Sunteți pe pagina 1din 23

Paradisurile fiscale

DEFINITIE
Cea mai simpla definitie pe care o putem da unui paradis fiscal este un loc unde anumite taxe
sunt percepute la un nivel foarte redus sau chiar nu se percep deloc. Acest fapt incurajeaza
indivizii bogati si / sau firme sa migreze spre aceste jurisdictii.
Incercarea de a define un anumit paradis fiscal ramane sub semnul incertitudinii intrucat
diferitele jurisdictii tind sa fie paradisuri pentru diferite tipuri de impozite sau pentru diferite
tipuri de activitati ,companii sau persoane. De asemenea harta mondiala a paradisurilor fiscale
cunoaste evolutii de la o perioada la alta , unele paradisuri dispar lasand loc aparitiei altora.
Adams (2003) considera paradisul fiscal un fel de sanctuar economic, un oras modern sau
un refugiu pentru cei asupriti de legile fiscale ale propriei tari.
The Modern Dictionary for the Legal Professions considera paradisul fiscal ca un adapost
(tax shelter) intr-o tara straina care este preferata altor tari datorita fortei de munca educate,
sistemului de comert modern, tehnologiei avansate, cailor moderne de transport si climatul
economic si politic favorabil.
The Economist subliniaza ca un paradis fiscal se identifica ca fiind o zona cu o compozitie a
structurii fiscale stabilita deliberat pentru a exploata avantajele cererii mondiale de oportunitati
de evaziune fiscala.
OECD(2001) identifica trei factori cheie in definirea unui paradis fiscal. Considera o
jurisdictie ca si paradis fiscal daca indeplineste urmatoarele criterii:
1. lipsa impozitelor sau doar impozite nominale, aceste jurisdictii oferindu-se ca un loc
pentru evadarea nerezidentiilor din calea fiscalitatii apasatoare a tarii de rezidenta
2. lipsa unui schimb efectiv de informatii. Paradisurile fiscale au in mod tipic legi si
practici administrative care le permit indivizilor si societatilor sa beneficieze de stricta
confidentialitate
3. lipsa transparentei in prevederile legislative si administrative.
Nicolae Hoanta (1997) afirma ca paradisurile fiscale sunt centre financiare care ofera
conditii de impozitare mai favorabile.
Carmen Corduneanu (1998) defineste paradisul fiscal ca orice tara care este considerata ca
atare si care se vrea astfel sau orice teritoriu in care persoanele fizice sau societatile au impresia
de a fi impuse mai putin decat altundeva.

EVOLUTIA ISTORICA A PARADISURILOR FISCALE


Pentru a intelege evolutia istorica a PF trebuie sa ne intoarcem in timp si sa privim
retrospectiv istoria acestora. Ideea de paradis fiscal nu este deloc noua. Oamenii au cautat, de
sute de ani, sa eludeze plata impozitelor si a taxelor si sa-si plaseze in conditii de siguranta unele
venituri obtinute pe cai mai mult sau mai putin legale.
Raportul Gordon mentioneaza ca primele practici specifice unui paradis fiscal mentionate din
punct de vedere istoric au fost folosite in Grecia antica, cand in vechiul oras Atena, pentru
evitarea unui impozit de 2% practicat de cetate asupra importurilor si exporturilor de marfuri,
comerciantii foloseau insulele din apropierea Atenei pentru depozitarea marfurilor, care erau apoi
introduse ilegal in oras (Gordon, 1981).
[1]

Mai tarziu asemena politici au fost folosite cu succes in Anglia sau Flandra si multe alte state
medievale . intre secolele XVI-XVII Flandra a fost primul paradis fiscal. In anul 1989 Banca
Noua Scotie, a doua ca vechime din Canada deschide primul sau birou la Jamaica, pentru a
permite clientilor sai sa profite de avantajele fiscale de care beneficiau aici operatiile bancare si
de credit international. PF, ca si spalarea banilor, au o istorie indelungata, printre investitorii
acestei institutii numarandu-se si piratii ce actionau in zona Oceanului Atlantic, in sec. al XVIIlea, si care aveau identificate localitati, locuri si chiar camatari, unde depozitau comorile sau
averile rezultate din jefuirea navelor comerciale.
Incepand cu anii 1920, companiile americane, britanice si scandinave au utilizat Panama si
Liberia pentru a-si inmatricula vasele. In conditiile schimbarii rezidentei si domiciliului,
firmele reuseau sa evite impozitul pe profitul activitatii lor, precum si retinerea la sursa a
dividendelor platite catre eventualii actionari nerezidenti. Din acel moment, offshore-ul a devenit
din ce in ce mai important.
Dupa al doliea Razboi Mondial importanta PF a crescut. Din punct de vedere istoric, tipul
practicilor de PF adoptate difera in functie de caracteristicile sistemului fiscal al unui stat la un
moment dat.
Daca pana la inceputul secolului XX, majoritatea paradisurilor fiscale erau orientate spre
oferirea unor scutiri de taxe vamale, odata cu introducerea impozitului pe venitul individual si
apoi si apoi a impozitului pe profit, s-au reorientat spre oferirea de scutiri legate de acestea. Desi
in anii 80-90 statele dezvlotate au realizat o liberalizare financiara,totusi paradisurile fiscale au
rezistat acestei lovituri concurentiale, aruncand in lupta o serie de argumente suplimentare: regim
fiscal mult mai atragator, confidentialitate stricta a operatiunilor, infrastructura si personal bine
pregatit.

CARACTERISTICILE PARADISURILOR FISCALE


Statutul de PF presupune combinarea mai multor conditii favorabile in scopul crearii acelui
climat avantajos din punct de vedere economic, fiscal, politic si al infrastructurii necesare pentru
dezvoltarea serviciilor de evitare a sarcinii fiscale folosind diverse instrumente precum
companiile si mecanismele offshore.
In urma succintei analize asupra definitiilor consacrate a paradisului fiscal regasim o
diversitate de opinii. Pe baza acestor definitii vom sintetiza principalele caracteristici ale
paradisurilor fiscale.
1. Impozite scazute sau chiar inexistente asupra veniturilor atat pentru persoane fizice cat
si juridice. Jurisdictii precum Bahams, Bermuda, Cayman Islands nu percep impozite pe
venit sau pe avere. Aceasta situatie fiscala fie face parte dintr-o politica de atragere a
bancilor, trusturilor sau a companiilor multinationale, fie se datoreaza faptului ca anumite
tari niciodata nu au parcticat astfel de impozite.
Alte PF impun rate de impozitare foarte reduse pentru veniturile realizate din anumite
tipuri de activitati sau ofera un regim special de impozitare societatilor
holding( Luxemburg) sau companiilor de transport maritime ( Panama, Cipru).
2. Protectia prin lege a operatiunilor financiare sau comerciale realizate de persoanele
fizice sau juridice si refuzul de a coopera cu administratiile financiare straine. PF este din
aceasta cauza si un paradis financiar propice spalarii banilor proveniti din orice trafic.
3. Stabilitatea politica si economica, datorata in mare parte faptului ca cele mai cunoscute
paradisuri fiscale sunt teritorii dependente ale unor puternice, prospere si foarte stabile
state.
[2]

4. Dispun de acorduri fiscale in vederea evitarii dublei impuneri a veniturilor cu tarile


industrializate. Prin aceasta se urmareste asigurarea reducerii impozitului aplicat in mod
normal investitiilor straine fata de cele din tarile semnatare.
5. Aceste entitati pentru a asigura un regim fiscal privilegiat isi adapteaza permanent
legislatia in concordanta cu evolutia acesteia in plan international.
6. Dezvoltarea unui sistem bancar lipsit de reglementari restrictive si constrangeri, care
asigura rapiditatea operatiunilor inauntru si-n afara granitelor. Sectorul bancar in
paradisurile fiscale tinde sa fie mult mai important decat in economiile tarilor care nu au
acest statut si cu un efect important in economie
7. Absenta unui control asupra schimburilor, cu exceptia operatiunilor legate de devizele
straine.
8. Asigurarea unor elemente de infrastructura absolut necesare in domeniul cailor de
comunicatie:telefon, telex, servicii aeriene, serviciu hotelier, etc.

