Master EBS-RM

Tafonomia bivalvelor de varsta

Cretacica din bazinele continentale:
Cameros si Basque-Cantabrian
(Spania)
OBIECTIVE
Lucrarea de fata reprezinta o recenzie asupra mai multor articole si
lucrari ce trateaza tafonomia bivalvelor de varsta Cretacica intalnite in
bazinele Cameros si Basque-Cantabrian din Nordul Spaniei. Recenzia isi
propune urmarirea evolutiei si descrierea trasaturilor si caracteristicilor
taxonomice a Ordinului Unionoida, intalnit in bazinele din Nord-Vestul Spaniei
mai ales in faciesul de Weald.

INTRODUCERE
Bazinele de origine continentala Cameros si Basque-Cantabrian sunt
localizate in Nordul Peninsulei Iberice pe teritoriul Spaniei (fig. 1) si contin
depozite mezozoice si cenozoice. Din punct de vedere depozitional, bazinul
Basque-Cantabrian s-a format in domenii de tranzitie fiind influientat de
transgresiuni si regresiuni marine. Acumularile bazinului Cameros sunt de
asemenea de origine continentala, principalele faciesuri fiind fluviatile si
lacustre.
Cele doua bazine constituie o mare importanta pentru bivalvele de
varsta Cretacica. Faciesul de Weald, caracteristic pentru nordul Peninsulei
Iberice cuprinde un numar mare de specii de bivalve unionide. Pentru aceste
doua bazine au fost identificate si studiate un numar de 370 de specii de
bivalve din Ordinul Unionoida. Printre acestea a fost descris si un nou gen cu
o noua specie (Protoanodonta conchae) in cadrul Bazinului BasqueCantabrian.

GEOLOGIA ZONEI
Arealele studiate in vederea identificarii si definirii tafonomiei
bivalvelor cretacice se gasesc in doua zone diferite din Nordul Peninsulei
Iberice in bazinele Basque-Cantabrian si Cameros (fig. 1).

Fig. 1 Localizarea bazinelor continentale BasqueCantabrian si Camers

Bazinul Cameros
Bazinul Cameros este localizat in partea de nor-vest a Cordilierei
Iberice (Fig. 2) si face parte din Sistemul Riftului Mezozoic alaturi de alte
bazine din partea nordica a Peninsulei. Bazinul este format din secvente
grosiere cu depozite de tranzitie, continentale si marine in care predomina
roci carbonatice si mai putin evaporitice de varsta Permian - Mezozoic.
Acestea sunt dispuse discordant peste depozite paleozoice. Grosimea
secventei mezozoice (fig. 3) variaza foarte mult: de la 1000 la 6000 de metri,
fapt ce indica o importanta activitate tectonica.
In timpul Permianului, s-a dezvoltat un sistem de falii orientate NV-SE si
NE-SV insotit de

Fig 2 Localizarea Bazinului Cameros pe structura

Cordilierei Iberice

Fig.3 Coloana litologica a

secventei mezozoice in
Bazinul Cameros
(Valdeperillo)

activitati tectonice, magmatice si intruziuni. Tot in Permian incepe sa se

evidentize Riftul Iberic care a dus la impartirea pe baza stratigrafiei
secventiale si analiza subsidentei a 4 etape majore ce corespund cu 2 cicluri
de rift si 2 post-rift.
Bazinul Cameros se gaseste in zona de nor-vest a Cordilierei Iberice,
care corespunde etapei extensionale din Permian-Mezozoic. In cadrul
acesteia se evidentiaza 4 secvente depozitionale majore: megaciclul 1
(Permian Superior Triasic); megaciclul 2 (Jurasic); megaciclul 3 (Jurasic
superior Cretacic inferior); megaciclul 4 (Cretacic superior).
Probele studiate din Bazinul Cameros provin din doua formatiuni
diferite ce se gasesc in provincia La Rioja. Acestea au fost prelevate din
aflorimentele de la Valdehierro si Valdemadera, specifice Grupului Urbion de
varsta Hauterivian superior Barremian inferior. Din punct de vedere
depozitional, formarea acestora a avut loc la gura de varsare a unui sistem
fluviatil meandrat cu ape carbonatice putin adanci. Aflorimentul de la
Cornago, face parte din Grupul Enciso si s-a format in Aptian intr-un mediu
lacustru.

Bazinul Bazque-Cantabrian

Bazinul Basque-Cantabrian se afla in nordul peninsulei Ibericei (fig. 4)

in extremitatea vestica a Muntilor Pirinei inconjurat de masive paleozoice.
Formarea bazinului reprezinta rezultatul unei lungi evolutii. In urma cu 250
milioane ani, Peninsula Iberica facea parte din continentul gigant Pangea. In
urma separarii supercontinentului, marginea nordica a Peninsulei Iberice a
suferit o intindere dupa care a inceput sa se scufunde, formandu-se astfel
bazinul Basque-Cantabrian. In perioada Jurasic superior Cretacic s-a
inregistrat o rata mare de sedimentare ce a dus la acumulari importante pe
fondul subsidentei si tectonicii extensionale.

