zu 3770788) Ru rt. cin sctag lege, instant poate sabi o despagubire pent incaicarea dreptului de autor de pind ta 500 000 lei. in aa Manwal: Dreptul afacenilor ‘Autor: Rogca Nicolae, doctor in dept Baie Sergiu, doctor in drept Lucrarea a fost elaborata tn conformitate cu programa modernizata a cursubsi Dreptul afacerilor” aprobaté de Consliul Stintiic al Universitat de Stat din Moldova, La baza acta de nvopnaion Te sh intreprinzéitorilor persoane fizice ® mt Destinat studenfior, master interesafitn cunoasterea regie Serpe Stein Mofovo, Fae. de rept, alae Saints FE Tes Coun) 5 {SBN 978-9975-53-0524 Cuprins CUVANTINAINTE, RODUCTIVE PRIVIND DREPTUL AFACERILOR. defnilia dreptulu afacerior = le dreptuluafacentor 2.4, Principle de baz 5 tendingefe modeme ale drebtluiafacer Capitolst i. ACTIVITATEA DE INTREPRINZATOR. a si natura jurdicdsa actvitai de intveprinzator § 2. Dreptul de a desfasura activitatea de Intreprinzator. § 3. Genurile activitji de intreprinzator. I. OBLIGATH LEGALE PUSE IN SARCINA INZATORILOR.... INDIVIDUAL §2 Gospodiria 83, Titularul patentel de ttreprinzsitor. CCapitolul VI. NOTIUNEA $I CLASIFICAREA PERSOANELOR JURIDIGE CU ‘SCOP LUCRATIV '§ 1. Nofiunea de persoar 5.2. Clasiticarea porsoanelor Capitol! Vil. CONSTITUIREA PERSOANELOR JURIDICE CU SCOP LUCRATIV '§1. Fondaiori persoanelor Jur ioe cu Scop lcratv. § 2 Sediu persoar§3. Naffonattatea persosne! juice § 2. Organele societal comercial Capital x PATR: (COMPONENTALUL § 1. Patrimoniul. Componenia hui. § 2. Capital social. Gap Xt, REORGANZAREAPERSOANELOR JURIDICE.. (GU SCOP LUCRATHV. § 3. Formele mise de reorganizare 5.4. Transformarea persoa INCETAREA PERSOANEI JURIDICE ... 234 $1 Daoharea peroane 234 § 2 Lichidarea, 238 Capitolul Xl. DIZOLVAREA PERSOANE! JURIDICE CU SCOP LUCRATIV $1 REPRINZATOR IN BAZALEG| § 2. Participanti la procesul de § 5. Intentarea procesulul 84. Procesul de insolvabi Capitolul XIV SOCIETATILE DE PERSOANE § 1. Dispoziti generale. '§2. Societatoa in nurs § 3. Societatea in comand Copitolul XV SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA... § 1 Nofiunea de societate cu raspundere lmitats § 2. Constituirea societai cu raspundere limita. 325 '§ 3. Organizarea gi functionarea societai cu ‘Sepundre it 328 §4. Capitalul socal, capitalul de rezerva 353 358 "362 Capitolul XVI SOCIETATEA PE ACTIUM § 1. Nojiunea societai pe ac § 2. Constituea socie § 3. Funcfionarea soci 215 228 227 87 Tranzach a § 8. Tranzach 433 § 9. Ineotarea a Cepitota XVI SO § 2. Cooperativa de intreprinzator § 3. Cooperative de productio, §3. Uniunea cooperat § 4. Concernul § 5. Grupa financiar-indu §6. Holdingul 87. Ate sisteme societare | REGLEMENTAREA JURIDICA A INVESTITIILOR, A MICILOR INTREPRINZATOR IN ZONELE Capito 20 PARTICULARETATILE STATUTULUI JURIDIC SLALE Acai BANCILOR, BURSELOR S| FONDURILOR DE INVEST.CUVANT INAINTE DREPTUL APACERILOR este o disciplng jusidica gi o subramurd de drept privat care stodiazi ansamblal normelor jusidice ce reglementears 2c Brccum i normele ce relementeast relagile dinwe taeeprinsitor 9h autre police, Fiind inspiati de actele legislative adoptate de Patlament care snsforma economia Republic Moldova into nile de studi ale facalapilor de drepe de la universe Germania, Romania, Federatia Rusi) Ja care se fia discipline commerciale, Droit des affaires, Dreptul comercial, Drepral afacerilo, comercescoie _pravo, predprinimateliscoie pravo) DREPTUL AFACERILOR a fost inclusi in plana de studiu al faculeitt de dtept 2 Universitit de Star din Moldova in anul 1992 9 continad a fo discipind trac fn prezent Fiind 0 continuitate logit a disiplinelor stuiate antes se bazeazi pe cunogtingele studengilor acumulate la toria general constituyional si administra. Dar in cea mai mate misuri dreptul afscerl bbazeazt pe cunostingele culivate de dteptul privat roman si drepral civil ontinuare logied este. Temele discipline! consolidesr’ cunostingele 2c anterior, si concomitent le aprofundeuzi si le deavolts prin stadierea not impuse de netele legislative cate reglementeazi raportarle jusidice Ge mare complesitate, referinduns, in special a starumal juidie al fntreprinzitorilor personne fizie si jusidice, regimal jusidic al diverselor tipari de actvititi de (afuced) sila alte fenomene jacdice ‘Carsul de lec Ia dis cx planal de studi al fale ¢ din Moldova gi este destinar stadenlor care fi fac stodilela ciclo T Geadin de eens) a trimestru VIN) 5ifreevengi redust (anal 1V.V, semestral VIE ‘mani. Cunoasterea de cltre un absolvent a practicii de apicare a ‘normelor juridice ce formeazi dreptul afacetilor este chezisiasuccesului profesional si © posiblitate sigurt de a objine 0 mune onorsbil, iar juistal cate mu are ‘conogtinge in acest domenio este un jorst neimplinit Capitolul |. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL, ‘AFACERILOR § 1. Notiunea, obiectul si definitia dreptului afacerior LLDisporifii generale. Denumitea el un arse OEE cere se infelegelndelewicire, acne ci pesoane”Afacee, nuit sunt opeajini social tle JE Btzagere, care san do comercilzate, onpaniatéa Se pest servi pati sf acopere toate chelmielile supor Profic. Afaced sunt tose acdviile de extage Banurlor material, de exeoutare alueriior, de pestare 2 re si confecfionare vicllor et. fn entegoria 1 pertoandlor Bice i peroancor joridice necomercale cae ke care nu aduc profit ineerpretarea_doctrinati actvitatea de iaueprinzitor Bil, dar gi de 0 necesitate stringenth pentru cei c “Anume acesti scop serveste deepral afseerilot. n doctrina judi, 2 rate (pe care autor o aumese dept al facrier) poar cate qeele de dra eomerdal gi de drop economic Se obser 3 cxistl piteri eontroversate% “Drpiul comer. Denunites.trasixionali.s aces cate st defiiese ca ansambla de noe materi este dept! comer, Moceas, 1994), 23. Tipefees invotite din stvigyees atolor jutidice,f de norme fn jurul au niscut si sau perfectonat multe insttapi use insolvabiltaea comercial, societatea cometci Dezwoletea comeryului a contebuit ‘comerciantilor pe alte pies, clit sila extindetea creditare, de tansport, de deepal comercial tn unde univers! ex profi peal economic in sens ‘drepe pentru studengi instieui ale drepeuli, reglementeari actvitatsa de porea2d expones de norme jusidice ce gin ma} mi componente deeprul concurenfei, eptulul civil, nic celor'ale dupa codificarea din. anal in Codul comercial (cartea IV = Gu prise le Bbetatea VIL = Ce prise. 2. Cfrpenaru Stanciu. Dreptul comercial romén. Nofianea de comer poste f analiza sub mai juridic. Etimologie: cua ita 5. Bucuresti, 2005, p.21; 1, 2005; CruglovaN. , -ropronoro w xosaicrnestoro npane, Mocisa, Kovouepuectoe paso. Honongonyao B.®. Sixoses B.D. Ca 1997, 622. 8(Comercescoie pravo) find calificat de unii autor ca ramurk ditineek a deeptule, iat de algi ea subsamoed a deepralsé cil. D: ‘cconomic in sport ca ate drepri (eptal afacrios, dept coneatenge, deepal opi inlet, deep Sea) ince in progeca de stud Is a deep, ale cor pi componeate se incorpocete de autor in cogintal miei nmi deep economic” (pag?) ‘is consecingi auroral sia propos sk demonsreze cl dreptl economic este 0 amu de dept 3, dpa eum afi in tex, Dai inoramf cpl alin ase bp din Repubica Molo (G12), ee ems dee a totayi mural meal range hate ie meer poten ate avr (pg. Ace aa fats ee oe eee, ‘duce nic un fl de argument in spinal lo, itr ntervenia pe eat 0 face pled Tn tadocer. adeovat limbit rome ,predrininatelcot ne en predrnimatate™ e trad ene” ni (parte general). Chigint, fea recenziats sub forms de ti afrmatié et cexplici fenomenal define pentra prima dat activate de lowepri! regina! juridie al bunueilor, al dzepeului de le asopra acestora, fd de care este imposibillle activitagi de intrepi privind reglem fs iere 2 activi d blcatd fa M.O. 2001, n.108-109; republicstd in M.O. 2005 nz26-28), purarea fa sigueanyd 16 nc98); Leges nr.1456/1994 cx 58); Legea nt. 939/2000 eu pice lk spe ne. 23/2003 privind actiitaten ‘200-2035, 0163/2018 Lage 2010, 155159 Lege a de neice sini in despre ara de iepanator //Montoal Of, 20, ‘nr, 170-175; . Legis cae previ posites uilizii bunuslorincorporale, inclu a oe “de proprictate intlecuald si care auigur indi ‘ne1466/1998 ca privire Ia replementarea Sre40/ 200 pra zon mos Bs 0, 2000, — in met _normative ale Guvermuh “afacerilor Moscvic art02_ din, Gi terviell provenite din tranzacfile econom ake acte_governamentale cx: prin Horirirea Guvermalat Guvernoluis i. 582 dia 17 (aceon) 0, 1995, 255-54) 925 din 1 Inservice cn plats prestate de Camera Inept de Stat (4.0, 2002, ct 03-1 ee 35Nationale a Moldovei. Banca precum se stbileste in lege, 0 ‘mputernicices de 2 elabora si adopta acte normative, obligetorl pent financiste, precum si pentru toate persoanele fzice gi juridice™ ci operafund bancare. 3.25. Actele normative ale Comisici Nationale a Piefei Financiare. Comisia Nationals’ Picjei Financiare (CPF) este autoritate autonomi administayiel publice subordonati Parlamentali, cate reglemente si controleari respectarea legislayei pe piaga Snanciarl nebancari parScipangior la ea. Paricipangi la piaga financiard nebancari sont emitenii de valor obi, estonia, nana de aoregementae pe rey cea onze de mirosoune inuncartosinacact Coma Nejonlf e adap in omen peje alonlor mobile sae ore Sgn ak pent paring profeona, ct p penta tate pounce Bc ade coe Soret ingore te se CNPP pent deep sfceior. son Houcliea CNPF cx pave la aproberea Regullor Barsel de Vilon « Moldove on Gata din 26120008 (LODO, neSTADyHoucies CHEE. wei a (hgenvia Nagonali pentru Reglementare in Enexpctich, Agenta National Protecfia Concareatei, Agenpa de Stat Consilulal Nasional 2 Audiovizoslolui ‘aor lpi, impoter 3.2.7. Actele autoritatilor publice locale, Avtocitigile rable locale co Se cree rrms clon pa ee Te seed cl jis somecn Aa) er ea CE ee acca pnd de anempre 2 oss aa sea nl ee TP nme de eg bal To san tl Nal de se oa ser a Oe a cape wr dope ono Se ese fone joker op hen oop ae et je de comportament penta membeii SS re eens promo a ete brie soko sour emul ‘exccutix, Normele actelor corporative au forz obligatorie pentru tof membdi porate legal epeezints © not de conduit care, dpi ecunoseut 91 apcath pe parcorsul onei fevon spat dosenis al aportalor civ, Pornind de fa red din Codal cv, weanja se aplick numa in caul in care a exis alc respects uz ‘Uzanjele comercaleIn domeniul dreptolai afacerlor au importangl Hi 04.10.2010, net - Cu privire la unel 2004) dae gi altele legis tra” Dreptusile Omi 34, Docttina dreprutl, Doctioa dep na ete ievor al dtepe sfxcelor. Tote out un rol deosehit de important la pice de ssctee Spee nortcoe die ce fn ciel dap? 8.4. Principle de baza si tendinfele modeme ale dreptului afacertor 4.1. Principiile drepeului afscetlor. Un Joc important in reglementarea sctvititi de tntreprinzitor il ocups prinepile drepralu, ide ditecroare cirors le nant te subiectelor raporturlor Pe Drincipi speciale care se refer mumai la drepeal © Despre principle dept Partea general. Persoana, ial safari baa emo, a et een, Aces Aioperijle art si 126.din Const factor de baxd al economici staulu invrepsaitorlor impotiva acfoniloe Impotiva acfunilor autortigior pul constituionale igi au ontviata i: Lips 103/200 pind prot nce, gan 820) 2000 pind oie antenping, copenscto side