Sunteți pe pagina 1din 23

MATEMATICA A N I PIPP

Exercitii si probleme

May 11, 2015

1 Elemente de logic matematic


E-P 1.1. Sa se decida care dintre enunturile urmatoarele sunt propozitii:
i ) p 1 : 2 + 3 = 6 ;
i i ) p 2 : Un numar ntreg divizibil cu 2 se numeste numar par ;
i i i ) p 3 : Ce carte interesanta! ;
i v) p 4 : Sa se demonstreze ca 7 este numar prim ;
v) p 5 : x 3 = 1 .
E-P 1.2. Fiind date propozitiile p : 1 < 7 , q : 6 este un numar impar , sa se stabileasca
valoarea de adevar a propozitiilor: p, q, p (q), (p) q, (p q) ((p) (q)).
E-P 1.3. Fie p si q doua propozitii. Sa se construiasca tabelele de adevar pentru propozitiile:
p (q r ), (p q) r, (p) (q).
E-P 1.4. Fie p, q, r trei propozitii. Sa se construiasca tabelele de adevar pentru propozitiile:
p (q), p (q), ((p q)) r.
E-P 1.5. Fie p si q doua propozitii. Negati urmatoarele enunturi:
i ) p este adevarata sau q este falsa;
i i ) p este falsa si q este adevarata;
i i i ) p este adevarata sau q este adevarata;
i v) p este falsa si q este falsa.
E-P 1.6. Sa se arate ca (p q) ((p) q).

E-P 1.7. Fie p o propozitie adevarata si q o propozitie falsa. Sa se stabileasca valoarea de adevar
a propozitiilor:
i ) p (q);
i i ) (q) p;
i i i ) p (q) q.
E-P 1.8. Sa se construiasca tabelele de adevar pentru propozitiile urmatoare:
i ) (p q) (p);
i i ) p (q p);
i i i ) p (p q);
i v) ((p q) r ) ((r ) ((p) (q))).
E-P 1.9. Sa se alcatuiasca tabelele de adevar pentru propozitiile:
i ) (p q) (p);
i i ) p (q (p));
i i i ) p (p q);
i v) ((p q) r ) ((r ) ((p) (q))).
E-P 1.10. Sa se demonstreze ca urmatoarele formule ale calculului propozitional sunt tautologii:
i ) (p q) ((p) q);
i i ) (p q) (p (q));
i i i ) (p q) ((p) (q));
i v) ((p) q) ((p) (q)) p;
E-P 1.11. Sa se arate ca formulele p q si (p (q)) (q (p)) sunt logic echivalente.
E-P 1.12. Sa se arate ca formulele p q si (p q) (q p) sunt logic echivalente.
E-P 1.13. Sa se arate ca formulele (p q) ((p q)) si (p (q)) (q (p)) sunt logic
echivalente.
E-P 1.14. Care dintre urmatoarele propozitii sunt echivalente:
p 1 : Daca Ana si Maria sunt ambele n clasa a patra, atunci p este adevarata ;
p 2 : Daca nici Ana si nici Maria nu sunt n clasa a patra, atunci p este adevarata ;
p 3 : Daca p este falsa, atunci nici Ana si nici Maria nu sunt n clasa a patra ;
p 4 : Daca Ana nu este n clasa a patra sau Maria nu este n clasa a patra, atunci p este
adevarata ;
E-P 1.15. Fie operatorul logic definit prin tabla (Scheffer stroke):
p

pq

1
1
0
0

1
0
1
0

0
0
0
1

i ) Sa se arate ca pq este logic echivalent cu (p) (q).


i i ) Sa se arate ca pp este logic echivalent cu p.
i i i ) Sa se arate ca p q este logic echivalent cu (p)(q).
i v) Sa se arate ca p q este logic echivalent cu (pq).
E-P 1.16. Fie predicatul p(x, y) : x divide y , x, y N. Sa se determine valoarea de adevar a
propozitiilor: p(2, 6), p(7, 15), p(25, 5), p(30, 100).
E-P 1.17. Fie predicatul p(x) : x 2 3x + 2 = 0 , x R.
i ) Sa se determine valorile de adevar pentru propozitiile (x)p(x), (x)p(x).
i i ) Sa se verifice regulile de negatie pentru propozitiile (x)p(x), (x)p(x).
E-P 1.18. Fie predicatele p(x) : x 2 5x +6 = 0 , q(x) : x > 3 , x R. Sa se stabileasca valoarea
de adevar a propozitiilor:
i ) p(x) q(x);
i i ) q(x) p(x).
E-P 1.19. Fie predicatele p(x) : x 2 + 2x 3 = 0 , x R, q(x) : (x = 1) (x = 3) . Sa se
stabileasca valoarea de adevar a propozitiilor:
i ) p(x) q(x);
i i ) q(x) p(x).
E-P 1.20. Sa se construiasca negatia propozitiei (x)(p(x) (y)q(y)).
E-P 1.21. Fie predicatul p(x, y, z) : x < y < z, unde x, y, z R. Sa se scrie p(x, y, z).
E-P 1.22. Fie a, b doua numere reale fixate si predicatele:
i ) p 1 (x, y) : x + y = a + b ;
i i ) p 2 (x, y) : x 2 + y 2 = a 2 + b 2 ;
i i i ) p 3 (x, y) : x 3 + y 3 = a 3 + b 3 , x, y R.
Sa se arate ca p 1 (x, y) p 2 (x, y) p 3 (x, y).
E-P 1.23. Fie predicatul p(x, y) : 2x + y = 1 , unde x, y Z. Sa se stabileasca valoarea de
adevar a propozitiilor:
i ) (x)(y)p(x, y);
i ) (x)(y)p(x, y);
i ) (y)(x)p(x, y);
i ) (x)(y)p(x, y).
E-P 1.24. Sa se stabileasca (n R) valoarea de adevar a propozitiilor:
i ) (x)(y)(x 2 = y);
i i ) (y)(x)(x 2 = y);
i i i ) (x)(y)(x + y = 0);
i v) (x)(y)(x + y = 1).
E-P 1.25. Fie p(x), x R, un predicat unar. Sa se stabileasca valoarea de adevar a propozitiilor:
i ) (x)p(x) (x)p(x);
i i ) (x)p(x) (x)p(x).

E-P 1.26. Fie p(x, y) un predicat binar. Sa se stabileasca valoarea de adevar a propozitiilor:
i ) (x)(y)p(x, y) (y)(x)p(x, y);
i i ) (y)(x)p(x, y) (x)(y)p(x, y).