Fig.4 Localizarea Bazinului Basque-

Din punct de vedere statigrafic

in aceasta perioada s-au format trei
Cantabrian
complexe importante: Complexul Wealdian Jurasic superior Barremian in
baza (siliciclastite continentale); complexul Urgonian Aptian Albian
(carbonate si rudite din self si argile cu intercalatii siliciclastice); complexul
Urgonian
Albian
superior

Cenomanian (turbidite si siliciclastite fluviatile).

Probele studiate in cadrul bazinului provin din extremitatea vestica a

bazinului in Provincia Cantabria si au fost prelevate din aflorimentul de la
Vega Pas. Acesta este situat in pe valea raului Pas in vecinatatea orasului
Vega de Pas. Formatiunea reprezentativa este Orizontul cu Viviparius de
varsta Hauterivian Barremian si este specifica unui mediu depozitional
lacustru.

PALEONTOLOGIE SISTEMATICA

Toate speciile provenite din cele trei aflorimente Valdehierro,

Valdemanera si Cornago sunt depozitate la Muzeul Geominero. Pentru
separarea celor trei specii identificate s-au folosit analize biometrice si
clorura de amoniu.

Margaritifera idubedae
Ordinul Unionoida
Familia Margaritiferidae
Genul Margaritifera
Specia Margaritifera idubedae (fig. 5, 6)

Descriere: Cochilie solida si groasa (pana la 7.2 mm) cu echivalve si

inechilatere foarte umflate. Prezinta margini dorsale si ventrale convexe;
anterior truncat, convex, rotunjit si foarte gros; posterior mult mai subtire, de
regula spart. Umbonele sunt rotunjite, proeminente iar apexul foarte ascutit
(fig. 5: 3). Arhitectura in forma de inima, valva stanga prezinta doi dinti.

Ocurenta: Hauterivian-Barremian (Grupul Urbion) in Bazinul Cameros,

Provincia La Rioja, aflorimentele de la Valdehierro si Valdemadera.

Paleomedii: Speciile actuale Margaritifera, traiesc ingropate partial in

sedimentele apelor foarte oxigenate. Probabil Margaritifera idubedae, traiau
in conditii similare deoarece interpretarea sedimentelor in care s-au pastrat
indica gura de varsare a unor rauri meandrate.

Fig. 5 Margaritifera idubedae:

Valva dreapta (Cretacic inferior, Sierra de Alcarama): (a) vedere

interna; (b) vedere externa; (c) vedere dorsala.
2 Individ articulat (Cretacic inferior, Sierra de Alcarama): (a) vedere din
dreapta; (b) vedere dorsala.
3 Individ articulat vedere anterioara (Cretacic inferior, Grupul Urbion de
la Valdehierro)
4 Valva dreapta Cretacic inferior, Grupul Urbion de la Valdehierro): (a)
vedere interna; (b) vedere dorsala.
Fig. 6 Margaritifera idubedae:

Vedere interioara a unui fragment de cochilie (Cretacic inferior, Grupul

Urbion de la Valdehierro)
2 Specimen articulat (Cretacic inferior, Grupul Urbion de la Valdehierro)
3 (a) Vedere interioara a valvei stangi; (b) vedere de detaliu a zonei articulatiei
musculare (Cretacic inferior, Grupul Urbion de la Valdehierro)
4 Valva stanga a unui individ juvenil (a) vedere externa; (b) vedere
interna (Cretacic inferior, Grupul Urbion de la Valdehierro)
5 Vedere de detaliu a arhitecturii umbonei Margaritifera idubedae
6 Vedere de detaliu a arhitecturii umbonei Margaritifera valdensis

Fig.5 Margaritifera
idubedae

Fig.6 Margaritifera
idubedae

Margaritifera valdensis
Ordinul Unionoida
Familia Margaritiferidae
Genul Margaritifera
Specia Margaritifera valdensis (fig. 7, 8)
Descriere: Forma cochiliei este ovala, mare cu echivalve si inechilatere.
Marginile dorsale si ventrale sunt convexe. Partea anterioara este scurta si
convexa iar partea posterioara putin alungita. Umbonele sunt rotunjite fara
proeminenta. Valva stanga cu doi dinti foarte apropiati si alti doi dinti laterali.
Prezinta impresiuni musculare pe ambele valve.
Ocurenta: Aptian (Grupul Enciso) in Bazinul Cameros, Provincia La Rioja, in
aflorimenul de la Cornago.
Paleomedii: Margaritifera valdensis, traiau in acelasi habitat ca si
Margaritifera idubedae, dar este intalnit in sedimente din depozite lacustre.