sebgorare, Lea n:906/1992 cn prise la tree ‘xt onnopaite i deotrce once. a Principinl inviolabilistt investitilor persoanelor fizice si juridice. Desi rezulté din alt principal al dreprfui civil, gi anume inviolbiltares prope peivate, principiu! inviolabilititi investgilor est consacrat in art.126 alia,(2) lt. h) din 42. Tendingele moderne. Doctrina juidicl indick urmitontele tending it dezvoltarea dreprulai comercial: dezvoltarea instcafiei de persoani juridici, imernayionelizarea normelor de drept privat si intervensia seatului in activites produce si intensificarea relajilor comerciale, 3 fntreprinzitor colectivi care sian gist expresia in starut de persoami juridict!, mai preferable de © Tpasedancroe exp.24 Drepal comercial rom. Ea 5. Bue 18. mopz0q0e npaeo Kanumanucmveck 39Astiz, cele mai rispindlte persoane juidice sunt societ ime oectiy, in comanditd, cu rlspandere limit = 7 in olimal timp, jetifi comerciale cu asociat unic la ineepur caificate emele de drept instiuind pentru ele replementisi Importenya socititilor comercsle pentru economia statelor este de azmoica lei stator nenbre Amen expecta adopt al mute Regumene j Diecve “se Anternazionalizarea normelor de drept privat. Inernaponalizarea le repro Sire! wate Ce shins epee ie intenaporald'« mone, desvoes lear econome, qingic, clue ise diferiele yr. Ienagnaiaeadrepes prvat se mane pay tle dreprului international ce privese relaile economice dintre state. Faptal aceasta Inuearea Republicii Moldova fn Consiliul Europes, in special in Organizayia Mondial Comer, pune in faa ei obliga des aduce legisla in concordant ‘eu convengile internationale. ntecnasionalizarea vei economice necesité si unificarea,replementici jmsdice a reaplor economice, mai jadi fn domenile care jin de colaborarea internagonals. iicare se tngelege procesul de eaborare @ nor norme jtidice wniforme iJementii anomitorcelapii sociale. Exemplo de conventc internaponalé de la Geneva eu pve la Legea uoiformi despre cambie si Convenyia de la Geneva en pevice Ia Legea uniformk despre ai ceca, Regulile ‘uniforine piivind Acreditivele Documentare 5i Regulle INCOTERMS, Camera Internaionala de Comer dela Paris ete O ala ‘de internayionalizare » drepralai privat este preberes sav opps, pin cate se inelege imprumotal unilateral de cite wa stata unor insti jlce§ chiara onor ramus de drept de lun al stat. Deosebites dntre unficare gi ecepsie const fn faprul ci! ‘) uniBcarea presupune acordal de voinjé al statelor part leglor uniforme, reeeppia find un document unilateral al status care imports” clemente ale sistemall josie stein; vate si normele juice create fa recut, dar ne folosite, ceea Tunic, de exempl, eeceppa drepralui privat roman de eitre {nnoirilreglementii 2 activi economice, ia manifest si si se dezvolte reagile capitalists, neexistind un jcc Un loc aparte in aciunea de uniformiza ile privind comunieifie europene si, in prevent, Tratanul de ls ii Eatopene. Una din cele mai tari realiziri aleobiectivulai de integr itmportangé pentea RN comerciale, bancar, aigutid, com calege =a economice le Poliiei’ Europene de Ve regi economia RM pentra comergul liber cu UE sia objine tepeat area He nes eet UB si a obgine tepeat participarea I Statsl intervine, inclusi obligeia de se jmpune objiterea de licens, respectarea concurenje, respecarea normelor de Interventci statului ti actvitatea economics i este dedicat capit prezentul curs de lei. ae www Hn hdl "Plana de ays! UE-RM" vé (ADEPT) gi Expert-Gnvp Capitolul il, ACTIVITATEA DE INTREPRINZATOR treprinzator § 1. Noflunea si natura juridicd a activtat obginerea de prefs vanujoase la sinitace. Statl este interesat fn desfigurarea deoazece sumsi o astfel de eficienys i permit limitele, mijloacele activi de inteprinai sin doponile tonne #impusde engl unr conven ienaponale sdoptat un gir de acte legislative pentru lberalizarea acciitigi de itrep prntre care se num lei: 7235/2006 expire le principe de beg de relonntre a tis de tniepringor, 28. 45/1992 cx pivee la anteprenorat 3 intreprindei, agen 1134/1997 ex prvie la socetile pe acini, 1135/2007 cu priv la societfle ox sispandere Timi, 23 . teplementaea prin licenfire 2 actvitigi de loucpninn, 81/2004 pad eee In var de Inept, aeobindi bunut. Acest obiectiv poate fi atins numa dact oml preci o activate fied, pentru & exteage, cultva sou serviel, precum si penta 2 utiliza coasuma bunusile mat rezuhatal sericilor ‘Actele intelectual a cmoagte fenomencle cele intelectuale mai pusin, iar morale doar cu tt de excepgi Din categorie de ate mentionate, cele mai importante pentru so fi clman 2 fi actee indreptae, direct sau scopulactvitifi economice este dobandirea de bunud.Din cele menyjonate, Conchide: Sia? activi eonomice ack acti neuane de producry cua fi reparie 0 Denar materi i iaterale care an ca sap sateen cernflor de onan itrerss le oper agra existent i ‘Definigia evidenyiazé dous eategorii de activity care au ca obiect bunurle: inal de confecyionare (extragere, ‘sofia de panere in cisculape 2 Duaurlor si servieilor . adocitoare profit, acivitate de fnteprinzXtor sau afacere, carey are ragjonamenta prin ea se subingelege gi actvitatea de consum 2 bunutilor. Pe noi ined ne bindice a bunurlor materitle prin aegioni socie- celivae, fabricar, eer de pra nl, nai activate de iaepringtor 7relaptt de afsceri, proprille fi — winaarea acer, in Legea privind actvitatea. de evaluare a fecr ta Col Se proces cvie= sersoore de ghcer in agen a desfasura activitatea de Totreprinzator. § 2. Dreptul de libertates creafiel'gi are 42_dreptal Je mune mengionate an fost dezvoltate in alte acte legislative, precum sunt Coal ci 22. Confinutul dreptului de a desfisura activitatea de intreprinzétor. Dreptal dea. desfipura actviate de inveprineitor ace propriul conginut'® gi individu de ai lege:actvitate de inteeprinzitor de la ite hensiae care vor putea "24. Limitele si interdictiile de a desfasura activitate de éntreprinzétor. ‘Actvitatea de intreprindtor se, ealizeazs prin incheieres de actejuriice de natuct inclusv si-l tansfete dup hotare de beneficial (venial) obsinut ip achtaren impozitelor si a aktor plifi obligato Fe Hing dreprurile mengionace in conyinveul actvitffii de inepsinsitor se iepul dea folosk propre ali patrimarialy, ein ce ins ppoate folosi orice buousi pe care le degine pentru a Corobe fateprinzitoral perroans fics cit persoans jusidicd cu scop lueratv poate ‘plick regulle care din lege sau din esenja.raportuilor jucdice ma ‘normelor menfionate duce la 0 conclzie fermi pousvit lrice gen de actviate de inteprinzitor neinterzs de lege. inchusiv si dreptal la activates de intreprinzltor poate filimitat nueprinltor fed iregistearea de stat, activitatea de inte TReiesind din disposigile Constitujonale dreprutile i ative. Legisaga jnterzice de a des tar fisd Iicengi, le calfich ca activity ilegale si sanctioneazi penal sau contravenfional persoana care violeaai acesteinterdicyi. ‘De asemenea legisla interzice: _desfagucarea activi caze afectex2X concurenjs sau este indreptact spre smonopalizare; dea desfisurasctvitatea de intreprinaitor in nume propria personnelor care folosinyé spare de la data nasteri si constitu 0 premisi pentra a 0 ‘ocupi functi pablice @Presedintele Republic Moldovs, depuag, procaror,judecitor, fancyionai public etc)._De asemenea este sctvittatea de intreprinzitor avocatlor ‘Pe ling’ interdiile mengionate in legislge pot fi evidenyjate gi un gir de limive pose prin dspoziilelegale. De exemplu: limite le cumalarea genurlor de sctivitete; (fnerea registrulai acionarilor, ‘organizarea comerului de burs, etc) limite pentra intzeprinzitor individual: ei ow pot desfisuce 8 noxoe; comers angro cu prod iguate doar de persoanejusidice snveite aciivti stable prin hot iy1k independent, ptimands si voinga fn raporrae acordal unor organe ierarhic. supecioaee. Voinga liberi se manifest la alegerea de orgunizite 2 na care desfisoard activitate de giutoral desemod persouna fizick © pettou Aemuits fnrprngtorinsidaal Cf de ulzare aor. Legian a sable ch prude ‘eatrore of adesniscade legal so pe nevolonate fa brea, {e cate autonitate public sau de peroana e ey-foncfe de eispondere se repack integral de atorzates poli. Independesia nu trebuie interpretatt ca pe’o libertate totald. Into fark cu persoanelor eate ‘economie de piay im poate exista libertate absolut. Independenfa tntreprinzitorulai lor legal, gnerea une ste lita on doar de dspoile actelor nortative dar de drepel aor persoane. j promovares poe de isi capacity pesoanelor formarea publculai asupra id fine e competenga organuhui de stat imputerict. La ° Legea n-96/998 cu prvre la patenta de tteprinador lo: ,Mositoral Oficial al Republica Moldova sa creat 0 situaie fa cate integistarea inteprinaitorilo: se cfectucazi de mai multe organe. Camera laregistitt de Stat este principal organingegiweii. Ineprineitoral un anamit tip, reuperesst Pind gh manifesta inijaiva, consecinel witoarei activi. ste sopust replementi jridce, cae, pe de 0 pe de aia atibuieaciviii erate organiztgi \ctivitate im ume propria, Activites de intreprinaitor va fi ana fini care a solicitt inegistrarea san de sublectul(pereoana patenta de inteprinzitor, diularal va practca actvitate in tea atrage manca tnor ak spin, Persoana juiel dzpane de denumire, patiimonts de er, et is crc a we La om pave pte net uramesea ove (proprie. Actvitatea de inteeprinzitor poate fi ps inigatorul pune i -otdonator). Op. 82 afacei, investor, vinzitori de mateii prime si chiar consumatorii de misfuril 51 sexvell ale ‘Cavzele objective ale riscului comercial se datoreaz4 nor anusite ie mamaale gi alte ‘cometile™, formarea unos fondu de rezervd egatv activitatea de Intreprinzltog, de es blgaioranuate de ares uno obi lege ese re in carul inciledit obligagilor, suevine sispanderea stipulatd de par in contract sav previzuté de lege "Asfl,espandereapatrimonial intervie suai ta carl cind act 3 obligagile. Persoana fica yi persoana en tof pateimoniel pe care lav in 2.5.6, Activitate permanenta. Leginitorul nu sopuleaz practice acivitates. Fapsul ‘activitaten teebuie sé asigore actvitate se desfijoard sistematc, cu enti de venieuti Doctina juridick recomanrinadtoralui este 0 pariculaitat Pentru demonstrarca profesionlismuli, fa unele cazutilegiuitorul reeunoagte stadile objiauce, i ie Ss Tmetgt spat 0. neck ele impane ape tow elifc nat boc fntrpeinaitor llega gi sencfoneazi dour activitatea de spare egal sac de wep = desfigurarea accivitigi de fnteprinattor fist insegistarea (eeiregistrarea) la corganele antoriate; = desfigorarea unor genuei de activtat interzise de legislagies desfiucares setvitgi de intepristtor pf. intermedia fialeloy, reprezentngloe, sucuraleot, secilloe, magazinclor,depositelo, unitiglor Comercial gl lie unit neinegistate in modal sebilit de legisla; = desfigurtes activi de itreprinadtce fk liar fabrik i fie indicarea in documente a coduilor san indares lor ete previa de lei on desfguraren ses acti ex bitizarea unor cod fsale tine san plastografate Persoanele fice care destigousi actively ilegilé de intrepinzitor sunt saoctiomai penal fe cu amend, fe cu munck neremoncenti in folorul combnitiji ersoana jodi se sancfioneazi cs amendé si cv interdictia de a desfigura 0 anueniti setivitate iar carl eacepyonae eu ichidarea pesoane juice.fied inteyjsteare la Camera Inregistitit de Seat sau Ja 0 altd autortate public _garacteristica genurilor de actvitare de intreprinzitor desfis p — a Moldovs ctina defines fapal de comery ca un act le - crs, eau at nde pinto Insepanre!