Sunteți pe pagina 1din 4

PSIHOLOGIA EDUCATIEI Cursul 1, Anul I, Semestrul al II-lea

17. 02. 2015

P.I.P.P.
Profesor: Tinca Cretu

CURS INTRODUCTIV

I.Importanta psihologiei educatiei pentru profesionalizarea cadrelor didactice


Sublinierea pe care a facut-o Clubul de la Roma in ultimul sfert de secol XX cu privire
la faptul ca, de-a lungul timpului educatia copiilor si tinerilor s-a schimbat considerabil ca
practica ,si totodata, ca si conducere si sustinere din partea societatii in ansamblu.
Cercetatorii au aratat ca s-a facut o trecere remarcabila de la educatia spontana, empirica,
relativ intamplatoare si bazata mai ales pe experienta de viata cotidiana, care a fost
caracteristica pentru inceputurile istoriei omenirii, la o educatie de durata, de profunzime si
orientata dupa cerintele prezentului si al viitorului.
La Clubul de la Roma s-a format un nou concept si anume, cel de invatare anticipativa.
Jean Piaget (a vizitat de doua ori Romania) mai ales, in cartea sa ,, Psihologie si
Pedagogie a sustinut si demonstrat faptul ca succesul noilor metode de instructie si
educatie este conditionat de cunoasterea de catre cadrele didactice a legilor dezvoltarii
psihice a copiilor si tinerilor.
Alti doi autori celebri - Ausubel si Robinson - in lucrarea ,, Invatarea in scoala , au aratat
ca psihologia educatiei ofera cadrelor didactice structuri teoretice si conceptuale care le
permite sa explice fenomenele educatiei si sa isi formuleze propriile ipoteze cu privire la
optimizarea acesteia. In felul acesta, cadrele didactice sunt ajutate sa evite desfasurarea
propriilor activitati doar pe baza unor modele limitate, sa ajunga la solutii bune, practice dar, in
mod intamplator, sa evite greseli datorita doar empirismului educational.
Andrei Cosmovici si Luminita Iacob subliniaza in plus, contributia psihologiei educatiei
la dezvoltarea capacitatilor manageriale ale cadrelor didactice.
1

Profesorul Pantelimon Golu ,de pe pozitiile psihologiei, subliniaza contributia acestei


discipline la satisfacerea de catre cadrele didactice a nevoilor de dezvoltare ale copiilor.

II. Care sunt posibilele noutati cu care s-ar putea confrunta tinerii profesori la
inceputul activitatii lor didactice.
S-ar putea sa se intalneasca cu un grup de copii care sunt absolut la inceputul scolaritatii si nu
se manifesta inca ca un veritabil grup social (copiii nu au experienta de grup).
Se poate intampla ca acea clasa cu care profesorul trebuie sa lucreze sa aiba un foarte slab
nivel al motivatiei pentru scoala in general, pentru ca, nici nu au fost pregatiti din punct de
vedere psihologic pentru scoala.
E posibil sa intalniti elevi care au o motivatie slaba pentru anumite discipline scolare; cei mai
multi pot fi cei care au dificultati la matematica dar si la romana, limbi straine.
Sunt clase care au un numar mare de copii cu mari capacitati cognitive (intelectuale) dar, sunt
zgomotosi, indisciplinati si, de aceea, rezultatele lor scolare sunt slabe si trebuie scosi din aceasta
situatie.
E posibil ca in clasele cu care vom incepe sa lucram sa existe 2-3 copii cu probleme speciale
(cei cu hiperactivitate).
E posibil sa ne intalnim cu clase in care elevii au mari lacune in cunostinte de orice fel, care
fac sa nu isi poata insusi curricula pentru varsta lor.
De un numar de ani, cadrele didactice de la orice nivel scolar, au si roluri de consiliere, alaturi
de specialistii de la cabinetul scolii.
!!! Pentru rezolvarea tuturor problemelor de aceasta factura este necesara aprofundarea
studiului psihologiei si mai ales a psihologiei educatiei.