TIPOLOGIA PARADISURILOR FISCALE


In ceea ce priveste tipologia PF exista mai multe puncte de vedere si e destul de greu de a
face o delimitare precisa si datorita faptului ca o tara poate deveni intr-o buna zi paradis fiscal si
poate inceta de a mai fi.
Carmen Corduneanu (1998) face o delimitare intre:
A. Paradisuri fiscale principale
B. Paradisuri fiscale secundare
A. Paradisurile fiscale principale se pot structura in 6 cetgorii in functie de principalele
dispozitii legale, insa nu se poate vorbi decat de o delimitare relativa:
1. Tari care nu aplica nici un fel de impunere asupra veniturilor si cresterii de capital
zero havens, pentru persoanele fizice : Bahamas, Bahrein, Bermude, Insula
Cayman, Nauru, Saint-Vicent si Principatul Monaco.
2. Tari in care impozitul pe venit sau beneficiu este stabilit pe o baza teritoriala: CostaRica, Hong- Kong, Liberia, Marea Britanie pentru societatile rezidente. In aceste tari
contribuabilii beneficiaza de o exonerare a beneficiilor obtinute prin operatiuni
realizate in afara teritoriului, impozitandu-se numai profitul obtinut pe plan local.
Aceste paradisuri sunt cunoscute sub denumirea de no-tax-on-foreign-income tax
havens.
3. Tari in care cotele de impunere sunt foarte scazute low-tax-havens. Cotele sunt
scazute deoarece sunt astefl stabilite de state ca urmare a aplicarii unor reduceri de
cote, datorate acordurilor fiscale privind evitarea dublei impuneri cu multe tari in care
fiscalitatea este ridicata. Se practica in Cipru, Insulele Virgine, Elvetia, Irlanda.
4. Tari care ofera avantaje specifice societatilor de tip holding, societatiloroffshore:
Luxemburg, Singapore, Tarile de Jos. Reduceri partiale de impozite pe profit mai
ofera si Antigua, Barbados, Grenada, Belize.
5. Tari care ofera exonerari fiscale industriilor creeate in vederea dezvoltarii
exporturilor: de exemplu Irlanda pentru societatile creeate inainte de 1 ianuarie 1981
6. Tari care ofera avantaje specifice unor societati, de exemplu totala exonerare de taxe
pentru companii de shipping sau companii cu specific maritim (special tax
heavens), tari precum Liechtenstein, Austria, Olanda, Antigua, Jamaica, Barbados.
[3]

B. Notiunea de paradis fiscal secundar ar putea parea inexacta, dar in aceasta grupa se
includ atat tari mici cat si tari industrializate, in care nivelul de impunere a anumitor
forme de venit este ridicat, dar in care exista dispozitii legale cu caracter particular, care
pot fi utilizate intr-o operatiune de planificare fiscala de catre investitori.
Din categoria micilor entitati teritoriale sunt relevante urmatoarele: Vatican,
Republica Malteza, Polinezia Franceza, Insulele Tonga, Haiti.
Caracterizate printr-o suprafata mica si o populatie redusa numeric, fara a indeplini
toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale, acestea
- fie ca nu aplica nici un fel de impunere fiscala
- fie ca anumite venituri realizate de persoanele fizice sau societati nu sunt impuse
- fie ca acorda exonerari pentru activitatile desfasurate de anumite societati nu sunt
impuse
- fie cotele sunt mult mai reduse.
La randul lor tarile industrializate pot deveni un punct de atractie pentru activitatile
desfasurate de unele societati. Tari ca SUA, Franta, Italia, sunt doar cateva exemple care reflecta
faptul ca denuntarea PF ca instrumente eficiente de evaziune fiscala este uitata repede cand
interesul primeaza. Paradisurile fiscale pot fi clasificate in 3 categorii in functie de sistemul de
impunere al acestora:
a) tari in care veniturile realizate in strainatate sunt scutite total de impozit pe profit, in acest
caz se plateste o taxa anuala fixa, de exemplu in Insulele Virgine, Bahamas, Belize
b) tari in care baza de impozitare nu este profitul, ci valoarea capitalului social, de exemplu
Liechtenstein
c) impozitarea in sistem lunar, indiferent de valoarea profitului realizat se impune un venit
fix.
La prima vedere pare neimportanta tara in care s-ar infiinta o companie offshore, daca
pornim de
la premisa ca majoritatea acestora au un nivel de impozitare zero si o confidentialitate absoluta a
informatiei. Cu toate acestea, diferite tari dintre cele care ofera o legislatie de paradis fiscal au
dobandit specific propriu.
Astfel:
Panama, Gibraltar, Malta si Liberia s-au specializat pe industrie de shipping
Bahamas, Cayman si Luxemburg pe industira financiar-bancara
Monaco, Insula Man, Hong-Kong pe managementul valorilor mobiliare, imobiliare,
financiare.
O alta impartire a PF s-ar putea face pe zone geografice. Tarile din bazinul Caraibe isi fac
foarte mare reclama pe piata SUA si Canada, iar pe de alta parte Insulele Canalului Manecii si
Insula Man incearca sa recruteze cat mai multi clienti din Marea Britanie.
In fapt, fiecare om de afaceri sau companie se decide asupra locului de infiintare a unei firme
offshore bazandu-se pe elemente cum ar fi :
1. credibilitatea: o jurisdictie ca aceea din insula Nauru sau Vanuatu sunt binecunoscute ca
paradis fiscal folosit pentru escrocherii financiare
2. facilitati locale
3. analize juridico-economice complexe legate de scopul crearii companiei si piata in care
va actiona, analiza in care trebuie luati in calcul mai multi factori.
Orlov (2004) analizand PF din punct de vedere al dreptului international public evidentiaza
urmatoarele categorii de jurisdictii:
[4]

uniuni supranationale
state suverane
teritorii dependente cvasi suverane, precum teritoriile afiliate SUA- Insulele din Caraibe
unitati autonome cu suveranitate limitata precum regiuni in interiorul unei tari, de
exemplu Hong Kong
regiuni ale unor tari, de exemplu Campione din Italia
localitati cu regim de zone libere
Este important de identificat acest statut al paradisului fiscal intrucat se pot identifica si
interesele predominante in politica unui anume PF, aflat intr-o anumita zona de influenta.
De asemenea dupa clientii pe care ii tintesc paradisurile fiscale se pot clasifica:
paradisuri fiscale pentru indivizi ( ofera o rata de impozitare redusa pentru veniturile
personale, de ex. In Monaco)
paradisuri fiscale pentru societati (sunt marea majoritate)
Kudrle si Eden (2003) clasifica paradisurile fiscale, in 4 categorii, dupa functia principala pe
care o indeplinesc:
Production Heaven paradisuri de productie: paradisuri care atrag o activitate de
productie efectiva spre deosebire de centrele de hartie, care au o activitate mult mai
fictiva, doar pentru inregistrarea tranzactiilor. Aceste paradisuri atrag investitii straine
concretizate in diverse activitati prin strategia de impozitare redusa, de ex. in Irlanda
Headquarters heaven- paradisuri pentru cartierele generale ale multinationalelor:
ofera impozite pe profit reduse, creand astfel avantaje fiscale firmelor incorporate, unele
paradisuri fiscale fiind dispuse sa negocieze chiar cu marile multinationale, exemple
Belgia si Singapore
Sham heavens- adapostesc activitati fictive, desfasurate in cu totul alte locatii. In aceasta
categorie intra paradisurile din Caraibe sau Pacific. Unele din acestea au deveni
headquarters heavens. Aceste paradisuri fiscale au facilitat dezvoltarea fenomenului de
inversiune a societatii, fenomen prin care societati din infernuri fiscale au ales sa isi
declare sediul in aceste paradisuri fiscale
Secrecy heavens- paradisuri specializate in confidentialitate si secret financiar privind
tranzactiile derulate, pe langa avantajele de natura fiscala, precum Elvetia sau
Luxemburg.
Nu se poate afirma ca una sau alta din aceste clasificari este mai riguroasa.
De mentionat ca aceste clasificari au caracter pur teoretic si sunt prezentate doar pentru a
se reliefa anumite calificative sau caracteristici predominante ale paradisurilor fiscale cu
exemplificari.
In practica nu exista PF care sa se incadreze perfect dupa criteriile prezentate intr-o
anumita categorie. De asemenea caracterul relativ al clasificarii este dat si de factorul timp
sub influenta caruia pot aparea modificari prin schimbarea statutului de paradis care poate
inceta in orice moment, in functie de considerente politice sau economice. Avem in vedere in
acest caz de exemplu conditiile impuse de UE unor tari, precum Cipru, de a elimina treptat o
parte din facilitatile fiscale.

DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A PARADISURILOR FISCALE

[5]

Primele paradisuri fiscale au foste cele europene, urmate fiind de cele de pe continentul
american iar cele mai recente sunt cele asiatice. Marea majoritate a PF sunt state mici, cu o
populatie sub un milion de locuitori. Anthony Johns le imparte in 3 tipuri de state:
State enclave inchise precum Andora, Liechtenstein si Luxemburg
Enclave de coasta ca Maroc sau Hong Kong
State insula: Insulele Cayman, British Virgin Islands, Bermuda.
Paradisurile fiscale au cunoscut nu doar o specializare pe tipuri de impozite, activitati
sau companii, ci au dobandit si o specializare regionala, cu toate ca acum in conditiile
globalizarii barierele care tin de distanta si comunicatie nu mai reprezinta o problema. Distributia
pe continente a paradisurilor fiscale este prezentata in tabelul urmator.
DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A PARADISURILOR FISCALE PE CONTINENTE
EUROPA
AMERICA
ASIA
Andorra
Anguilla
Bahrain
Cyprus
Antigua and Barbuda
Cook Islands
Gibraltar
Bahamas
Hong Kong
Guernsey
Barbados
Jordan
Isle of Man
Belize
Niue
Jersey
Bermuda
Maldives
Liechtenstein
British Virgin Islands
Marshall Islands
Luxemburg
Cayman Islands
Singapore
Malta
Dominica
Vanuatu
Monaco
Grenada
Ireland
Netherlands Antilles
Switzerland
Panama
St Kitts and Nevis
St Lucia
St. Vincent & Grenadines
Turks & Caicos Is.
Montserrat
Virgin Islands (U.S.)
Total
Total
Total
12
18
9
Total paradisuri 39
Sursa: OECD(2000), Hines & Rice(1994), Diamond & Diamond (2002)
Aceasta specializare regionala deriva in primul rand din sistemul legislativ practicat si
datorita inclinatiei manifestate de utilizatorii paradisurilor fiscale de a le alege pe cele aflate in
imediata proximitate. De exemplu, utilizatorii vesteuropeni prefera Channel Islands ori Monaco,
Luxemburg sau Liechtenstein, iar utilizatorii din sud-estul Europei se indreapta cu predilectie
spre Cipru. Contribuabilii americani incearca sa evite impozitele alegand paradisurile fiscale din
Caraibe sau din America Centrala, pe cand utilizatorii asiatici aleg Hong Kong sau Singapore, iar
contribuabilii din Australia se orienteaza spre Vanuatu.

[6]

Dar nu exista o regula in acest sens, ci este vorba mai degraba doar de o inclinatie a
utilizatorilor. In prezent exista din ce in ce mai multe tranzactii care trec prin cele mai indepartate
paradisuri fiscale, fara ca distanta sa reprezinte o problema.
Factorul geografic in alegerea unui paradis fiscal are din ce in ce mai putina importanta,
accentul cazand in principal pe specializarea serviciilor oferite de un paradis fiscal.

Ponderea PF in lume
Paradisuri fiscale

Ne-paradisuri fiscale

Sursa:prelucrari dupa OECD(2000), Hines & Rice (1994), Diamond & Diamond (2002)
Ca si numar de tari paradisurile fiscal reprezinta aproximativ 21% din tarile globului, adica
49 de paradisuri (fie tari sau teritorii ) si 185 tari ne-paradis fiscal, deci a 5- a parte din tarile
globului au statutul de paradis fiscal.

Ponderea PF pe continente

Europa 31%
Asia 23%
America 46%

Sursa:prelucrari dupa OECD(2000), Hines & Rice (1994), Diamond & Diamond
(2002)
[7]

Se remarca faptul ca cea mai mare parte a paradisurilor fiscale se concentreaza pe continentul
american( aproape jumatate din totalul paradisurilor la nivel mondial), in special in zona
Caraibelor( Bahamas, Bermude, Belize etc.), urmand apoi continentul european iar in ultimul
timp paradisurile din Asia au cunoscut o evolutie spectaculoasa.

FACTORI CARE DETERMINA ALEGEREA UNUI PARADIS FISCAL


Multi considera tranzactiile prin intermediul paradisurilor fiscale ca ceva ilegal, doar pentru
simplul fapt ca este implicat un paradis fiscal. Totodata, sistemul fiscal poate fi considerat ca
ceva ce poate fi manipulat, iar paradisul fiscal o piesa in acest joc.
Raportul Gordon identifica patru tipuri de categorii de folosire a paradisurilor fiscale, de la
complet legal(din punct de vedere fiscal) pana la frauda :
1. Folosirea paradisurilor fiscale fara un scop fiscal si fara a avea implicatii asupra
veniturilor fiscale
2. Tranzactii care au efect fiscal, dar care sunt in litera si spiritul legii
3. Planificare fiscala agresiva pentru a beneficia de lacunele legislative
4. Frauda fiscala, o actiune prin care contribuabilul incearca sa evite obligatiile sale fiscale
prin mijloace ilicite.
Indiferent de natura juridica a persoanei si de motivatie, atunci cand aceasta decide sa
recurga la avantajele oferite de un paradis fiscal problema primordiala este aceea a obiectivelor
de realizat si a costului acestora.
Carmen Corduneanu ( 1998) identifica trei categorii de factori care influenteaza decizia
alegerii unui paradis fiscal:
a) Generali
b) Particulari
c) Specifici
A. Factori generali
1. Statutul juridic: indiferent daca e vorba de un stat sau de o entitate teritoriala, care face
parte dintr-un stat, aceasta trebuie sa aiba un statut bine precizat
2. Consensul politic: trebuie evitate tarile in care poate avea loc o schimbare brusca a
legislatiei fata de capitalul strain sau consecinta limitarii libertatii libertatii societatii la
un moment dat. In egala masura, trebuie insa evitate tarile in care guvernele limiteaza
participarea capitalului strain si unde se impune control asupra unor domenii de activitate
sau se stimuleaza prioritar investitiile nationale
3. Situatia geografica: dimensiunea distantelor influenteaza costul operatiunilor si eficienta
afacerilor. Aceste costuri pot fi insa reduse daca exista o puternica infrastructura:servicii
de telecomunicatii, transporturi foarte dezvlotate.
4. Stabilitate politica si economica: trebuie evitate tarile unde exista riscul nationalizarilor
si exproprierilor, datorita unui climat politic instabil. Este dificil a se prognoza evolutiile
pe plan politic in conditiile in care deteriorarea situatiei economice influenteaza
stabilitate politica.
5. Structura sociala: in alegerea unui paradis fiscal trebuie sa se tina cont de structura
juridica, bancara, hoteliera si de calitatea vietii din zona respectiva
6. Moneda si controlul schimburilor: transferul liber al capitalurilor si al profiturilor in
devize convertibile influenteaza rezultatele obtinute
[8]

