Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR


BIOTEHNICE

TEM DE CAS
EVALUAREA CICLULUI DE VIA I A IMPACTULUI
ACESTUIA

Student: MANTA CLAUDIU


Grupa: I.M.P.M.
-2010-
CUPRINS

1.EVALUAREA CICLULUI DE VIATA


1.1.Introducere
1.2 Evaluarea Ciclului de Viata
1.3 Ciclul de via al produsului
1.4 Perspectiva ciclului de via
1.5 Analiza inventarului ciclului de via
2. INTERPRETAREA CICLULUI DE VIA ISO14043
2.1 Descrierea general a interpretrii ciclului de via
2.2Caracteristicile principale ale interpretrii ciclului de via
2.3Elementele interpretrii ciclului de via
2.4.Identificarea problemelor semnificative
2.5 Identificarea i structurarea informaiilor
2.6 Determinarea problemelor semnificative
2.7 Evaluarea
2.7.1 verificarea de completitudine;
2.7.2 verificarea de senzitivitate;
2.7.3 verificare de consecven.
2.8 Concluzii i recomandri
3.EVALUAREA IMPACTULUI CICLULUI DE VIAT
3.1 Evaluarea impactului de mediu pe ciclul de via
3.2. Analiza beneficiilor
3.2.1 Descriere
3.2.2 Rezultat
3.2.3 Concluzii
4.BIBLIOGRAFIE

2
1.EVALUAREA CICLULUI DE VIATA
1.1.Introducere
O metod care capt din ce n ce o mai mare audien n evaluarea n raport cu
mediu a activitilor socio-economice o constituie Evaluarea Ciclului de Via.
Scopul abordarii ciclului de via este de a furniza deciziile de baz pentru aplicarea
dezvoltrii durabile, fiind cunoscut ca fora conductoare pentru dezvoltarea
tehnologic. n cadrul acestui studiu (LCA-"life cycle assessment") toate extraciile de
resurse din mediu i emisiile n mediu sunt determinate pe ct posibil cantitativ pe
ntregul ciclul de via, pornind de la materiile prime i ajungnd la producerea de
servicii.
1.2 Evaluarea Ciclului de Viata este o metoda prin care sunt evaluate consumurile
de energie si materiale, pe de o parte, si impactul asupra sanatatii umane si a
ecosistemelor, pe de alta, in fazele reprezentative ale desfasurarii procesului pentru
obtinerea unui produs si ale utilizarii lui, incepand cu extractia materiilor prime, obtinerea
produsului, utilizarea si reciclarea sa, transportul, pana la depozitarea finala a produsului
uzat sau a reziduurilor nefolositoare. Datorita privirii de ansamblu asupra procesului si a
produsului, evaluarea ciclului de viata a fost considerata ca o analiza "de la natere la
moarte".
Aceasta trasatura o deosebeste de alte metode de analiza, cum ar fi evaluarea
impactului de mediu sau auditul de mediu, care trateaza impactul procesului/ produsului
asupra mediului doar intr-o anumita faza a existentei sale. De asemenea, evaluarea
ciclului de viata are in vedere calitatea mediului, spre deosebire de celelalte metode de
analiza (cum ar fi evaluarea riscului) care se refera doar la siguranta mediului.
Evaluarea Ciclului de Viata este o metoda relativ noua, care a aparut ca raspuns la
grija societatii pentru calitatea factorilor de mediu si la obligatia institutiilor
guvernamentale de a pune sub control fenomenul de poluare industriala. La inceputul
anilor '70, s-au realizat asa-numitele "analize ale ciclului de combustibil", care cautau in
special alternative pentru resursele de energie si materiale. Dezvoltarea "miscarii verzi"
in Europa anilor '80 a adus cu sine cresterea interesului publicului larg, ca si al
politicienilor, privind efectele asupra mediului generate de fabricatia unui produs, in

3
diferite faze ale procesului de productie. Pana in 1990, analizele vizau atat consumul de
materii prime si energie, cat si nivelul poluarii diversilor factori de mediu.
ECV(LCA) consider c poluarea aerului i apei precum i generarea deeurilor
solide ncepe n momentul extraciei de materii prime. Acesta include de asemenea i
consumul de energie utilizat n extracia materiilor prime i poluarea rezultat n urma
proceselor de producie. Este de asemenea de mare importan pentru protejarea mediului
i utilizarea i distribuirea produselor. n sfrit prin analiza ciclului de via se
examineaza deeurile solide i lichide generate n mediu de-a lungul ntregului proces de
producie precum i n timpul utilizrii produselor astfel obinue.
Pornind de la aceste date poate fi urmrit impactul potenial creat asupra resurselor
naturale, mediului i sntii umane.
ECV are in principiu multe aplicaii, pornind de la dezvoltarea produciei, prin eco-
etichetarea i reglarea produciilor, pn la politicile de mediu i stabilirea prioritilor.
Uneori, ECV nu este suficient pentru luarea unor decizii de mediu ct mai bune aparnd
cteva bariere n calea aplicabilitii sale de genul:
Confuzii referitoare la aplicabilitatea LCA (unde i n ce condiii se aplic);
Intervalele metodologice, incluznd software i baze de date;
De multe ori acest instrument este privit a fi prea complicat.
Se poate spune ca ECV este un intrument utilizat pentru identificarea si masurare
directa si indirecta a impactului asupra mediului, energiei si resurselor asociat cu
procesele de productie, produsele obtinute si serviciile aferente.
1.3 Ciclul de via al produsului se refer la durata medie de via a unui produs: se
face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvolt, ajung la maturitate i apoi
mbtrnesc); n funcie de perioada din via n care se afl produsul, sunt influenate i
vnzrile acestuia.
ntregul ciclu de via al produsului, de la concepia i dezvoltarea sa pn la
sfritul "vieii", include urmtoarele faze: achiziia materiilor prime, producia,
ambalarea, distribuia, utilizarea, reciclarea i retragerea produsului de pe pia.
Definiia general a ciclului de via al produsului este formulat n standardul SR
EN ISO 14040:2002 sub urmtoarea form: ciclul de via reprezint "etape consecutive
i intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziia materiilor prime sau generarea