2 Mulimi i relaii binare

E-P 2.1. Sa se descrie explicit urmatoarele multimi:


i ) A = {x Z | 2 < x 5};
i i ) B = {x N | x divide 24};
i i i ) C = {x R | x = 2};
i v) D = {x N | x 0}.
E-P 2.2. Sa se descrie analitic multimile:
i ) A = {1, 3, 5, 7, . . .};
i i ) B = {0, 2, 4, 6, . . .};
i i i i ) C = {1, 8, 27, 64, . . .};
1 1 1
i v) D = {1, , , , . . .};
2 3 4
E-P 2.3. Sa se gaseasca un predicat p(x) si o multime M astfel nct urmatoarele multimi sa
poata fi scrise sub forma {x M | p(x)} :
i ) A = {1, 2, 4, 8, 16};
i i ) B = {6, 4, 8, 2, 0};
i i i ) C = {1, 3, 5, 7, ...};
i v) D = {3, 5, 11, 2, 7, 13}.
E-P 2.4. Fie multimile:
A = {x | x = 2n, n N};
B = {x | x = 2n + 1, n N};
C = {x R | 3 x 5};
D = {x R | 7 < x < 2};
E = {x R | x 2 = 1}.
Sa se determine A B, A E , C D, A B, C D, A B, C D, C N A, C R E .
E-P 2.5. Sa se determine multimile:
i ) A = {x N | x 2 x + 2 = 0};
i i ) B = {x R || x 1 | + | x + 2 |= 3};
3n + 8
, n N };
i i i ) C = {x N | x =
n
8n 5
i v) D = {x Z | x =
, n Z};
2n + 1

E-P 2.6. Sa se arate ca oricare ar fi multimile A, B , C au loc afirmatiile:


i) A A B; B A B;
i i ) (A C ) (B C ) (A B C );
i i i ) A B A; A B B ;
i v) (C A) (C B ) (C A B );
v) A B A B = B ;
vi ) A B A B = A;
vi ) (A B ) (C D) A C B D ( este izotona);
vi i ) A C B D ( este izotona).
E-P 2.7. Sa se arate ca oricare ar fi multimile A, B , C au loc afirmatiile:
i ) A B A;
i i ) A (B A) = A B ;
i i i ) (A B ) C = A (B C ) = (A C ) B = A (B C );
i v) (A B ) C = (A C ) (B C );
v) A (B C ) = (A B ) (A C );
vi ) (A B ) C = (A C ) (B C );
vi i ) A (B C ) = (A B ) (A C );
vi i i ) A ; = A; ; A = ;; A A = ;.
E-P 2.8. Sa se arate ca oricare ar fi multimile A, B 1 , B 2 , . . . , B n au loc afirmatiile:
n
n
S
T
i ) A ( B i ) = (A B i );
i =1
n
T

ii) A (
iii) (

n
S

iii) (

i =1
n
T
i =1

i =1

i =1
n
S

Bi ) =

(A B i );

i =1
n
S

Bi ) A =
Bi ) A =

i =1
n
T
i =1

(B i A);
(B i A).

E-P 2.9. Fie E o multime. Sa se arate ca pentru orice A, B P (E ), avem:


i ) A C E A = ;; A C E A = E ;
i i ) (A B = ;) (A B = E ) B = C E A;
i i i ) C E ; = E ; C E E = ;.
i v) A B = A C E B.
E-P 2.10. Sa se demonstreze urmatoarele proprietati ale produsului cartezian:
i ) (A B ) (C D) A C B D;
i i ) (A B ) C = (A C ) (B C );
i i i ) C (A B ) = (C A) (C B );
i v) (A B ) C = (A C ) (B C );
v) C (A B ) = (C A) (C B );
vi ) (A B ) C = (A C ) (B C );
vi i ) C (A B ) = (C A) (C B );
vi i i ) A B 6= B A;
i x) A ; = ;.

E-P 2.11. Sa se demonstreze ca daca A si B sunt multimi finite, atunci card (A B ) = card A
card B.
E-P 2.12. Sa se determine multimile A, B stiind ca sunt indeplinite simultan conditiile:
i ) A B = {1, 2, 3, 4, 5, 6};
i i ) A B = {1, 2, 4, 6};
iii) 3 A B;
i v) 5 B A.
E-P 2.13. Fie A, B doua submultimi ale multimii E = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}. Sa se determine multimile
A si B daca sunt satifacute simultan conditiile:
i) A B = E;
i i ) A B = {1, 5, 6};
i i i ) A B = {2, 3};
i v) card A = 5.
E-P 2.14. Sa se determine multimile A si B cunoscnd multimile A B, A B si B A.
E-P 2.15. Fie multimile A, B astfel nct A B , A 6= B. Sa se determine card B stiind ca multimea
A are 4 elemente si card P (B ) < 35.
E-P 2.16. Sa se determine numarul de elemente al multimii A = {(x, y) N N | 2x +3y = 2010}.
E-P 2.17. Sa se demonstreze ca:
i ) card (A B ) = card A + card B - card (A B ), oricare ar fi multimile finite A, B ;
i i ) card (A B C ) = card A + card B + card C - card (A B ) card (A C ) - card (B C ) +
card (A B C ), oricare ar fi multimile finite A, B, C ;
P
P
i i i ) card (ni=1 A i ) = ni=1 card A i 1i < j n card (A i A j )+. . .+(1)n card (ni=1 A i ), oricare
ar fi multimile finite A 1 , A 2 , . . . , A n .
E-P 2.18. Fie E o multime cu 23 de elemente si A, B P (E ). Cunoscnd card A = 8, card B = 10
si card (A B ) = 12, sa se determine: card (A B ), card C E A, card C E B, card (C E A C E B ).
E-P 2.19. Fie multimile A = {1, 2, x}, B = {4, 5, y}. Sa se determine x, y stiind ca {1, 3}{2} AB.
E-P 2.20. Fie multimile A = {1, 3, 4, x, y}, B = {6, 7, x, z}. Sa se determine x, y, z stiind ca {5, 6}
{3, 5} A B.
E-P 2.21. Fie multimile A = {x | x = 7m + 6, m Z}, B = {x | x = 3n, n Z}, C = {x | x = 21p + 6,
p Z}. Sa se demonstreze ca A B = C .
E-P 2.22. Fie multimile A = {x N | x = 2m, m N}, B = {x N | x = 3n, n N}, C = {x N | x =
5p, p N}. Sa se determine A B C .
E-P 2.23. Fie multimea A = {a, b}. Sa se determine toate relatiile binare care pot fi definite pe A
si sa se determine care dintre ele sunt relatii de echivalenta si care sunt relatii de ordine.