™. Conf ~ fc gisrare captor de pine de asiguace oblate de aan medicals, gory atl de comer ete acl ndeplint print insepindte i é i eter de dfinse a faptei de comery priveste o actvitate ore = Rick autorizagi icengl sau certfcat, liberate de autoritacea competent; dic isolat. Actal de coméry se realizeaz’ deci in cadral li ate i ¢ pottivit unei oxganizie sistemati : 1 in termen a modifictslor operate in actcle de constnie, Fapone © fepeti profeionals a actelor pot Srp sobs cnc Comcast pr ome oe [re mile ma A oe = cu inellearea dreprulsi la firma (derumire), stabilit de lege, gi a modului de ‘ntrepsinator a acestci re » actalui de comery se completeaz ste ee “omni i» 0 oe ee es fick emblem comercial san fird marci de producje obligatori prin lege; | idisre seri de speculaie se contest ne treo = Pec de ay sl a ci coo ee us a ode vinate a eee I" f | ict incegjsrare ca plittor de cote de asiguace socialt de stat obligatori; ‘Dupé cum se obsecvi confinutal norm jurdice din Codul penal dfers de se ‘hi atinge scopul de obfinete + aie 400 valoare supe prinatorl i ating, seopul de one ‘norma din Codul contavenjonal sunt necesze interven legisla pentru 0 feneGilor aname prin insupies diferente dintre chekwiele suportte seglementive unital a conceprall de acivitate egal de intreprinzitor obindit in urma acestor act fmepriazitor se casifck dupt mai muke crite. Doctina le de comer in: opera de inexpanee fn chim; operah putes jh devine sei de profes et ‘Legsa ne45/1992 ca" neprindeiles operaiuile cones ( Doctina engl claied afc fn acivitig de extragere 2 boousilot m: vit de preluerae # bunnies inatetiale i activi de punere in circa §3. Genurile activitati de intreprinzator. 3.1. Dispocitii generale. Prin defini datt la Prive la antreprenoriae gi fotreprinder, Igislato acivitj: fabricar producti, exteutarea luc ficienji permite obfinerea de benefcu. In definige aa a ‘al des utlizata la eapa actual de persoanele private: comer produselot, Existé si alte cust de activi reglementate de actitile bancare, de investi, operayonie ex valos mobilire, de ediare, asgueare et {in legilagia unor alte state, genurlesetivtjlor de inteprinaitor sunt nomi ee de comer. De exempla, Codul comercial ro 5 Soteprinded, dupa cus 845/1992 cu privite la antreprenoriat gi fotrep ce 0 propeie claifcare a actvitijlor de antreprenorit: ga respecte stndarele uname ame nlatne woe heen expres, profit macral yi pentru © pedeapsi penal san eontavenion ug Covilui pena-n2985/2002, se Stijn ct un mt Ra gen econo vt a sabe deel ec dept oe auto de pro Post Lgh me Byi002 co ne Ie ‘antreprenoriat si intreprinderi, rt. 10 alin), numai intreprinderilor de te I permite sf desfisoare urmsitoarele activitge Beatties =" saree 9 atmentl mor xe et de nacomaie, bol pha one pony al cnstonenusce fron proce bl pe oe ese eliberarea avizelor corespuiuitoares come i i | al i ' i i & ttievea tehnicd (indusiv ~ a documentelor pentru dreptal de proprietate si administarea acestor —imprimarea si baterea monedki, imprimarea hinilor de valo = efectuatea lucisloe sbtzonomo-geodesice gravimetice, a hidrometeorologiei. > ™ 114 domeniul ‘Activitiile monopol de stat sunt replementate gi prin Hotirdrea Guvereab 1582/1995 ix priire la reientarea onepobuior', care stabileste metodele. de feplementare, Ista activititilor monopol de stat gi autoctiile publice: abiltate ca reglementarca lor. . fvitapile’ monopol natural, Prin..,onpel “nator “iegsitorsl 1582/1995 ex prise le rglomestarca monnplarbr. Aste actvitgle legate de exploitares- cilor ferate mag protec, instalaile de cae, constracfile de arbi si service actviigile legate de exploatarea autostrizilor, ‘epablcan silocal, ou zonde de protecfe gi servicile de intrefinere; ~ actvitiile legate de exploatarea cllornavigabile naturale si artificile; + ssivtie legate de exploatarea portuilor vise; + actvitijle legate de explostarea regelelor magistale de tlecomunicayi 5” Monitonul Oficial al Republics Moldova, 1995, m:59-60. 50= ctv pte despot reel delve fine pen ‘iain ndopopemelr devas aaa soicagi inteenayionae; fionare de producere a tetiviiile legate de explostarea aeroportai acriene, de comunicaye dintre navele seriene si steriziri asronavlor. Reglementarea juried deosebité a acestor activi parte, presiotd ite acer soe comercial pets consomatoni de posiide absru g de atten atte gens de cena a Sssemnate c monspetar ane 324, Actviifile sepice lceniei, Genuile de activiae sleet prin eae sunt serena aca care pled Tate le soma ote : precum 9 veri prejoe cepras vind reglementatea pric. li 2 seovid de Insepintoe®. Se sypanreglemendss pin lenge urmioarl 9) cre Camera de Licnfere 1) sedvittes de audit; 2) activitatea de evaluate a bunusilor imobile; torul Oficial, 2001, 108-109 repul 60 itorul Oficial, 2005 ar, 26-28; i Jomeniul jocurilor de otoc: organizarea i desfigurarea lorrilos, Bae droatarea sutomatlor de joc eu Ctigusi bines®, sabres near ln compete sports comescalzarea producteoti sutton vera den port sis peer nds + eo 2 cian fos comers agro sarcoleo noe 2 pers face eins yi/tn sven vesih (rep se Shure deseo voir 10 impr no comer prod 1 ener st de toi fl publics sts de rear per one ceri de consi bani ah colin, eon 13 console de cd 5/8 const eit reronncjileconsoae te exiageen subst nee wile pout —— de ue Gtosaniac gia fetilizinglon wineresé, instalagile si rejelele ie, say imbuteierea apelor minersie si si export restolor i czate, inlasiv fa coe ~ ora gan in, dora, comeciars sre a sbwanee § ei i x sroduselor chimice de mena}; 6de. asiguiare 2 fanctionttit sistemelor ia, inclusiv a produselor program; fae ctr Conti Coardnair at Andina p) scdviatea de emise pentradifuzare, servicilor de progame pe cale eau prin otice alte mijloace de telecomunicajit decit cele Twoducezea regJementixit prin Heenyere pete lie gemit i complet ‘Active de tereprinztor care pot fi desgurate i baza pie sont stable la anexa pt a Leg ac.93/1998 pivind patenta de itreprinzitor. 3.2.6. Activititile care pot fi pritticate’ fra’ amortzatit speciale etreprincitonit persoane Bice si peroane juridice pot dup’ inregistrarea de stat si ‘desflgoare liber genarile de activate care nu sunt supuse licengeri sau otictror alte sori ‘0 altk casfcare « activiiilor este stabiled In Clasifcatoral Activiiilor din Economia Moldovei (CAEM) pus fa aplicire Ia 1 februasie 2001 prin hotivirea ST din 9 febraarie 2000, acsaizat fn zal 2005 ¢ 2008 2) ds cite Banca Nofinal a Moldne: 39) actvtatea bittellor si untilor de schimb valrar alee dece bite) 9 de eitre Comisa National a Pit Financier 34) activitatea asiguritorilor (reas ZO gerinte sgurtorlor (eatigntonly), broker de aigure s/en0 de 35) actvittea de getine a actvelo Fondurilo nestatale de pens 36) activitatea asocayjor de economii ifenprumnt vitatea profesionisté pe piaga valorlor mobiliac; actvitatea bitousiloristatllor de cred ref Berets si/say cu amiiountal a benzinei, motos ‘comercilizarea ex lichefine I stile de 2‘eit sibel we ona’ in terara juice mo fost evenpate cee de ‘elimitare a profesiei libere, precum ck este o activa Sevinteresata™, care na poate fi cesionaté. ee tpn de vei dpa el repel ‘care face si se majoreze esengial costul acestor setvicii, Este imperioas’ shor nor coat Tegiieve cae ar dierena sco ene deel Ineprinetor Act a in anonat ace mu de er cea de a raceses conta serio peste de may vag tral Oficial, sb oo pred fit Prete profesional fx cadralstemul\ de insitinns, exprimats parted pr nf ri nag ‘jects dE pin, pi oe th ig tei in ciesit 2 unoe | § 1. Cu prvi la interventia statulu Tn activitatea economics |. OBLIGATI LEGALE PUSE IN SARCINA INTREPRINZATORILOR Economia Republic Moldova este una de piap avind ca principal factor ibe inigativd $8 concorcnga los, Stara declats liberate comerp iscsi de eeprnttor (Consiuia rt. 126 ain) li.) rezervindidrepral de a interven Jnactivtates economic a privatilor, “hetivitatea de intreprinattor este util si necesark societi ilo sesurse - bi festinghest atta timp eit sept sow linitesaé dzeptutle unor alte persoane, Find cca mi sigurl cle de errBialace a avofiel, ex a generat concurenfl intre cei care o practic, ceea ce n avut rep consecinja wa sc de aca contareintereselor concutengor si benficiarlor {consomstorlot) de produse fide mésfusi puse in creit.Avind noblul scop de 2 coreibui a binele sotal, facerile au dat najtere si unor manifestiri pigubitoare, cum BP's producerea de micfuri si prestarea de servcii necaltative, chi jidice prin al organizeazd incegistrarea oblgatorie = fntzep rabileste eguli de comportament pe piafZ, condi de desfipurare a wnor genuti de fandardele privind caltatea rmérfurlor si servciloc, alte exigene ‘poz exprese in acest sens, incluse in art.7 din Legea n1.845/1992, in alte ace legislative speciale, se refer la ™ respectatea reyullor de comportament pe pistl in conditi de concurent : respectarea drepturlor consumacoilor, : « obfnerea icengelor peatea genul de actvitate practicat; = finerea evidenyi contabile;pri generale. Pov a0 al) Coa io Lges 385/138 cope sepa nec fe contro, asigurind los, inrereselor gi sina com tenititcaltrale« poporuli, altorinterese ppoute & prvitl ea un bun din. patsimor ele elberate companilor ,Voxtl” si, Mold ‘mobili in Republics Moldova pentra eae vari an pli cite 8 milioane Practica jodecitoreasct s CEDO sugeses2i cf, ficenja poate fi tbun in sensal arcolaluil Protocolal I la Convengia European a lui fn eazul ta care aceast licen di naptere pentru ttulata ei la © sperang leptin gi ccsonabilz ca prvie I caracteral el de-durat sls posibiltatea ebjinestavantajelor ce rexlek dia exerci activi cari face obiecal In mod 2.2, Organul de licengiere. Organi de sat imputericit cu antorzarea celor tmai multe actvtisi este Camera de Liceniere. Stattul juridical Camerel este 7 din Legea nc.451/200t si fn Regulamencal Camerei de Licenjiere, Najionslé a Picfei Finsnciare™, Agenyia Netionali pentru Reglemiritare in Enetgeticd™, Agensia Nationalé pentra Reglementare in ComunicagiiElectronice si ‘Tehnologia Informatie", Conslin! Coordonator al Audiovirualului™, ‘bunelor moravuri. Vez: 3uotam, Misi 3aoruux, T. jegmpocann suyercposars. in: ,Xeasicrao m paso”, 2000, nr. ¢.90-94Drepeul de 2 solte lcengl ao inteepri Snregstate a iotreprinat tri, adied persoancle fisice 5 individual le Camera Tnregistatt de Stat si persoancle (i soliciantul prezines Camerei de Licentiere, impreund licens, urmitoarele - ~ documentele suplimentare in conto ce replementeard activitatea licen prezentarea originalelor pentru veniicare, cu ex Din procedure ghigeulai unc indicindu-se temeiurile refuzali ean activitatea pentra care se cizie adoptaei cel trai in ova | oa sider aprobatt ou doar chad onal 2 dopa sed soot 3 enema sponds de So ae (gu Dar expats See Uc lngngee espe sel tees decane pen a eae ecgee cel sv espe sparen deci povind berae ae cunt eee ponte del Jeeeperen activtii conform sprobari desir sete dnge stot Coe arf inept Bee pode epobace Peteonna crea