LUCRARE METODIC Nr.

8
TEMA: Punile dentare mixte M\A.
Indicaii. Etapele clinico-tehnice de
confecionare.
Studenta: Midoni Daniela; Grupa S1403; USMF Nicolae
Testemitanu Facultatea Stomatologie.

NTREBRI DE CONTROL:

1.Indicaii la tratamentul edentaiilor pariale

dentare M\A.

cu puni

Puntile metalo-acrilice semifizionomice au indicaii limitate in

restaurarea edentatiilor pariale att pentru zona frontal ct si pentru
zona laterala.
Puntile metalo-acrilice fizionomice sunt indicate pentru zona frontala,
cand dintii stalpi au o inaltime necesara pentru slefuirea lor la o
adancime de 2,0 -2,5 mm.

Cand pacientul nu isi permite o lucrare ceramica. Pentru a

preintampina consecintele nefaste ale pierderii dintilor, este
foarte
importanta
restaurarea spatiilor
edentate
cat
mai
repede cu putinta.
Acesta este motivul
pentru care este bine
sa se realizeze macar
o
punte
metalo
acrilica, iar in viitor,
daca se va putea, se
va inlocui cu una
ceramica.

Exista un anumit numar de cazuri ( persoane in varsta, cazuri

sociale, persoane care au in cavitatea bucala doar lucrari metalice,
lucrari provizorii etc.) cand medicul stomatolog ar puteaindica o
coroana sau o punte metalo acrilica.

!!!Deoarece acrilatul este un material foarte putin rezistent, acesta se

va plasa doar in partile exterioare, vizibile ale lucrarii si niciodata pe
partea ocluzala a dintelui. Restul coroanei va fi metalica.

2.Etapele clinico-tehnice
dentare M\A.

la

confecionare

punilor

Clinic: prepararea cu lefuirea a 2 mm (suprafetele acoperite

fizionomic), 0,5-0,6 mm (suprafetele neacoperite fizionomic); la colet
pragul paralel festonului sau escavat, amprentare dubla, determinarea
ocluziei centrice.
Laborator: realizarea modelului cu bonturi mobilizabile, montarea in
simulator, modelarea machetei, initial a dintilor stalpi apoi corpului de
punte, in scopul mentinerii placajului suprafetele ce vor fi fetuite se
modeleaza in forma de casete iar pentru o rentetie mecanica, trainica se
creeaza puncte de rentetie (butoni, ciupercute, anse, solzi de peste,
sfere), , ambalarea, turnarea, dezambalarea, sablarea
Clinic; proba in cavitatea
bucala
si
determinarea
culorii acrilatului
Laborator:
modelarea
machetei din ceara pentru
placaj, ambalarea placajului
in
chiuveta,
schimbul
machetei
in
placaj,
lustruirea,
prelucrarea
chimica

Clinic: proba definitiva si cimentarea

STRUCTURA LUCRARILOR METALO ACRILICE

PARTEA METALICA
Este confectionata din diferite aliaje metalice ( crom/nichel,
crom/cobalt, mai demult se folosea si cuprul dar acum s-a
renuntat ). Are o grosime mult mai mare decat scheletul metalic al
coroanei ceramice si nu are nivelul de adaptare al acestuia, fiind
mult mai distantata de dintii de sub ea.
Practic, inveleste tot dintele, avand sculptata in partea din fata o
"fereastra" in care va fi plasat acrilatul (vezi imaginea).

La nivelul ferestrei
unde va fi plasat
materialul fizionomic,
prezinta niste retentii
metalice sub
forma
de
"solzi"
sau
"buline"
pentru
prinderea acrilatului. Aceste retentii specifice, formeaza cu
acrilatul legaturi mecanice care sunt insa cu mult mai slabe decat
cele chimice din cazul ceramicii.

scheletul
metalic
-observati fereastra creata
pentru acrilat si retentiile in
forma de "buline"

in cazul lucrarilor ceramice

scheletul metalic este neted.
ceramica nu are nevoie de
retentii metalice

!!!Spre deosebire de ceramica,

acrilatul se "leaga" de scheletul
metalic doar cu ajutorul acestor
retentii. Nu are nici un fel de
legatura chimica cu metalul, fapt
care duce uneori la desprinderea fatetelor acrilice.