Fig. 7 Margaritifera valdensis:

Vedere interna a valvei stangi (Cretacic inferior, Grupul Enciso de la

Cornago).
2 Valva stanga (a) vedere externa; (b) vedere interna; (c) detaliu al
muschiului anterior aductor (Cretacic inferior, Grupul Enciso de la
Cornago).
3 Specimen articulat - (a) vedere din dreapta; (b) vedere din stanga
(Cretacic inferior, Grupul Enciso de la Cornago).
4 Specimen juvenil articulat (a) vedere din stanga; (b) vedere din
dreapta (Cretacic inferior, Grupul Enciso de la Cornago).
Fig. 8 Margaritifera valdensis:
1 Valva stanga (a) vedere interna cu dinti laterali; (b) vedere externa;
(Cretacic inferior, Grupul Enciso de la Cornago).
2 Specimen articulat - (a) vedere din dreapta; (b) vedere din stanga
(Cretacic inferior, Grupul Enciso de la Cornago).
3 Specimen articulat (a) vedere din stanga; (b) vedere din dreapta
(Cretacic inferior, Grupul Enciso de la Cornago).

4 Protoanodonta conchae - specimen articulat (a) vedere din stanga;

(b) vedere din dreapta (Cretacic inferior, Membrul cu Viviparius de la
Vega dePas).

Fig.7 Margaritifera

valdensis

Fig.8 Margaritifera

valdensis

Protoanodonta conchae
Ordinul Unionoida
Familia Unioidae
Genul Protoanodonta
Specia Protoanodonta conchae (fig. 9, 10, 11)
Descriere: Cochilie mare si plata cu echivalve si inechilatere. Forma convexa
spre ovala cu marginile dorsale si ventrale arcuite. Partea anterioara este
scurta si convexa iar partea posterioara convexa sau in forma de cioc.
Cochilia este foarte subtire cu tendinta de ingrosare spre partea dorsala.
Umbone rotunjite cu proeminenta globulara.
Ocurenta: Se gaseste in Bazinul Basque-Cantabrian, in Provincia Santander in
aflorimentul de la Vega de Pas. Din punct de vedere sedimentologic se
gaseste in Formatiunea Vega de Pas de varsta Hauterivian-Barremian in
Membrul cu Viviparius.
Paleomedii: Speciile actuale Anodonta traiesc ingropate destul de adanc in
substratul cu nisipuri fine sau pietrisuri din lacuri. Protoanodonta conchae, a
fost identificata in medii lacustre alaturi de un numar important de specii de
Viviparius.

Fig. 9 Protoanodonta conchae:

Valva dreapta (a) vedere interna; (b) vedere externa (Cretacic inferior,
Membrul cu Viviparius de la Vega de Pas).

2 Vedere interna a valvei drepte (Cretacic inf.r, Membrul cu Viviparius de

la Vega de Pas)
Fig. 10 Protoanodonta conchae:

Vedere externa a valvei drepte (Cretacic inf.r, Membrul cu Viviparius de

la Vega de Pas)

2 Specimen articulat (a) vedere din stanga; (b) vedere din dreapta.
3 Valva dreapta a unui specimen juvenil (a) vedere externa; (b) dinti;
(c) vedere interna

Fig. 11 Protoanodonta conchae:

Specimen articulat (a) vedere din stanga; (b) vedere dorsala; (c)
vedere din dreapta (Cretacic inferior, Membrul cu Viviparius de la Vega
de Pas)
Fig.9 Protoanodonta
conchae

Fig.10 Protoanodonta

Fig.11 Protoanodonta
conchae

CONCLUZII

In urma studiilor facute in cele doua bazine sedimentare din Nordul

Peninsulei Iberice, s-au identificat 2 specii de unionoidee din Cretacicul
Inferior al Bazinului Cameros, amandoua facand parte din Familia
Margaritiferidae.
Margaritifera idubedae este foarte intalnita in Grupul Urbion si a fost
identificata in sisteme fluviatile.
Spre deosebire de zona faciesului de Weald din Anglia unde
Margaritifera valdensis este foarte comuna, specia este mult mai putin
intalnita in cadrul aceluiasi facies din Spania. Aici este intalnita in cadrul
grupului Enciso si este considerata de origine lacustra.
In cadrul Membrului cu Viviparius (Formatiuniea Vega de Pas) din
Bazinul Basque-Cantabrian, a fost definit un nou gen si o noua specie
Protoanodonta conchae. Aceasta a fost asociata unui mediu lacustru de
varsta Cretacic Inferior.