritatiiv wotoecale. CAP. IIT. RELATIONARE Pentru ca serviciile oferite sa fie eficiente trebuie sa tinem cont si de legaturile care se stabilesc intre participantii la program. Astfel, trebuie avute in vedere urmAtoarele relatii: 1. Asistentul maternal — familia biologica Familia naturala este mediul optim, privilegiat de dezvoltare si ocrotire pentru orice copil, dar mai ales pentru copilul seropozitiv, deoarece fi asigura& o relatie afectiva de calitate, stabila, continua, prezenta dragostei parintilor avand un caracter miraculos pentru sanatatea lui. Din pacate, de multe ori, viata sociala a acestor familii este dramatica $1 plina de carente afective. Ele se confruntd cu durerea copilului, cu starile oscilante de sanatate ale acestuia, lipsa resurselor financiare, deteriorarea relatiilor cu ceilalti membri ai familiei, izolarea si stigma societatii si chiar teama de moarte. In aceste conditii unele familii nu pot sa-si ingrijeascd copilul — sa-i ofere sentimentul de sigurantd, iar familia de ingrijire pe termen lung / asistentul maternal reprezentd o alternativa temporara in acest sens. In situatia in care planul de viitor al copilului este reintegrarea (reintoarcerea in familia biologica), mentinerea legaturii cu familia biologicd este o conditie majora a reusitei plasamentului. Asistentul maternal trebuie si fie de acord s& colaboreze cu parintii copilului si sa accepte ca periodic copilul s& se intalneasca cu acestia fie pe un teren neutru sau la domiciliul asistentului maternal. Familia de ingrijire este 4]cea care impreuna cu asistentul social pregateste eopilul in veulerea reintegrati in familia biologics Plasamentul enpilulu in familia dle asistenS materals se face cu acordul sers al paringilor copilul 2. Asistentul maternal — asistentul social Pentru buna desfigurare a programuli este absolut recesar ca intre asistentul social al fundatie! si asistentul ‘© comunicare si colaborare eficies Asistentul maternal trebutie 88 colaboreze eu asistentul social aducind la cunostint& orice informatie refcritoare Ia evolutia starii de sinatate si modu fn care sa in familie gi comuniate; s& porticipe Ia cursurile de st anunfe furndatia pentru orice situatie medicalé de "urgent; si patticipe Ia toate intalninile legate de program, Si pastreze confidentialitatea informatilor pe care le primeste cu maternal sit exis si cs fondatia, ada priviee la copilul plasat / incredingat Asistentl social al fandlatiei oferi sprijinul necesar pentra copii plasati gi famille de ingrijire pe termen hung ( cheltuieli legate de intretinerea. copilului, echipamentul de plasare); fers servicli de comsiliere a copilului si a asistentului maternal profesionist; monitorizeaza postplasamentele prin, vizite la domiciliu, intalnisi periodice; asisti. familia Ta ‘obfinerea dreptunlor legal; reprezinta asistental maternal in fata autoritatilor locale, 3. Asistentul maternal ~ Directia Generali pentru Protectia Drepturitor Copilului e temporari si asistentul social sunt membri ai unei cchipe ce urmireste dezvoltarea copiluli i Asa cum familia de ingri seropozitiy la fel putem spune ef asistentul maternal si Directia General pentru Protectia Copilului colaboreaza Pentru acelasi scop. Astel, asistentul maternal are obligafia si Prezinte anual Comisiei pentru Protectia Copilului un centficat medical din care s& rezulte eX starea sinataii lui gia Persoanelor cu care locuieste permite continuarea desfiguri actvitait in calitate de asistent maternal profesionist. DGPDC ate dreptul oricind s& supervizeze derularea plasamentului copilului prin vizite de evaluate psiho-social a situatic DGPDC, este institutia abilitatss8 