PROIECT DE LECTIE

Scoala cu cls. I-VIII Dunarea

Data : 28.10.2009
Clasa : a V-a
Disciplina : Limba si literatura romana
Subiectul
lectiei ,,Sfarsit
de
toamna de
Pastelul.Elemente de versificatie.
Tipul lectiei : dobandirea de noi cunostinte
Timp : 50 de minute
Profesor : Prisecaru Violeta

V. Alecsandri-

Competente specifice:
2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situatiilor de comunicare
3.5 folosirea unor tehnici/strategii de lucru cu textul/cartea
Obiective operationale:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
O1: sa selecteze corect , constient si expresiv
O2: sa recunoasca indicii de spatiu , timp si miscare
O3: sa identifice campurile lexicale
O4: sa distinga elementele care sugereaza miscarea
O5: sa desprinda informatii de detaliu dintr-un text citit
O6: sa utilizeaza corect ,in textele redactate elementele de constructie
a comunicarii
Obiectivul afectiv: Exprimarea libera a propriilor pareri , ganduri si
sentimente fata de frumusetile naturii in anotimpul de toamna
Strategii didactice:
Metode de invatamant:
- conversatia ,
- explicatia
- exercitiul
- invatarea prin descoperire
- problematizarea
Mijloace : manualul , fise de lucru
Forme de organizare: frontala , pe grupe
Bibliografie:

Metodica predarii limbii si literaturii romane C.Parfene, Polirom ,

Iasi , 2007
Poezii V.Alescandri
Programa scolara ,,Limba si literatura romana cls. a V-a , Buc. 2009
Metode de evaluare:
- chestionare orala
- verificare prin lucru in echipa( fisa de lucru)
- observarea sistematica a elevilor

Desfasurarea lectiei
1.

Moment organizatoric

Notarea absentelor. Asigurarea climatului necesar pentru buna desfasurare a lectiei.

2. Verificarea temei
Tema se verifica cantitativ si calitativ.
3. Actualizarea cunostintelor
Se poarta discutii referitoare la poeziile despre toamna citite de elevi anterior .
4. Captarea atentiei
Voi spune elevilor ca multi poeti ai literaturii noastre au scris poezii inspirate din
frumusetile peisajului tarii. Printre ei enumeram:
5. Anuntarea subiectului si enuntarea obiectivelor
Lectia isi propune insusirea de noi cunostinte privind elemente de versificatie
specifice poeziei. Voi scrie pe tabla titlul lectiei.
Le voi spune elevilor ca vor discuta despre: imaginea toamnei .

6.Dirijarea invatarii
Se citeste cu atentie lectia pentru a enunta o imagine de ansamblu.
Scurta discutie asupra continutului operei:
Se explica titlul poeziei?( Titlul ne duce cu gandul la perioada in care toamna
si iarna duc o lupta apriga pentru a pune stapanire pe intreaga natura).
- Care sunt elementele cadrului natural?
- Se identifica campurile lexicale ale elementelor universului descris: pasari
, animale, culori, locuri, vremea.
- Ce puteti spune despre spatiu?
- Ce elemente sugereaza ideea de timp?
- Ce cuvinte din text dau impresia de miscare?
- Gasiti campul lexical al pasarilor, animalelor, elementelor naturii, culorilor,
locurilor , vremii.
Elevii vor rezolva exercitii date in fisa de lucru pentru a descoperi singuri
elementele de versificatie( invatarea prin descoperire).
Copiati pe fisa cate o strofa din poezie.
Numerotati versurile de la 1 la 4.
Subliniati sunetele identice de la sfarsitul fiecarui vers.
Observati ce versuri se termina cu aceleasi sunete.
Elementele de versificatie sunt : versul, strofa , rima.
In caiete se scriu definitiile versului , strofei , rima, masura
Versul este un rand dintr-o poezie.
Strofa - este un grup de doua sau mai mult versuri.
Masura- este data de numarul silabelor dintr-un vers.
Rima este potrivirea sunetelor finale de la sfarsitul versului .