7. Volumul afacerilor: un factor important il constituie existenta unei piete locale care sa
constituie o baza sigura pentru dezvoltarea unor operatiuni in strainatate.
8. Controlul si timpul necesar crearii unei societati: pentru stimularea investitiilor straine
trebuie sa se asigure conditii competitive si costuri rezonabile, iar formalitatile legale
trebuie sa fie simple si usor de realizat
9. Regimul fiscal: alaturi de facilitatile fiscale acordate, prezinta importanta
10. Acordurile fiscale: investitorii solicita in mod expres garantii scrise pentru afacerile
initiale in scopul protejarii acestora impotriva aparitiei riscului unei atitutdini negative
fata de straini, asigurandu-se ca regimul fiscal favorabil va fi mentinut, ca se vor putea
repatria capitalurile si transfera profiturile in caz de nationalizare sau expropriere
11. Acordarea de garantii specifice- investitorii solicita in mod expres garantii scrise pt
afacerile initiate
B.Factori particulari care influenteaza alegerea unui paradis fiscal sunt determinati de motivatia
si situatia individuala a persoanei fizice si juridice si privesc:
1. Domiciliul sau rezidenta persoanei fizice si influenta schimbarii acesteia, deoarece in
lume intre interpretarea juridica si cea fiscala a conceptelor de rezidenta si domiciliu nu exista o
standardizare, statele stabilesc impunerea veniturilor persoanei fizice fie in functie de domiciliu
sau rezidenta, fie in functie de nationalitate . Obligatiile care revin contribuabililor, stabilite prin
legislatia fiscala depind de rezidenta sau domiciliul acestora in tarile de plecare. Persoanele care
doresc sa-si schimbe rezidenta sau domiciliul pot avea probleme fiscale atat in tara de unde
pleaca cat si-n tara unde se duc , probleme ce privesc in special impozitele pe avere, donatii,
succesiuni si venit
2. Sediul societatilor si transferul acestora
De asemenea trebuie evaluate riscurile pe care le comporta schimbarea sediului unei societati.
Astfel, transferarea sediului societatii, in tari precum Canada si Liechtenstein, trebuie aprobata
de guvern, in timp ce in Elvetia trebuie acceptul persoanelor creditoare. In multe tari se considera
ca transferarea fictiva a sediului societatii nu are nici un efect asupra impunerii profiturilor
societatii
3.Transferul capitalurilor
Presupune analiza modului de reglementare a schimburilor in tara de plecare. Astfel, unele tari
aproape au lichidat controlul schimburilor, dar exista si tari care nu permit transferul capitalurilor
spre paradisuri fiscale, decat dupa obtinerea unei declaratii de la autorul transferului si aprobarea
din partea administratiei fiscale
4. Accesibilitatea paradisului
Aici se au in vedere urmatoarele aspecte:
- Posibilitatea obtinerii vizei de intrare
- Posibilitatea de a cumpara sau a inchiria o locuinta
- Mijloace de transport convenabile
- Costul operatiunilor
- Mijloace de transport rapide la preturi care sa nu fie prohibitive
- Limba vorbita
5. Asigurarea secretului operatiunilor
Este un factor important in alegerea unui paradis fiscal. In general, paradisurile fiscale nu publica
informatii cu privire la societate. Astfel in Bahamas,Bermude, Insulele Cayman, Insulele Turks si
[9]

Caicos, Panama, nici un raport sau situatie privind starea financiara a unei societati nu a fost
depus sau solicitat. In Hong Kong nu se comunica publicului bilantul si raportul anual al
actionarilor unei societati private
6. Utilizarea de reprezentanti
Pentru a se evita cunoasterea identitatii proprietarilor, se desemneaza un administrator care se
obliga sa respecte instructiunile care i se vor da. Insa exista riscul ca acesta sa nu respecte
instructiunile primite. Pentru a fi protejati adevaratii proprietari, directorii sau administratorii
nominalizati isi semneaza o demisie nedatata si o lasa proprietarilor, care pot astfel sa-i demita in
cazul in care nu-si respecta obligatiile si actele semnate devin nule incepand cu data respectiva.
7. Existenta acordurilor fiscale (exista peste 900 de tratate fiscale in vigoare).
C . Factorii specifici tin de particularitatile extrem de diverse a regimurilor juridice, sistemelor
fiscale si avantajelor acordate de guverne.
Ansamblul factorilor analizati este extrem de divers, contribuind la cresterea complexitatii
analizei riscurilor care intereseaza pe investitori conducand in final la cea mai buna decizie.
Luarea deciziei privind alegerea unui paradis fiscal, necesita analiza si separarea riscurilor pe
zone si obiective stabilite.

CELE MAI PRIETENOASE REGIMURI FISCALE DIN LUME


Antilele Olandeze
Autoritile care guverneaz cele patru insule ale Antilelor Olandeze au adoptat legislaia
offshore" prin care reduc cu 90 de procente impozitul pentru unele venituri pasive derivate de
companiile locale competente. Din anul 1940, guvernul Antilelor Olandeze a creat un climat
favorabil pentru companiile offshore". n fiecare an, aproximativ 3.600 de miliarde din banii
companiilor strine circula prin bncile din Antilele Olandeze i din Olanda. Antilele Olandeze
sunt i noua cas a Quantum Fund deinut de investitorul de origine maghiar George Soro, dar
i a sucursalelor a mai mult de 50 de bnci internaionale printre care ABN AMRO i Deutsche
Bank.
Hong Kong
Fr impozit pe salariu, fr taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investiiilor capitale
i multe deducii de la plata contribuiilor ctre stat pentru persoanele fizice. n Hong Kong ns
exist o tax pe venit standard de 16% i o tax pentru corporaii de 17,5%. Guvernul Regiunii
Administrative Hong Kong s-a angajat s dezvolte ntr-atat legislaia pentru taxe i finane ncat
aceast zon s devin cel mai important paradis fiscal din Asia. n acest scop, autoritile au
eliminat impozitele pe proprieti i moteniri. i este un mare pas nainte inand cont c pan
acum guvernul de la Hong Kong aduna anual din taxele pe moteniri aproape 200 milioane de
dolari. Restul taxelor sunt atat de mici ncat oraul poate fi considerat un veritabil paradis fiscal.

Elveia
Strinii care devin rezideni ai acestei ri pot gsi aici paradisul fiscal pe care i l-au dorit.
Asta, dup ce anterior i-au negociat venitul care va fi taxat n cantonul administrativ n care vor
[10]

locui. n general, venitul care urmeaz s fie taxat este egal cu de cinci ori suma pltit pentru
chiria unei locuine. Comisia European lupt de ceva vreme mpotriva regimului fiscal din
Elveia motivand c scutirile de impozit acordate companiilor care-i stabilesc cartierele centrale
aici sunt de fapt ajutoare de stat ilegale care trebuie eliminate. Potrivit oficialilor elveieni,
aceast politic fiscal aplicat companiilor strine aduce anual economiei aproximativ 2,39
miliarde de dolari.
Liechtenstein
Micul principat apr cu ndarjire orice secret bancar nc din 1926. Liechtenstein este unul
dintre cele mai btrane" paradisuri fiscale din lume. Familiile regale ale Marii Britanii, Belgiei
i Luxemburgului se numr printre cei care apreciaz profesionalismul i discreia oferite de
instituiile financiare din principat. Liechtenstein este guvernat de aceeai familie aristocratic
de 800 de ani ncoace i mica ar este recunoscut pentru cele mai bune servicii de private
banking din lume. Aa c principatul este un magnet pentru cei cu conturi grase. Oficialitile de
aici nu percep taxe pentru majoritatea companiilor sau proprietilor deinute de strini.
Insulele Cayman
S faci snorkeling i scuba diving cat este ziua de lung? Unde altundeva decat n Insulele
Cayman, teritoriu dependent de Marea Britanie, unul dintre cele mai renumite paradisuri fiscale.
Aici chiar este raiul pe pmant. Zero taxe pentru companiile sau rezidenii strini. Aici sunt
localizate 40 dintre cele mai mari bnci din lume. n iunie 2000, organizaiile multilaterale au
catalogat oficial Insulele Cayman drept un paradis fiscal, dar i ca un teritoriu necooperant n
lupta mpotriva splrii banilor negri. Rspunsul autoritilor de aici a fost limitarea
confidenialitii informaiilor bancare. Micarea a ajutat Insulele Cayman s fie eliminate de pe
lista teritoriilor necooperante.
Singapore
Localizat strategic, Republica Singapore are reputaia de a fi un centru financiar atractiv
pentru fondurile offshore". Cu toate acestea, aceast Elveie a Asiei" nu este cutat pentru
taxele foarte mici pentru c n majoritatea rilor din aceast zon impozitele sunt
nesemnificative. Singapore atrage bogaii Asiei mai degrab pentru politicile bancare care
protejeaz informaiile legate de situaia financiar a clienilor. Legislaia legat de
confidenialitatea informaiilor bancare a intrat n vigoare n anul 2001 i de atunci micua
republic este recunoscut prin stricteea cu care este pus n aplicare aceast lege. Iar Singapore
nu renun la aceste reguli nciuda presiunilor venite din partea guvernelor strine.
Bahamas
[11]