4
resurselor naturale pn la post-utilizare". n cazul n care acest termen se utilizeaz ca un
concept de marketing, ciclul de via este "orientat spre pia", acesta se refer la viaa
comercial a produsului (viaa produsului pe pia) i descrie tendina de dezvoltare a
cifrei de afaceri i a profitului unui produs, de-a lungul vieii sale comerciale.
Unificare diferitelor metode de analiza s-a realizat in 1992, in S.U.A. la conferinta
SETAC (Society for Environmental Toxicology and Chemestry), in cadrul careia s-au
pus bazele metodologice ale evaluarii ciclului de viata. Pornind de la propria experienta,
tarile vest Europene (Marea Britanie, Germania, Tarile Scandinave) si-au dezvoltat
metodologii specifice de evaluare a ciclului de viata a produsului. Principiile derivate din
aceste metodologii au fost introduse in documente oficiale in mai 1995, cand evaluarea
ciclului de viata a devenit parte integranta a normelor ISO 14.000, care sunt in curs de
adoptare si in tara noastra.
Astfel, evaluarea ciclului de viata constituie in actualul cadru concurential, un
instrument de selectie al sistemelor de productie durabile, deosebit de util factorilor de
decizie din industrie, organizatii guvernamentale si neguvernamentale.
Incluzand necesitati de ordin social si de mediu, evaluarea ciclului de viata se
constituie ca o componenta esentiala a managementului de mediu, menita sa conduca la
optimizarea proceselor de fabricatie in vederea obtinerii unor produse cu impact redus
asupra mediului.
Intensificarea activitatii industriale are un efect negativ asupra resurselor naturale si
a mediului inconjurator. Pentru a contracara acest efect negativ, toate sistemele de
productie trebuie sa respecte principiul dezvoltarii durabile, adica minimizarea
consumului de resurse naturale si a emisiilor poluante.
Evaluarea Ciclului de Viata consta in evaluarea efectelor directe si indirecte ce apar
in fiecare etapa de obtinere si utilizare a unui produs, incepand cu extragerea materiilor
prime, pana la depozitarea sa finala.
Aceasta evaluare conduce, din punct de vedere al societatii, la obtinerea celui mai
favorabil raport cost produs-cheltuieli reducere efecte, raport care contribuie nu numai la
imbunatatirea mediului, dar si la dezvoltarea durabila a societatii.
Evaluarea ciclului de via (ECV) al produsului este o tehnic de management de
mediu care identific fluxurile de materiale, de energie i de deeuri ale unui produs pe

5
durata unui ciclu de via al produsului i impactul acestora asupra mediului. Dicionarul
enciclopedic de mediu (2005)[1] prezint o definiie dezvoltat i cuprinztoare :
"Evaluarea ciclului de via al unui produs reprezint evaluarea i analizarea
consecinelor aciunii produsului asupra mediului; evaluarea urmrete produsul de la
extracia i prelucrarea materiei prime, trecnd prin toate fazele sale de producie,
transport i distribuie, utilizare rentabilizare, ntreinere i reciclare. mergnd pn la
depozitarea final sau pn la reintegrarea sa n mediul nconjurtor."
Aa cum este definit ECV se refer numai la impacturi de mediu ale sistemului-
produs i nu trateaz factorii financiari, politici, sociali etc. (de exemplu, impacturi de
costuri). Acest ciclu de via este denumit uneori "from cradle-to-grave" -n l.englez (n
traducere: "de la leagn la mormnt"). In limba limba.englez: "Life Cycle
Assessment".In l. francez acest concept este denumit "L'analyse du cycle de vie (ACV)".
Expresia "cradle-to-grave" se refer la ciclul de via al unui produs, care ncepe n
momentul proiectrii produsului i se continu prin achiziia i utilizarea materiilor
prime, fabricarea sau procesarea cu fluxul de deeuri asociate, stocarea, distribuia,
utilizarea i retragerea din uz sau reciclarea[2][2]. n ciclul de via complet trebuie
incluse i fazele de transport necesare sau cauzate de existena produsului. Fazele
combinate ale ciclului de via constituie ntregul sistem "cradle-to-grave".
Formele timpurii ale ECV au fost utilizate n SUA, n decada 1960, pentru definirea
strategiei de mediu a corporaiilor i ulterior, n anii 1970, de agenii guvernamentale, ca
auxiliar pentru dezvoltarea politicilor publice. Primul organism internaional care a
acionat pentru dezvoltarea ECV a fost SETAC (Society of Environmental Toxicology
and Chemistry) din SUA.[3] SETAC a elaborat un "Cod de practici" pentru LCA[3] care
a dezvoltat primul cadru tehnic acceptat internaional pentru studii LCA. n anul 1994,
ISO a stabilit Comitetul Tehnic TC 207, nsrcinat cu standardizarea unui set de
instrumente de management de mediu, inclusiv LCA. ncepnd din 1994, LCA a aprut
ca instrument de management de mediu, pe scar mondial, sub forma seriei de standarde
ISO 14040.
Un alt "actor" internaional n domeniul ECV este UNEP (United Nations
Environmental Programme) care a publicat un ghid pentru ECV (in eng LCA), intitulat

6
Life Cycle Assessment (1996)[4], de asemenea o urmare a ghidului anterior: "Towards a
Global Use of Life Cycle Assessment"(1999)[5]
Conform standardului SR EN ISO 14040:2002[6] prin ciclu de via se neleg
"etapele consecutive i intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziia materiilor
prime sau generarea resurselor naturale pn la post-utilizare". Sistemul total de procese
unitare (elementare) implicate n ciclul de via al unui produs este denumit "sistem-
produs". Termenul "proces unitar" se refer la orice fel de activitate care produce o ieire
cu valoare economic, de exemplu oel, electricitate etc. sau care ofer un serviciu cu
valoare economic, de exemplu transport sau managementul deeurilor. Termenul
"produs" este considerat n cel mai larg sens - incluznd bunuri fizice i servicii, att la
niveluri operaionale, ct i strategice.
Obiectivele analizei const n evaluarea riscului, evaluarea performanei de mediu,
auditarea de mediu i evaluarea impactului de mediu, identificarea schimbrilor posibile
n fiecare faz a ciclului de via, care pot conduce la beneficii de mediu i economii de
costuri generale. Standardele definesc principiile generale i cadrul de lucru pentru
conducerea i raportarea studiilor ECV (SR EN ISO 14040:2007 i ISO 14040:2006) ,
ofer recomandri privind cerinele i liniile directoare pentru evaluarea ciclului de via
(SR EN ISO 14044:2007 i ISO 14044:2006).
1.4 Perspectiva ciclului de via ofer un cadru sistematic care permite analiza
tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieii sale. Scopul
acestei analize este identificarea i cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate
unui produs. Acesta se atinge prin urmrirea traiectoriei natere-moarte (de la achiziia de
materii prime pn la scoaterea sa din uz). Prin analiza ciclului de via se identific acele
aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra mediului.
ntreprinderea poate s-i focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizeaz
impactul produsului asupra mediului, n diferitele faze ale ciclului su de via:
preproducie (obinerea materiilor prime necesare, manufacturarea componentelor i
transportul lor la locul de producie), producie (procesarea materiilor prime i
asamblarea componentelor pentru obinerea produsului finit), distribuie (ambalarea
produsului i transportul su de la locul unde a fost produs la utilizator), utilizare

