Caracteristic: forma si miscari: de rotatie, translatie/oscilatie, flexie

0,1 microni Leptospira

0,3 microni Borellia
TREPONEMA: pallidum, pertenue
BORELLIA: recurrentis, burgdorferi
LEPTOSPIRA: interrogans

Treponeme sunt anaeroble, aerobe B si L. echipment enzimatic f redus si care pre

fera o dezvoltare
intacelulara datorita inabilitatii de autiliz diverse substraturi metabolice. Ca
le de patrundere e aceeasi ptr toate:
tegumente cu mici solutii d continuitate, usoare abraziuni sau mucoase chiar si
cele indemne. L si prin comjunctva
oculara. La Borellia tegumentul e perforat de un vector ce incouleaza microorganis
mul: capusa sau paduche.
Structura: forma spiratala a b este generata de un soi de invelis care permite m
iscarile respective. B e in invelis cu
structura cu f multe lipide si este infasurata cu flageli ce pornesc de la ambel
e capete si d multe ori se intrepatrund in
zona mediala. Invelisul e asemanator din p.d.v. Agenic la toate spirochete si li
pidele din constitutia lui sunt
asemanatoare cu lipidele din mb celulelelor mamiferelor. Ag de natura proteica s
pecifica fiecaruie dintre genuri si
specii sunt destul de putin exprimate si d aceea sunt mai greu imunogene totusi
apar Ac fata de Ag specifice pe care
trebuie sa le puteam identifica in diagn serologic.

TREPONEMA -> LUES

Responsabil de sifilis. Infectie trifazica. Prima etapa la 10-15-20 zile de la c
ontact, etapa 2 si 3 apar dupa luni sau
ani si unele pot pune viata in pericol sau leziuni ce pot invalida persoane.
99% se transmite prin contact sexual cu persoana bolnava la care exista leziuni
bogate in treponeme: in siflis primar si
secundar. Pers cu sifilis latent/ tertiar nu sunt infectioase. Dupa contact infe
ctant cu pers bolnava, la un nterval
variabil in fctie de doza infectanta: 10 zile-30 zile, la nic tegumente sau muco
ase mai degraba apare o leziune indurata
tare care se ulcereaza si se acopera cu o crusta iar continutul este lichidian,
clar, limpede si are numeroase treponeme
f vioaie. Miscarea tipica ptre treponema parogena este cea de flexie. Leziune e
insotita de adenopatie satelita si nu e
dureroasa. Localizarea poate fi oriunde dar marea majoritate in zona genitala. C
ele mai afectate : gland, penis, labii,
vagin, col uterin, zona anorectala si bucala. Poate aparea si la degete ptr ca n
u exista localizari protejata. E singura

etapa cand poti pune diagn etiologic clar si usor ptr ca doar aici se pot vedea
treponemele. Diagn cu examinare intre
lamen si lamela la microsor cu fond intunecat sau coloratie speciala. Lezune nef
iind dureroasa poate fii in zona
ascunsa poate favoriza transmiterea bolii ptr ca pers respectiva nu stie ca are
probl. 1% se transm verical,
transplacentar de la mama la copil cu conditia ca sarcina sa fie peste 16 saptam
ani, daca emai mica infectia produce
avort spontan. Daca copil e infectat-> dezvoltare neuropsihica si malformatii co
ngenitale grave. Teroretic, gravidele
sunt depistate dat nu depaseste 40% din total gravide. Leziunea primara se vinde
ca fara tratament dar practic boala
evolueazais ytrece din faza localizatata in cea generalizata: se multiplica, det
bacteriemie masiva: ficat , splina, rinichi,
creier, circula permanent in sane si pot sugera; hepatota, meningita, insuficent
a renala datorita multiplicarii masive.
Sist imun devine eficient. Daca primii AG apar la sf perioada primara 2 sapt, in
perioada secundara ( la 1-2 luni de la
vindecare leziune primara) titrul de Ag e maxim. Poate dura de la 2 sapt la 2-3
luni si chiar dupa ameliorari sa existe
recaderi. In aceasta perioada secundara cand treponeme sunt f multe in sg si umo
ri., pe tegimente si mucoase apar
niste macule, pete cu supraf umeda, culoare roz, extrem de contagioase datorita
prezentei treponemelor pe
suprafata. Manifestari sistemice: febra si diferite manifestari peste tot. evolu
tia depinde de doza infectanta si
reactivitatea individ
1/3 se vindeca si intr-un an pot fii seronegatic (dispar Ac).
La 1/3 Ag raman prezenti toata viata, exista rasp imun permanent generat de prez
enta treponemelor, nu e contagios-

> sifilis latent ce poate fi descoperit accidental.