sola inj aaa tapos care Avoaten de Heegjete tis deca de bea Mu tena se ply incl malt Sim pee sie en 2001 pec pt ee ae peed een dep st anes deci pind eiberatea Ken. Tipottang juidek a beni cont im deepal pe isp dena fe Be fap. Ler Soe pecs ce a ilar, ofenda pos ‘Sine indent ne. Tiel fst eonPe 4 i val bitte poate fi epi : pe :menuli anterior de vlan ene. b eas iat een va enge din ultima exlendacte in ate ior de licentei. Acfaneslcegefcereaet in cae de de expire, ‘represents inser co faci de ements Conform competes. Conte ops te ets mana Ses ered parte itil fan de elemanae de conse pind Ince de etre dara deen» conor de Heeger eu In scope ‘eclica Indeplniea prescrip prvi hires ick ce de come de Tcenpese. Conwlliopinw pom fi efecnte de cle aonaten de Resp i ‘a ute san In temcl seit seb, depose conform pied ite prota consumateoe conto pet condor de ong, atc de ene vs finecont de uso anc 2) legaltatea i respectarea competeni stabil — cetereastulatalui de licens privind exipendiarea acesteia, = neachitarea coual san teimestsal, in termenul stablit a texel pentra lent > nerespectarea de ctr ttularal de licen a tetinéimlui de depianere a cereii de ~ liberate a duplicatluiliceogel pierdate sau deteriorates = : oblgatviutes obser Acsivitaea de ateepina 217 din Lega ne.235/2006 en privice la pinepie de bad de reglementre Inurepenator, poate suspendath jdettoreset adopts ta termen de 5 lle crtoare de la adresare legs. se executi in conformitate Ptivind suspendarea (li de etre instanga de judecatitularul de licens este Licenga poate 6 retrasii doar prin hotieite judecito retragerea licen servese: creas itr de amt prin rere acti: ~ decizia cu prvi la anularea ixegisrii de stata iularui de ~ _depistarea unor dete neantentice in docomentele prezentate liceogere; = sabilizeafaprufai de tansiitere Drept tem penta ~ _neintarara, in termenal stabil, 2 cite temporati scent, = nerespectarea a dous oar a prescriptilor privind lichidarea inc condiile de icengiere. alte cazusi stable expres de legile speciale ce reglementeazk genul de activitate licenyae. dara judiciaet de retagere a licen 3/2006 eu privte le principle de bask de rgleme: tate de fatreprin ‘contraventionalé 33.1, Nopiues ex fl asrmene de geste ec empl de ede inf prime, execotarea Iuctror si prestarea servicilon). Aceasel eunos ‘videnys operatiunilor. ; - ‘Obiectul contabilieiji patimoniulsi inteprinzitorulai il constitie bunurile mobile si imobile, reflectate in expresie aturald si bineascé, bunurle co pocengia eonomic, mijloacele binesti, havtile de valoare, drepturile cobligazile patrimonisle, cheleielile, veniturile gi Fezulatele objinute, precum si eixculagia gi modificrile intervene in urama efecruti ‘epresie natural In expresie bineas limba somind, is pation intel preqal fncast, cate, la rd su, va Bi inlocat ‘nvestese acest bani. Prin ‘urmare, valoarea intat in patrimoniu se sabrogi cele jbindind acelagi cegim seecanim de inloate cae opereal fo peel pasion et ‘operajianile comercale curente, cit gi in cele legate de divizarea patrimoniale la iesirea asociaglor din Operstunile economice savérgite de clue intreprinzitor se reflec ddocumente contabile. Anume din Legea az.113/2007, ct dfineraa de valor’ patimonice sb ore frm rafetarea orf consbibitate sat ater Patcipind la viajz economicé prin eft fnteprinaiton inte i rela co ali agenp eco tionilor, diyconditile economiei ivenmualitijie si evenimentele activtii, economice cate survin mire a bilan” »Conteacele de construcie” i ntabltatea impozieull pe ven” L ttea_activelor nematerale (inobilizillor incozporale)” formate financiare privind sectoarele” sik “pe sak Teepe de a acastsegull fc dons Incepinakol nvidal Cesar ai patent deiner, cre pot sc dia Lege 0293/1998 en prite Ia ptenta de louepinaiton, aru ual aed ce pve pets br de wand Re finceprinzitos, sant obliga SNC 20',Contabitates subvengilor de stat si publictatea asistengei de SING. 21 ,Efectee varailor cu: ace tei exter peneras din vinzisi— cel mult 3 milioane dele; A actielor pe tezmen lang eal mule 1 milion de le 7+ numical media ecripte l petsonalulu in pevioada de gestiune ~ cel male 9 persoane; ‘Contabiitatea in par simpli se fine conform regulilor stabilte de SNC. 62 reflectarea faptelor economice simplifeace ale planului de conturi contabil ddublé complet gi implicit care na pentru perioada de gestiune precedents - total veniurlor din vinzis — eel mule 15 milioane de leis totaal blangul contabil— cel mult 6 milioane de leis - numiral media sctiptc al personalull ia perioada de gestinne ~ cel mule 49 de wal contabil care prevede cen aplicarea planlai de : bile i rxpoartlor Financia, Sistml entail complet a Tnweprinseont | = a econal Toweprinzitod persoane juidice regative. ‘ontbitgprevede cic contbi al enti include 6 operaini Lege ip sh umentelor primare; evalua 51‘in documeatele primare cat si achiziie a bunarlor economi sparare a datelor dia docamentele pimare, bile cx obiectele materiale deyinote de intreprinzitor, sau pottvit rol i antenifcare document a extn leone conte care epartin setinnes tenporari a anita, Pottivit Regulamentalu privind snainale dt Repotore Financiar’ sunt standardele gi inexprecicile, pentru Standarde Internationale de Contabiltat, care devin lica Moldova dup sce Nofisnae de Conti litectivele Uniunii Buropene gi pe S si aprobate de Ministeral blicii Moldove, care stbilesc reguli generale obligetori privind ‘aoved sou sual loge, dpc ‘esiunes one tha fect acest opeupial, Penta 4 confine, Seiden, doy da coosbllat pi dn aide de teand, ives Pasian ce pero vabile si metodologia paivind utlizacea in Planal de contasicontabil, care se elaboreazi gi se aproba de ‘ecesard pent inregstares conta, contubile. Regstruleontabil.va congine mires ei crea lotoemtreisral; data incepei si nis pines petioads pentru care se inioemeste acest data efectais factor te in ordine eronologcd si/sau sistemics etaloanele de evidenta a cconomice; funcjia, unele, prenunele si semniturle persoanelot sesponssbile de tntocmirea rgistrlui. Registele contable ee ntocinesc pe euport de Hie ena in forma electronic. Regisuele pe suport de htc sunt tabeleepetale ca form si conyinut adecvateetnjlor de contol side sistematizae a informaici, inclusiv cu forma de carte contabil, fs ,depisate in ipo inventareri sal alti contol al miloacdor bines, se fnregiseeast fn evidenge contbilt In fel plusurle “de bunuri si ines, diferengele valotice favorshile plususi se inregistreaxi ca majorare a le de bonati i mifloace binesi se trec la x ele se reduce finangarea; <) peejuile de piapt la data depistii, ipsuile de bunuri peste normele de pe ‘taturall, precum si prejudicial cauzat_de deteriorates bunuils pPessoanclor vinovate; d) daci persoanele vinovate nu pot f identifiate, ‘uzat prin detesiorarea bunurllor sau de lipsurile de bunuri peste pesisabiltate natural se tree la chelelile din perioada de gestiune sau cu ele se tediuce fnangatea. % Turcanu, Viorel sl Bajerean, Eudochia, Bazele contabiligit. Chisiniu, 2004, p96, 7% 9es ci ER NE RTS weasel gis presinte rapoaste finan nivelunle si encdigle de interes public companie de asigorisi, un fond nestatal rolabile de inteprinaatocul persoand le unor eventvale efluxusi (ctragec) de miloace banesti sau vuoui alt avantaj economic vitor) ale Intreprinzitorulat persoand jurdicl; al (modiGeitle —resurselor economice si datosilor | de gestiune la alta, cu excepyia cotelor Inweprinzdeoralu Rapoartele financiaze ssociegilor, acfonarilor, rispundere pentru faeilearea reglilor de organizare gi de finere a contabibig, de nuocmite si prezentare a rapoartelor financiate in bsza art295 din codul contravengionl {In special ei poarel espandere — neindeplinizes ceringelor legisayet finere 2 contabiltigi si le splic peasigarazea contzolului asupra documentisil faptelor exonomic jn contabiltate; = Nevespectarea tegullor stabiite de legislajie privind reflecsrea in contati i in regiatcle contabile a faptelor economice; ~ _Nelatocmizea documentelor primate sia documentelorprimare cu regim special ori nerespectarea cetingelor de perfecare a acestora, petfectates it inadeevatd a documentelor primase si a docamentelor primare cu regim special i prezentarea acestota in contabiiate cu intrzece; = Prezentarea in organul abiliat sé colecteze capoartele financiare s rapoartelor financiare care nu corespund formnei subilite de legislaje sau care no cet toate datele stabilte pentra aceastk form ox prezentarea incompletd sau cu date cromate a rapoartelorfinanciare, ori neprezentatea acestora in termenal stabil de legilaies rot a alegeres sisternului si formei de = Neindeplinives pee opi expiraces termennlaistabiit de lepislaie pentru prezentarea financare, a dispoaipel scrise 2 organulai abiitat sf Colecteze raposrtele Ginanciare privind prezentarea ei In tetmenul stabil de = Picrderea, susteagerea sau dstrugerea documentelo termenalti de pistrare lor, conform regulilr stabilite de Organul de St Sopravegherea si Administrarea Pondulai ‘al Republic Moldova, seu rerestablizea lor, conform legslafc, in cermen de ping la 3 luni din momental ‘constatini fapruni respect. Rispunderes penalt 2 tneterre ce etmnnentmoerneneemsenencerentn sinner liber fn'2 au depune eforsuti pentru ridicarea eat produce, reducereachelmiclilor ori ecooomisireareturselot. Diaga se afi intee aeste dovi extreme ~ coneatenti p -tendinfele- monopoliste-sunt mai-paterice,statulineervine spijinal concurengi. 244, Definita concurentei. Bacco comportamental concurengial, rebuie sf existe un itenja unor condi juridic neinterss de lege juidicd de 2 pracion oxce. gen de activate 1845/1992 ispune, lx act. ck iteprindee ite: dep a labs Br md indgendet gear de acta, Lege 1103/2000, la, ac 9; eterace aor ublice sf bled inti ana pratsi saor or? dea oma prada sr ifr’ ot extirpated be. loereprinastorl rebut fin cont de scvtileiterzse de ele are sunt monopol al stat = Esisenta saat maser sified de-bargringiort pris. Recast. condi ig are ‘igines in prncpil consinyional de serate activi de ineptinattoe éonform ~ lita leiitoral permit persouncor fice as ingest ca intrepeinzitor individ fi paticipa Ie constimitea uooe persoane juridice ca scop lucrti ca ef desfigoate: Actvtgieconomice aducitoae de profi Artigolal 63 din Codul cil mu adnate "aia de at dee inperei coiirlpesoant id, at at 13 di Uegen 20/2007 peeve ok regtares de tt a prianel rie a oc frp pe moi: de noortett, Conconeags incetesal fi eficients in cara cind farnzoui sau consumatorpierdfacleates de alegre parteneruls de faces. Namal foarte reds de apegi economic wansfored psa In mona (nichate voatorl pe 0 inp dat) sau monopion (nicatea complsdtorua peo plagk dat)‘9238/2008 privind protecia mircilor, U fntreprinzitorul eebuie si aibé Ubertatea de a se retrag domenii mai profitable pentru a prevent insolvabilit se stabilesc anumite critert de dererminare & prepulai ie ritoriul pv ete. Deasemenea prin hotirice lista misfuror importante, comercaizat I prepuri Hbere ca aplicarea atv in meni, Legea ne 92 cu privice ia lmitaree cee cere slate. Aces se vt safc crete Ie pe pia ack 2 om suple de fos, oe eran cae proponent eat ‘unui termen de garanyie, oganizarea deservii in perioada de gar ‘comerciale, ake condi care favo . sare suprima