7
(utilizarea efectiv n gospodrii, alte ntreprinderi sau administraie public), scoatere
din uz (sfritul vieii produsului).
Organizaia Internaional pentru Standardizare (ISO) definete analiza ciclului de
via ca o tehnic pentru analiza aspectelor de mediu i a impacturilor poteniale
asociate unui produs prin: evidenierea i inventarierea inputurilor i outputurilor
relevante ale sistemului; evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri
i outputuri; interpretarea rezultatelor n funcie de scopul analizei ".
nainte de demararea procesului de analiz statistic, cu ajutorul metodelor
statistice, trebuie urmai civa pai preliminari:
formarea echipei de lucru;
stabilirea intelor care se doresc a fi atinse;
identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent;
stabilirea modului de diseminare a rezultatelor;
verificarea existenei unor studii similare care s permit comparaii;
analiza comparat ntre produsul ntreprinderii i cel al concurenilor;
identificarea standardelor de calitate;
analiza ultimei funcii de producie existente i a modului n care aceasta
mai satisface actualele cerine;
analiza principalelor caracteristici de mediu asupra crora se concentreaz
ntreprinderea;
identificarea tipului de impact: local, regional, global.
O mare atenie trebuie acordat stabilirii granielor analizei i a orizontului de timp.
Stabilirea granielor depinde de scopul analizei, resursele disponibile i nu n
ultimul rnd, de accesibilitatea datelor. Orice analiz statistic din perspectiva ciclului de
via trebuie s includ toate stadiile susceptibile de a avea impact semnificativ asupra
mediului.
Orizontul de timp este o caracteristic important, mai ales pentru analizele care
vizeaz produse cu o via ndelungat. Dezvoltarea rapid a tehnologiilor permite
obinerea unor produse cu impacturi diminuate asupra mediului, lucru care nu trebuie
neglijat n analize.

8
Pentru fiecare stadiu din viaa produsului se colecteaz datele necesare analizei
statistice. Se construiete un tabel de contingen cu ajutorul cruia se cuantific
cantitile de materii prime i energie folosite, precum i cele de deeuri solide, lichide i
gazoase generate n fiecare stadiu al ciclului de via al produsului. Odat cuantificate
inputurile n sistem se calculeaz outputurile: deeuri solide, deeuri lichide (ape
poluate), emisii n aer. Rezultatele se clasific n funcie de categoriile uzuale de impact:
nclzirea global, utilizarea resurselor neregenerabile, pierderi n biodiversitate,
toxicitate uman, eco-toxicologie, radiaii, condiii de munc, mirosuri neplcute,
deprecierea stratului de ozon, poluarea apelor, acidifierea, eutrofizarea, zgomote, deeuri
calde, degradarea peisajului. Datele culese referitoare la impacturile asupra mediului
asociate fiecrui stadiu din ciclul de via a produsului sunt exprimate n uniti fizice
diferite (de exemplu, energia n jouli, cantitatea de deeuri n kilograme, poluarea n aer
n particule per milion) i este obligatorie evidenierea acestora n tabel pentru a se putea
da sens indicatorilor statistici ce vor fi calculai ulterior. Pentru a facilita procesul de
analiz statistic, datele astfel culese se grupeaz n tabele i se reprezint grafic.
O analiz complet i detaliat a tuturor impacturilor asociate unui produs, de la
naterea pn la moartea sa, poate fi costisitoare i de lung durat ns fcut cu
regularitate sau doar asupra acelor aspecte considerate aprioric ca fiind mai importante
nltur aceste inconveniente.
Analiza statistic din perspectiva ciclului de via a produsului arat dac impactul
este cauzat de propria activitate sau dac apare din cauza furnizorilor de materii prime
sau a beneficiarilor. O ntreprindere care dorete ca produsul su s fie ecoetichetat este
obligat s urmeze paii unei astfel de analize, ntruct toate schemele naionale de
ecoetichetare utilizeaz analiza ciclului de via pentru stabilirea criteriilor de
ecoetichetare.
Beneficiile obinute n urma analizei din perspectiva ciclului de via pot fi
sintetizate astfel: beneficii financiare, noi orizonturi privind reproiectarea produsului,
activitate de marketing eficient.
beneficii financiare: prin analiza statistic din perspectiva ciclului de via
se descoper acele stadii n care pot fi diminuate costurile sporindu-se astfel eficiena
economic;

9
proiectarea: perspectiva ciclului de via poate fi adoptat n procesul de
luare a deciziilor referitoare la proiectarea sau reproiectarea produsului sau procesului
i poate fi utilizat la compararea impacturilor asupra mediului a diferitelor opiuni de
proiectare, a avantajelor i dezavantajelor, iar rezultatele analizei permit proiectanilor
i fabricanilor s se focalizeze pe acele aspecte cu impact semnificativ asupra
mediului;
marketing: marile ntreprinderi folosesc analiza ciclului de via ca
instrument de marketing (a avea produse care respect cerinele dezvoltrii durabile
este un avantaj care duce la creterea vnzrilor) prin utilizarea acesteia ca baz
pentru o campanie publicitar concentrat pe idea impactului redus asupra mediului
pe care l are un produs, focalizarea fcndu-se nu numai asupra propriilor
performane de mediu, ci i pe cele ale furnizorilor i distribuitorilor (cu alte cuvinte,
ele se concentreaz asupra performanelor de mediu ale tuturor celor implicai n
ciclul de via a produsului lor, ncurajndu-i astfel partenerii s-i mbunteasc
performanele de mediu.
1.5 Analiza inventarului ciclului de via
Analiza inventarului implic proceduri pentru colectarea i calculul datelor asupra
sistemului-produs care vor fi incluse n inventar, pentru cuantificarea intrrilor de
materiale sau energie sau substane chimice, precum i a ieirilor de materiale, energie,
produse, evacuri n aer, ap,sol -care sunt relevante pentru sistemul-produs. Mai succint,
colectarea intrrilor i ieirilor unui sistem-produs pe durata ciclului de via al acestuia
este denumit analiza inventarului.
Datele utilizate pot proveni dintr-o varietate de surse, incluznd msurri directe,
materiale teoretice i bilanuri de energie, date statistice, informaii din publicaii.
Datele colectate i calculate servesc pentru elaborarea de interpretri, concluzii i
recomandri pentru decideni. Atunci cnd sistemul studiat implic produse multiple (de
exemplu produse multiple la rafinarea petrolului: motorin, benzin, gaz natural) sunt
necesare proceduri de alocare pentru distribuirea fluxurilor de intrare sau de ieire spre i
din sistemul-produs. Fluxurile de materiale i energie (intrri sau ieiri) precum i
evacurile n mediu asociate sistemului trebuie alocate diferitelor produse n conformitate
cu proceduri documentate i justificate.