Solutie. Se pot defini 16 relatii binare pe multimea A. Graficele acestor relatii sunt:
G R1 = {;};
G R2 = {(a, a)};
G R3 = {(a, b)};
G R4 = {(b, a)};
G R5 = {(b, b)};
G R6 = {(a, a), (a, b)};
G R7 = {(a, a), (b, a)};
G R6 = {(a, a), (b, b)};
G R9 = {(a, b), (b, a)};
G R10 = {(a, b), (b, b)};
G R11 = {(b, a), (b, b)};
G R12 = {(a, a), (a, b), (b, a)};
G R13 = {(a, a), (a, b), (b, b)};
G R14 = {(a, a), (b, a), (b, b)};
G R15 = {(a, b), (b, a), (b, b)};
G R16 = {(a, a), (a, b), (b, a), (b, b)};
Sa observam ca:
- relatiile R 8 , R 13 , R 14 , R 16 sunt reflexive;
- relatiile R 1 , R 2 , R 5 , R 8 , R 9 , R 12 , R 15 , R 16 sunt simetrice;
- relatiile R 1 , R 2 , R 3 , R 4 , R 5 , R 6 , R 7 , R 8 R 10 , R 11 , R 13 , R 14 sunt antisimetrice;
- relatiile R 1 , R 2 , R 3 , R 4 , R 5 , R 6 , R 7 , R 8 R 10 , R 11 , R 13 , R 14 , R 16 sunt tranzitive.
n concluzie relatiile R 8 , R 16 sunt relatii de echivalenta iar relatiile R 8 , R 13 si R 14 sunt relatii
de ordine.

E-P 2.24. Fie multimile A = {1, 2, 3, 4, 5, 7}, B = {2, 4, 6, 8}. Sa se determine grafurile urmatoarelor
relatii:
(i ) R 1 = (A, B ;G R1 ), definita prin xR 1 y daca (x < 3 y > 3).
(i i ) R 2 = (A, B ;G R2 ), definita prin xR 2 y daca max(x, y) 5.
(i i i ) R 3 = (A, B ;G R3 ), definita prin xR 3 y daca min(x, y) > 4.
(i v) R 4 = (A, B ;G R4 ), definita prin xR 4 y daca min(x, 5) > max(y, 3).
(v) R 5 = (A, B ;G R5 ), definita prin xR 5 y daca x + y = 7).
(vi ) R 6 = (A, B ;G R6 ), definita prin xR 6 y daca x | y.
(vi i ) R 7 = (A, B ;G R7 ), definita prin xR 7 y daca x + y este multiplu de 3.
E-P 2.25. Fie multimile A = {1, 3, 4, 5}, B = {1, 2, 5, 6} si grafurile G R1 = {(1, 5), (4, 2), (5, 1)},
G R2 = {(1, 1), (1, 2), (1, 5), (1, 6), (3, 6), (5, 5)},
G R3 = {(4, 2), (4, 6)},
G R4 = {(1, 2), (1, 5), (1, 6), (3, 1), (3, 2), (3, 5), (4, 1), (4, 5), (5, 1), (5, 2), (5, 3), (5, 6)},
relatiilor R 1 , R 2 , R 3 , R 4 ntre elementele multimilor A si B.Sa se formuleze relatiile binare
R 1 , R 2 , R 3 , R 4 utiliznd predicate.

E-P 2.26. Fie multimile A = {1, 2, 3}, B = {2, 3, 4}, C = {1, 3, 4} si relatiile binare R = (A, B ;G R ),
S = (B,C ;G S ) definite, respectiv, prin:
(i ) xR y daca x y;
(i i ) xSy daca x + y < 6.
Sa se determine S R.
E-P 2.27. Pe multimea A = {1, 2, 3} se dau relatiile binare R = (A;G R ), S = (A;G S ), unde
G R = {(1, 1), (1, 3), (3, 1), (3, 3)}, G S = {(1, 2), (1, 3), (2, 3)}. Sa se studieze reflexivitatea, simetria si
tranzitivitatea relatiilor R, S, S R, R S.
E-P 2.28. Fie R o relatie binara pe multimea E . Sa se arate ca:
(i ) R este reflexiva daca si numai daca R 1 este reflexiva.
(i i ) R este simetrica daca si numai daca R 1 este simetrica.
(i i i ) R este tranzitiva daca si numai daca R 1 este tranzitiva.
(i v) R este o relatie de echivalenta daca si numai daca R 1 este o relatie de echivalenta .
E-P 2.29. Fie multimile A = {1, 2, 3}, B = {1, 3, 4} si R = (A, B ;G R ), unde G R = {(1, 1), (1, 4), (2, 1), (2, 3), (3, 3)}.
(i ) Sa se determine R 1 .
(i i ) Sa se determine R R 1 si R 1 R.
E-P 2.30. Pe multimea A = {1, 2, 3} se definesc relatiile binare R, S respectiv, prin:
xR y daca max(x, y) 2;
xSy daca min(x, y) 2.
(i ) Sunt aceste relatii reflexive? Dar simetrice? Dar tranzitive?
(i i ) Sa se scrie grafurile relatiilor R, S, S R, R S, (S R)1 si sa se verifice ca (S R)1 = R S.
E-P 2.31. Sa se arate ca daca R este o relatie de echivalenta pe o multime A, atunci R 1 = R.
E-P 2.32. Pe multimea A = {1, 2, 3, . . . , 10} Z se defineste relatia binara R = (A;G R ), prin:
xR y daca x y este multiplu de 3.
Sa se arate ca R este o relatie de echivalenta si sa se determine multimea ct A/R.
E-P 2.33. Fie R = (Q;G R ) relatia definita prin
xR y daca x y Z.
Sa se arate ca R este o relatie de echivalenta pe Q.
E-P 2.34. Fie n planul un punct O si relatia
= ntre punctele planului, definita prin

P = Q daca OP = OQ .
Sa se arate ca relatia
= este o relatie de echivalenta si sa se determine clasele de echivalenta
modulo
.
=
E-P 2.35. Fie f : A B o functie si relatia r f = (A;G r f ) definita prin
x r f y daca f (x) = f (y).
Sa se arate ca r f este o relatie de echivalenta .
E-P 2.36. Fie functiile f , g : R R, definite, respectiv, prin f (x) = 2x 4 , g (x) = x 2 1. Sa se arate
ca pentru orice x R avem r f (x) = r g (x).

E-P 2.37. Sa se demonstreze ca relatia de egalitate 1 A pe multimea A, este o relatie functionala.