Un paradis pentru iubitorii de golf i unul pentru cei care vor s scape de impozitele mari
care trebuie pltite ctre stat. n Bahamas nu exist taxe pe venit personal i nici pentru
profiturile realizate din vanzarea investiiilor capitale. Iar cei care au rude bogate pot dormi
linitii. Statul nu le va njumti motenirea. Rezidenii temporari sunt nevoii ns s plteasc
un procent din valoarea proprietii deinute. Dar notatul cu delfinii face toi banii. Bahamas se
numr printre paradisurile fiscale care se transform rapid n centre financiare proeminente care
pot rivaliza oricand cu orae industriale ca Los Angeles, Chicago, Londra, Tokyo i New York.
Isle of Man
Regiunea are propriul guvern, dar este nc dependent de Marea Britanie. Cu toate acestea
oficialii din Isle of Man administreaz dup bunul plac lucruri importante cum ar fi taxele.
Aceast jurisdicie este de muli ani considerat un paradis fiscal, dar i unul dintre cele mai
sigure i mai atractive astfel de zone offshore". Aici nu exist taxe pentru profiturile realizate
din vanzarea investiiilor capitale sau impozite pentru transferurile de capital i nici taxe de
timbru. Exist ns un TVA i o tax pe venit, dar care nu depesc 18%. n plus, guvernul reduce
constant acest procent, ajungand pan acum i la nivelul de 10%. Autoritile spar ca, n
urmtorii patru ani, corporaiile nu vor mai fi taxate cu niciun impozit pe profit.
Panama
Unii o numesc Elveia Americii Latine", dar locuitorii republicii afirm cu trie c n ara lor
se triete mult mai bine decat acolo. Panama ofer o infrastructur financiar solid, iar
rezidenii strini, cat i corporaiile sunt scutii de taxe. n plus, costurile de trai i cele
administrative sunt minime. Dar cum ara este n plin dezvoltare tinde s devin nencptoare
pentru numrul mare de strini care vor s ias la pensie" aici. Preul unei proprieti pe plaj
ajunge la 140.000 de dolari. Celebriti ca actorii Angelina Jolie i Brad Pitt, care, recent, i-au
cumprat un apartament n zon pentru 10,2 milioane de dolari, Mick Jagger, solistul de la
Rolling Stones, i actorul Mel Gibson s-au lsat i ei sedui de mirajul Panama.

SOCIETATILE OFFSHORE; PREZENTARE GENERALA


Prin termenul offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza teritoriul situat dicolo de
tarm. In jargounl economic american, prin offshore sunt denumite activitatile economice si
firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului de rezidenta.
[12]

Cu alte cuvinte este vorba despre companii care nu desfasoara care nu desfasoara activitati
comerciale in tara in care au fost inregistrate si care, din punct de vedere al actelor comerciale
savarsite, sunt considerate ca fiind firme straine. O companie offshore nu realizeaza venituri in
tara in care a fost inmatriculata. Teoretic, companiile offshore se pot infiinta in orice tara din
lume, dar nu peste tot se pot obtine si avantaje fiscale.
Industria offshore aduce venituri considerabile bugetului statelor considerate paradisuri
fiscale. Pe langa aceasta se creeaza locuri de munca in diferitele birouri de consultanta, in
institutiile care opereaza inmatricularea companiilor, in sediile pe care aceste societati sunt
obligate sa le infiinteze. O companie offshore poate functiona sub conditii de impozitare
favorabile, numai daca este inregistrata intr-un paradis fiscal. In concordanta cu principiul
afirmat mai sus, compania trebuie bineinteles sa functioneze in afara teritoriului de inregistrare.
In paradisurile fiscale traditionale, functionarea companiilor este mentinuta de un mecanism
legislativ extrem de bine organizat, aceasta insemnand ca, in tara respectiva, legea asigura
conditii de impozitare favorabile companiilor offshore. Trebuie subliniat faptul ca prin neplata
impozitului, compania nu incalca legea, din contra, conform legii este scutita, partial sau tottal de
plata impozitelor.
Scopul pentru care se decide infiintarea unei companii offshore este in principal minimizarea
taxarii si reducerea poverii fiscale, dar prin intermediul unei companii offshore se realizeaza si
un management mai performant al riscului cat si o importanta reducere a costurilor. Companiile
offshore pe langa regimul de impozitare lejer beneficiaza si de mult dorita si apreciata
confidentialitate in fata unui control valutar, a interventiei guvernamentale si a schimbarilor
politice exterioare.
Compania offshore inregistrata intr-un paradis fiscal este o entitate economica cu o gama
larga de utilizari care sunt stabilite in mod concret de catre proprietari si directori, a caror
responsabilitate consta in evaluarea avantajelor si dezavantajelor companiei offshore.

AVANTAJELE COMPANIILOR OFFSHORE INREGISTRATE IN


PARADISURILE FISCALE
Avantajele companiilor offshore inregistarte in paradisuri fiscale pot fi impartite in doua
categorii distincte:
a. Avantaje/beneficii fiscale directe
b. Beneficii suplimentare, independente de statutul fiscal favorabil
A. Avantaje/ beneficii fiscale directe:
In ciuda faptului ca societatile offshore sunt adesea considerate companii scutite de impozit,
in nici o parte a lumii nu exista companii scutite complet si legal de orice sarcini financiarfiscale. In general, in zonele de inregsitrare a companiilor offshore se aplica urmatoarele
principii:
In tarile in care compania poate obtine doar venituri din strainatate, acest venit va fi
scutit complet de plata impozitului. In acest caz, compania este obligata sa plateasca o
taxa anuala fixa, independenta de cifra de afaceri si de profitul societatii. Astfel de
teritorii sunt Bahamas, Belize etc.
Impozitul nu depinde de cifra de afaceri, ci de capitalul inregistrat al societatii. De ex,
in Liechtenstein fundatiile sunt obligate sa plateasca anual statului 0,1% din capitalul
social.
Sunt scutite de impozit numai veniturile obtinute din strainatate.
[13]

Impozitarea pe baza unei rate lineare. Una din locatiile cel mai bine cunoscute este
Cipru, unde companiile offshore platesc un impozit de 10% din profiturile nete ale
acestora.
B.Beneficii suplimentare, independente de statutul fiscal favorabil
Lipsa controlului asupra schimburilor valutare. In general, companiile offshore isi
deruleaza tranzactiile financiare in orice moneda de schimb valutar si-si pot pastra
rezervele financiare in orice moneda fara o permisiune speciala. Astefel e posibila
reducerea considerabila a pierderilor de pe urma cursului de schimb valutar cand exista
restrictii privind moneda de schimb.
Lipsa obligativitatii tinerii evidentelor contabile. Intr-un numar mare de paradisuri
fiscale, companiile offshore nu sunt obligate sa intocmeasca registre contabile. Acest fapt
conduce la economii substantiale, deoarece companiile obisnuite de marime similara
( non-offshore) cheltuiesc anual sute sau chiar mii de dolari pe taxe de contabilitate
(convertite in dolari).
Consideratii legate de prestigiu. Se poate intampla ca in anumite situatii de afaceri o
companie straina sa poata oferi termeni si conditii mai avantajoase. Participarea unui
investitor strain intr-o intreprindere obisnuita creeaza uneori o incredere considerabil
mai mare in partenerul de afaceri potential, sau poate asigura, in unele cazuri, chiar
scutirea de taxe vamale.
Confidentialitatea afacerilor. Aceasta este o problema extrem de importanta deoarece, in
cazul anumitor tranzactii comerciale, proprietarii sau directorii companiei nu doresc ca
identitatea lor sa fie cunoscuta.

