ITA sunt maladii acute, cu un tablou clinic de gastro enterita acuta.

TIA apar l
a pers care au consumat alimente cu bacterii, toxine sau metaboliti toxici bacte
rieni. Atunci cand se utilizeaza termenul de infectie (otravire) alimentara, ali
mentul respectiv include si alte toxine nebacteriene (insecticide, minerale, veg
etale, ciuperci, ricin, toxine provernite de la pesti, scoici, alte vietuitoare
marine etc.)
Manifestarile digestive (greata, varsaturi, diaree) care conduc la deshidrat
are apar brusc, in general la toate pers care au consumat un anumit aliment cont
aminat.
Contaminarea alimentelor se poate realiza direct, de catre sursa (umana sau a
nimala) sau p traseul transportului, prelucrarii, ambalarii sau pastrarii respec
tivului aliment. Sunt frecvent implicate carnea si preparatele din carne (mai al
es carnea tocata, mezelurile, carne afumata), laptele si derivatele lactate, oua
le (mai ales cele de rata), preparatele de cofetarie (frisca, inghetata, cremee
tc) si alimentele vegetale.
Calea de transmitere e digestiva.
Receptivitatea e generala insa declansarea bolii depinde de cantitatea de ali
ment contaminat ingerata (nr d bact/g d alim ingerat; doza infectanta care depin
de de bact), d cant d toxina preformata ingerata odata cu alimentul contaminat d
ar sui de gazda receptiva (varsta, prez altor boli, stare de imunodepresie etc)
Se clasifica in fuct de mecanismul producerii in: -TIA de tip infectios (se i
ngera un alim in care se afla o cant mare de microorganisme) si
TIA de tip toxic (se ingera un alim in care un microorgan s-

a multiplicar, a produs toxina, TIA e declansata d ingestia de toxina preformata

)
TIA d tip infectios (in care debutul e ceva mai lent) : -Salmonela spp (
cea mai frecv)
-Shigella spp
-E. Coli (tulpini patogene enterale)
-Klebsiella spp
-Yersinia enterocolitica
-Proteus spp
-Vibrio spp (non-O1)
-Clostridium perfrinfens
-Bacillus cereus
-Bacillus subtilis
TIA de tip toxic: -Staphylococcus aureus
-Clostridium botulinum

Diad d lab in TIA d tip infectios respecta etapele principale ale diag d lab b
acteriologic, pornind de la recoltarea si transportul prod patol (mat fecale, li
chid de varsatura, alim incriminate etc) si continuand cu exam microscopic (prep
proaspat intre lama si lamela), insamantarea p medii de cultura, identificarea
p baza caract morfotinctoriale, d cultura, biochimice, antigenice si testarea se
nsibilitatii la antib, dupa caz.
Diag d lab in TIA d tip toxic urmareste prez toxinei incriminate, fie pr
in tehnici d tip ELISA, fie in cazul botulismului, prin utilizarea unor loturi d
soareci.
In TIA care se insoteste d deshidratare (semn important) principala act
iune terapeutica se refera la rehidratarea pacientului respectiv (administrarea
de lichide si electroliti pierdute).