E-P 2.38. Fie E o multime.Sa se arate ca relatia f = (P (E );G f ) definita prin
A f B daca B = C E A,
este o relatie functionala.
E-P 2.39. Fie R = (A, B ;G R ) o relatie binara. Sa se arate ca relatia f = (A, P (B );G f ), definita
prin
f (x) = {y B | (x, y) G R },
este o relatie functionala (relatia functionala asociata relatiei R).
E-P 2.40. Fie multimile A = {0, 1}, B = {a, b, c}. Sa se determine toate functiile definite pe A cu
valori n B. Sa se precizeze cte dintre acestea sunt injective.
E-P 2.41. Sa se determine functia f : R R cu proprietatea ca
2 f (x) + 3 f (1 x) = 4x 1,
oricare ar fi x R.
E-P 2.42. Sa se determine functia f : R R cu proprietatea ca
f (x + y) f (x y) = 4x y,
oricare ar fi x, y R.
E-P 2.43. Fie functia f : R R, definita prin f (x) = ax + b. Sa se determine f n = f f . . . f .
E-P 2.44. Fie functiile f , g : R R, definite prin

2x + 3 , x < 0
f (x) =
x 2 + 1 , x 0,
g (x) = x + 2.
Sa se determine f g si g f .
E-P 2.45. Sa se reprezinte grafic functiile:
(i ) f : R R, f (x) = max(2x 1, x + 1).
(i i ) g : R R, g (x) = min(2x 1, x + 1).
E-P 2.46. Fie functiile f , g : R R, definite prin f (x) = 3x +1, g (x) = x +3. Sa se rezolve ecuatia
(g f f )(x) = ( f g g )(x).
E-P 2.47. Sa se studieze injectivitatea si surjectivitatea urmatoarelor functii:
(i ) f : R R, f (x) = x 2009 9x 2007 + 9.
E-P 2.48. Fie functia f : R R, definita prin

x 3 , x 4
f (x) =
2x 7 , x > 4.
Sa se arate ca f este inversabila si sa se determine f 1 .
E-P 2.49. Fie functia f : R R, definita prin f (x) = x 3 + x. Sa se arate ca f este bijectiva si sa se
rezolve n R ecuatia f (x) = f 1 (x).

E-P 2.50.
Sa se determine numarul deelemente al multimii
3n
A= x|x=
, n = 1, 2, 3, . . . , 100 .
n +2
E-P 2.51. Fie E o multime nevida. Sa se arate ca functia f : P (E ) P (E ), definita prin
f (A) = C E A, este bijectiva si f 1 = f .
E-P 2.52. Sa se arate ca daca f : A B este o functie bijectiva si strict crescatoare (descrescatoare),
atunci f 1 : B A este strict crescatoare (descrescatoare).

3 Mulimea numerelor naturale


E-P 3.1. Sa se arate ca, cubul oricarui numar natural este diferenta patratelor a doua numere
naturale.
E-P 3.2. Sa se arate ca n k , n N, n 2, k N, k 2, se poate reprezenta ca o suma de numere
impare consecutive.
E-P 3.3. Fie n N, n 2. Aratati ca 2n se poate scrie ca o suma de doua numere naturale impare
consecutive.
E-P 3.4. Sa se arate ca orice patrat perfect este de forma 4k sau 8k + 1.
E-P 3.5. Sa se arate ca patratul unui numar impar este ntotdeauna un numar impar.
E-P 3.6. Sa se arate ca daca patratul unui numar este par, atunci numarul este par.
E-P 3.7. Sa se arate ca n 2 + n nu poate fi un patrat perfect, oricare ar fi n N .
E-P 3.8. Sa se arate ca numarul n(n + 1)(n + 2)(n + 3) + 1 este un patrat perfect, pentru orice
n N.
E-P 3.9. Sa se arate ca nu exista patrate perfecte de forma 5n + 3.
E-P 3.10. Sa se arate ca numarul 100! nu este patrat perfect.
E-P 3.11. Sa se compare numerele:
(i ) 1526 si 3119 ;
(i i ) 31329 si 21993 ;
(i i i ) 2237 si 3158 ;
(i v) 276 si 351 ;
(v) 899 si 988 ;
(vi ) 171665 si 311332 ;
(vi i ) (1 + 2 + ... + 2010) : 1005 si 11 + 24 53 .

10

E-P 3.12. Fie a un numar natural diferit de zero. Definim functia u a : N N, prin u a (n) =
ultima cifra a numarului a n .
i ) Sa se arate ca exista b N, 0 b 9, astfel nct u a = u b .
i i ) Sa se arate ca oricare ar fi a N , functia u a este periodica, adica exista un numar natural
n 0 6= 0 astfel nct u a (n + n 0 ) = u a (n), oricare ar fi n N .
Solutie. i ) Daca a este un numar natural diferit de zero scris n baza 10, atunci b este ultima
sa cifra.
i i ) Pentru a = 1, avem n 0 = 1; pentru a = 2, avem n 0 = 4; . . . ; pentru a = 9, avem n 0 = 2.
E-P 3.13. Care este ultima cifra a numarului 2323 1311 ?
E-P 3.14. Care este ultima cifra a numarului 1! + 2! + ... + 2010!?
E-P 3.15. Sa se determine ultimele trei cifre ale numarului 32010 .
Solutie. Avem succesiv:
32010

= 91005
= (10 1)1005
1002
1003
1004
= M 104 +C 1005
103 C 1005
102 +C 1005
10 1,

deci ultimele trei cifre ale numarului 32010 sunt 049.


E-P 3.16. Sa se arate ca numarul 2010 poate fi scris ca suma de puteri ale lui 2. Generalizare.
Solutie. Avem 2010(10) = 11111011010(2) , deci
2010 = 1 210 + 1 29 + 1 28 + 1 27 + 1 26 + 1 24 + 1 23 + 1 2.
. . 8} 9 este un patrat perfect.
E-P 3.17. Sa se arate ca numarul 4
. . 4} 8
| .{z
| .{z
n or i n1 or i

E-P 3.18. Sa se arate ca numarul 1


. . 1} 2
. . 2} este un patrat perfect.
| .{z
| .{z
2n or i

n or i

E-P 3.19. Sa se arate ca numarul 4


. . 4} 8
. . 8} este un patrat perfect.
| .{z
| .{z
2n or i

2n or i

. . 2} este un produs de numere naturale consecutive.