concuren: foloseatcl mecanisme cace suprimi sau chiae es ages nc 171/1996 co privie Jz secretcate ii desfisoart ecdvtatea pe Potrvie are2 din Legea ‘1103/2000, na agenilor economic cot pe pias nei annmite 5 legatt de concepenl de pia i interacioneaal pentew Literatura juidicd delimicessi lu) de piaga geografick pentru @ lagi ocupatl de un Winsitor eau un Pig rbmantd a rode. Peon a determina pags relevant 4 prodasohl cit ‘are operean un vigor, este nezesr a evidena misturle Hence # simile, cate, conform destinapci, ar potea satis ecesiii gi care sunt accesible cumpicitoruh ia procera deers picjeiprodasulsi se constath competiivtatea mirfi vanzitorui fal de mix similace, precum si faptal dack acest din urmi ou liniteastposbiliatea vinsstoruli de amajra prejal la maf a, De exempls, pentru determina putea din pial a uoui produettor de tncilpiminte din pele pe pin, acesta na va fi comparat ca un vnsstor de griu sau de automobile, x procicitoi si imporatos de incyminte din caucin, din piel aca, de Incline de ake pus de incayfminte aplicare fay de contragent a unor mieuri discriminator care Lat plasa fate-o watt la Inchelerea de contact ca unl cimpétitori (benefice) “aranci cind existl posibilitates producer nsiderate anticoncucenyale orice “S Carpenara, Stanci Op. cit, 1996, p.100.categoria vinzitorilor ont « limitarea producy ivi, incusi pein stable renunjarea_nemotivath la incheietea de cont compltitori (beneficiar. ‘ArcT din Legea ne1103/2000 interzice gi declari nule orice acordusi dine campititonlor (beneficial); prin unal dinere care detin ‘on astfel de acord (acyine finan art 85 din ia ‘agenti economici i pe piafa uoei snumite ‘pot avea deept cezulat obliga suplimenta ptin natura lor sav potrivie uzanjelor comerciale, na 30 nic un fel de legit "2.4.7. Limitarea concentrailor economice. Concentsas fenomen pozitv. Unites capitaluli inlesneste cooperaea, fs fn. peoducfic, simplifict strucronle interne, asiguri Jpojele concent Sind eindoelice, groparea de intepsnded it et, Acaparareainsd a segrentelor ‘devenind periculoas ‘exerci controlal asupra crelril, extn jnizitit agenglor economic gi CSocajilor acestora, holdingusilor, corporagilor tansnaponale si grupurlor Jndustral-financiaee, precum $i asupea procuried de acyiani si de pig sociale in 7 din Leges nz.1103/2000, pentru prevenirea posibiluli abo situafia dominanti pe piafi a unor agengi economici sau pentru. nea Timitani concureagei, Agenjia Napionali pentru Protecjia Concurenge ef control de stat supra: - ere extinderi, comacisit gi foxionisti asociailor de agenti economic, - ered, extinderi, comasivii si fuzioniriiholdingusilor, cosporatilor sdustia-finaneace; fuzionirii agentlor economici dact fapral scesta‘ac nomie a cltui caté pe pita respective de mcf ar fapruui ck agental economic ‘contzolul asupra: procuriii } i comercial, a firme sau a miei, precum 51 copietea formei, ambalajulsi san a aspectolui exterior al mcf una alt agent economic: Avest feoomen numit aiyfere se definegte ca acel act de concurents flo cate consti in. uilizarea semndot de i ), rend asl consumatoror ina ef obiectul procera este firma ae citi date de dentate aa fort ines + dobindires,foloea san dinlgwces informajilor sinc, de produce si reteor comercial, fk acordul posecotilor aceasta ong! canoi, cae poste 6 real scfuni de degraniar a Buprinrior ieal (conc ‘autrititilor administratici publice de interdict asupra practicicl uaor genuri de smicfur, cu excepfiacazurilor preizate de legis iu, Vasile ali. Op, cit, p. 241 © Cipsyini, Octavian. Op. cit, p18. "9 Teidemy p. 184, 0 cae re sauna peri ana cpeonet § 5. Alte obligatii ale intreprinzé taxe sé impozite la cheltuiclile publice. stat ale persoanlor fice si juridice, in special ale cel eare practicl acivitate de intreprinzitor Din cele mai vechi timp, un aeribue ec tatului, ind seadiite de oamesi polite, si deal cercetitori pentra clucidatea iv secent, problemele teoretice fiscale au event 0 parte component a polit ‘Adam Smith, ia ncrarea ,Avus i, cadeur, mitt, amend pltitaral eo psi mjorae a iapegitul *cna Indaba kp cet | pes aga cone Hd ea se Feces a Eat eedreees salt ee cies nec ape ep eee Sec aera eee arama rae eee eee ae Tip Nol, plan pe oan ee indole emi diet cs ee Fa i en ge aa peteeeer canst ha ye cramer ; Lax de Gott can m 4 ovce ale centr ale bugetnet dest fi ale gta acigurtlor sociale de set, ale bugetelor josturi) vale de recere a frontierei varale. ‘aisaneler, oraglr 8 sateler se stables, conform eg, de organ epreentative repetv. Orie tf a i is Chars Pee enemas are eee ome spt Tipo dete ea cee oe cn on abr ue, ee os dn Lene ene, oe se apn va sop Ale eee Sr ee ue be ange tte er certian te eee Ca ee eae espe eee eee ee Reta cae ose in ine eee ee poate redace oti anal a oo ad : : Soar commer tees ene i ed wd ee Soe ee ce imecvengi ‘cconomic’ prin stabilirea de taxe in jac sume incervenge. Peres 7 Contsibuabil au obligafa dea fine evidengs, loves, 2 3inueptindesile induswale, weizarea zeva din fenomenele care pun in pecicolviaja pe ‘Dreptalafscerilor nu poate luda problema protecjei medi, deoarece numsi ‘bana funcfionaze a agentlor econom tuturor ceringclor stabilve prin difeciteacte normative poate diminua ali -onomict int obliga tele normative adoptate a domeniu, Este vorba. : 1conjuritor, Codul apelor, Codul funcias, Coda slteleasemenes. fn ansamblul ior, acesteacte normative a ~ Sf asigare cetigenilor un mediu de exit « sf realizeze suprematia responsabiliigi Geckrei general entra protecyia -mediuli in faga generai!vitoare; . ee 7 A pi si respectarea| normelor lege, statul a fimputeenicie ex fancy Preedintele Republic, Moldova, Guvernul, Ministeral Eeologic, alte ministere, deparcamente si autoritigile publice. Pe tecitorial Republic Moldova activeazi un sie de organizafii neguvernamental, najonale si imemayonale, care supravegherzi respectaea ‘normelot stable. in domenial prorecjei mediuki. Relay seglementate de lgile nomilizte sie obieerl de studi al dreptulad Spee Semctn cl de dao oot of lv inporen eg te deepal sfacetlr si dreptl ecologic pena zeepectarea de cite Invepsinaitor a obliga! de a proteja media 5.3. Obligatia itreprinzitorilor de a respecta standardele de calitate a scopul protectiei drepturilor standardizarea se defineste cae lig cms eprezint® c ce influenfeazd asupra intregi economii nationale, ocotel tii camenilor, procecici medialui inconjuritor si are menirea. st inliture ieteletehnice din cles integrin comer international cy imatrfurilor, produselor si serviciil consuimatoruli. Conform Legit, 590) ‘cst cab, pentraprobloe rae seu plea reed dena m rN pte alegeres compefeati 4 produsalui TLegea 1105/2003" privind protec sit juridice, cum ar fi termenl de garanfe al prejudiciand averea oamenilor si Standardizerea misfurlos, consumatorlor slot” metode prin’ care ‘i ‘nteeprinadtos: Aceste limite inst au'an seop wnan — protecfi intereselor generale ale socetiti. ‘Au fost analizawe doar uncle ‘reglementisi prin core statol intervine fn scsivitaten de ntzeprinzitor a persoanélot private. Intervenyia statu Tost este" mule mai divers. Ba pliveyte gi actvitiple bancare, de invest ‘alodlor mobiliae, de asiguate, de construcyi, raporcad juridied« unora dintre acestereplementici va face objectul alto cats de lofi sau al unor alte cei. bit roméne, Bucuresti, al Republic Moldova", 2003, n12 95Capitolul IV. SUBIECTELE DREPTULUI AFACERILOR § 1. Intreprinzatori - subiecte ale dreptului afacerilor aj gene Ser dpe ope nyc i, | sant deeretate norme imperative obligatoril pentru route igoare na defineste noyiuned de inteprinaitor ca subiect de cle Iegale, acest termen este folost frecvent. in specisl, Codul drepy, sill desemner2i prin 5 juridic,este mai larg and si, implicit, de subiect de viizate in legislyie care, in diferte desfigoard activitate de intrepsinziter, tntreprene, intreprinders, comercant. 13. Deosebiren nofivnit de fnueprinzitor de ale nogiuni ascminitoare. Nofinea de tirbringitor jf notions de gut ssonanrc. Povsivit dspoaiilor din Codul fscal, dinspare um inceprn dar dock foteprinderca,aparine un ral moldav uelizeast deja nogianen de nteprinder in dovd seosurk ea subiec al raportrlor juice gi a obect. reprindre uemitoarcle subiecte de ‘etagile tn -nume- colecti, ia, acfiuni, cooperatvele de produce si de aga-numica freinds peroand fed prin foal i gospodisia jeneasci™™, Prin ‘consacrat in legslyie. ‘on complex patrimonial conse compel oir ical como pecincal ane sp lnteprindere Teorganiza, Ingrid deatDin cele mensionate ez lac ck nofiunes frrprimgior nu corespunde ‘ofl fereprindere nc chiae desflsonce activates. ‘Desfigurarea activi -prinzitor de citze © persoand fzicd Fisk ‘onteavengional sao penal. Astfl, conform rvge Ia comerpl icior definege; comercasel 8 vera hodsled judechores. Conf cra sau fatreprinator individual iaegistap conform Se soieal eek rma =emres Tarana cave desta! Foregsrii de Stat sau Ino get de fnveyistate declarst neva tvatea de inuepainzttor desta Ital sau dcoseit de mari sepedepseste in baca ar125 gi art. 241 din Codhl penal comple, peatra 2 obfine prof. Calta ° beng indo §§2. Persoana fied ~ subiect al dreptului afacertor > dispockile’ gale ste evidentd intenia legutoruui dea defn itl generale. Pousvit at.26 din Cod cv, prean fii re dept! (de btrepringior, fir a consti’ 0 prsoand juris ain mone intreprinzitor ~ persoané individval in Registal de art, 28 din Legea fn Registeal gospodérilor ‘Acceas clitateo stibuimte © persoan inrepi doar una. activd na si pes blige asumate, sociaeal societapi pe pessoane rnumele gi pe seams societifil comercial. So reptusi si obligagl ia ura rispundere. E adevirat, aso rclimitat pentre obliga. ¢o ce privese protecgia drepeusilor riatulai co slepundere nelimitae ise aplick orn medi, despa fa initele concuene! lial er. ; i i ‘sunt motivele penira'eare unor anumite lowepeinsttoru individval va utliza in actvtatetoste buauile dn pattimoakul peroane li se intersce si fe asociag in socettile pe persoane. a, ndferent de modal lor sbindire, precam si mijloacele atrae. "No au calitatea de intrepeinzitoracyionai, asociapiisocetijilot cu rispundere limita $i nici membrit cooperativei de producfie, deoatece aceasti caitte 0 au smnni. a participa neapiat la or a une! piri sociale au a cind este necesar, chiar in partidt dub, pentru bunusile gi somele de bani ula Foo. Dele sceastiregull fac excepfietialail de patensi de intreprin pentru obligate asumate, aceasté disney aw-si mai are tunipersonali 2 persounel fzice. te posibiltatea folositi de citre de interne, orga Toten. Cu. Predprinimateliscoie prave. Mosevs. 2003. st 130 in Legea 93/1008 eu privire§ 3. Persoana juridicd - subiect al dreptului afaceriior re persoana juries. Conform ddeept public side deepe privat, wireaunor alte persoane jurdice, com ar fi societiie societiyle ea rispundere limitari, Avind caltates de fondator, dministratv-ectorale sant fn drept st infigeze feprindesi municipale care. si desfigoare activi a cate pn Banca Nanas Moldova, binelor coerce Persoana juridica de drept privat. Powivt ar.59 din Codul civil, persoanele ide depp por ave sep Ind omerc) x scp aden Diizares persoanelor juridice de drept privat in societiti comerciales lor drepralui continental de la apattia primelor Pennoni ov wap bart su site comercae (Cod civ, a 105. 