10
De obicei, inventarele ciclului de via sunt efectuate cu pachete software dedicate,
de exemplu GaBi Software, dezvoltat de PE International (Germania) sau SimaPro LCA
Software, dezvoltat de PR Consultants (Olanda). n software SimaPro LCA sunt incluse
mai multe metode de evaluare a impactului de mediu, de exemplu Eco-Indicator 99,
CML 92, EPS 2000, Impact 2002+, EPD method. Rezultatele analizei inventarului se
prezint sub forma unui "inventar al ciclului de via" (LCI-Life cycle inventory),
elaborat ca un tabel-inventar care listeaz intrrile i ieirile n mediu, exprimate prin
fluxurile elementare materiale i energetice n mediu, asociate cu unitile lor funcionale
(de exemplu: kg de dioxid de carbon, miligrame de fenol, kg de minereu de fier, m3 de
gaz natural etc.).

2. INTERPRETAREA CICLULUI DE VIA ISO14043


Standardul internaional 14043 descrie faza final a procedurii de evaluare a
ciclului de via (ECV), n care rezultatele analizei de inventar a ciclului de via(ICV) i
- dac se desfoar - evaluarea impactului ciclului de via (EICV), sau ambele, sunt
centralizate i discutate ca baz pentru concluzii, recomandri i luarea deciziilor n
conformitate cu scopul i domeniul de aplicare definite.
Un studiu ECV ncepe cu faza de definire a scopului i a domeniului de aplicare i
se finalizeaz cu faza de interpretare.
Interpretarea cilului de via reprezint o procedur sistematic de identificare,
calificare, verificare i evaluare a informaiilor provenite din rezultatele unei ICV sau a
EICV a unui sistem-produs i de a le prezenta pentru a ndeplini cerinele de solicitare aa
cum sunt descrise n scopul i n domeniul de aplicare al studiului. Practicienii care
utilizeaz studiu ECV ar trebui s fie n strns legtur cu cei care efectueaz studiul pe
ntreaga durat, pentru a se asigura c sunt adresate ntrebrile specifice. De asemenea,
aceast comunicare trebuie s fie meninut pe ntreaga durat a fazei de interpretare. De
aceea, transparena pe parcursul fazei de interpretare a ciclului de via este esenial.
Atunci cnd sunt implicate preferine, prezumii sau aprecieri de valoare, este necesar ca
acestea s fie clar declarate de practicieni n raportul final.
ECV este unul dintre cele cteva instrumente utilizate n luarea deciziilor, n special
de aplicare, de exemplu, pentru scopuri de informare (documentarea produselor-sisteme

11
existente), pentru mbuntire (implementarea modificrilor produselor-sistem) sau
pentru stabilirea unui nou sistem produs.
Interpretarea ciclului de via poate, de asemenea, s demonstreze legturile care
exist ntre ECV i alte tehnici de management de mediu, prin raionalizare i concentrare
pe un produs. Totui, este important s se priveasc napoi la aplicarea fazei de
interpretarea ciclului de via ( i la alte faze) ale ECV precum i s se priveasc nainte,
de exemplu la utilizarea alternativ/concurent a altor tehnici.
Interpretarea ciclului de via include comunicarea, pentru a da credibilitate
rezultatelor altor faze ale ECV (n mod special ICV i EICV), ntr-o form care s fie att
cuprinztoare, ct i util n luarea deciziilor.
Atunci cnd deciziile se bazeaz pe performana tehnic, aspectele economice i
sociale se situeaz n afara studiului ECV, iar problemele de mediu alese pentru a fi
incluse ca pri n definirea scopului i a domeniului de aplicare pot reflecta acele
probleme.
2.1 Descrierea general a interpretrii ciclului de via
Obiectivele interpretrii ciclului de viat sunt analiza rezultatelor, concluzionarea,
explicarea limitrilor i oferirea de recomandri bazate pe constatrile fazelor precedente
ale studiilor ECV i ICV, i raportarea rezultatelor interpretrii ciclului de via ntr-o
manier transparent.
Interpretarea ciclului de viat este, de asemenea, gndit pentru a oferi o prezentare
accesibil, complet i consecvent a rezultatelor studiilor ECV i ICV, n concordan cu
scopul i domeniul de aplicare definite ale studiului.
2.2Caracteristicile principale ale interpretrii ciclului de via
Caracteristicile principale ale ciclului de via sunt:
Utilizarea unei proceduri sistematice de identificare, calificare, verificare,
evaluare i prezentare a concluziilor bazate pe constatrile studiilor ECV i ICV,
pentru a ndeplini cerinele de aplicare aa cum sunt descrise n scopul i domeniul
de aplicare ale studiului;
Utilizarea unei proceduri iterative att pentru interpretarea fazei ct i a altor
faze din studiile ECV i ICV;

12
Prevederile referitoare la legturile dintre ECV i alte tehnici pentru
managementul mediului.
2.3Elementele interpretrii ciclului de via
Faza de interpretare a unui studiu ECV sau ICV cuprinde trei elemente dup cum
urmeaz:
Identificarea problemelor semnificative bazate pe rezultatele fazelor ICV i
EICV din ECV.
Evaluarea care ia n consideraie verificrile de completitudine, sensibilitate
i consecven.
Concluzii, recomandri i raportri.
Relaiile dintre faza de interpretare i alte faze ale ECV sunt artate n figura 1.
Definirea scopului i a domeniului de aplicare i fazele de interpretare ale evalurii
ciclului de via constituie cadrul studiului, n timp ce alte faze din ECV (ICV i EICV)
furnizeaz informaii despre produsul-sistem.
2.4.Identificarea problemelor semnificative
Obiectivul acestui element este s structureze rezultatele din fazele ICV sau EICV
astfel nct s determine problemele semnificative, n concordan cu scopul i domeniul
de aplicare definite i n mod interactiv cu elementul de evaluare. Scopul acestei
interaciuni este s includ implicaiile metodelor folosite, presupunerile fcute etc. n
fazele precedente, cum sunt regulile de alocare, deciziile de excludere, selectarea
categoriilor de impact, indicatori de categorie i modele etc.