DEZAVANTAJELE COMPANIILOR OFFSHORE


Functionarea unei companii offshore nu implica impozite dar presupune o serie de
cheltuieli. Intretinerea companiei ca organizatie implica anumite costuri, chiar daca este
vorba doar de o intretinere formala si fictiva. Si aceste costuri trebuie avute in vedere inainte
de inmatriculare. Cheltuielile presupuse de o firma offshore sunt generate de:
Taxe / impozite guvernamentale anuale: fie o suma anuala fixa, fie un impozit
liniar in functie de metoda de impozitare
Taxe platibile pentru agentul si sediul inregistrat. In zonele offshore, aproape fara
exceptie, legea cere companiei sa aiba un sediu in tara respectiva si, in multe cazuri,
un asa numit reprezentant local
Remuneratii platibile directorilor si proprietarilor nominali. Directorii si
proprietarii nominali se utilizeaza atunci cand directorii si proprietarii reali nu doresc
sa apara in documentele legale ale companiei. In schimb, ei primesc o suma anuala
fixa, plus o suma mica pentru fiecare serviciu prestat in numele companiei
Cheltuieli de retransmitere a corespondentei. Daca o companie cere partenerilor
sai ca scrisorile sa fie transmise pe adresa inregistrata, va trebui sa plateasca o taxa.
Aceasta suma poate fi una stabilita anual sau o taxa pentru fiecare item de
corespondenta in parte.
Costuri de administrare pentru furnizarea spatiului pentru sediu, utilizarea
telefonului si faxului.
[14]

Taxe platibile pentru (re-) emiterea diferitelor documente.


Dintre costurile mentionate mai sus, primele doua sunt obligatorii pentru fiecare
companie, celelalte fiind optionale( se poate opta pentru ele la cerere). Pe langa aceste
costuri pot aparea si alte costuri aditionale, in functie de necesitatile si cerintele
proprietarilor si directorilor.

OBLIGATIILE COMPANIEI OFFSHORE FATA DE TARA IN CARE S-A


INMATRICULAT
Infiintarea unei companii offshore presupune achitarea taxelor de infiintare, care cuprind taxe
legate de:
constituirea propriu-zisa si de redactarea actelor constitutive
asigurarea agentului si a biroului inregistrat pentru primul an de functionare
autentificare notariala si autentificare internationala( apostille- conventia de la Haga
1961)
taxa de timbru si procese verbale
actiunile companiei si procesul verbal de emitere de actiuni
registrul actionarilor
stampila firmei si mapa cu actele firmei
Optional, se mai platesc taxe pentru actionarul si administratorul nominalizat,pentru
contractul de vanzare al actiunilor si pentru imputernicirea data beneficiarului, cat si pentru
Certificatul de Good Standing. Dupa infiintare anual se platesc taxele de functionare. In caz de
neplata, compania se radiaza din oficiu, incetandu-si astfel existenta. In cazul incetarii existentei
companiei, toate bunurile proprietate a companiei devin vacante si intra in proprietatea statului in
care aceste bunuri se afla.

PROCEDURA INFIINTARII UNEI COMPANII OFFSHORE


Cel ce doreste sa infiinteze o companie offshore poate opta intre doua posibilitati: fie se
deplaseaza personal in statul in care compania se va inmatricula, fie se adreseaza unui specialist
in inregistrarea companiilor offshorecare are biroul in apropierea resedintei beneficiarului.
Intotdeauna aceasta solutie implica costuri mai mici.
Aceste servicii de constituire si inmatriculare de companii offshore, au patruns relativ recent
in Romania, dar, cu toate astea, pe piata romaneasca opereaza deja numeroase birouri de
consultanta pentru infiintarea de societati offshore.
Alegerea unui consultant experimentat sau a unei firme care sa prezinte suficiente garantii si
referinte este un pas extrem de important si de care trebuie tinut cont, in caz contrar, printre
efectele nedorite s-ar putea ivi prelungirea duratei infiintarii companiei sau chiar cu pierderea
unor importante sume de bani.

TIPOLOGIA COMPANIILOR OFFSHORE


Compania cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company) LLC
Holdingurile
Captivele offshore

Societatile bancare offshore


[15]

Trustul offshore
Societatile pe actiuni( Corporation)
Compania internationala ( International Business Company) IBC
Compania nerezidenta
Compania exceptata sau scutita ( exempted company)
Vehicule investitionale sau Special Purpose Vehicles (SPV)
Companiile maritime

Informatii despre companiile offshore inmatriculate in Cipru

Cipru este situata in estul Marii Mediterane, la intersectia de drumuri ce leaga


trei continente: Europa, Asia si Africa.
Cipru a devenit republica independenta in anul 1960. Structura guvernului este
similara cu cea a celorlalte state democratice din vest in care drepturile omului,
libertatea exprimarii politice si proprietatea privata sunt pazite si respectate.
Cipru a devenit in totalitate stat mebru al Uniunii Europene la data de 1 Mai
2004. Aceasta intrare in Uniunea Europeana a sporit stabilitatea si siguranta in
Cipru.
Cipru este o tara cu o economie privata in care rolul guvernului se limiteaza la
regularizarea, supravegherea si planificarea utilitatilor publice.
Deasemenea sunt disponibile faciliati bancare excelente printr-un numar de
banci onshore, offshore si institutii financiare specializate ce opereaza pe insula.
De la introducerea acum mai bine de 25 de ani a conceptului de offshore, Cipru
s-a dovedit a fi un centru financiar international demn de incredere. Taxele mici,
libertatea controlului tranzactiilor, facilitatile excelente in domeniul
telecomunicatiilor precum si numeroase alte avantaje oferite, au adus Cipru in
fruntea centrelor financiare internationale.

Legislatie progresiva
Sistemul legal in Cipru are la baza aceleasi principii ca si sistemul legal englez.
Flexibilitate in structura companiei

un singur director sau actionar este sufficient pentru inmatricularea companiei

actionarul si directorul pot fi aceiasi persoana si nu este necesar sa fie rezidenti

actionarul si directorul pot fi persoane fizice sau juridice

secretar este necesar

Confidentialitate

Identitatea actionarilor sau a directorilor trebuie facuta publica.

Pentru asigurarea completa a confidentialitatii va oferim servicii de asociat si director


nominal.
Identitatea proprietarului real al companiei este protejata prin lege.

[16]

Actiuni si capital social

Aportul la capital poate fi in bani sau in natura, prin transferul altor active

Capitalul social standard este de 1000 CYP.

Impozitarea profiturilor unei companii IBC in Cipru


Companiile IBC din Cipru se impart in doua categorii : rezidente si nerezidente. Companiile
rezidente sunt companiile care au directori rezidenti in Cipru si managementul companiei se
desfasoara in Cipru. Aceste companii sunt impozitate cu 10% din profit. Firmele nerezidente sunt
acele firme care nu au directori rezidenti in Cipru, managementul este realizat in afara tarii si nu
exista niciun venit generat de pe teritoriul Cipru. Aceste companii nu sunt supuse impozitarii.
Contabilitate si raportari financiare anuale
Anual trebuie depuse raportari contabile auditate de catre un auditor
independent autorizat.
Companiile IBC inregistrate in Cipru pot desfasura orice activitati legale iar in plus
companiile cipriote rezidente pot beneficia de tratatele de evitare a dublei impuneri.
Cipru are tratate cu peste 40 de tari.