A 3-a eventualitate: evolutie spre sifilis tertiar si aparitie leziuni la niv ca
rdiac, aortic, articular si nervos: leziuni
inflmamatorii cronice-> perderi de substanta datorate unui rasp imun celular per
sistent care e ineficient in eliminare
infectie dar prodce leziuni (mec asemanator cu TBC).
Leziunea tip histopatologic= goma sifilitica. Clinic: valvulopatii caridace, aor
tite, anevrism disecant de aorta, tulburati
de sensibilitate si motorii cu mers tipic ( neurolues sau tabes), impotenta fcti
onala articulara la articulatii mari,
leziunile nervoase extinse det demnta.
Ag sun prezenti permanent la aceste persoane si nu ofera protectie decat fata de
suprainfectie: o pers cu sifilis
latent are Ac permanenti care nu distrug toate treponemele dar sunt protejati im
potriva sifilis primar sau secundar, e
eficient fata de new-comers. In tratam eficient in sifilis 1, 2 sau latent, pers
oana in timp se seronegativeaza->
reinfectie e posibila.

Structura Ag: determina aparitie Ac antilipoidici = reagine care nu se gasesc in m

od normal la persoana sanatoasa,
totusi in cazul in care pers are infectie cu alta spirocheta sau boala autoimuna
poate sa prezinte Ac antilipoidici.
Exista Ac specifice ptr Tpalidum de natura proteica iar Ac generati au persisten
ta mare in organism, sunt specifici si ei sunt
cei care ua capacitate de a imobiliza treponemele, asigura portectie si evitate
suprainfectie.

Habitat: strict uman la persoane bolnave, nu rezista in mediu extern, la uscaciu

ne, caldura sa inactiveaza rapid, 24 h la
frigider a sgelui T sunt inactivate. Totusi exista un teritoriu care e populat d
e T saprofite care uneori pot I responsabile
de aparotoe Ac antilipoidice care sa dea reactii false fata de t pallidu. Nu rez
ista pe obiecte de uz personal.
Treponeme patogene nu se pot cultiva. Se mentine viabiliatate pana la 48 ore in
mediu nutritiv anaerob.
Tulpina Nichols: la uoua de iepurash. T Reiter e saprofita, mult mai putin speci
fica

Diagnostic direct in sifilis primar si teroretic in secundar. In 1 ai secretie a

bundenta f f bogata in treponeme, din
secrietie se prepara frotiuri colorat prin inpregnare argentica Foantana. Frotiu
ri colorate Gimesa din sange in
bacteriemie masiva dar e f greu.
Se vede f bine la miroscop mobilitatea.

Diagnostic indirect: grup de reactii care evidentiaza Ac atilipoidici cu Ag Card

iolipina.
1. Reactie de fixare complement: bordet wasserman RBW

2. Reactie de floculare VDRL

3. RPR
2 si 3 precipitare intre cardiolipina si Ac rearginici din ser.
Reactie de hemaglutinare TPHA.
Reactie d eimunofluorescenta indirecta FTA-ABS in care ser pacient este tratat i
n prealabil cu o suspensie de
treponeme saprofite, treponema Reiter, cu rol de a fixa toti Ac car enu sunt spe
cifici ptr treponema pallidum, dupa
care se face reactie propriu zisa de imuniafluorescenta.
TPI: de imobilizare al treponemei pallidum: treponema iespuras cu ser -> perdere
mobilitate. Ac= imobilizime .
Daca reactie e + trebe tratasment. In 1 si 2 tratam scurt cu penicilina injevtab
ila sau eritromicina si tertracilclina.
La sifilis latent tratam schema mai complexa uneori e serorezitent; ac nu se negati
veaz aniciodata. Pacient e
monitorizat. In 3 se poate manifesta la 20-30 ani de la infectie primara.
Infectii in tari calde: apar leziuni supcurative cu adenopatii satelite si boala
lunga.

LEPTOSPIRA
B AREOBA TRAIESET CU MARE3 PLACERE la supraf apei unde ajunge odata cu urina ani
male bolnave. Gravitate boala
e det se serovarianta cea de la sobolan - L icterohemoragio. Transmitere baie in
balta, iazuri, balti etc. transmitere
transcutanata prin contact cu apa sau cu mucoase- conjunctiva oculara. Infectie
difzaica ce pare banala dupa care se
vindeca aparenti si faza 2 infectie de tip septicemiccu multiplicare in tesuruti
; insuficienta hepatica grava-> deces.
Diagn serologic; reactie de fixare complement, aglutinari, l se poate cultiva.