ACRILATUL
Este un material plastic care se prelucreaza prin polimerizare in
cuptoare la 150-200 grade Celsius. Se plaseaza in ferestrele
special modelate din scheletul metalic.
Are rezistenta scazuta
o

are o gama
de
culori
mult
mai

redusa si o posibilitate de combinare a acestora inferioara

ceramicii
o

nu are transluciditate

"se prinde" de partea metalica doar prin legaturi mecanice,

mult mai slabe si mai putin rezistente decat cele chimice din
cazul ceramicii

3.Particularitile
dentar M\A.

preparrii

dinilor

stlpi

puntea

Prepararea bontului pentru puntea mixta metalo-acrilica (polimerica)

este asemanatoare cu cea pentru puntea mixta metalo-ceramica. Forma
finala a bontului pentru puntea mixta metalo-plastica (polimerica)
prezinta urmatoarele caractere distinctive:

slefuirea fetei vestibulare este mai accentuata (aproximativ 2

mm) in cazul placarii cu rasini acrilice conventional

pragul cervical vestibular are o latime de 0,8-1,5 mm si este

infundat subgingival 0,2-0,5 mm.

coroana metalo acrilica

4.Materialele i tehnica amprentrii cmpului protetic la

confecionarea punilor dentare MA

Amprenta elastic-elastica intr-un timp este de fapt o varianta a

amprentei duble; materialul elastic fluid se aplica direct pe preparatiile
dentare cu spatula sau cu ajutorul unei seringi speciale dupa care, fara
a astepta priza materialului fluid, materialul chitos de amprentare se
aplica peste preparatiile acoperite de materialul fluid, intr-o lingura
standard, sau chiar individuala distantata. Aceasta modalitate de
amprentare este considerata cea mai exacta, deoarece ambele mase
elastice polimerizeaza in acelasi timp, incat modificarile volumetrice si
distorsiunile devin neglijabile.
Amprenta elastic-elastica de corectare. Apeleaza la o lingura standard,
sau mai bine o lingura individuala distantata. Se amprenteaza intreaga
arcada ce prezinta preparatiile dentare cu un material elastic de
amprentare de consistenta chitoasa (de exemplu Optosil), obtinand asanumita amprenta primara, care de fapt va fi port amprenta pentru
materialul elastic fluid de amprentare din faza a doua (de exemplu
Xantopren), ce are doar menirea de a corecta prin spalare prima
amprenta. Lacasurile amprentei primare nu trebuie complet umplute cu
material fluid de amprentare.

5.Tehnica modelrii machetei din cear a componentei

metalice a punii dentare M\A. Varieti de elemente de
retenie a acrilatului.

Pentru elementele de agregare se utilizeaza tehnicile pentru machetele

coroanelor mixte metaloacrilice ( racirii gradate, picurarii, capa) cu
formarea unei casete pe fata vestibulara cu elemente retentive.Macheta
corpului de punte poate fi modelata redandu-se pentru inceput a
aspectului morfofunctional si dimensiunii
corespunzatoare
suprafetelor
orala,
ocluzala
si
mucozala.
Ulterior
se
realizeaza casete prin taierea in ceara.
Caseta poate fi comparata cu o cavitate
cu doua laturi: o latura oferita de
suprafata mucozala si alta de suprafata
ocluzala cu fundul spre suprafata orala la
dintii
laterali
si
frontali.
Marginea
cervicala a corpului de punte se
micsoreaza cu 1,0-1,5 mm. Interiorul
casetei se face retentiv sau prin aplicarea
pe suprafetele ei a sferelor, butonilor, sau
prin aplicarea barelor dispuse radiar in
caseta.
6.Cerinele
ctre
componenta metalic a
punii dentare M\A.

acopera in totalitate bontul

dentar

protejeaza, de obicei, limita cervicala a bontului;

delimiteaza componenta fizionomica;

incizale

asigura morfologia suprafetelor ocluzale, respectiv, a marginii

are o grosime de 0,25-0,4 mm

7.Metale i aliaje utilizate la confecionarea punilor

dentare MA. Componena. nsuiri tehnologice.
Componenta metalica este confectionata din diferite aliaje metalice
( crom/nichel, crom/cobalt, mai demult se folosea si cuprul dar acum s-a
renuntat ). Are o grosime mult mai mare decat scheletul metalic al