E-P 3.20. Sa se arate ca numarul 4
. . 4} 2
| .{z
| .{z
n or i nor i

E-P 3.21. Sa se determine numerele naturale n pentru care 1! + 2! + ... + n! este un patrat perfect.
E-P 3.22. Fie d N, d > 1. S tiind ca restul impartirii numerelor 710, 792, 915 la d este r, sa se
determine d si r,
Solutie. Din teorema mpartirii cu rest, avem:
710 = d q 1 + r
792 = d q 2 + r
915 = d q 3 + r,

11

q 1 , q 2 , q 3 N, 0 r < d . De aici, rezulta


792 710 = d (q 2 q 1 )
915 710 = d (q 3 q 1 )
915 792 = d (q 3 q 2 ),
deci d | 82 = 2 41, d | 205 = 5 41, d | 123 = 3 41. Cum d > 1, rezulta d = 41 si apoi r = 13.
E-P 3.23. Fie f n , n N, numerele lui Fibonacci definite prin:
f 0 = 0, f 1 = 1, f n+1 = f n + f n1 , n 1.
Sa se arate ca:
(i ) f 1 + f 2 + . . . + f n = f n+2 1.
(i i ) f 1 + f 3 + . . . + f 2n1 = f 2n .
(i i i ) f 12 + f 22 + . . . + f n2 = f n f n+1 .
(i v) f n1 f n+1 f n2 = (1)n , n 1.
(v) ( f n , f n+1 ) = 1.
(vi ) ( f m , f n ) = f (m,n) .
Solutie. (i ) Avem, succesiv:

f1
f2
fn

f3 f2
f4 f3

=
=
..
.
=

f n+2 f n+1 ,

de unde, prin adunare, obtinem


f 1 + f 2 + . . . + f n = f n+2 f 2 = f n+2 1.
(i i ) Avem, succesiv:

f1
f3
f 2n1

=
=
..
.
=

f2 f0
f4 f2
f 2n f 2n2 ,

de unde, prin adunare, obtinem


f 1 + f 3 + . . . + f 2n1 = f 2n .
(i i i ) Pentru orice n N , avem:
f n1 f n+1

= ( f n+1 f n )( f n f n1 )
= f n+1 f n f n2 + f n+1 f n1 f n f n1 ,

sau

12

f n+1 f n f n f n1 = f n2 ,
de unde rezulta
f 12 + f 22 + . . . + f n2 = f n f n+1 .
(i v) Sa observam mai nti ca
f n1 f n+1 f n2

( f n f n2 )( f n + f n1 ) f n2
f n2 f n f n1 ( f n2 f n )
2
f n2 f n + f n1
2
( f n2 f n f n1
),

=
=
=
=

pentru orice n N, n > 1. Atunci, avem succesiv:


f n1 f n+1 f n2

=
=
..
.
=
=

2
(1)( f n2 f n f n1
)
2
2
(1) ( f n3 f n1 f n2
)

(1)n1 ( f 0 f 2 f 12 )
(1)n .

(v) Fie d = ( f n , f n+1 ). Din f n+1 f n = f n1 si d | ( f n+1 f n ) rezulta d | f n1 . Atunci d |


( f n f n1 ) = f n2 . Continund procedeul obtinem ca d | f 1 = 1, deci d = 1.
(vi )

E-P 3.24. Sa se arate ca:


(i ) 11 | 620 520 ;
(i i ) 2 | 32010 + 52010 34;
(i i i ) 5 | 31093 + 71589 + 93109 + 1;
(i v) 434 | (2 + 22 + 23 + . . . + 22010 );
(v) 2011 | (12011 + 22011 + . . . + 20102011 ).
E-P 3.25. Sa se arate ca numarul 222333 + 333222 este divizibil cu 3, 13, 23.
Solutie. Avem:
222333 + 333222

=
=
=
=
=

(222)3111 + (333)2111
(2223 )111 + (3332 )111

(2223 + 3332 ) (2223 )110 . . . + (3332 )110

1112 (23 111 + 32 ) (2223 )110 . . . + (3332 )110

3 13 23 1112 (2223 )110 . . . + (3332 )110 .

E-P 3.26. Sa se arate ca numarul 22223333 + 33332222 este divizibil cu 7.

13

Solutie. Avem:
22223333 + 33332222

=
=
=
=
=

(2 1111)31111 + (3 1111)21111
(23 11113 )1111 + (32 11112 )1111

(23 11113 + 32 11112 ) (23 11113 )1110 . . . + (32 11112 )1110

11112 (23 1111 + 32 ) (23 11113 )1110 . . . + (32 11112 )1110

7 1271 11112 (23 11113 )1110 . . . + (32 11112 )1110 .

E-P 3.27. Sa se arate ca suma cifrelor numarului 10019 10019 se divide cu 83.
E-P 3.28. Sa se arate ca suma a patru puteri consecutive ale lui 7 se divide cu 400.
E-P 3.29. Sa se arate ca:
(i ) 2 | 9n + 7, pentru orice n N;
(i i ) 35 | 48n 8n 6n + 1, pentru orice n N ;
(i i i ) 5 | 22n+1 + 32n+1 + 42n+1 + 62n+1 , pentru orice n N;
(i v) 15 | 10n + 5, pentru orice n N ;
(v) 9 | 10n + 449, pentru orice n N;
(vi ) (n 2 + n + 1) | C nn3 , pentru orice n N, n 2;
(vi i ) m!n! | (m + n)!, pentru orice m, n N ;
(vi i i ) 2n | (n + 1)(n + 2) . . . (n + n), pentru orice n N.
(i x) n 2 | [(n + 1)n 1] , pentru orice n N .
E-P 3.30. Sa se determine numarul numerelor naturale nenule mai mici dect 2010 si divizibile
cu 3 sau 4.
Solutie. Fie multimile:
A = {n N | n 2010 si 3 | n},
B = {n N | n 2010 si 3 | n}.

Deoarece numarul multiplilor lui 3, respectiv 4, mai mici dect 2010 este egal cu 2010
,
3
2010
respectiv 4 , avem:
| A B | = | A | + | B | | A B |
= 670 + 502 167
= 1005.
E-P 3.31. Sa se arate ca exista o infinitate de numere naturale n astfel nct n 3 + 17 sa fie
divizibil cu 25.
Solutie. Avem:
n 3 + 17 = (n 3 8) + 25
= (n 2)(n 2 + 2n + 4) + 25.
Pentru orice n de forma n = 25k + 2, k N, numarul n 3 + 17 este divizibil cu 25.
E-P 3.32. Sa se determine numerele naturale n cu proprietatea ca (n + 2) | (n 2 + 4).

14

Solutie. Din (n + 2) | (n 2 + 4) si n 2 + 4 = (n + 2)(n 2) + 8, rezulta (n + 2) | 8, deci n {0, 2, 6} .