aprobe plasamentul in regim de urgenti a copilului la un asistent maternal 4. Asistentul maternal — copilul aflat in plasament sau incredintare. —_——"W—O Obiectivul principal al activititii profesionale pentra familia de ingrjite temporara il constituie asigurarea unei dezvoltiri armonioase 4 copilului sub toate aspectele. Va ‘eprezenta un mediu relativ stabil si coerent, securizant, deosebit de important in evoluyia copiluli find apa sentimentului de a fi acceptat, si mai mult, de a fi iubit. Asistentul matemal trebuie si iubeascd copilul, dar fat a-l considera .proprietaten” sa. si si injeleaga ck este un Profesionist pi nu un substitut al mamei. Este de asemenea foorte important si respecte dreptul la identitate gi la propria ‘storie a copilului, si infeleags cd plasamental este pe termen hung si poate dura chiar pan la decesulcopilului. Familia de sistent’ maternal’ trebuie s4 ofere sprijin copilului pentru a eps experionta traumatizants a separirii sau a pierderti gi “asi inteleagd situatia dificilad care a determinat plasamentul copilului, fara sa 0 judece. | In cazul copiilor institutionalizati, efortul este mult mai complex si mai nuantat, asistentul maternal trebuind sa ofere sprijin copilului pentru a depasi experienta negativa a institutionalizarii, pentru, a depasi dificultatile emotionale si de comportament datorate institutionalizarii, 44 CAP. IV. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI De la nastere si pana la moarte, omul parcurge etape distincte de dezvoltare: copilarie, tinerete, maturitate si batranete. Copilaria se caracterizeaz& in special prin crestere si dezvoltare. Este fascinant sa privesti un copil cum creste si se dezvolta. Cresterea si dezvoltarea copilului sunt doua procese strans legate si uneori greu de separat. Cresterea se refera la schimbarile in greutate si inaltime, in timp ce dezvoltarea are in vedere cresterea in complexitate a capacitatilor copilului. Copilaria are o importantd deosebita in viata omului, deoarece in aceast& perioada incep sd se formeze si sa se dezvolte conduitele adaptative fundamentale, s& se structureze insusirile de personalitate, sd se dezvolte caracteristicile intelectuale, afectivitatea, motivatia, atitudinile $i sociabilitatea. Ceea ce omul trdaieste in perioada copilariei, pe plan biologic, psihic si spiritual, va determina toate celelalte stadii ale dezvoltarii. Deprinderile dobandite in copildrie il ajuta sa devina un adult sanatos. Stadializarea este un proces dinamic, stadiile fiind marcate de o ordine logicd de dezvoltare $l O succesiune in timp. Caracteristicile fundamentale, bine structurate ale 45fiecirui stadiu sunt supuse unor serii noi de modificsti si restructuri prin trecerea la stad urmator: wile parcurse de fina umand in ccll vie, pant la virsta tinerefi, sunt urmatoarce: 1. Perionda copilirei (0 -15 ani) este dominats de procesul eresteri, In aceasts perioads se realizeazs integrarea social8 prin invatare gt prin constituirea de interese vocafionale; Perioadee copii sunt * Perioada sugaré (0-1 an) presupune 0 continus dezvoltare profundi a viel psihice cind se constitie i se consolidenzi 0 serie de furefil_ si insusir, se organizeaza conclu cu un caraeter tot mai specializat si adaptarea In mediul extem inregistreazA progrese evidente dela o perioad la ala. * Perioada anteprescolard (1-3 ani) presupune 0 multitudine de transformar,copilal este relativ adaptat ta medi shu imediat, dar are dificultsicind este vorba de medi social + Perioada prescolaré @ - 6/7 ani). In aceasts perionds copitulprescolar traverseaza etapa cunoasteni, prin langiren contactului cu medial social. Concomitent, so