13
Fig.1 Relaiile dintre elementele fazei de interpretare i alte faze ale ECV

2.5 Identificarea i structurarea informaiilor


Exist patru tipuri de informaii cerute de constatrile fazelor precedente ale
studiilor ECV sau ICV:
Constatrile din fazele precedente (ICV i ECV), care trebuie s fie
asamblate i structurate mpreun cu informaiile despre calitatea datelor. Aceste
rezultate ar trebui s fie restructurate ntr-o manier corespunztoare, de exemplu, n
concordan cu fazele din ciclul de via, diferite procese sau operaii din produsul -
sistem, transport, furnizare de energie i managementul deeurilor. Aceasta poate fi
realizat sub forma unor liste cu date, tabele, diagrame sau alte reprezentri
corespunztoare ale datelor de intrare i de ieire i/sau a rezultatelor indicatorilor de
categorii.

14
Alegeri metodologice, cum sunt regulile de alocare i limitele produsului
-sistem n ICV i indicatorii de categorie i modele utilizate n EICV.
Alegerile de valoare utilizate n studii aa cum sunt justificate n definirea
scopului i domeniului de aplicare.
Rolul i responsabilitile diferitelor pri interesate aa cum sunt justificate
n definirea scopului i domeniului de aplicare n relaie cu aplicarea, i de asemenea,
rezultatele obinute din procesul de analiz critic concurent, dac acesta a avut loc.
2.6 Determinarea problemelor semnificative
Atunci cnd rezultatele din fazele precedente (ICV, EICV) au fost gsite c
ndeplinesc cerinele scopului i domeniului de aplicare al studiului, semnificaia acestor
rezultate trebuie s fie determinat. Rezultatele obinute att din faza ICV ct i/sau cele
din faza EICV sunt utilizate n acest scop. Aceasta trebuie s se desfoare ca un proces
iterativ cu evaluarea fiecrui element.
Probleme semnificative pot fi:
Categoriile de date de inventar, cum sunt energia, emisiile, deeurile etc.;
Categoriile de impact, cum sunt resursele utilizate, nclzirea global
potenial etc.;
Contribuii eseniale de la etapele ciclului de via la rezultatele ECV sau
EICV, cum sunt procesele unei uniti individuale sau grupuri de procese
cum sunt transporturile sau producerea de energie.
Determinarea problemelor semnificative ale produsului-sistem poate fi simpl sau
complex. Prezentul standard internaional nu ofer ndrumri despre cum poate sau nu o
problem s fie relevant ntr-un studiu, sau dac o problem poate fi semnificativ sau
nu pentru un produs-sistem.
2.7 Evaluarea
Obiectivele elementului de evaluare sunt s stabileasc i s sublinieze ncrederea
n/i rezultatelor studiilor ECV sau ICV, inclusiv problemele identificate n primul
element al identificrii. Rezultatele trebuie s fie prezentate ntr-o manier care d
prilor interesate o imagine clar i de neles a rezultatului studiului.

15
Evaluarea trebuie s fie realizat n concordant cu scopul i domeniul de aplicare
al studiului, i trebuie s ia n consideraie utilizarea final, presupus, a rezultatelor
studiului.
n timpul evalurii trebuie s fie luate n consideraie urmtoarele trei tehnici:
2.7.1 verificarea de completitudine;
2.7.2 verificarea de senzitivitate;
2.7.3 verificare de consecven.
Rezultatele analizelor de incertitudine i evaluarea calitii datelor ar trebui s
suplimenteze aceste verificri.
2.7.1 Verificarea de completitudine
Obiectivul verificrii de completitudine este asigurarea c toate informaiile
relevante i datele necesare pentru interpretare sunt disponibile i complete.
Informaii lips sau incomplete
Dac o informaie relevant lipsete sau este incomplet, trebuie s fie luat n
consideraie necesitatea unei astfel de informaii pentru a satisface scopul i domeniul de
aplicare al unui studiu ECV sau ICV.
Dac aceast informaie este considerat ca nefiind necesar, ar trebui s fie
nregistrat motivul acestei aprecieri, dup care se poate trece la evaluare.
n cazul n care o informaie care lipsete este considerat necesar, etapele
precedente (ICV, ICV A) ar trebui revzute, sau definirea scopului i a domeniului de
aplicare ar trebui s fie ajustat n consecin.
Aceast constatare i justificarea sa trebuie s fie nregistrate/pstrate.
2.7.2 Verificarea de senzitivitate
Obiectivul verificrii de sensibilitate este s evalueze fiabilitatea rezultatelor finale
i a concluziilor prin determinarea faptului dac acestea sunt afectate de incertitudinea
datelor, a metodelor de alocare sau a calculrii rezultatului categoriei de indicator etc.
Aceast evaluare trebuie s includ rezultatele analizei de senzitivitate i a celei de
incertitudine, dac a fost realizat n etapele precedente (ICV, EICV) i pot indica nevoia
unor analize ulterioare de senzitivitate.

Recomandri pentru efectuarea verificrii de senzitivitate

16
Nivelul de detaliu cerut n analiza de senzitivitate depinde n principal de
constatrile analizei de inventar i, dac a fost efectuat, de evaluarea impactului.
n verificarea de sensibilitate trebuie s se acorde consideraie:
Problemelor determinate de scopul i domeniul de aplicare al
studiilor ECV sau ICV.
Rezultatelor obinute din alte etape ale studiilor ECV sau ICV.
Aprecierilor experilor i experienelor anterioare.
Rezultatul verificrilor de sensibilitate menionate mai sus determin att
necesitatea pentru o analiz de sensibilitate mai precis sau mai extins, ct i efectele
aparente ale rezultatelor studiilor.
Inabilitatea unei verificri de senzitivitate de a nu gsi diferene semnificative ntre
studii diferite, alternative, nu conduce automat la concluzia c nu exist astfel de
diferene. Diferenele pot exista dar nu pot fi identificate sau cuantificate datorit
incertitudinii conexe date lor i metodelor utilizate.
Lipsa oricrei diferene semnificative poate constitui rezultatul final al studiului.
Atunci cnd o ECV este utilizat pentru a susine o afirmaie comparativ, care este
prezentat publicului, elementul de evaluare trebuie s includ declaraiile interpretative
bazate pe analiza de senzitivitate detaliat.