E-P 3.33. Sa se arate ca daca 3 | (m 2 + n 2 ), m, n N, atunci 3 | m si 3 | n.
E-P 3.34. Sa se arate ca 17 | (2m + 3n) daca si numai daca 17 | (9m + 5n), unde m, n N.
Solutie. Daca 17 | (2m + 3n), atunci 17 | 13(2m + 3n), deci 17 | (26m + 39n) = (17m + 34n) +
(9m + 5n), de unde rezulta 17 | (9m + 5n).
Daca 17 | (9m + 5n), atunci 17 | 4(9m + 5n), deci 17 | (36m + 20n), de unde rezulta 17 |
(2m + 3n).
E-P 3.35. Sa se arate ca produsul a n numere naturale consecutive se divide cu produsul
primelor n numere naturale.
Solutie. ntr-adevar, daca k + 1, k + 2, . . . , k + n sunt n numere naturale consecutive, atunci
(n + k)(n + k 1) . . . (k + 1)
n
= C n+k
N,
12...n
demonstreaza afirmatia.
E-P 3.36. Sa se arate ca suma cuburilor a n numere naturale consecutive se divide prin suma
lor.
Solutie. Fie k N. Avem succesiv:
(k + 1)3 + . . . + (k + n)3

1 + . . . + (k + n)3 13 + . . . + k 3
(k + n)2 (k + n + 1)2 k 2 (k + 1)2
=

4
4

(k + n)(k + n + 1) k(k + 1) (k + n)(k + n + 1) k(k + 1)


=

+
2
2
2
2

si
(k + 1) + . . . + (k + n) = [1 + . . . + (k + n)] [1 + . . . + k]
(k + n)(k + n + 1) k(k + 1)
=

,
2
2
deci (k + 1) + . . . + (k + n) | (k + 1)3 + . . . + (k + n)3 .
E-P 3.37. Fie n N . Sa se arate ca 7 | 2n 1 daca si numai daca n este multiplu de 3.
Solutie. (i ) Pentru n = 3k, avem:
2n 1 =
=
=
=
=

23k 1
8k 1
(7 + 1)k 1
M7 + 1 1
M7 .

(i i ) Pentru n = 3k + 1, avem:

15

2n 1 =
=
=
=
=

23k+1 1
2 8k 1
2 (7 + 1)k 1
2 (M7 + 1) 1
M7 + 1.

2n 1 =
=
=
=
=

23k+2 1
4 8k 1
4 (7 + 1)k 1
4 (M7 + 1) 1
M7 + 3.

(i i i ) Pentru n = 3k + 2, avem:

E-P 3.38. Fie a, b, c N astfel nct 4a = 5b + 9c. Sa se arate ca 9 | a + b si 4 | b + c.


Solutie. Avem 4a + 4b = 5b + 9c + 4b sau 4(a + b) = 9(b + c), de unde rezulta ca 9 | 4(a + b) si
4 | 9(b + c). Deoarece (4, 9) = 1, putem concluziona ca 9 | a + b si 4 | b + c.
E-P 3.39. Sa se arate ca:
(i ) (21n + 4, 14n + 3) = 1, pentru orice n N;
(i i ) (3n + 119, 2n + 79) = 1, pentru orice n N;
(i i i ) (3n + 7, 4n + 9) = 1, pentru orice n N;
(i v) (mn + 1, mn 2 + n + 1) = 1, pentru orice m, n N;
(v) (n! + 1, (n + 1)! + 1) = 1, pentru orice n N .
Solutie. (i ) Daca d | (21n + 4) si d | (14n + 3), atunci d | 3(14n + 3) 2(21n + 4), adica d | 1. n
concluzie, (21n + 4, 14n + 3) = 1, pentru orice n N.
(i i ) Daca d | (3n + 119) si d | (2n + 79), atunci d | 2(3n + 119) 3(2n + 79), adica d | 1. n
concluzie, (3n + 119, 2n + 79) = 1, pentru orice n N.
(i i i ) Daca d | (3n + 7) si d | (4n + 9), atunci d | 4(3n + 7) 3(4n + 9), adica d | 1. n concluzie,
(3n + 7, 4n + 9) = 1, pentru orice n N.
(i v) Daca d | (mn + 1) si d | (mn 2 + n + 1), atunci d | (mn 2 + n + 1) n(mn + 1), adica d | 1. n
concluzie, (mn + 1, mn 2 + n + 1) = 1, pentru orice n N.
(v) Sa observam pentru nceput ca (n + 1)! + 1 = (n! + 1)(n + 1) n, pentru orice n N .
Daca d | (n! + 1) si d | ((n + 1)! + 1), atunci d | n, deci d | n!. Cum d | (n! + 1) si d | n! rezulta ca
d | (n! + 1) n!, adica d | 1. n concluzie, (n! + 1, (n + 1)! + 1) = 1, pentru orice n N .
E-P 3.40. Sa se arate ca pentru orice n N numarul 2n + 1 nu se divide cu 23.
n

E-P 3.41. Pentru orice numar natural n, fie F n = 22 + 1 (numerele Fermat). Sa se arate ca:
2
(i ) F n = F n1
2F n1 + 2, n 1.
n1
Q
(i i ) F n 2 =
F k , n 1 (D.C . Dunc an, 1964).
k=0

(i i i ) (F m , F n ) = 1, pentru m 6= n (Pol y a, 1925).


Solutie. (i ) ntr-adevar, pentru n 1 avem:

16

n1

n1

2
F n1
2F n1 + 2 = (22 + 1)2 2(22 + 1) + 2
n
n1
n1
= 22 + 2 22 + 1 2 22 2 + 2
= Fn .

(i i ) Vom demonstra egalitatea prin inductie dupa n. Pentru n = 1, avem F 1 2 = 5 2 = 3 =


F 0 . Presupunnd ca F 0 F 1 . . . F k1 = F k 2, obtinem:
F 0 F 1 . . . F k1 F k

= (F 0 F 1 . . . F k1 )F k
= (F k 2)F k
k

= (22 1)(22 + 1)
= 22

k+1

2k+1

= (2
+ 1) 2
= F k+1 2.
(i i i ) Presupunem m < n si fie d = (F m , F n ). Atunci d | F m si d | F n deci, via (i i ), divide 2.
Deoarece numerele Fermat sunt impare, rezulta ca d = 1, adica (F m , F n ) = 1.
E-P 3.42. Sa se arate ca orice numar natural n, (n, 10) = 1, are un multiplu format doar cu cifra
1.
Solutie. Avem succesiv:
1 = nq 1 + r 1
11 = nq 2 + r 2
..
.
11
. . . 1} = nq n+1 + r n+1 ,
| {z
n+1 ori

unde r k {0, 1, . . . , n 1}, k = 1, 2, . . . , n + 1. Rezulta ca doua resturi sunt egale. Presupunnd


r i = r j , i > j , prin scaderea celor doua egalitati, obtinem
1
. . 1} 0
. . 0} = n(q i q j ), deci n | 1
. . 1} 10 j . Deoarece (n, 10) = 1, rezulta n | 1
. . 1} .
| .{z
| .{z
| .{z
| .{z
i j ori j ori

i j ori

i j ori

E-P 3.43. Sa se arate ca produsul a n numere naturale consecutive nu este puterea n a unui
numar natural.
Solutie. Presupunem ca exista m N, astfel nct
(k + 1)(k + 2) . . . (k + n) = m n , k N.
Atunci, avem
(k + 1)n < (k + 1)(k + 2) . . . (k + n) < (k + n)n
sau
(k + 1)n < m n < (k + n)n .
Rezulta ca
(k + 1) < m < (k + n),
deci exista r {2, 3, . . . , n 1} astfel nct
m = k +r

17

sau
(k + 1)(k + 2) . . . (k + n) = (k + r )n .