110, usependenle de tts Coa i? 6 La 5 ove Is itrepsinderea Eiteprinstor (Codal i eprieaton™, Lege weet socket ‘eomerciale urmires scopul de obpine beneic din tia de dividend. Actas Scop, fa ein socisiit $1 emt si de fondator intreprine ooperstivelor de Intreprinzitor pesoanele juridce cu Scop lucrs cooperstivelor de producti Ali sant constinite si gestonate de binds de a desfigura orice activate nein lege, chiar dach nn = Trica de const, Incl acaviates de epinsieor. In eau la se cere autorzagie special, persoana judi va Pessoa juice cu scop nev a, prin defi, ata iro tre pare dn jl cu Scop ca 9! persoande cae 20 tn apa cutie 3 gh. 1 diel epeal_ la informati ‘din profital obsinct, fe consum,asociai depropuse, membrii neaviod dreptari pati nele jurdice care an ata form’ de asociagi, inst soci religioate uninni de persoane , ea de exemplu, membri 106 acegisrarea de de Leges 02:220/2007 cu privie a i ineprnotorilor individual. Caitatea de intreps eat o gospodite iin pessoa fzict cu capacitate de fntreprinzitorilor individual 5 care scopal de a obine ‘ifrtnge dspozitile legale cu prvire la persoanele juice. Esenil este ci, potivit art 14 din Legea mc 845/1992, aceste tipuri de idin Legea 0845/1992 rezulta ef tnvreprinderea individuala pote: fi definité ca o etivitat, metoieoganiat, a wna individ care resopuneepeia profesional a acter potriet tei orpinigdr sitemat, bapa pe astnite ajloore matrick, Alef spas, intreptindere individual era ativitatea persoanei fzice care practica activicate de intreprinzitor fn ‘nume propria si din cont propriu, administra personal afucere, emitea independent decizl, asguea inteprinderes cu cele necesare gi purta rispundere pentru rezultatee Der, prin dispoziga art. 39 alin.@) din Legea ne220/2007 insreprinderea fri indvidva si aa vor 6 supuse relnregistds. si afcim cf prevederile legislative oe privte ls lnneeprinderea individuala™ au devenitcaduce. Inregistrarca intreprinadtorului individual. lngogeusrea de stat 4 Inteepeisitorul indvidoal se efectaiaet conform dispositilor art28 din Leges 1220/2007 de cize Camensfnegiseii de stat dia 15 julie 2004 cw paivie Is documental electronic si semncura digital, Date deponeri' documentelor penton inregistrare este considerith data recepffonisi acestora de cite orgunul inregiswatii de stat. Despre recepfionarea ocunensor deponnt ise elbreat un bon deconfmar a primi ul ceresi § Sacegistrare sau si soliite alte document ‘Procesul de inrepistrare 2 intreprinzicorului individual implick vevificarea identi sia capactigi de exercign ale personne ficce soliciante ar 1 verice gale informage cu privire Ja acest dact nu sunt actejudé cae soliciantului i se interzce sf desfigoare activate de inteprinzi ‘Sabi, regitwatoral ar potea intreprinde mésuri de precizare a consimp ‘erificind dack persoana indicat in cerere ca sdevirat intengionesz’ sh Tntreprinzttorali individual, perfectati in dood exemplare se semneazA de eegistator. Unul dia exemplarele deciziei se pistes in dos ot de ong ner eit a ella ren soln inregistrati in calitare de persoana care a soliciat pra de a pracaincetare: ‘bugetal. public. nasional. depusk de citre persoana inz din tegisten-de stat eu existe ste justificas, od urmisres persoandl Gzice pentru d faptul este sat nu Hnsegisuath in sepisra. Din acest personaa a depus o cerere de radiere din eegisera fntreprinzitoral individual organo de ioregiseire tebuie ‘ecmenul subilt de lege Radierea din. Registrul-de Paes depuseddoserentoe Inuepriaztcall individ! se considert incest din momenta rac Inbundtageste sta materia objineo atfagje moral od “nator este ita in access! I rorele nance, capital personal oo al fami, de acl sf valoues ied a limite de reducere 2. prepubil Inuepsinsitoral individ este Potsvit pet146. din Hi ‘plicarea de citre instngele economice a prevederilor Jegale ce yin de dizolvates 22026 alin (3) C. civ. dspozile ea privite la dizolvares plica pi peroanolor ii, cre practic ocvtte de repringtor swt fnesrate te Rata de Stat eaate de ntreprington indiidua”. Considesin fceasti recomendare ca find fie fandament juridic, of art.26 alin(3)-din Cac, air acti dettepringlion defiant fr eombituiren de porsoandjurii e care realmente atvttea pertoancler jai eu sop rain dec din eg som prior juridie nu reqs lf". Legea prevede. ch persoanelor jus aidic, Jar risfringerea regullor de dizolvare @ persoanelor juice 000, determinind tacos juridical gospodisie qetness, ou numal ck repeet oak inivideal acum a arkatPlenul C5) este mira categorie pele lei anterioarerefecitosre la fnteprinderea individual, dat : : E : z | Me Gospodiria kdneasci. are o replementare juridicd_imy ‘aractedzeas prin ipsa letra lopice inte difertelecspozigt ale lei, ‘Srotorarea lr cu normele ator leg Un statu judi nebulos provoaed incertiine § 2. Gospoderia taraneasca de fermier. $2tGhnile dinue membri gospodtic in portal lor fa de patrimonialexploza Iedkeprae pe care le dabandesinactvtatea de inereprinato Porcivi rt.2 din Legea az.1353/2000 peivind gospoddrile lrinst (de fermi), ‘Dack gospodiria,irneasc mu aze statu de petsoand juridied, nu exist nil cia gineascl este 0 ineprindere individuals bazatt pe propictarea prvati | parimoniv, estinct de patsimonil fondatoror ( i | post expreseprvind patrimonial gospodssc yi | fe eapes cu dtiae gi precise mod de pariipu Din lege isi ou rezulth nic propor de parcipaze cx bucusi la fondare 41 nic tl de pre co tet_ prop in acne pwd Nose come opotile de repartizare a proftlat nici coterie acestei repactizii, Care este | ining) nu tebuie £8 depaseascs 50% din intreaga muncd depust timp de un an, rope ide f bumarior feslute da aciviatea gospodivel lneys ? Sunt 0 | ___ Constrea sopodred tains de Jrmin. GospodiriaYeinessck se fondeaxé de | proprictte comune cote pry sau in devilmésie ? Pare absurd 91 disposia ! cite © persoaoil flict avind capaciute deplind de exercgu, care depane la | point cela ,gospodira trineasct na spunde pentru obligate membsio t sutoriatea administra publice locale (prime) din localiatea ‘herana procedurk de fnvegstare a gorpodirilor yiriness este ses | ‘domi! sau nde se aft terenal co destnafeagrcoto deca pote nicl un interes x, mai molt decit tit, impli chelucl i form autenck Decaraa tebuie st congint datele stable la art. Propactaslor de teens, precim i autoritijlor poblice. Oare nn este ha “Legea 1353/2000, prima efectsind inegstrarea in conformitate Eran ese apa n calitate de fondatorftrepinetoe gi conducdtor sl 09 lege si ea Hockeeea Guvernulsi n:977/2001.pvind laregistarea gospodisilor | print, implicit $i de persoank ca funcpe de rispundere, persoane {Helney (MO, 2001, ne116-118), esinat, inva de gropa Ig Tl, persoane ca incompabiity etc. Aceste di tute aiele din Legea 1355/2000 ne demonsieszi convingitor tehnica tecaltaivs, chine iatitates acest lei acu ‘In opin noast a f wt ack 5 pelocrezesingur sa iopreund ea mer Invegtrare special, aga cam ar preluer gridinle ndeplnese ale persis podini yriaey membri de familie i fondatorl,iclsiv cpa, Fondworal ispnde pesos oblic [Seer el Act ae oe cide desfigurare, Acordal sers poate avea forma contractaul di‘contracteze cu sodetatea in nume colectir al socitatea in comanditi al cir comanditt este, fy comercializeze produse alcoalice g artcole din itu. sgenutle de activate practicate in band de p sleerminate in snexa la Legea 2293/1993 (© patent se eliverensi pent vn sigur gen de 3/1998. O persoand poate obyine co perioad de o ans, dat solicanal de entra azemenea inbricimin, ineiminel (po? separate a locuingelor, constracya tchuicd de ws canic (pot219 ~227 copa 12a le, reparasa mobileisi¢ fbereazk pe un termen de srt Pl es ‘de uz casnic, cu excepfiaaparatelr i ullajelor ca consum de curent electric akernativ 28 eu motoare de atdere intern si uiaelor ca termen de garanyje sail. | Patenta este un act personal, care certifick dreptal doar al titalarul esfigura activitate de intreprinzitor. Teansmiterea parentel cite o atl pers angujazea in activitate a nor tei se sancfioneazi en saspendarea patents. fn schienb, cigiva srulari de patented ee pot atocia ca oi desfigoare in comun activitate de Intteprinzitor. ‘co spf, pentra grupul stnitar gi de evaenare a reziduutlor “Actiritatea in baza patente nu presupane fineres evidengei contabile , termen de garanfe' stabil; mn) cli alte parti; ) are gi sinici efectuarea operafianil de cast. “Talaral este in deept eX desfigoare activi pe lntreg teitorinl psi, dack in ea a este stabi. 1D fructe gi legume tn stare proaspied (neambalate), ca 15i | i | cxceptia citrcelor Concurenl neloil, dar este un mecansm” aproape legal de evazune Bscall gis {ncdleare a drepturorconsunatoto. "Actviiie permize de a desfgurte in baza patente de inteprincitortrebuie segult de propor mic i Be ot z te special amensjat gi lucexa4 Bela dormiciil sn, fie lt domici (consumatorulu, art 14 din lege, pentru cel putin o art din Legea 0293/1998, se maxim nefiind stabil, Unele categori de persoane (vais, ‘persosne care ala ntreyinere mall copii) se bucurk de Fils plata tx ota ince necorespunsitoare, si asigute exectatea roruror cerinfelorlegale ale consumatoruli, ‘dick 38 indeplineased incegeal obigaille stabilte I arc8 gi 9 din Legea nx.105/2003.Capitolut VI, NOTIUNEA $I CLASIFIGAREA PERSOANELOR JURIDICE | ‘CU SCOP LUCRATIV § 1. Nojiunea de persoana juridic& cu scop lucrativ implicit ‘miloace financiare conclave rezultt din dispovigile art.60 alin.@) $i (@) Civ, doar cu deosebitea ci +» persoanele jsiice ex scop lord pot desi act seopul persoani justice este loeraty, interes memballor ete de a dobindi rept patimoniale wansmishilefph de pesouna jurdicd i de a participa lk fmpinirea bencScor tealaaz. Ambele aceste dovt elemeite (reptal atupra ‘acini dn patrimdnia gi dreptl Ia benef sunt insoluble, stn exenpa oe, fe si se dentebeased o pecsoand juridica Icray de una ou scop nelucratin ‘cease din wind, nesvid deepal de 2 ‘enitl ex tll de dividend inte smembd, fondstosi sau ssocap si, nu acordt nic un fel de deepe patimoaial, si respect, ealiatea de membru mu este ransmisibil. ersoanajardick en seop hierar poate fi dent ca aca organinaticcanatinitd at xb de cr fndtr cr prin aia eamtite emi 8 defjoare aivae ‘kati 8 pind Breteler care ear repr it de ‘Bsdend te fede (mer, asc. Ea are 0 patrinoindinc! i rine pentru blige slew buries, oat 1d donde 58 exert i mame propia depot A ©? Kyaarine, MA. Ho6pamue mpyds. Mocesa, 1997, 18 yf unitark. Atel spas oxpanzarea este sractratea co sranifete In rapture jr ca md ang is i cana we? singe pesoans, fa fonder, gh drat este sua gcse parisand, wu eit mi wf de oinigare™8". Contzar~ juddiok exist nim dict are o struct (Ging) gan faccne Peaoune felis at cOpplem'por aes mal "ake organe obligatoci Sodietates comercial ex asdciat wie iat, ycompania une singure _persoané organizatorica propre, formats dia eel pu wuaieal asociat cumaleaei atribusile orgasulai soprem ‘dane soca) '%* Legislafe Rominici, Decretal 4 ort 26, tn Legisltia Federafei Ruse, Codulcxpanuui execu (administatod. fn sparen, 0 pectoant (fondatorl, acid ‘nie co acme pevsoane Tntregul capital social, are dreptarle gi obigayile de adunare gene (acjionailor), iar dact aeeasi