2.7.3Verificarea de consecvent
Obiectivul verificrii de consecven este s determine dac presupunerile,
metodele i datele sunt consecvente cu scopul i domeniul de aplicare.
Lista de verificare
Dac este relevant pentru studiile ECV sau ICV, sau este cerut ca o parte din scopul
i domeniul de aplicare definit, trebuie s se pun urmtoarele ntrebri:
Exist diferene ntre calitatea datelor de-a lungul ciclului de via al sistemului-
produs i diferitele sisteme-produs consecvente cu scopul i domeniul de aplicare al
studiului?
Diferenele regionale i/sau temporale, dac acestea exist, au fost aplicate
n mod consecvent?

17
Au fost aplicate pentru toate sistemele-produs, n mod consecvent, regulile
de alocare i limitele sistemului?
A fost aplicat n mod consecvent evaluarea impactului elementelor?

2.8 Concluzii i recomandri


Obiectivul acestui al treilea element al interpretrii ciclului de via este s
contureze/pregteasc concluziile i s fac recomandrile pentru audiena vizat de
studiile ECV i ICV.
Concluzii
Conturarea concluziilor studiilor trebuie s se fac ntr-un mod interactiv cu alte
elemente din faza de interpretare a ciclului de via. O secven logic a procesului este
urmtoarea:
Identificarea problemelor semnificative.
Evaluarea metodologiei i a rezultatelor pentru completitudine, sensibilitate
i consecven.
Pregtirea concluziilor preliminare i verificarea, dac acestea sunt
consecvente cu cerinele scopului i domeniului de aplicare, inclusiv, n mod special,
cerinele de calitate a datelor, prezumiile predefinite i valorile, i cerinele orientate
pe aplicare.
Dac concluziile sunt consecvente, raportul ca ntreg al concluziilor. Altfel
se impune ntoarcerea la fazele anterioare, dup cum este cazul.
Recomandri
Ori de cte ori este relevant scopului i domeniului studiului, recomandri specifice
ar trebui justificate celor care iau decizii.
Recomandrile trebuie s se bazeze pe concluziile finale ale studiului i trebuie s
reflecte consecvena logic i rezonabil a concluziilor.
Raportarea
Raportul trebuie s ofere apreciere complet i imparial a studiului, aa cum este
detaliat n ISO 14040. La raportarea fazei de interpretare, transparena total n termeni
de valori alese, judeci raionale i fcute de experi trebuie s fie observate n mod
strict.

18
Standardul are i o anex cu prezentarea unui exemplu de interpretare a "Ciclului de
Via".
Sunt prezentate proceduri de ntocmire a unor tabele/matrici de repartiie, pentru
diferite procese:
a intrrilor;
a ieirilor;
a domeniilor;
a rezultatelor inventarului.

3.EVALUAREA IMPACTULUI CICLULUI DE VIAT


3.1 Evaluarea impactului de mediu pe ciclul de via
Evaluarea impactului de mediu reprezint o cuantificare a contribuiei, magnitudinii
i semnificaiei impacturilor poteniale de mediu ale unui sistem-produs, utiliznd
rezultatele analizei inventarului ciclului de via (Vezi i Legea 137/1995-Legea
proteciei mediului).
Pentru identificarea i evaluarea impactului de mediu se recomand parcurgerea
urmtoarelor etape:
clasificarea fluxurilor inventarului pe categorii de impact (de exemplu,
nclzire global, poluarea aerului, a apei i a solului, epuizarea resurselor naturale,
sntate uman, impact asupra ecosistemelor etc.) In acest scop, datele din tabelul-
inventar sunt grupate mpreun ntr-un numr de categorii de impact. Categoriile de
impact includ cele din emisii n mediu i prin consumul de resurse naturale, precum
i alte intervenii asociate cu obinerea produselor care apar cnd se extrag resurse
minerale, combustibili fosili etc.;
modelarea datelor inventarului n interiorul categoriilor de impacturi de
mediu poteniale; sunt calculate rezultatele indicatorilor pe categorii (caracterizare).
Indicatorii pe categorii reflect emisiile agregate sau utilizarea resurselor pentru
fiecare categorie de impact Se analizeaz i se estimeaz magnitudinea impacturilor
poteniale asupra sntii umane, ecologice, epuizrii resurselor pentru fiecare
categorie de impact.Rezultatele indicatorilor pentru diferitele categorii de impacturi
reprezint mpreun profilul evalurii impacturilor pentru sistemul-produs;

19
normalizarea i ponderarea fiecrei categorii de impact. Normalizarea
ofer baza pentru compararea diferitelor categorii de impact asupra mediului (toate
impacturile sunt exprimate cu aceeai unitate). Ponderarea implic alocarea unui
factor de pondere pentru fiecare categorie de impact, n funcie de importana
relativ. Dac este necesar, impacturile individuale pot fi agregate ntr-un indice
compozit unic de mediu. Aceast etap nu este totdeauna necesar.
Principalele rezultate ale acestei faze sunt: profilul mediului, profilul normalizat al
mediului i profilul ponderat.
Metodele de evaluare a impactului asupra mediului i metodele de control sunt nc
n stadii de dezvoltare i nu sunt unanim acceptate.

3.2. Analiza beneficiilor


Rezultatele sunt raportate pe toate caile informative posibile, iar necesitatile si
oportunitatile de reducere a impactului produselor asupra mediului sunt evaluate
sistematic
Pentru a specifica corect calea de aplicare a ECV si pentru a se putea lua decizii
corecte pe termen lung trebuie ca cei care iau aceste decizii sa ia in considerare in munca
lor si "problema ciclului de viata". Astfel practica si rezultatele obtinute din aplicarea
ECV pot fi considerate ca parti centrale ale analizelor de mediu.
Utilizarea corecta a ECV(LCA) include o serie de masuri:
A. Evaluarea si masurile politice prin:
Suplimentarea informatiei pentru evaluarea celor existente si perspectivele
politice care ar putea afecta utilizarea resurselor;
Dezvoltarea politicilor si regulilor de utilizare a resurselor si altor materii
prime, precum si inventarierera si analiza impactelor create asupra mediului;
Evaluarea starii proeduselor si cuantificarea posibilitatii de reducere a
energiei si materiilor prime folosite.