(3.1)

Fie p un factor prim a lui k +r +1, p 6= 1. Via relatia (3.1) rezulta ca p | (k +r )n , deci p | (k +r ).
Deoarece p | (k + r + 1) si p | (k + r ), rezulta ca p | [(k + r + 1) (k + r )] , deci p | 1, contradictie
ce demonstreaza ca nu exista m N, astfel nct
(k + 1)(k + 2) . . . (k + n) = m n .
E-P 3.44. Sa se determine a, b N, daca
E-P 3.45. Fie a N. Sa se determine (a, b) daca:
(i ) b = 1.
(i i ) b = a + 1.
(i i i ) b = na, n N.
E-P 3.46. Sa se arate ca daca a, b, c N, atunci:
(i ) ([a, b], [b, c], [a, c]) = [(a, b), (b, c), (a, c)] .
abc (a, b, c)
.
(i i ) [a, b, c] =
(a, b) (a, c) (b, c)
2
[a, b, c]
(a, b, c)2
(i i i )
=
.
[a, b] [b, c] [a, c] (a, b) (b, c) (a, c)

E-P 3.47. Sa se arate ca orice numar prim impar se poate scrie n mod unic ca diferenta
patratelor a doua numere naturale.
Solutie. ntr-adevar, avem:
p +1
p=
2

si

p 1

p +1 p 1
,
N deoarece p este impar.
2
2

E-P 3.48. Sa se arate ca daca 2n 1 este prim, atunci n este prim.


Solutie. Presupunnd ca n nu este prim, rezulta ca n = ab, deci
2n 1 = 2ab 1
= (2a )b 1
= (2a 1)(2a(b1) + . . . + 1),
adica 2n 1 nu este prim.
E-P 3.49. Sa se arate ca suma a n (n > 1) numere naturale impare consecutive nu poate fi un
numar prim.

18

Solutie. Avem succesiv:


S

=
=
=
=

(2k + 1) + (2k + 3) + . . . + [2k + (2n 1)]


2nk + [1 + 3 + . . . + (2n 1)]
2nk + n 2
n(2k + n),

deci S nu este un numar prim.


E-P 3.50. Sa se arate ca daca p este un numar prim, atunci p | C pk pentru orice k N, 0 < k < p.
Solutie. Avem
p(p 1) . . . (p k + 1)
,
C pk =
12...k
sau echivalent
1 2 . . . k C pk = p(p 1) . . . (p k + 1).
Deoarece k < p rezulta ca p este relativ prim cu 1, 2, . . . , k si deci p | C pk pentru orice k N,
0 < k < p.
p

E-P 3.51. Fie p un numar prim. Sa se arate ca p 2 | C 2p 2.


Solutie. Pornind de la identitatea cunoscuta
2 2
p 2
p
C p0 + C p1 + . . . + C p = C 2p ,
obtinem
2

p
p1 2
C 2p 2 = C p1 + . . . + C p
.
Deoarece p | C pk pentru orice k N, 1 k p 1 (vezi problema precedenta), rezulta
p
p | C 2p 2.
2

E-P 3.52. Sa se arate ca daca p este un numar prim care divide pe a 3 + 1 si nu divide pe a + 1,
atunci el divide pe (a 1)6n 1, pentru orice n N.
Solutie. Deoarece p este un numar prim care divide pe a 3 + 1 si nu divide pe a + 1, rezulta
ca p divide a 2 a + 1.
E-P 3.53. Sa se arate ca numarul 2n 5n+1 + 1 nu este prim, oricare ar fi n N.
Solutie. Pentru n = 0, avem 20 50+1 + 1 = 6 care nu este numar prim. Pentru n 1 avem
succesiv:
2n 5n+1 + 1 = 2n 5n 5 + 1
= 5 10n + 1
= 50
. . 0} 1,
| .{z
n1 ori

care se divide cu 3, deci numarul 2 5

n+1

+ 1 nu este prim, oricare ar fi n N.

E-P 3.54. Sa se arate ca numarul 2n+1 5n + 1 nu este prim, oricare ar fi n N .

19

Solutie. Avem 2n+1 5n + 1 = 2 0


. . 0} 1, divizibil cu 3.
| .{z
n1 ori

E-P 3.55. Sa se arate ca numarul 210 512 nu este prim.


Solutie. Avem:
210 512

=
=
=
=

(25 + 56 )2 26 56
(25 + 56 )2 106
(25 + 56 )2 (103 )2
(25 + 56 103 )(25 + 56 + 103 ),

deci numarul 210 512 nu este prim.


E-P 3.56. Fie numarul x n = 10101 . . . 1, cu n cifre de 1. Sa se determine n astfel nct x n sa fie
numar prim.
Solutie. Avem:
xn

(i ) daca n = 2k, atunci x 2k =


numar prim.

= 102n2 + 102n4 + . . . + 10 + 1
102n 1
=
102 1
(10n 1)(10n + 1)
=
.
99
100k 1
(102k + 1). Pentru k = 1, obtinem x 2 = 101, care este
99

100k 1
100k 1
N,
> 1, 102k + 1 > 1, deci x 2k nu este numar prim.
99
99
102k+1 1 102k+1 + 1
102k+1 1 102k+1 + 1
(i i ) daca n = 2k + 1, atunci x 2k+1 =

. Deoarece
,
9
11
9
11
sunt numere naturale mai mari dect 1, rezulta ca x 2k+1 nu este numar prim.
n concluzie, singura solutie a problemei este n = 2.
Pentru k 2, avem

E-P 3.57. Sa se arate ca:


(i ) 13 | 336 236 ;
(i i ) 983 | 31966 + 51966 34.
E-P 3.58. Sa se arate ca nu exista numere naturale prime n, n > 1, astfel nct n | 2n 1.
E-P 3.59. Sa se arate ca daca p este un numar prim, p > 5, atunci orice numar format din p 1
cifre egale se divide cu p.
E-P 3.60. Sa se arate ca pentru orice n N, numarul 4n +1 nu poate fi scris ca o suma de numere
prime.