persoand ese numith si admin lege, precum si alte clauze legale pe care caliate de director (organ executy). Dupa in sestiona persoana jusidicé dupa bunul sku plac si o poate reprezenia in raporturi ca teri, ca autortiile public, precum si in instangele de judecati. Tot ceea ce face nu poate schimba arbiter denwmies, oti social, na poate hotieile care il interesan fr a ine rminositasi formal li se tansmiteau miei cote-piri din capitalul social, Desi abli ipostas, asociaal unie persoani Sxicd va excreta distinct pad ic nu a i exisat. Acta a obligate fecarat organ al socetpipersoan judi: pe deo parte le tu permis funefionarea socerilo i ~ organ suprem, iar pe de ala ale dicetorull ~ceprezentant gi gestonar Republica Moldova pot f const ane jai fondatorulai asociat nic, nomai ia apaten, se fi sodiedit pe acyuni ex aeionar onic: Excepfie rsoanc jurdice. In realitate ined, ele inin dovi voinge Ioirf, fondue de investi ec, pentru eae remediate de dspocijile aealui consatut. Ur tinime dejinute ia capitals socal Persoane jac ator, decide, apo, in eatate P intreprinderea monicipal. Fi “fume (abiracin) juss eptifii, deowece pistreard anismol persoane juice. ar exstacorelaja dine acete loot organ, nul deezional gala execu, ar putes spune ed aceastieaiate desaporturi jaridice si le presupune. persoanel jurdice fac pasté eompénenta din patrionial ei |, acesta se constituie din bunurletransmise'cu tia de aport lz capital socal, suplimentind-se eu bunuaile dobéndite de societate In procesul aesivtig. “Anronomiapatsimonia peroane ride ff de pol Gece coca (eembra) determin anumite consecings juice: = bunurle adase de membre cu hu de apare Ia formatea sly majocarea «spies din parimonal acest ie in cll persoanel aie; ,eotizate, contribute, euprinse fa actival i, formen2i gajul general al creditor petsoaneljusdice: aie pone jade fi etry ma se por compensa cu cgi ypu persosnel ji ‘Dar mai reevent ulin. ‘Réspunderea juidick ace urmitoarele func: pprewenirea faptelor dice si educarea oamenilor fn spsiul expecta fl de - bere pcos der jig competenf, de ete organele sale sau de persoanele imputet poate prejdicia Bxemplu poate servi denumi Societatea in nue coleti Pe 3 De exemply, Societatea pe Aci {in acessl denumite cuvintele S ar celelate avcesorial. Accesoril, Ja rndol si, com ‘in loge (Fondul de Investiti Nemurual) 3 fondatori (AGROFOND), 4 "De exempli : Societates pe Acfuni Socieatea pe Actioni eMioara», etc. In aceste denumiri, se jnsice radiate din Regist de sta in termenal de? ai de Ia radiere (at. alin.@*) 1220/2007), precum gi dick demumicessoliciast « stat, Jap cum ‘mind cu’ densmnirea uel persoane jaidice 2% "Logea si.1418/2000 cu privire Ia grupele financiar-industriale (Monitorul Ofc Ren oh -28) obligt grupele financiar-industriele sa includ in toarlesintagme: grupd fnanciar-industral, graphs msnarionala, grap finenctar industrial Imersatala.cen inte tintage ere ets normor mia, ean) din col Gul prove else ierace vslres In denumies persoanelorjrce cai lore contain notmcoe moral: evintle coe prone conste Se alge cl provodo dezapeobae publick. Fpl gern epee ed tn ox abt trea aes ere pe era. Psi. de mp fn pai ee emi et aln(9), persona jridck au poate flo ovine so abv eee i notor, dar Svea se Dolo in eroate publica ox pe ‘eee dpocil te zp fs sein cain oe og de en cael cate tre folstes enn bac od met, mad lovin ae ink tr ot inden de Ga 6 a seafloor pacoc acid banat, de ves sau de lombard. nor ct esd epi Mliv fn demi eo ak He cand hee pro dad aca wena ov moma fonder iat anor eto np In Kp olor fu en de vie Pci de iti eed ctl prc a majo ox rie I lies eh ack ta posi re re in at 6a (3) din Che Bx demons ck = sd comtnd eine sa ag cae. hae Pris coaa tame age cre canta presederibr gue. Prin. a6 ain (8) din jtidied are drepeul sf udlizeze un nume strdin dack pentru aceasta define 1992 ss competent: Leila oe ‘84 permit atilizarea demas 7 juce Deouece egal exe onal cre 1 Sent de Sia «Repub Moldovan ota moduli de utilizare a denumisii. * me iproduct ‘cu cele folostelegitim de ur ale agent economic poate f sanctionité penal fn baza att.246! dia codul penal. ee CCodal ii din 1964 definea sel ex loc me sf orga ermat, Lega 196:845/1992 ca loc ande 4 af arpaee sale de sod, Legea 01:1134/1997 ea Joe al Orgunnlai sin execotiv”. Desi, dap cuprin, dsposiile acct Jnucrpewae rigutoasl a nofiunilor expase (organ permanent, de conducere, execu) dau solo ciferie. sedi, Codul civil prevede, la art.67, refervor I cetinele personnel jutidice, ef aceasta define un singur sedi, indicat in actele de constiuie si consernnat 4 Registra de stat. Arcot nn leagi seul de un organ al persoanel jridice saa de destigorara activi. Sediul trebuie sf fie iscrs in acal de constitire (Codal civ, 4-108) si, ca abet de identifcae, ara loco sau stablimentalin span al persoanel jridice. + sedial permite 64 deter Tiigile unde persoanajusiics are vain jucidica poate aves si secunidare. Legea obligi persoan i ts stent pri Tnscrsui% jisdict poate ocupa sel in tem! uni tt legitim, demonstrat pra nei Pentru aceasta, la Sategistrarea. sedi, se prezinci nal" dinte urmdtoarele docamente:- actul de constinure ex 0 elauzd prin care fondatorul, asociatu stu acyionaral ao folosings sees ~ contact de leanne, comodst «uni spas pent amps = ae docoment cate demonnesel vita proprietara pan la disponpa pessoa! uttic onepere sun mobi Ino sngurssuprafé lore pot & amplaste sede mai multor persone ctl de consiuire. Aceasthschimbare are valoarejuridicd i este opozabl text de fa data tnregiscrri ei la Camera Inrepsti de Stat. Societatea este obligate in termen de 7 ie, si comanice Camere’ ji s8 poblice un aviz in Monitrul Oficial al Republi Motdova despre schimbacea seul in eazulnerespect acsti obliga art255 prevede sanctjuni financiare pentru informates sformarea organull fiscal despre modificarea sediului. Arc.574 prevede ul sau creditoral obliga sia schimbat sediul pint la dara executich i no 8 informat cealalté pare, suportd toate cheltuicie gi siscurle generate juridice jale la un stat este numitl fn deeptal interoasonal esta indicd legea cate guverneszi statutal idare) persoane juridice j, teoria deeprulai internasional privet a cvidengiat in legslayle staelor citeva crtes local Inregisteiti: persoanel juridice, Jocul amplasii sediuli ei, local amplasirit organelo de conducete, local desfiguric activi de inteprinestor LLegislaga Republic Moldova foloseste un sistem mixt de determinare @ nationale, unind erterialinregistrii si criteria plas sedi privat, natonaian (constitutes, fanctionarea, dizolvarea Dupt cum rer din dispoxisile 42.109 din Coal Gl, Fut eral igi de of oer ‘i exe connec in Lege 225/207 ‘Aectbica se face de cite ofl teste ale Camere! Ing incerta ese personnel jrdice. De aici real 5 concurs “a najonaates Republic MoKova ami ack fo seal pe tenor ‘Natohaltstes, pou art 1596 cin Codel cv, determina stat jude 2 econ wii, forma de orgie, exgete pene deans, emeoie de Pes Inceure, condile de reongantare, soccesinea dreptaror, const Snciafi civle,epinderes, raporeune interne dine aso, de persoana Eile 5 fondacon Geocai), modal de dobindce a dreptudor gi de asumare 2 hier 169Capitolul IX. FUNCTIONAREA PERSOANELOR SURIDICE CU SCOP LUCRATIV §1. Drepturile ¢ o persoana juridic’ pe sum anamite obligayi onsite ‘Aceleagi diepturi si obligagi le au persoanele care, ulterior constiiri, dobindese calizatea de asocise Fondatoril pertoane jaridice na dol ul fap de aitl, cf numa fy de persoan: 11, Obligatille fondatorilor. Fo: ‘urinitoare: ‘Si.coitlive Jo frmarea capital siial Cea mai importanta. obi fondator al persoanel juriice este de a contibui Is formarea patrimonialui eptin transniterea cu tthe de spore a no » este interest in activtatea efciened a societii [pertoancijutidice si ale fondatoilor sti coincid, adick persoana juidici cu seop Jucrativ desfigcari activites de inteprinaétar pentru a objine pentru fondatori (membi, social) si, Divulgatea informafei confidenfiale ma numai cd reduce eficienga acivti persoaneijuridice, dar chiar 0 poate submmina. Rezulti su este in interesal fondatoruli =X comanice concurengilor informayia cate peezintt cazal in care unul din fondatori, membsi san asociati i schimbi denumicea 170 /Oainea de 25<) dreptal de vor d) dreprol. deaf als i bs dividende si caee ite sunt derivate al Cena pen unoe relementtsi comune, incercim + generalise deptoe Joodatotlot pentea Inelege funcsionarea fenomeriulai de persoant juried. (Drip dea part la condueres i actstatespersoan juridie, Fondatot i erior soca, membril sunt In deept sé conduct ca persoaia jutidicl pe care au constituit- eConduceres sunt persoane jurdice se felizeaz8 prin rganil_suptem al acesteia ace este fondatorul Gatreprinderen de stat, Tatteprinderea snigipalt socetatea cu in coats; lo, acjonatloc, membilor: Sociatca ‘ca socicatea pe acini, cooperatia de producfe si cooperativa de innepenziton Bea Drchal fondo: const in adopraes wor otic de importing. aed pens fpesoana juries, ce se refer a modi de const, frmatenoxganclor ance, sprobarea wor contacee ‘satcna organs spre fa ex perp conde stint soc i deag expune pun Cae so aepn de oe a rgansl exec’ sau de ontol Dj le informefe. Fiecare fondator'ace,drepral dea cinaste Inreage informayie despre sctvistenpersoanci ji es la documentde ei, posibilttea de a lua cunosting? de actele constitutive si de modificitile operate in ele, .~ et gad pooner yee Breen ch fo eel ee Fel pe taciebend tearm rete pital social, deck aceal de constitute au prevede atl, 7Repartzarea beneficilui se fae, de reguli, de etre organalsupre poate prevedes o epartiaare Repartizares beneficiuloi are Joc aumai din activele ce depigesc a viloace ‘mirimea somard 2 capitalului socal celui de rezerv. etingele creditor, ichidatoru, cl menja sedvelor rimase, indict modu in care ele vor fi reparete. Bunue are se vind, de eepul, de clre te intre azocati cel mai devreme la 12 luni de la dats 2! Ofiiel al Republiit Molion’” a aviulsi ou pivire be 1a persoanei juridice, de obiectal acivtiil gi de ake Tege sau prin actu de constituire, si alte deeptus. etal comerciale feizd & voinfk propre, formind-o si exprimind.o in ‘dow organe: organ soprem si organ exceati Unele temeial lpi sau in cemeinl serail constituty, au gi alte :vea consi si comisi de cenzoxi. i in raport cu teri (personne fzice interesele acesteit. Organal execativ “Moldova nu congine nocme comune eu privre la organele le generalize find posibile pe baza disposiilor teferitoare rganal colectix, astiuit din fondatorilor (asocagjlos, fn cele mai iimportance iuice. Sedinyele organelor supreme colegiale ale persoanelor juriice pot 6 de online’ ge convoacl cel pun dsté in an, de cegulé dup site ji financiar. Actal de constiwite poate prevedea convocarca msi feeventh a aduniei generale ordinate. “Aadavarea general exrsord:nari se convoacd ori de cite or este nevoie. lorgane. Prin dispozigile legale ce sme de persoane jundice $i prin sial comisiei de cenzosi, precur gi si h Flewderlor. ‘Adunarea generill se| I { adunare se alege un sdunisi, Dupt inde generale, se trece la dezbaterea problemelor de pe or ‘Dac adunatea nu este elberatva, se convoccd o adunate repetati ex acces ordine de 2 smi multe pertoans soc pe agin, npn wend