6.

SISTEMUL ISO DE TOLERANTE SI AJUSTAJE

I.S.O. reprezinta Organizatia Internationala de Standardizare (International Standardizing Organization).

Acesta a aparut din necesitatea asigurarii interschimbabilitatii si a conditiilor optime de proiectare, fabricare si
exploatare a produselor apartin nd industriei constructoare de masini. Prin interschimbabilitate se intelege
proprietatea pe care o au unele piese finite, subansambluri si ansambluri de acelasi fel de a putea fi montate sau
inlocuite in ansamblul sau in agregatul respectiv fara selectionare prealabila si fara lucrari suplimentare de ajustare
la montare. O conditie principala pentru asigurarea interschimbabilitatii o constituie executarea pieselor si a
suprafetelor de asamblare in stricta conformitate cu prescriptiile tehnice impuse prin desenele de executie ( precizia
dimensionala, de forma, de pozitie, rugozitatea).
Standardizarea tolerantelor si ajustajelor a permis: limitarea si gruparea valorilor nominale ale
dimensiunilor in functie de marimea si frecventa utilizarii, restr ngerea p na la un minim optim a numarului de
tolerante si de abateri limita pentru dimensiunile nominale, limitarea numarului ajustajelor corespunzator rolului
functional si conditiilor in care lucreaza. Standardizarea are ca obiect si rezultat formarea sistemului de tolerante si
ajustaje. Acesta cuprinde toate dimensiunile nominale, tolerantele si ajustajele realizabile practic. Aplicarea in
practica si in productie a sistemului este unica si obligatorie, av nd ca principale avantaje: stabilirea tolerantelor si
ajustajelor pe o baza stiintifica, obiectiva rationala, asigurarea interschimbabilitatii si reducerea costurilor de
proiectare, fabricare si exploatare.
La baza elaborarii sistemului I.S.O. stau c teva caracteristici care il si definesc:
- caracteristica 1: baza sistemului de ajustaje
Se deosebesc doua sisteme de ajustaje: sistemul alezaj unitar si sistemul arbore unitar.
In sistemul alezaj unitar, toleranta alezajului ram ne fixa ca pozitie fata de linia zero, iar diferitele ajustaje
se obtin prin stabilirea de diferite pozitii ale tolerantei arborelui (fig. 11.19 a). Intotdeauna in sistemul alezaj unitar
se vor respecta relatiile:

Dmin = N

(11.33)

Aj = 0

(11.34)

In sistemul arbore unitar, toleranta arborelui va avea o pozitie fixa fata de linia zero, iar toleranta alezajului
va ocupa diferite pozitii, realiz ndu-se astfel diferite ajustaje: cu joc, intermediare sau cu str ngere (fig. 11.19 b).
Se vor respecta conditiile:

d max = N

(11.35)

as = 0

(11.36)

Folosirea ajustajului in sistem alezaj unitar sau arbore unitar depinde de felul constructiei piesei, caracterul
asamblarii, posibilitatile tehnologice de prelucrare si de asamblare cele mai economice.

a - sistemul de ajustaje cu alezaj unitar; b - sistemul de ajustaje cu arbore unitar

Fig. 11.19 Sisteme de ajustaje
- caracteristica 2: unitatea de toleranta
Marimea tolerantei se stabileste in functie de valoarea diametrului si de conditiile de prelucrare. Pentru
aceleasi conditii de functionare, diametrelor mai mari le corespund tolerante mai mari, iar pentru aceleasi diametre
nominale se vor alege valori mai mici ale tolerantelor daca piesa va lucra in conditii mai pretentioase. Formula de
calcul a tolerantei este:

T = kl

(11.37)

unde: k este numarul adimensional, care, prin valoare, exprima dependenta tolerantei de conditiile
functionale;
l este unitatea de toleranta I.S.O., care exprima dependenta tolerantei de diametru. Deci, marimea
tolerantei este egala cu un numar de unitati de toleranta.
Pentru diametre nominale de p na la 500 mm unitatea de toleranta se calculeaza cu relatia:

I = 0,45 D + 0,001D

(11.38)

unde: D este media geometrica a limitelor intervalului respectiv [mm].

Gama de diametre nominale p na la 500 mm este impartita in 13 intervale principale. De exemplu, al
saselea interval cuprinde diametrele intre 30 si 50 mm si deci:

D = 38,7 m m
l = 0,45 38,7 + 0,001 38,7 = 1,56 m

(11.39)

(11.40)

Pentru diametre nominale peste 500 mm p na la 3150 mm unitatea de toleranta de calculeaza cu relatia:

l = 0,004 D + 2,1

(11.41)

unde: D este media geometrica a limitelor fiecarui interval de dimensiuni [mm].