PRETURI PENTRU INMATRICULAREA UNEI COMPANII IN CIPRU


A. Inmatriculare

1700 EUR

Costurile de inmatriculare includ:


1. Inmatricularea unei companii offshore cipriote ( capital 1000 CYP);
2. Redactarea contractului si statutului societatii ( traducere in lb.
engleza );
3. Certificatul de inmatriculare, Certificatul actionarilor, Certificatul
sediului Registrat, Certificatele Directorilor si secretarului, toate in lb.
engleza;
4. Apostile pentru intregul set de documente;
5. Deschiderea unui cont bancar in Cipru;
6. Stampila;
7. Inregistrare in scopuri fiscale si pentru TVA;
8. Taxe curier.
B. Taxe anuale
Sediu registrat

300 EUR
[17]

Secretar registrat

300 EUR

Director nominalizat

350 EUR

Actionar nominalizat

250 EUR

TOTAL:

2900 EUR

C. Alte servicii
Deschiderea unui cont bancar in Latvia

400 EUR

Deschiderea unui cont bancar in Cipru*

400 EUR

Informatii despre companiile offshore inregistrate in Elvetia


TIP DE COMPANIE PENTRU COMERT INTERNATIONAL SI INVESTITII

Aktiengesellschaft (AG) Companie pe actiuni


Gesellschaft mit beshrnkter Haftung (GmbH) Companie cu raspundere limitata
RESTRICTII IN DESFASURAREA ACTIVITATII

O companie nu poate desfasura activitati bancare, de asigurari, reasigurari, management de


fonduri sau alte activitati legate de sectorul bancar si financiar decat daca obtine licenta.
SEDIU REGISTRAT

Da, obligatoriu in Cantonul in care firma este inmatriculata.


CAPITALUL SOCIAL AUTORIZAT SI SUBSCRIS

Pentru AG : minim 100000 SFr din care jumatate trebuie varsat.Cand acest capital depaseste
250000 SFr, se plateste o taxa pe capital de 1% pentru ceea ce depaseste 250000 SFr.
Pentru GmbH: minim 20000 SFr, din care 10000 SFr trebuie varsat. Compania nu are actiuni ci
parti sociale.
CONVENTII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI

Exista conventii de dubla impunere cu with Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada,
Danemarca, Egipt, Finlanda, Franta, Germania, Marea Britania, Grecia, Ungaria, Islanda,
Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Malaysia, Olanda, Noua Zeelanda, Norvegia, Pakistan,
Portugalia, Romania, Singapore, South Africa, Coreea de Sud, Spania, Sri Lanka, Suedia,
Trinidad Tobago si USA.
SITUATII FINANCIARE CONTABILE

Companiile trebuie sa tina contabilitate si sa depuna situatii financiare.


DIRECTORI

Minim unul care trebuie sa fie resident in Elvetia.


SECRETAR REGISTRAT

Nu este necesar.
[18]

ACTIONARI

AG: minim trei actionari.


GmbH: minim doi fondatori.
TAXARE

Elvetia ofera concesii speciale fiscale companiilor de tip Holding sau Domiciliary.
In anumite cantoane, companiile pot fi scutite aproape total de taxa pe profit.
Elvetia are numeroase tratate pentru evitarea dublei impuneri.
A. Inmatriculare
Costurile de inmatriculare includ:
1. Formarea unei companii GMBH;
2. Redactarea contractului si statutului societatii, traducere si
arhivare;
3. Deschiderea unui cont bancar in Elvetia;
4. Director/actionar nominal;
5. Sediu registrat;
6. Inregistrare in scopuri fiscale;
7. Stampila;
8. Taxe curier.
TOTAL:

6800 EUR

B. Taxe anuale (incepand cu al doilea an)


Sediu registrat
Director/actionar nominalizat
TOTAL:

3900 EUR

PARADISELE FISCALE-FACTORI CHEIE AI GLOBALIZARII

Pe harta globalizarii, paradisele fiscale au devenit zone cheie ale finantelor prin
care tranziteaza neingradit si continuu fluxuri financiare atrase ca un magnet de
facilitatile oferite de acestea.
[19]

Ceea ce poarta numele generic de paradis fiscal acopera de fapt o serie


diversificata si complexa de teritorii, tari si institutii care ofera avantajele secretului
asupra operatiunilor financiare si comerciale desfasurate in cadrul lor, impozitarea
redusa sau, in unele cazuri inexistenta a veniturilor firmelor si a persoanelor.
Ele nu sint o inventie a globalizarii recente, zone libere de taxe au aparut odata
cu dezvoltarea comertului, dar astazi ele joaca un rol mult mai important decit in
trecut in functionarea finantelor si a comertului mondial. Regimuri fiscale
preferentiale aplicate firmelor sau cetatenilor sint de altfel acordate in anumite
conditii de tari precum Irlanda sau Anglia, dar sintagma de paradis fiscal pare
inadecvata in aceste cazuri, multe din statele lumii cautind sa atraga investitii
straine prin avantaje fiscale.
In timp ce numeroase paradise fiscale sint situate in minuscule insule raspindite
in Marea Caraibelor sau in Pacific, altele se afla in mijlocul sau apropierea unor
regiuni bogate ale lumii din Europa sau Asia, era informaticii si a telecomunicatiilor
facilitind transferul de fonduri inspre si dinspre aceste centre oriunde s-ar afla pe
mapamond.
Pentru a profita de avantajele oferite de statutul de adapost fiscal, unele tari sau
teritorii sarace in resurse au acceptat sa se transforme in noduri secrete ale
globalizarii. Un exemplu sint Insulele Cayman, unul din primele cinci centre
financiare ale lumii.
Pe acest teritoriu minuscul exista peste 500 de banci, peste 500 de firme de
asigurari si peste 3000 de firme de investitii care gestioneaza aproximativ 200
miliarde de dolari. Ceea ce le-a adus insa o proasta reputatie unor centre financiare
insulare, este nu este atit politica lor fiscala, cit secretul operatiunilor financiare
desfasurate pe teritoriul lor, si refuzul de a coopera cu orice institutie nationala sau
internationala de control financiar, asa cum este de exemplu cel situat in
arhipelagul Vanuatu din Pacific.
Trebuie mentionat totusi ca in multe cazuri, acest secret nu este absolut, statele
sub a caror jurisdictie se afla centrele in cauza, detinind anumite drepturi de control
si supervizare asupra lor, (cazul centrului financiar de pe insula Man aflat sub
jurisdictie irlandeza)
O alta caracteristica importanta a acestor paradise sau adaposturi fiscale este
specializarea lor la nivel mondial in anumite servicii si facilitati oferite clientilor
internationali. Monaco si Andorra de exemplu nu impun impozit pe venitul personal,
in Bahamas aceasta este valabil si pentru firme sau mosteniri.
Importanta paradiselor fiscale in sistemul financiar descentralizat de astazi
rezida in volumul urias al fondurilor adapostite sau tranzitate prin institutiile
localizate pe teritoriul lor. Desi informatii precise nu sint disponibile, dupa unele
evaluari el s-ar ridica la aproximativ 6 trilioane de dolari, reprezentind o treime din
PNB al intregii planete.
Alte statistici aratau ca firme si persoane fizice din SUA au depus peste 800
miliarde de dolari in Insulele Cayman, ceea ce reprezinta aproximativ 20% din
rezervele bancare americane. Aproape 25% din primele 500 de firme americane nu
au platit taxe in 1998. In 2001 Barbados primea peste 6% din totalul volumului de
investitii straine devansind cu mult Japonia, China sau Franta. Luxemburg se afla in
2005 pe locul al treilea in lume ca destinatie pentru investitiile straine.
O retea de organizatii si specialisti in finante, Tax Justice Network a publicat in
2005 un raport documentat despre paradisele fiscale. Dupa studii amanuntite,
investigatorii TJN au calculat ca 11.5 trilioane de dolari sint plasati in raiurile
fiscale risipite in colturi discrete din lume. In fiecare an, 860 de miliarde de dolari
[20]