S-ar putea să vă placă și

• Ing. Mircea Vlad - Apocalipsa 13. Sfârşitul Libertăţii Umane

  

  Document104 pagini

  Ing. Mircea Vlad - Apocalipsa 13. Sfârşitul Libertăţii Umane

  Apologetul Român

  100% (7)
• Mincaruri Si Dulciuri de Post

  

  Document220 pagini

  Mincaruri Si Dulciuri de Post

  Stefan Psaltul

  100% (2)
• Max Weber - Etica Protestanta Si Spiritul Capitalismului PDF

  

  Document141 pagini

  Max Weber - Etica Protestanta Si Spiritul Capitalismului PDF

  roma_nia

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Gabriel LIICEANU, Jurnalul de La Paltinis

  

  Document149 pagini

  Gabriel LIICEANU, Jurnalul de La Paltinis

  Mihaela

  100% (2)
• Știință Și Religie

  

  Document151 pagini

  Știință Și Religie

  roma_nia

  Încă nu există evaluări
• Quenot Michel Icoana Fereastra Spre Absolut

  

  Document86 pagini

  Quenot Michel Icoana Fereastra Spre Absolut

  Madalin Cristian Brebeanu

  67% (3)
• Martin Heidegger - Introducere in Metafizica

  

  Document120 pagini

  Martin Heidegger - Introducere in Metafizica

  dropsy

  75% (4)
• Limonariu

  

  Document149 pagini

  Limonariu

  teologus

  100% (1)
• Știință Și Religie

  

  Document159 pagini

  Știință Și Religie

  roma_nia

  100% (3)
• Main

  

  Document1 pagină

  Main

  Alexandru Agarici

  Încă nu există evaluări
• Lars Thunberg - Antropologia Teologică A Sf. Maxim

  

  Document521 pagini

  Lars Thunberg - Antropologia Teologică A Sf. Maxim

  roma_nia

  100% (1)
• Sfantul Lavrentie. Viata, Invataturile Si Minunile

  

  Document105 pagini

  Sfantul Lavrentie. Viata, Invataturile Si Minunile

  Apologetul Român

  100% (2)
• Fapte Si Controverse: Factorul Sionist: Ivor Benson

  

  Document67 pagini

  Fapte Si Controverse: Factorul Sionist: Ivor Benson

  panflorin

  Încă nu există evaluări
• Ghidul Directorului PDF

  

  Document90 pagini

  Ghidul Directorului PDF

  roma_nia

  Încă nu există evaluări
• Henri Bergson - Cele Doua Surse Ale Moralei Si Religiei PDF

  

  Document169 pagini

  Henri Bergson - Cele Doua Surse Ale Moralei Si Religiei PDF

  roma_nia

  100% (1)
• Descriere

  

  Document1 pagină

  Descriere

  roma_nia

  Încă nu există evaluări
• Heiko Krimmer Si Martin Holland - Epistolele Lui Petru (Comentariu Biblic) PDF

  

  Document130 pagini

  Heiko Krimmer Si Martin Holland - Epistolele Lui Petru (Comentariu Biblic) PDF

  roma_nia

  100% (1)
• Ghidul de Buna Practica in Asitenta Sociala A Copilului Si Familiei PDF

  

  Document274 pagini

  Ghidul de Buna Practica in Asitenta Sociala A Copilului Si Familiei PDF

  roma_nia

  100% (1)
• Dragos Lumpan - Chipuri de Viata Monahala

  

  Document26 pagini

  Dragos Lumpan - Chipuri de Viata Monahala

  florin_mircea1477

  Încă nu există evaluări
• Francis Fukuyama - Viitorul Nostru Postuman

  

  Document155 pagini

  Francis Fukuyama - Viitorul Nostru Postuman

  roma_nia

  100% (8)
• Evanghelia Lui Iuda

  

  Document8 pagini

  Evanghelia Lui Iuda

  Laurenţiu Iulian Popa

  100% (1)
• Ghid Bibliografic - Glasul Bisericii 1973-2002 PDF

  

  Document133 pagini

  Ghid Bibliografic - Glasul Bisericii 1973-2002 PDF

  roma_nia

  100% (2)
• Emil Cioran - Pe Culmile Disperarii

  

  Document75 pagini

  Emil Cioran - Pe Culmile Disperarii

  roma_nia

  Încă nu există evaluări
• Sf. Efrem Sirul - Talcuire Ieremia

  

  Document63 pagini

  Sf. Efrem Sirul - Talcuire Ieremia

  Vadana Stefan

  100% (1)
• Elisabeth Eliot - Pasiune Si Puritate

  

  Document76 pagini

  Elisabeth Eliot - Pasiune Si Puritate

  Ioana Maria

  100% (1)
• David Yallop in Numele Domnului Vaticanul Un Mare Pericol

  

  Document303 pagini

  David Yallop in Numele Domnului Vaticanul Un Mare Pericol

  dorinm32

  100% (1)
• (Dr. Pavel Chirila) Despre Alimentatia Moderna

  

  Document134 pagini

  (Dr. Pavel Chirila) Despre Alimentatia Moderna

  domnu tiby

  82% (11)
• The Holy Quran Romanian - Nobel Quran Romanian Quran in Română Romanian

  

  Document753 pagini

  The Holy Quran Romanian - Nobel Quran Romanian Quran in Română Romanian

  cihad2

  100% (9)
• De Ce Intarzie Trezirea, de Leonard Ravenhill

  

  Document60 pagini

  De Ce Intarzie Trezirea, de Leonard Ravenhill

  Mihai

  100% (1)
• Constantin Noica - Mathesis Sau Bucuriile Simple

  

  Document59 pagini

  Constantin Noica - Mathesis Sau Bucuriile Simple

  cristigrigore

  100% (4)