Sunt prevazute 8 intervale principale, fiecare interval fiind impartit in doua intervale intermediare.
- caracteristica 3: treptele de precizie
In sistemul I.S.O. standardizat la noi in tara sunt prevazute 18 trepte de precizie, denumite pe scurt precizii,
notate astfel: 01, 0,1...15,16. Cu c t toleranta este mai mare, precizia este mai mica. Pentru preciziile de la 5...16 se
formeaza siruri de tolerante fundamentale, notate simbolic cu IT 5, IT 6,..IT 16 si legate de unitatile de toleranta
astfel:

IT 5 = 7l

(11.42)

IT 6 = 10l
...

IT16 = 1000l

Pentru preciziile 01, 0 si 1 tolerantele fundamentale se determina astfel:

IT 01 = 0,3 + 0,008 D

(11.43)

IT 0 = 0,5 + 0,012 D

(11.44)

IT 1 = 0,8 + 0,020 D

(11.45)

Pentru preciziile 2, 3 si 4 tolerantele fundamentale se stabilesc aproximativ in progresie geometrica intre IT

1 si IT 5.

In STAS 8101 - 68 sunt date tolerantele fundamentale pentru diametrele p na la 500 mm. Precizia cu
tolerantele IT01, IT0,...IT 7 se utilizeaza de regula pentru dimensiunile calibrelor, pentru piesele de mecanica fina
si cele de precizie ridicata. Precizia cu tolerantele IT 5, IT 6,...IT 12 este recomandata pieselor obisnuite din
constructia de masini, iar precizia de tolerante IT 12, ...IT 16 este recomandata pieselor cu suprafete si dimensiuni
libere (care nu formeaza ajustaje), precum si semifabricatelor forjate sau turnate. In mod similar, in STAS 8108 68 sunt date cele 11 trepte de precizie (notate cu 6, 7, ...16) si valorile tolerantelor in functie de diametru, care de
data aceasta este cuprins intre 500 mm si 3150 mm.
- caracteristica 4: regimul de temperatura la control
In mod obisnuit temperatura piesei, a mijlocului de masurare si a mediului inconjurator este de 20oC. Sunt
admise abateri de + 0,1...1 C.
- caracteristica 5: ajustajele si simbolurile pieselor si ajustajelor
Sistemul I.S.O. prevede 28 de pozitii ale c mpurilor de toleranta fata de linia zero. Simbolurile pentru
alezaje sunt literele mari ale alfabetului si grupuri de litere: A, B, C, CD, C...Z, ZA, ZB, ZC (fara literele: I, L, O,
Q, W), iar pentru arbori literele mici: a, b, c, cd, z, za, zb, zc (fara literele: i, l, o, q, w). Pentru fiecare simbol literal
si fiecare interval de dimensiuni nominale pozitia c mpului de toleranta este determinata de valoarea absoluta si
semnul abaterii limita fundamentala (abaterea limita cea mai apropiata de linia zero). Pozitia tolerantei alezajului
unitar este simbolizata cu H, iar a arborelui unitar cu h. Se pot forma ajustaje cu joc, intermediare sau cu str ngere.
Inscrierea si simbolizarea tolerantelor si ajustajelor pe desene se face dupa urmatoarele reguli:
- diametrul alezajului sau al arborelui este urmat de simbolul c mpului de toleranta: litera reprezinta pozitia
tolerantei, iar cifra reprezinta precizia (fig.11.20 a). Pot sa apara sau nu si valorile abaterilor limita, trecute in
paranteza.
- simbolurile ajustajului este scris sub forma de fractie dupa valoarea nominala a dimensiunii (la numarator
se scrie simbolul alezajului, iar la numitor simbolul arborelui) sau dupa diametru nominal sunt trecute valorile
abaterilor limita si pentru alezaj si pentru arbore (fig.11.20 b).

a - alezajul si arborele luate

separat; b - alezajul si arborele
montate impreuna
Fig.11.20 Notarea pe desen a
pozitiei tolerantei si a preciziei

Ajustajele cu joc se recomanda pieselor care se inlocuiesc frecvent, care se monteaza si se demonteaza des,
pieselor asamblate care executa in timpul functionarii, una fata de alta, o miscare de rotatie sau de translatie.
Ajustajele intermediare se aleg atunci c nd piesele asamblate trebuie sa fie bine centrate sau sa se poata monta si
demonta usor, fara deteriorarea suprafetelor. Ajustajele cu str ngere se recomanda pieselor a caror deplasare fata de
piesa pereche nu este indicata sau atunci c nd nu se prevede demontarea piesei p na la sf rsitul perioadei de
functionare.