20

Solutie. Presupunem ca exista numerele prime p, q astfel nct 4n + 1 = p + q. Deoarece


4n + 1 este numar impar rezulta ca p sau q este numar par. Sa presupunem ca q este par. Cum
singurul numar prim par este 2 relatia precedenta devine
4n + 1 = p + 2
sau echivalent
p = 4n 1 = (2n 1)(2n + 1),
contradictie cu faptul ca p este numar prim.
E-P 3.61. Sa se arate ca daca n | (n 1)! + 1, n N, n > 2, atunci n este numar prim.
Solutie.
E-P 3.62. Fie a, n numere naturale astfel nct a 2, n 2 si a n 1 este numar prim. Sa se
arate ca a = 2 si n este numar prim.
Solutie. Din faptul ca a n 1 este numar prim si
a n 1 = (a 1)(a n1 + a n2 + . . . + 1),
rezulta a 1 = 1, deci a = 2.
Daca n nu este numar prim, atunci n = pq, unde p, q 2 si
2n 1 = 2pq 1
= (2p )q 1
= (2p 1)(2p(q1) + . . . + 2p + 1),
contradictie cu faptul ca 2n 1 este numar prim.
E-P 3.63. Sa se arate ca oricare ar fi n N , cel mult 4 dintre numerele n + 1, n + 2, . . . , n + 12
sunt numere prime.
Solutie. Pentru n = 2 numerele prime sunt 3, 5, 7, 11. Pentru n 3 sase numere sunt pare
deci nu sunt prime. Printre cele sase numere impare se gaseste un numar de forma 12k + 3 si
un numar de forma 12k + 9 care de asemenea nu sunt prime, fiind divizibile cu 3. n concluzie,
cel mult 4 dintre numerele n + 1, n + 2, . . . , n + 12 sunt numere prime.
E-P 3.64. Sa se determine n N pentru care toate numerele n, n + 4, n + 6, n + 10, n + 12, n +
16, n + 22 sunt numere prime.
Solutie.
n

E-P 3.65. Exista numere prime de forma n n + 1?


2

Solutie. Raspunsul este afirmativ. Un exemplu l constituie 17 = 22 + 1.


E-P 3.66. Exista numere prime care ramn prime pentru orice permutare a cifrelor lor?
Solutie. Raspunsul este afirmativ. Cteva exemple sunt: 11, 13, 17, 113, 199.
E-P 3.67. Exista progresii aritmetice formate din 3 (respectiv 6, respectiv 9) termeni, toti numere
prime?

21

Solutie. Raspunsul este afirmativ. Cteva exemple sunt:


5, 11, 17;
3, 23, 53.83, 113, 143;
7, 37, 67,
E-P 3.68. Exista progresii aritmetice formate din 4 numere prime consecutive?
Solutie. Raspunsul este afirmativ. Avem, de exemplu:
251, 257, 263, 269;
1741, 1747, 1753, 1759.
E-P 3.69. Exista progresii aritmetice formate din 3 patrate ale unor numere prime diferite?
Solutie. Raspunsul este afirmativ. Cteva exemple sunt:
72 , 132 , 172 ;
72 , 172 , 232 .
E-P 3.70. Sa se scrie cu cifre romane numerele: 345, 924, 2012.
E-P 3.71. Sa se scrie cu cifre arabe numerele: X L, LX , C M X LI X , MC D X LV , M MC M XC I I .
E-P 3.72. Sa se compare numerele:
i ) 1234(5) si 3003(4) ;
i i ) 10101010101(2) si 111110(4) .
E-P 3.73. Sa se ordoneze crescator numerele 1110111(2) , 12012(3) , 1331(4) , 414(5) .
E-P 3.74. Sa se scrie numarul 11011010110(2) n baza 8.
Solutie. Cum 8 = 23 vom forma cu cifrele numarului binar grupe de cte 3 cifre (ncepnd
de la dreapta spre stnga), iar n locul fiecarei grupe de 3 cifre vom scrie cifra corespunzatoare
n sistemul octal. Astfel, avem:
11011010110(2) = |{z}
011 011010110(2) = 3326(8) ,
deoarece 011(2) = 3(8) , 010(2) = 2(8) si 110(2) = 6(8) .

E-P 3.75. Sa se scrie numarul 2120 n bazele 2, 22 , 23 , 24 si 25 .


Solutie. 2120 = 1 |00{z
. . . 0}

(2) ;

120 de ori

2120 = (22 )60 = 100


. . . 0} (22 ) ;
| {z
60 de ori

E-P 3.76. Sa se scrie numarul 22012 n bazele 2, 4, 8 si 16.


Solutie. Avem:
21991 = 100
. . . 0} (2) ;
| {z
1991 ori

21991 = 2 (22 )995 = 2 4995 = 2(4) 100 . . . 0(4) = 200 . . . 0(4) ;


21991 = 22 (23 )663 = 4 8663 = 4(8) 100 . . . 0(8) = 400 . . . 0(8) ;
21991 = 23 (24 )497 = 8 16497 = 8(16) 100 . . . 0(16) = 800 . . . 0(16) ;

22

E-P 3.77. Sa se scrie numarul 2n 1, n N n baza 2. Generalizare.


Solutie. Fie a N, a 2 si n N . Atunci, avem
a n 1 = (a 1)(a n1 + a n2 + . . . + a + 1) = (a 1)(a) 11
. . . 1} (a) = (a 1)(a 1) . . . (a 1) (a) ;
| {z
{z
}
|
n ori

n ori

E-P 3.78. Fie a N, a 4. Sa se scrie numerele 11(a) , 12(a) , 13(a) , 23(a) , 111(a) , 121(a) , 123(a) n
baza a + 1.
Solutie. Avem:
11(a) = a + 1 = 1 (a + 1) + 0 = 10(a+1) ;
12(a) = a + 2 = 1 (a + 1) + 1 = 11(a+1) ;
13(a) = a + 3 = 1 (a + 1) + 2 = 12(a+1) ;
23(a) = 2 a + 3 = 2 (a + 1) + 1 = 21(a+1) ;
111(a) = a 2 + a + 1 = a (a + 1) + 1 = a1(a+1) ;
121(a) = a 2 + 2 a + 1 = (a + 1)2 = 100(a+1) ;
123(a) = a 2 + 2 a + 3 = (a + 1)2 + 2 = 102(a+1) .
E-P 3.79. Sa se calculeze:
i ) 101101(2) + 1111(2) 11011(2) ;
i i ) 4321(5) (1234(5) + 1111(5) );
i i i ) 11(3) 12(3) + 21(3) 22(3) ;
i v) (11(3) + 12(3) + 21(3) ) : 22(3) ;
v)
E-P 3.80. Sa se arate ca 5432(6) 2345(6) = 4321(6) 1234(6) .
E-P 3.81. Sa se determine media aritmetica si media geometrica a numerelor 3241(7) si 4132(7) .
Solutie. ma = 3565(7) , m g = 3524(7) .
E-P 3.82. Sa se determine cifrele distincte a, b, c si d din baza 4 stiind ca n aceasta baza avem
abc +
cba
dddd
Solutie. a=2, b=0, c=3, d=1 sau a=3, b=0, c=2, d=1.
E-P 3.83. Sa se calculeze 6(7) + 66(7) + 666(7) + 6666(7) + 66666(7) + 666666(7) . Generalizare.

23