III. Definirea si caracterizarea psihologiei educatiei


Definire: Psihologia educatiei este o disciplina aplicativa care cerceteaza conditiile si legile
de manifestare si dezvoltare a fenomenelor psihice in contextul activitatii instructiveducative din scoala.
Psihologia educatiei are, prin urmare, un domeniu propriu de fapte, de fenomene psihice si
anume, cele care se realizeaza sub influenta scolii.

Ca si celelalte ramuri ale psihologiei, psihologia educatiei cerceteaza legi ale fenomenelor pe
care le studiaza.

Psihologia educatiei foloseste metodele caracteristice stiintei psihologice in general dar,


selecteaza aceste metode in functie de particularitatile de varsta si individuale ale copiilor si in
functie de temele pe care le cerceteaza, realizand o adaptare corespunzatoare a acestora.
Totodata, pot sa descopere noi metode de cercetare sau modalitati noi de aplicare a metodelor de
baza. De exemplu, Jean Piaget in toate cercetarile lui a aplicat asa numita metoda clinica,
care consta in realizarea unor experimente impreuna cu copiii, care erau dublate de intrebari
detaliate asupra modului in care ei satisfaceau sarcinile experimentelor.
Particularitatile acestei discipline (psihologia educatiei)
Este o stiinta aplicativa, pentru ca investigheaza in profunzime fenomenele reale, concrete
care se manifesta in circumstante adevarate, reale.
Este disciplina explicativa, pentru ca apeleaza la legi, si mai ales, la coordonari ale legilor,
pentru a intelege in profunzime fenomenele instructiv-educative.

Psihologia educatiei nu este o disciplina normativa, adica nu elaboreaza reguli si


instructiuni practice specifice activitatii didactice dar, ofera informatii stiintifice care sugereaza si
sustine cautarea pe care o realizeaza didactica generala si didactica speciala.

IV. Temele (sau problemele) mari pe care le cerceteaza psihologia educatiei


1.Una dintre cele mai mari teme este referitoare la varietatea formelor de invatare, atat a
celor care se realizeaza in scoli, cat si a celor care se realizeaza in afara scolii.
2.Aprofundarea cercetarii mecanismelor invatarii, atat a celor neuropsihologice, cat si a celor
psihologice.
3.Intelegerea specificului cognitiv al cunostintelor scolare in vederea stabilirii celor mai bune
strategii pentru insusirea lor.
4.Intelegerea specificului cognitiv al fiecarei varste scolare in vederea respectarii acestuia in
elaborarea strategiilor de invatare, si totodata, a dezvoltarii acestui potential cognitiv.
5. Analiza dificultatilor scolare, a conditiilor si cauzelor aparitiei lor, in vederea limitarii si
eliminarii acestora.
6. Relevarea problemelor psihologice ale reusitei si ale esecului scolar.
7. Specificul integrarii in invatare si a performantelor elevilor supradotati.
8. Descoperirea de noi cai de dezvoltare a creativitatii elevilor.
9. Cercetarea in profunzime a factorilor afectivi si motivationali ai invatarii si de
gestionarea optima a acestora.
3

10. Cercetarea relatiilor interpersonale din cadrul grupurilor scolare si caile de optimizare
a acestora.
Probleme (sau teme) care tin de dezvoltarea psihica si de dezvoltare a personalitatii
11. Cunoasterea particularitatilor de varsta si individuale ale pesonalitatii si ale rolurilor
acestora in obtinerea performantei scolare.
12. Dezvoltarea sistemului de valori si structurarea insusirilor caracteriale pozitive si a
mecanismelor de respingere a influentelor negative.
13. Dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale.
14. Dezvoltarea invatarii creative si formarea structurilor creative ale personalitatii.
15. Consilierea psihologica in vederea orientarii scolare si profesionale.
16. Intensificarea activitatilor care duc la dezvoltare personala.