coroanei ceramice si nu are nivelul de adaptare al acestuia, fiind mult

mai distantata de dintii de sub ea.
Practic, inveleste tot dintele, avand sculptata in partea din fata o
"fereastra" in care va fi plasat acrilatul.
Aliaje de crom- cobalt
Aceste aliaje sunt superioare aliajelor inoxidabile de wipla. Sunt
combinaii complexe, n compoziia crora intr multiple elemente:
CromCobalt,
Nichel,
Molibden,
Sliciu,
Carbon,
Magneziu,
Aluminiu.Procentul cel mai mare este reprezentat de crom 15-30% i de
cobalt de la 1-64%. Pentru fiecare produs exist o anumit reet de
fabricaie, inut secret.Cromul este un metal alb, mai dur dect fierul.
Cu punct de topire 1876C i greutate specific 7,1 este sensibil la
aciunea acidului clorhidric i sulfuric. n procent de peste 12 % confer
alajelor pasivitatefa de aciunea oxigenului. Este coninut n aliaj n
proporie de 15-30%.Cobaltul este un metal cu aspect cromatic
asemntor argintului, are duritate mai mare dect a fierului i a
nichelului. n combinaii, confer aliajului duritatea ridicat i
stabilitatea chimic protejndu-l fade aciunea acizilor sau a bazelor.
Punctul de topire este de 1481C, greutate aspecific de 8,9 n aliaj n
proporie
de
1
pn
la
64%.

Caracteristici fizico- chimce

Greutate specific mic
Sunt inoxidabile
Temperatura de topire de 1300-1500C,
Sunt greu de prelucrat prin lefuire
Vscozitate mic
Cristalizeaz omogen cu o structur austentic

Luciul foarte rezistent

Aliaje crom-nichel
70-72% fier gama nemagnetic, 18 % crom, 8% nichel, cargbon, mangan,
molibden, siliciu, titan si tantal

de culoare argintie cu punct de topire 1375-1420

duritate 160 kg/mm(la patrat) brinell

elasticitate buna

vascozitate mare (curg greu in tipare)

coeficient
2,5%

contractie

bine tolerat biologic,

rezista
la
oxidare
si
coroziune

este abraziv pentru

dintii naturali

8.Tehnica i
materialele
utilizate la
modelarea
placajului
punii
dentare.
Componenta metalica se
supune unei pregatiri speciale, care consta in aplicarea unui strat de lac
izolator, pentru a preveni modificarea culori componentei fizionomice.
Apoi macheta componentei fizionomice se va modela din ceara dupa
care prin ambalare in chiuveta se va obtine tiparul, dupa care va urma
prepararea si polimerizarea acrilatului. Dupa termopolimerizare,
dezambalare, prelucrarea mecanica si lustruire lucrarea se va cementa
pe bontul dintelui respectiv dupa metoda obisnuita.Aplicarea acrilatului
dupa metoda moderna nu prevede acoperirea componentei metalice cu
lac izolator, deoarece se aplica stratul bazal (de opac) care nu este
transparent. Depunerea straturilor de dentina, smalt, incizal si de colet
se face in corelatie cu nuantele coloristice ale dintilor naturali, iar
coroana dupa polimerizare este obtinuta cu luciul corespunzator.
Acrilatul se plaseaza in zonele special pregatite de pe scheletul metalic,
care contin retentii metalice. Aceste zone nu trebuie sa fie niciodata pe
partea ocluzala ( "de muscatura" ) a dintelui din cauza rezistentei
scazute a acestui material.

Acrilatul se polimerizeaza la laboratorul de tehnica dentara in aparate

specifice, la temperaturi mult mai scazute decat ceramica. Aplicarea se
face cu pensuli speciale, numarul de straturi fiind mai redus decat in
cazul ceramicii sau a compozitului.
Tehnica aplicarii acrilatului

Primul strat este un lac cu rol de opacificator pentru metalul de

sub el.

Urmeaza stratul principal care, de obicei, este si ultimul. Si aici se

pot aplica nuante diferite in functie de zona dintelui dar efectul estetic
este mult mai scazut.

Luciul final se obtine prin lustruiri cu gume speciale.

9.Acrilatele utilizate ca material de placaj n punile

dentare m/a.
FORM DE PREZENTARE
Acrilate polimerizate industrial n forme finite: dini artificiali, faete
acrilice, coroane provizorii prefabricate, proteze prefabricate (n
tratamentul de urgen al edentaiilor totale bimaxilare).
Acrilate polimerizabile n cabinet i laborator se prezint n sistem
bicomponent: lichid (metacrilat demetil) i pulbere (polimetacrilat de
metil)
Denumiri comerciale: Sinma M, VilAcryl, Breforma (cu termo- sau
autopolimerizare).