Rima este de mai multe feluri:rima imperecheata (1-2/3-4) , incrucisata ( 1-3/2-4),

imbratisata ( 1-4/2-3), monorima( a,a,a,a ) .
Fisa de lucru
Precizati tipurile de rima din urmatoarele strofe si cum se numeste strofa
formata din patru versuri
Exemple :
Pe o stanca neagra , intr-un vechi castel ,
Unde curge-n vale un rau mititel,
Plange si suspina tanara domnita ,
Dulce si suava ca o garofita.
(Dimitrie Bolintineanu- Muma lui Stefan cel Mare)
Nu mai sunt pe lunca flori ,
Vaile-s desarte ,
Tipa carduri de cocori
Pribegind departe!
( St. O. Iosif Cantec )
Pe unde-a fost cumplire odata
Doarme acum intreaga fire ,
Peste-un iad de zvarcolire
Cade-o pace-ntunecata.
( G. Cosbuc- Pe dealul Plevnei)
Iar Manole sta ,
Nici ca mai lucra ,
Ci mi se culca
Si un vis visa....
( Monastirea Argesului)
Elevii sunt indrumati sa identifice imaginile artistice. Imaginile care se adreseaza
vazului se numesc imagini vizuale, cele care se adreseaza auzului se numesc imagini auditive
, cele care se adreseaza mirosului -imagini olfactive iar cele care se adreseaza miscarii
-imagini motorii.
Imagini vizuale

Imagini auditive

Imagini olfactive

Ce prezinta V.Alecsandri in poezia ,,Sfarsit de toamna? ( Prezinta aspecte ale naturii

in stransa legatura cu viata omului )
In poezia Sfarsit de toamna , autorul realizeaza , prin impletirea armonioasa a
imaginilor vizuale cu cele auditive , un tablou al naturii surprinse in pragul iernii ,
comunicandu-ne sentimentele si senzatiile traite fata de anumite privelisti sau aspecte ale
unui peisaj din natura.
Care sunt elementele specifice planului terestru si cosmic?
Completand rebusul de mai jos veti obtine pe prima coloana de pe vertical specia
literara careia ii apartine opera studiata:
1. Opera literara structurata in versuri si strofe.
2. Cuvantul cu forma diferita si sens opus
3. Cuvantul cu forma diferita si sens asemanator
4. Anotimpul cand se culeg strugurii
5. Sinonimul lui scolar
6. Vocabular sau...............

Dedinitie- Pastelul este specia lirica , in care poetul descrie un tablou din
natura, apeland la imagini vizuale , auditive , olfactive , motorii , precum si motive
literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic .

7. Fixarea cunostintelor
Se rezolva ex. din manual pag. 67

8. Evaluare formativa
Citeste cu atentie urmatoarele afirmatii si incercuieste litera A ,daca o consideri
corecta , sau litera G , daca o consideri gresita:
1. A G
2. A G
3. A G
4. A G
5. A G
6. A G

Versul este un rand dintr-o poezie.

Exista doar strofe din patru versuri.
O strofa este alcatuita din versuri.
Versurile tututor poeziilor sunt grupate pe strofe.
Rima este potrivirea sunetelor de la sfarsitul versurilor.
La rima incrucisata primul vers rimeaza cu ultimul, iar al doilea
cu al treilea .

9. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da ca tema :
Redactati o compunere de 10-15 randuri in care sa descrieti un colt din natura.

Fisa de lucru
Precizati tipurile de rima din urmatoarele strofe si cum se numeste strofa
formata din patru versuri
Exemple :
Pe o stanca neagra , intr-un vechi castel ,
Unde curge-n vale un rau mititel,
Plange si suspina tanara domnita ,
Dulce si suava ca o garofita.
(Dimitrie Bolintineanu- Muma lui Stefan cel Mare)
Nu mai sunt pe lunca flori ,
Vaile-s desarte ,
Tipa carduri de cocori
Pribegind departe!
( St. O. Iosif Cantec )
Pe unde-a fost cumplire odata
Doarme acum intreaga fire ,
Peste-un iad de zvarcolire
Cade-o pace-ntunecata.
( G. Cosbuc- Pe dealul Plevnei)
Iar Manole sta ,
Nici ca mai lucra ,
Ci mi se culca
Si un vis visa....
( Monastirea Argesului)

Completand rebusul de mai jos veti obtine pe prima coloana de pe vertical specia
literara careia ii apartine opera studiata:
1. Opera literara structurata in versuri si strofe.
2. Cuvantul cu forma diferita si sens opus
3. Cuvantul cu forma diferita si sens asemanator
4. Anotimpul cand se culeg strugurii
5. Sinonimul lui scolar
6. Vocabular sau...............

Evaluare formativa
Citeste cu atentie urmatoarele afirmatii si incercuieste litera A ,daca o consideri
corecta , sau litera G , daca o consideri gresita:
1. A G
2. A G
3. A G
4. A G
5. A G
6. A G

Versul este un rand dintr-o poezie.

Exista doar strofe din patru versuri.
O strofa este alcatuita din versuri.
Versurile tututor poeziilor sunt grupate pe strofe.
Rima este potrivirea sunetelor de la sfarsitul versurilor.
La rima incrucisata primul vers rimeaza cu ultimul, iar al doilea
cu al treilea .