B. Educarea societatii pentru:

20
Crearea si publicarea de materiale care sa ajute publicul sa inteleaga
necesitatea reducerii utilizarii de resurse si sa evalueze caracteristicile asociate
produselor, proceselor si activitatilor;
Instruirea in domeniul activitatii de proiectare, a productiei si produselor.

C. Luarea de decizii interne prin:


Compararea altenativelor existente cu privire la materiale, produse, procese
sau activitati in cadrul companiei;
Compararea utilizarii resurselor si inventarierea informatiilor cu cele din
alte procese de productie;
Specializarea personalului resonsabil pentru reducerea poluarii mediului si
diminuarea utilizarii resurselor asociate proceselor de productie, produselor si
acivitatilor, incluzand aici si proiectarea si ingineria.
Abordarea ciclului de viata ajuta companiile sa inteleaga toate aspectele legate de
operatiile pe care le fac si sa ia cele mai bune decizii cu privire la procesele de productie.
Ciclului de viata poate fi recomandat pentru identificarea tuturor aspectelor de
mediu la sectorului analizat si recomandarea de masuri si actiuni care sa diminueze
impactul asupra mediului.
Evaluarea Ciclui de Viata poate apela la:
identificarea oportunitatii de imbunatatirea a aspectelor de mediu generate
de produse in diferite puncte din ciclu de viata;
luarea deciziilor in industrie, organizatii guvernamentale si
neguvernamentale (de exemplu: planificarea strategiei, stabilirea prioritatilor,
proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor );
selectarea indicatorilor relevanti ai performantei de mediu, inclusiv a
tehnicilor de masurare;
marketing (de exemplu: declaratia de mediu, scheme) de eco-etichetare sau
declaratia de mediu pentru produs.

21
In prezent, analiza unui proces tehnologic trebuie sa plece de la evidentierea relatiilor
intre elementele unui proces industrial, conform figurii 2

Figura 2 Relaiile intre elemente dintr-un proces industrial

In analiza schemei trebuie plecat de la faptul ca scopul unor tehnologii mai "curate"
este de a micsora utilizarea energiei si a materialelor si de a imbunatati conditiile pentru
oameni si mediu. Aceasta inseamna ca este important sa se diminuaeze urmatoarele:
Consumul de resurse
Impactul asupra sanatatii umane
Impactul asupra mediului.
Dupa cum se vede mai sus, alegerile trebuie facute in productia industriala, si
alegerile vor influenta efectele produsului asupra mediului pe intreaga durata a vietii
produsului.
Un aspect specific este legat de relatia cu mediul in momentul cand se planifica o
noua activitate sau realizarea unui nou produs.
Procesele de determinare ce trebuie realizate cand se decide crearea unui nou
articol depind de mai multe elemente din cadrul inteprinderii. Lucrurile cele mai
importante pot fi gasite in figura 2. Linia orizontala arata relatia dintre firma, productie si
oamenii din afara firmei.
Aceasta linie determina articolul.

22
Determinarea interna poate fi descrisa in urmatorul mod:
Managerii decid liniile principale
Muncitorii asigura mana de lucru si, deci, stabilesc limitele umane
Echipamentele determina costurile initiale
Tehnologia determina procesul
Determinarea exterioara este descrisa astfel:
Autoritatile controleaza respectarea legislatiei
Clientii decid ce produse sa cumpere
Vecinii cer ca firma sa actioneze ca si cum nu ar exista productie
Publicitatea cere sa nu existe impacturi asupra imprejurimilor sau mediului.

O data ce s-a decis asupra unui articol, se vede daca este posibila respectarea
cerintelor pe care le implica o tehnologie mai curata.
Pentru a raspunde acestei intrebari, trebuie sa ne concentram asupra locului central
unde se iau deciziile. Acest loc central este in productie. Aici se determina unde trebuie
sa fie limitele pentru productia viitoare. Cu cat aceasta decizie este luata mai devreme in
procesul respectiv, cu atat esta mai usor. Cu cat ai mai multe informatii, cu atat mai greu

23
este sa schimbi un produs. Aceasta se poate vedea in figura 3

Figura 3. Relatia cunostinte-influenta asupra schimbarii unui proces

La aceasta faza schema din figura 3 poate fi de ajutor pentru a realiza ce elemente
trebuie luate in considerare pentru indeplinirea cererilor cu privire la mediu. Din figura se
pot alege zonele optime si stabili variante.
In faza urmatoare este mai greu de schimbat daca a fost stabilita materia prima si
tehnologia, urmatoarea alegere este cea a elementului natural in care se face emisia.
Dezvoltarea unui produs este un proces lung si scump. De aceea este important sa
se planifice secventele de la inceputul proiectului si sa se foloseasca o abordare pas cu
pas. Astfel, se pot evalua rezultatele in timpul procesului si se poate obtine un rezultat
durabil.
Urmatorul exemplu descrie cum este posibila reincarcarea unei baterii cu litiu.
Noua baterie schimba vechile idei despre baterii cu privire la proprietati si productie.
Dezvoltarea poate fi descrisa in trei parti:
Descrierea problemei

24
Solutia problemei
Rezultat final
3.2.1 Descriere
Primul lucru ce trebuie facut este o descriere exacta a ciclului de viata a bateriei
pentru a afla ce se poate evita si ce se poate obtine. Ce material trebuie evitat:
Materiale periculoase folosite ca materii prime
Metode de productie vechi
Productia de elemente poluante
Materii prime rare Ce trebuie obtinut:
Capacitate ridicata
Siguranta pentru mediu
Viata lunga
Nepericulozitate la utilizare
Materii prime abundente si ieftine
Productie continua
Utilizare universala
Posibilitate de reciclare
Lipsa riscurilor pentru mediu la eliminarea finala b) Soluie
Consideraiile de mai sus au dus la concluzia de a dezvolta o baterie ce poate fi
reincarcata, facuta din materiale solide (non liquid). Dezvoltarea s-a facut dupa cum
urmeaza:
Cercetare privind materialele
Experimente de laborator
Decizii privind conceptul
Dezvoltarea procesului
Productia pilot
Marketing
Urmarire
Activitatile au avut loc partial, paralel si strict secret, si procesul si produsul au fost
ambele brevetate inainte ca produsul sa devina plubic.