scr alse otf delgee nies gunner, adicd nei persoane jusidice- (Legea ne 1134/ art. 70 al ‘desemnatl administrator al unei alte society comerciale, pers nati 0 persoant. fixed. avind, zu a dobindie jniiel al ciel adminiserator sulitate. Pein urmare, organul care ‘Adunarea adopet hottie prin vot deschis, inst poste decide si adopte prin vot secret, Dac se voteazi prin corespondenti,vorul na poate f = Fiotisirea adunici se adopti ca majortates de votut 5 de lege saa de actul de constitute gi este obligatoric pentru tof asociatiiGnchasiv pentra cei caze me a fost prezenyi sau care an Yotat contre) i pentru orgunele societSti. Daci prin hhotitéres adunisi se modifi acral de constitute, modifctile obyin valoatejasiicd sivot fl oponbie trl dela daz nrg la Caer neg de Se Hots i, Presedintele Republic’ Mokiova etc. De asemenes, nu pot exerci de fancfe persounele condamnnate pentra anumite infacjiuni gi persoanele privat, Ve: “Georgesca, LL. Drept comercial romén. Vol, Ul,’ p463-464. Apudi 1741 procesul de insolvabilitate, persoane fzicej al organului de conducere sau al organahl de control al unei persoane juidic. Interdicyia este de minim 12 huni gi maxim 5 an (Legeninsolvabiitsi ax 1200-201). In calitate de administrator poate i desemnat un cesjean al Republics Moldova, un ceugean stlin sau un apatid igh ca administratorul si Ge neaparet asociaml sau membrul e, ‘cooperative. Prin acral de constitute se poate stabi e# doar srociatal poate f adminisra Legislajia cnunciistabileste cH o persoand poate fi administrator numai into soand jurdicd cx exceptia eazului in care administrator est (Codul munci,ax-261 Ia coroborare es art.258). Considersim 1 poate de administrator eu fancfa de membru al orgunului de control a e, pein acral de ‘constimire sau printeun act suplimentar al fondatorlor. Disposigl exprese privind deseranarea administrtorilor prin acel de constituie existé asmai pentru societatea fn comandit, Aste, acta de constiuire al so caltiji de asociat-comanditat inseamnd si pierderea calitigi de sdministrator. slodake forme de pertoane ude a fi idensiiear si prin acl de constuire In practic Aesemnat pinesun act sepa de atl de consi: fe fondatonior sau al adunis asocajlor, Se o decsie unilateral a fondatoralu a fn cazl societigi pe sepa, adminisratorul poste fi desemnat 223. Dante exerts fi de advan, role ¢ rewcarI set jie Feta preven wn cand spe : Regia de stat al ie wt obigpeconeior Ings co sepsis xg incite specnence secant, deotee ape ev Shodan cate ueotcmoste ole sotCodul civil (et. 124) penten initatori. Administratoral poate face toate oper ncestie atingert scopilat pentru caré 5-2 constituit pervoana ‘obyinecea de profit. El au poste efecraa doar operayiunile ‘generale iar in cazul in cate societates spaniel dout categori, si puterea de eprezentare Penira a gesiiona persoanej statele de func, aduce a indeplinire hotirérile cltora se subordonean, orpasizeant evidenga cont condi de mane pentru angajayi, asigurk pistrarea ale altor repise, emie ordine si disposi, decemiins ‘secret comercial gi care are acces Ia ea, exerciti orice alte atribugi care nu sunt poate delega nor alte persoane iy etsouna jail la incheieres, modifi > Carpenaru, Stanelu D. Op. cit, 1995, .225 18 an genusilor de acdvitate ale tunor alte persoane @ dice pe eae o-pestionca, ‘caz de revocare, rennntace, inespacitatea si deces al sdministrarorulu- ‘Revocarea adwinistratorubui: in toste cazurile, deoat ace earacts iat ervenae, revocarea administeatorolat revocarea poste interveni oricind gi independent de func, chiar act ar constata cf revocarea este fish o just cara. Acjunea Adnmicsrstorul ma poste deci o acne in dane’! Revinora ebniitraresi. Fancfa de administrator inectexi dack cl desemat a emsisionst. Demis tebuie fteutt in fqa organs impuenicie et desernntea: In can consti prevede on. prim locitor al Carpenaru, Stanclu D. Op. cit, 228. 179(Ceges insolvabigt spund solider pentru prejudicial persoana care este inscrish ‘reprezentiod interesle societifii comerciale. Sunt ceszori persoancle conolul asupra actelor si operasiunilor administratoror. Cenzorit st (lereranaj de adunarea acociagilor gi se subordoneazi i. ‘Cenzorii pot desemnayi din cindurile asociajlor, precum gi dint expe pesoane care trebuie si Be specialist in eontabate, ants sma, ‘Cenzorul se desemneass pe un anumittermen ca posibilatea de Activitaea cenzorulai este remunceats. Remuneratia trebuie 5 generale, lo sud fix [Nu pot fi desernafi in calitate de ceazor membri consiluh, administrator ‘exercite controlul activitigi financiare din fiecare an precinte adunidi esociaplor. Raportul nzori Daci wnul dinte ci nu este 1 expunt opinie separatl sisi o societii ‘pot fi transmize unui aulitor care va indeplin! aceleai comisia de convoCepitolul X PATRIMONIUL PERSOANEI JURIDICE, REGIMUL JURIDIC ‘$1 COMPONENTA LUI § 1. Patrimoniul. Componenga tui niu elude nomad o lurk setvg,adicx © totalitare de dreptusi (bunnd corporale gi incozporale) definute de societate, fn ‘uciizat mult nai frecvet. X persoana jatidicd are un patrimonie distinc, leg clement indispensabil al subicctlui de dee ‘ale (talitawe de Banari ssumate. Utlizarea acest termen bisema ‘auza confusie pe care o provoaci. ‘Patrimonial_persosnel- ju posbiltates realist scopulai pentra cares fost infinjats, permigindsi sd patticipe ‘in aime peopru la raporoutle jie gi st-si ssame deepearile $1 obligayile pe eae: ‘seeastl participa le pesupune™2 “Teste bunurle persoanel juridice fac parte component din pattimoniul (activa) ei. Inga, acesta se constitwie din bunurle tansinise ca tu de spore la apitalul socal, suptimentind-se ea bunaile dobéndite ia procesul ativitgi. ‘Autonomia. patrimoniulai persoanei juridice fuji de patimoniul feckeui fondator,asocat, membru determink anumite consecing juicice™. ~ banusileaduse oa aport dé asociagi ies dia patrimonial lor si intl fa celal personnel juidice; ~ bunutle aduse ca apoit de citre fondatori,asociay, membri cuprinse fa actival socal, formeaz% gal general al ereditoclor persouneljurdice, i - oblizagile persoane jaridce fal. de texfi mu se pot compensa cu obleile teeylor fa de fodnatosi asocia, membri; > Birsan, Come; Dobrinois gi alii. Op. ci, p.17 este suportal material, care oferd acesicin. | jac acest fapt permite de 2 conclusion eX rispunde.cu acette bunori pentru obliga (dal civ, are 114, si mama ea lu de excepyie uncle bana propcetate pubick poe uanemise cu dept de folosingl. A 112. Componenfa patrimoniulu. fo acdinl patrimoninl persoane jridice pot evideayateurmitoarele bunt material, find percepiibile simpuslor sototucm, wn enimal de eracginne)>™ fomului (0 casi, o canttate de aliment Elemente dep cvll Bucueg, 199, p. 106 4183 > Dogar,civil, bunuri corporale sunt lucrurile, adic obiectele lumij cx cate pot exista dreptue gi obliga vile i ideal, ele find percepate sunt deeptusle patrimoniale, cum ar 6 drepnd coumiri de frmi, asupra micei de produeyic sau. de 0 pot mutate ‘xt.288 din Codal societifi comercnle poate face parte intreprinderea ca un complex. patrim ic oul sensuri una jaridic —ca sublect de dre patrimonial unic. Dei, in unele cazur, © nofiune bisemantick poate provera wnele confusi, excloderea unui sens sam a echullale din cirewit dace Ia ake deficiene Important este ca pes doceritateaprofionald dea desl, sensul pe care legion tv de crept rebuie ingcles ua bun complex ee euprinde i incorporale, mobile si imobile. Acest ansambla de inchusiv socictiji comercale, unten factorlor de interacfunii lor, si apart mifur, lucisi si serviei, Exempla de intreprindere ‘complex patrimonial unic pot servi fibricle (de conserve, de vin, de ticotje, de iment ete), (de masini-uneke, de tactoare), atelierle de repatayi, restaurantele, bo te ‘n acest sens, intreprinderea apare ca un bun material deosebit ci in specifice de regull, Secres See peer cst i rat eS Ok egies el eb eo caleteee eon te Catal det cs bo cones, pn crepe ireetd rename Se an kroner we ee oe ad fn cz de insttinare ine son odecje 2 mirfailor sau de presare 2 serviilor contnui, poate si apack gi retiihe tila Desi peep ineprnded poste 8 inflenyat de acest fac mobile cosporae si incorpe le afecteasi desfigurisii onei accivitiy, comercial scopal strageilFound aie sau a ue pg din ea Feet buns -incompotle deep aeupra denim de Gem dept upea cablemel, deepeal de autos, dre fpdstile,clentela, vadul comer Dreptul asipra firme’ materiale care se consumi integ de produce, ii schimb forma material desfacere®. In. grupul de stocate in depori ‘ambalel, bani din cas inteprindeai sau de pe conturile bancate. Sursele mijloacelar economice'™ reprezinti local modi lor de dobindice: Astfl) milloacele econotice se capital silat Capital prop provine din fondosile basiést ale perdoane! jutidice, adic is cspitaul social, din capital de rezervi, benefiii nerepartizate, din alte fondu ale ei. Copitald ais repeesinn surnele de bani eau alte active le provi ele su fin epi propria sant: agengieconore! = penta marfavindut seul ~ pent neplitte; sla owepeodertt - petra salar nepiim, depnttor de ligase: issue nance ~ pent eet i impramutie aoedate peas debi ce Din puncrl de vedere al miloscelor maccil,patimonial peesoane s impace Inaction In acts incod oat une pe care essa pozitelor deine on roment,simele inti creantele fale. In ps futuro datotlor persoune juice inifrent de temeal apart cxtscontracile fa bilan, capital soca, capital de ezervt, brine, dar neditbeice inte soci se fle lpasy, a datare 4 din 25.12.1991. In: ,Monitrul Oficial al Republic Wi. Op. cit, p. 94.Persoans sii cae ntegitrat in modal stable i si Inregitat in model stable rma ae deepal figuacve, forme widimensionate, in speci forma produnu sa ‘combina ale condi ca ee emente fan de Henin » pero clientelei, de credit™. i rensme gi fume, din Iter, cifes Bime tridimensional; combina alta din Mizcile pot Fi clasfieate dopé difeste crite, inclusiv dup celal desinagici, ecto, teoaruli lor. up destinasie, marie sunt de fob fabricane In ‘comercinizate on serviile pest fanncteritci de ae aaruri comune. 7 ste semnul susceptibil de repeezentare ines produselor Z persoane fizice en jardice™®. srswindu-se in vedere fle coralttea de banuri care sparyin statu sau nitty administrativteritoiele eu drept de proprie categori: bunuri ale domeniului privat si bunuri ale domeniulupablc. Staal gi UAT

S-ar putea să vă placă și

• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20027)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7849)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12948)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13188)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5795)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9756)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2567)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6521)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13455)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3279)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9929)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7770)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8137)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7086)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)