sint cistigati de personaje si firme care stiu sa profite de pe urma avantajelor


oferite de bancile aflate la adapost de institutiile fiscale din tarile de unde provin,
desi guvernele lumii ar putea sa stopeze acesta practica.
John Christensen, unul din coordonatorii TJN declara:una din schimbarile
fundamentale in societatile noastre in ultimii ani, este felul in care banii si cei bogati
au devenit din ce in ce mai mobili. De remarcat tendinta celor bogati de a se detasa
de societatea in care traiesc, si de a nu avea nici o obligatie de a-si plati taxele.
Aceste gauri negre ale globalizarii sint locul de intilnire a banilor albi sau negri
fara discriminare, tranzitati non stop prin firmele gazduite de ele. In special dupa
atacul terorist din New York din 2001, a iesit la iveala rolul dezastruos pe care
conturile secrete le pot avea in anumite situatii, desi in majoritatea cazurilor,
efectele negative asupra statelor si cetatenilor nu sint totdeauna atit de evidente.
Agentiile de presa relateaza deseori despre membrii ai elitelor politice
amestecati in diverse afaceri mai mult sau mai putin dubioase avind ca obiect
transferuri de fonduri catre conturile offshore. De la dictatori africani sau asiatici, la
ministri si prim ministri, inclusiv din Occident(cazul Berlusconi e cel mai recent),
seria unora din cei aflati la cirma statelor, unde propovaduiesc lupta anticoruptie si
disciplina fiscala, este suficient de lunga, pentru a arunca o umbra asupra intentiilor
patriotice ale politicienilor, cu atit mai mult cu cit multe din aceste cazuri ramin
nerezolvate de justitie.
Uneori politicul nu ezita sa binecuvinteze paradisele fiscale prin legi care sa
evite dubla impozitare, asa cum a fost cazul acordurilor bilaterale semnate de
Canada si Barbados in 1991.
Paradisele fiscale au devenit insa populare printre cetateni dispunind de un venit
superior mediei, atrasi de discretia evaziunii fiscale oferita de centrele offshore.
Daca de exemplu statul canadian nu impune limite la iesirile de capital, in schimb el
cere ca sumele depuse offshore sa fie declarate la capitolul venituri al declaratiei de
impozit.
Tinind cont de secretul garantat de aceste centre, si stiind ca tergiversarile
legale si birocratice ale unor eventuale anchete descurajeaza statele de a ancheta,
este putin probabil beneficiarii lor se abtin sa-si dezvaluie buna voie depunerile.
Firmele transnationale au devenit clientii obisnuiti ai adposturilor fiscale, mai
ales datorita transferurilor de fonduri si operatiunilor comerciale desfasurate intre
dintre filialele lor. Scurtcircuitarea traseelor financiare prin intermediul paradiselor
fiscale aduce economii uriase acestor firme. Dar nu intotdeauna aceste activitati
sint acoperite de secret. Scandalurile financiare survenite in SUA in ultimii ani in
care erau implicate mari firme precum Enron, WorldCom,Tyco au scos la iveala
legaturile strinse dintre acestea si paradisele fiscale.
Un raport intocmit in 2004 de organizatia neguvernamentala americana Tax
Analysts arata ca din 1999 pina in 2002 profiturile filialelor marilor firme americane
aflate in paradise fiscale crescusera de la 88 miliarde la 149 de miliarde de dolari. In
domeniul bancar asa cum arata un raport al organizatiei Friedrich-Ebert-Stiftung, in
sectorul financiar aproape fiecare banca americana are o sucursala ori relatii cu o
banca aflata in Caraibe sau in alt paradis fiscal; acelasi lucru este valabil pentru
majoritatea bancilor europene care intrein legaturi cu acestea datind din epoca
coloniala
Firme precum Philip Morris sau RJ Reynolds si-au mutat sediile in Elvetia pentru
a profita de avantajele oferite de sceretul bancar, iar inregistrarea de firme in
aceste paradise a devenit un loc comun.
[21]

Fara a fi paradise fiscale, unele tari au devenit centre ale tranzactiilor dubioase,
dintre acestea, Letonia este considerata un centru de spalare al banilor. Depozitele
bancare din Letonia sint estimate la 3.9 miliarde de dolari, jumatate din aceasta
suma provenind din Rusia si fostele state sovietice. Confruntat cu o situatie
intolerabila denuntata si de guvernele statelor dezvoltate, indeosebi a SUA,
parlamentul leton emitea in 2005 o lege indreptata asupra activitatilor bancare
ilicite.
Pe un alt continent, in 2004 iesea la iveala ca Banca Riggs din Washington
ajutase pe fostul dictator chilian Pinochet sa ascunda 8 milioane de dolari. Printre
alti clienti importanti ai bancii se aflau Mikhail Khodorkovsky fostul rege al pterolului
rus, in prezent in inchisoare.
Efecte In multe cazuri, paradisele fiscale adapostesc capitaluri speculative a caror
miscare de flux reflux catre zone de investitie creeaza atit oportunitati dar si riscuri
pentru stabilitatea economiilor-gazda. In lipsa unor mecanisme de planificare,
control si regularizare, volumul si viteza de deplasare a acestor fluxuri monetare
creeaza fluctuatii periculoase atit pe pietele financiare.
Efectele negative ale unor paradise fiscale se manifesta atit in tarile dezvoltate
cit si in cele in curs de dezvoltare sau in tranzitie catre o economie de piata. In cazul
acestora din urma, pagubele sint inca si mai considerabile datorita transferurilor
ilicite de bani rezultati din coruptia elitelor politice si economice nationale.
Organizatia Oxfam estima pierderile suferite de tarile in curs de dezvoltare la 50
de miliarde de dolari annual. Paradisele fiscale adincesc inegalitatile dintre bogati si
saraci, dintre firmele multinationale si cele mici, contribuind la o polarizare a
bogatiei deopotriva in tari bogate sau sarace si la incurajarea evaziunii fiscale.
Partizanii lor sustin ca rolul lor este esential in mentinerea sanatatii si
flexibilitatii financiare a firmelor, care la rindul lor creeaza investitii si locuri de
munca.
Dar chiar daca o parte din capitalurile transferate in adaposturile fiscale se
reintorc in tara unde au fost generate, pierderile se ridica la sume importante. Dupa
un raport al Bancii Centrale a Braziliei, din 6,5 miliarde de dolari care au luat drumul
Insulelor Cayman in 2001, doar 3 miliarde au revenit in Brazilia. Un control Incercari
de limitare a puterilor adaposturilor fiscale au fost facute de OECD.
Desi in 2001 SUA a blocat initiativele acesteia de a restringe si controla dreptul
acestor adaposturi, organizatia a initiat un proiect care isi propune sa combata
evaziunea fiscala prin sprijinirea tarilor care doresc sa instituie legislatii antievaziune. Periodic ea publica o lista cu tarile care se opun acestor masuri. In 2002,
printre ele se numarau: Andorra, Liechtenstein, Liberia, Monaco, Insulele Marshall,
Nauru si Vanuatu.
Lipsa unei vointe politice de a pune capat acestor gauri negre ale globalizarii
financiare face ca ele sa prospere si sa atraga din ce in ce mai multi bani si totodata
punind in pericol stabilitatea financiara globala. Deocamdata statele dezvoltate
tolereaza existenta paradiselor fiscale pentru ca ele asigura competitivitatea si
profitabilitatea campionilor lor nationali fara a implica subventii guvernamentale
si pentru a nu intra in conflict cu conglomeratele financiare multinationale.

Bibliografie:
[22]

Competitia fiscala; infernul si paradisul fiscal , autor: Eugenia Ramona Nandra,


editura Sfera Juridica
Statele Unite paradis fiscal , autor Kiss Laszlo, editura Offshore.ro
http://md.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/paradisele-fiscale-factoricheie-ai-globalizarii_234.html
http://facultate.regielive.ro/referate/finante/paradisurile_fiscale_si_evaziunea_
fiscala-30344.html
http://www.pk-offshore.ro/?Jurisdictii
http://www.pk-offshore.ro/?Jurisdictii:Cipru:Informatii
http://stiri.acasa.ro/articole/extern/cele-mai-prietenoase-regimuri-fiscale-dinlume
http://md.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/paradisele-fiscale-factoricheie-ai-globalizarii_234.html

[23]