25
Durata unui proiect de acest tip este de aproximativ 15 ani.
3.2.2 Rezultat
Rezultatul final al eforturilor a fost o baterie din polimeri cu litiu.
Se produce in acelasi fel ca filmele sau hartia. Caracteristicile sunt dupa cum
urmeaza:
Capacitate energetica: de 5 ori mai mare decat pentru o baterie de plumb
Incarcare : >100 ori
Durata de viata: >5 ani
Compatibilitate pentru mediu: nepericuloasa
Materii prime: litiu, plastic, carbune, oxid de vanadiu
Productie: 100m/min.
Ambalare: indoire, rulare
Compozitie: exista specificatii
3.2.3 Concluzii
Planificarea care avea ca scop producerea unei baterii compatibile cu mediul a
fost necesara pentru un proiect cu o durata de 15 ani. Figura 3 arata ca, daca deciziile sunt
gresite, trebuie inceput de la capat, pentru ca e dificil sa schimbi lucrurile pe parcurs.
Dar aici se poate vedea ca este posibila obtinerea unui rezultat care sa respecte
cerintele de mediu prin utilizarea unei tehnologii mai "curate". In plus, utilizarea acestei
baterii va inlocui utilizarea cadmiului periculos.

Figura 4 Schema unei baterii cu litiu

26
Urmtorul exemplu:
O analiz asupra ciclului de via al diverselor categorii de produse, arat c
msurile de corecie pot s difere foarte mult. De exemplu, consumul de energie i
emisiile de dioxid de carbon asociate acestuia pot avea semnificaii diferite n ciclul de
via al unui detergent de rufe, spre deosebire de un produs de curat.Cel mai mare
consum de energie pentru un detergent se nregistreaz n timpul folosirii acestuia n
maina de splat.

Figura 5. Ciclul de via al produselor

Consumul de energie i emisii de dioxid de carbon asociate produselor pentru


ngrijirea locuinei, sunt relativ sczute pe durata ciclului de via a acestora i nu pot fi in
general atribuite modului de utilizare. Amprenta de dioxid de carbon a unui asemenea
produs este cu 90 % mai sczut dect al unui detergent universal de rufe. n asemenea
cazuri, trebuie s avem diverse abordri pentru a mbunti lucrurile. Adic folosirea
unor materiale reciclabile, mbuntirea biodegrabilitii, reducerea ambalajelor i
mbuntirea continu a acestora.
Dup ce un produs a fost folosit, compatibilitatea acestuia cu mediul se manifest
sub dou forme: prin gradul de biodegradabilitate a ingredienilor si, i prin ambalajul

27
reciclabil. Pentru a proteja mediul nconjurtor, de exemplu s-a propus creterea proporia
de ingredieni deja biodegradabili n spunurile, ampoanele i gelurile de du, de la
actualul procent de 65% pn la 80% pn n 2012. Pentru a reduce consumul de ambalaj
de ctre consumator, n permanen se dorete micorarea cantitii de material folosit la
ambalarea produselor, fr ns a compromite calitatea i stabilitatea ambalajului. n plus,
se apeleaz la utilizarea bioplasticelor potrivite pentru satisfacerea cererilor mari pentru
ambalaje.
Impactele de mediu ale produselor sunt evaluate pe intreg ciclul lor de viata.
Aceasta implica inregistrarea sistematica (in kg sau kW) a cantitatilor de materii prime si
energie folosite pentru producerea produselor precum si a cantitatilor de materiale si
energie consumate, a emisiilor si deseurilor rezultate in diferitele etape ale ciclului de
viata ale acestora. Preevaluarea ecologica indica cat de critice sunt pentru mediu fluxurile
de materiale si cele energetice. Analiza ciclului de viata al produselor poate oferi
companiilor o baza in luarea deciziilor de aplicare a masurilor de imbunatatire in ceea ce
priveste reducerea impactelor de mediu asociate produselor. Luand in considerare ciclul
de viata al produselor se poate lua decizia aplicarii acelor masuri care permit obtinerea
celor mai importante beneficii ecologice si economice precum si identificarea
potentialelor specifice pentru fiecare faza a ciclului de viata al produselor.
Desigur ca eficienta Evaluarii Ciclului de Viata depinde de:
definirea clara a scopului si domeniului de aplicare;
identificarea unitatilor functionale si a functiilor acestora;
limitele sistemului analizat (la nivel de spatiu si timp);
cerintele impuse calitatii datelor si informatiilor (acoperire in timp,
acoperire geografica, acoperire tehnologica, reprezentativitate, reproductibilitate).

28
4.BIBLIOGRAFIE
1. BARRET, S. Economic Development and Environmental Policy, FAO,
1996
2. BART, O. The effects of air pollution on work loss and morbidity,
Journal of nvironmental Economics and Management, nr.10, 1983
3. BAUMOL, W., OATES, W. E. The Theory of Environmental Policy,
Prentice Hall, 1975
4. BRAN, F. Raportul resurse-mediu nconjurtor, Bucureti, Tribuna
economic, nr. 1, 1998
5. BRAN, F. Probleme de mediu. Posibiliti de reglementare, Bucureti,
Tribuna economic, nr. 15, 2001
6. BRAN, F. Relaia economie-mediu la nceputul mediului al III-lea,
Bucureti, Editura ASE, 2002
7. BRAN, F. Ecologie general i protecia mediului, Bucureti, Editura
ASE, 2000
8. BRAN, F. Probleme ecologice i riscuri economice, Bucureti, Editura
ASE, 2000
9. BRAN, F., IOAN, I. Ecosfer i politici ecologice, Bucureti, Editura
ASE, 2001
10. BRAN, F., STANCIU, F. Relaia mediul natural locuri de munc n
viziunea Uniunii Europene, Bucureti, Economistul, 2000
10. BRAN, P. Fascinaia valorii, Bucureti, Editura Enciclopedic, 1992
11. BROWN, R. L. Probleme globale ale omenirii, Bucureti, Editura
Tehnic, 1994 12. 12.BROWN, R. L. Starea lumii 1996, Bucureti,
Editura Tehnic, 1996

29
13. BROWN, R. L. Starea lumii 2000, Bucureti, Editura Tehnic, 2000
14. BROWN, R. L. World Economy Expands n World Watch Institute,
Vital Signs, W. W. Horton & Company, 2001
15. CAIMCROSS, F. Guide to Business and the the Environment, Island
Press, Washington DC, 1995
16. CAMMERER, C., KUNREUTHER, H. Decision processes for low
probability events,
Journal of Policy Analysis and Management nr. 8, 1989.
17. DDUIANU, V. I. Mediul i economia, Bucureti, Editura Didactic i
Pedagogic, 1997
18. GERKIN, S., STANLEY, L. R. An Economic Analysis of Air Pollution
and Health: The Case of St. Louis, The Review of Economic and Statistics,
1986
Earthscan, London, 1993

30