Coci G+; aerobi, facultative anaerob: Aureus

Epidermidis
Saprofiticus
Ptreptococcus: piogenes
viridians
pneumoniae

HABITAT:
??Aureus pricipala patogena: stare de portaj pe tegumente personal din sector me
dical si mucoase nu are
semnificatie patogena (muc. nazala si vaginala); la niv leziunilor produse de el
: cu puroi; reputat unul din
germenii cei mai reputati producatori de puroi(piogeni); existala niv tesut subc
utanat, rar la organe interne,
in mediu, poate contamina alimente daca ele vin in contact cu leeziunile deschis
e ale unei pers.

??Epidermidis: flora dominant de la niv tegumente dar este si pe mucoase, devine

pathogen at cand intra in sange putand coloniza endocardul, producer endocardit
a.

??Saptofiticus/galben/citrin: zoonoza, la om in zona genital de obicei, spectrul

de capacitate producere infectii se limiteaza la cele urinare.

MORFOLOGIA:

Cocii G+ aprox 1 micron formeaza gramezi/giorchini dat faptului ca se divid pe m

ai multe planuri si dupa diviziune
raman atasati. Nu are flageli/spori. Produc infectii nozocomiale.
Multi nu au capsule dar exista 2 tpuri de capsule:
- Capsula polizaharidica propriu zisa aurii
- Microcapsule: glicocalix;
( anumite tipuri de infectii sunt corelae cu anumite tipuri capsulare deoarece s
e manifesta prin aderenta si colonizare)

CARACTERE BIOCHIMICE METABOLICE

S e mare producator de enzime si toxine producand: catalaza (S este catalazo +)
dezbina H2O2 in H si H2O, B
produce hemolizine si pigmenti si S auriu produce alte enime+toxine:
- Enterotoxine termostabile
- Toxina A/ alfa cu efecte citolitice
- Exfoliatina legata de afectiuni tegu
ment
- Coagulaza: se testeaza existent coag
ulazei libere sau legate , corelata cu tulpini patogene, formeaza bariera de fib
rin in calea celulelor imunocompetente
- Toxina socului toxico-septic (toxina
) afectiue f grava ce det activare multe citokine-> tulburari sistemice ce pot d
uce la moartea pacientului
Capacitate fermentative; degradeaza fermentative zaharuri: !!! fermentarea manit
olului pe are-l fermnteaa d obicei doar S auriu

STRUCTURA ANTIGENICA
Presup existent la niv perete a unui AG de perete = protein A f importanta: are
capacitatea d a fixa nespecific Ac prin
intermed fragm fc R ptr bacteriofagi. S e unul din germenii la care se face in m
od current lizotipia ptr a se studia circulatia tulpinilor, moduri de transmiter
e mai ales in mediu intraspitalicesc
Sensibilutate AB
Odata cu descoperirea penicilinei, S au fost sensibili la actiunea acesteiacu ,
dar au inceput sa produca f mult o betalactamaza/
penicilinaza care se regaseste la 80% din S=> tratam cu penicilina a fost inlocu
it cu o penicilina rezistenta
(meticilina. Oxacilina) sau amestec de penicilina cu inhibitor de B-lactamaza (
amoxicilina cu acid clavulani- )
20% din tulpini S isolate sunt rezistente la meticilina/ derivati se numesc MRSA
meticilinio rezistenti staphylococcus
aureus, R de natura plasmidica, se dat unei B lizogenizate, AB de elective in ca
zul acestor imbolnaviri fiind
vancomicina care insa incepe sa devina vulnerabila, sunt 2 tipuri d tulpini ment
ionate: VISA vancomicin intermediar s
aureus si tulpini vancomicin rezistente. Au aparut multe tulpini rezistente rezi
stente: rap CMI si CMB f mare, CMB nu
se atinge=> tratam cu ABG nu e efficient

PATOLOGIE
Localizare mare majoritate infectii la niv tegumente si mucoase+ tesut subiacent
, sunt infectii cu puroi: apare zona
central de necroza unde se acumuleaza puoi insotita de o zona d edem inconjurato
are=> leziuni necrozante=

furunculi
la piele, abcese bine constituite si profunde sau la organ intern, process difuz
ce se termina cu abces = flegmon
Infectii afecteaza osul: interventii chirurgicale ptr dispositive de osteosintez
a, sau fracture deschise, pnerumonii rare dar
f grave, abcese pulm: empiem pulmonary; daca infectia e invaziva: B pot ajunge i
n sange: septicemia si meningite/
meningoencefalite
La niv tegumente provoaca boala ce se intalneste ci la streptococ = impetigo afect
iune necrozanta extensive ce poate
afecta o mare supraf tegument si tesut subcutanat sau actiune exfolianta datorit
a exfoliatinei. Produce soc toxicoseptic
dat S aurii producatori de toxina specifica( 2 situatii); S e raspunzator d toxi
infectii alimentare de tip toxic ce se dat
ingestiei de toxina stafilococica prefrmata in alimente

Patogenitatea S e conditionata de 1)capacitatea de multiplicare si invazie si 2)

capacitate de toxinogeneza
1) Se datoreaza Ag de suprafata ce exista la niv capsula microcaps
ule, la supraf perete exista facotri ce favorizeaza aderenta la tesut : acizi te
ichoici => aderenta+ colonizare tesut dar ptr care trebuie sa fie indeplinite 2
conditii:
- Existenta leziuni mici/mari: microleziuni/ raniri/ manevra
medicala
- La niv foliculi pilosi =>?Producerea acneei vulgar
2) Producere coaculaza ptr retea d fibrin
Substante ce omoare leucocitele: leucocidine
Toxina alfa: efecte citotoxice+necrozante
Exfoliatia produc leziuni acolo unde S se multiplica
S alb e implicat in producerea a endocarditelor bacteriene: daca endocardul unui
individ are leziuni ant( afectare
valvulara dat cateter/ plastie valvulara) S adera f usor si le colonizeaza, se m
ultiplica=> vegetatii pe valve; S alb e f
rezistent la AB, B comensale sunt de obicei rezistente la AB
Toxino geneza e mecanis petogenic in toxiinfectie:a ctioneaza ca un super Ag ce
activeaza divese cellule inclusiv
imune si elibereare de cantit mare de cytokine: diaree, varsaturi, hipotensiune,
circulatorii
Toxina socului toxicoseptic: pun in pericol viata daca pacient nu e sustinut din
p.d.v. hemodynamic.