CLOSTRIDIUM

- Germeni f rasp pe sol mai ales unde ajung din intestin ierbivore sub forma
de spori, raspandirea f mare a sporilor
face ca principala cale de patrundere sa fie prin tesuturi si mucoase care prezi
nta solutii de continuitate sau prin
ingestia de toxine care existia preformate in alimente. Datorita propr de a se g
asi pe sol = germeni telurici
- Bacili de dimesiuni mari de 1-1,5 microni grosime si 3-4 microni lungime,
majoritatea sunt mobili cu exceptie :
clorstridium perfringens
- Din p.d.v respirator sunt strict anaerobi, O liber produce ditrugerea lor s
i favorizeaza sporularea
- Se hranesc prin mecanism fermentativ
- Toti priduc exotoxine deosebit de puternice cu efecte diverse: histotrope,
neurotrope si enterotoxine-> patologie
infectioasa digestiva
1. C. tetani
2. C. botulinum
3. C. gangrenei gazoase: perfringens (mai exista septicum, histoliticum) prod
uce enterocolite la pers dupa tratam
execesive prelungite cu AB -> prolifereaza in exces B si prod colite ulcerative,
ulceromembranoase.
4. C. dificile
Invazivitatea e redsa si principal factor de patogenitate e producerea de toxina
.
La c gangrenei gazoase, producerea de toxine e insotita d producere enzime histo
litice-> invazivitate locala

1. C. tetani
- Boli prevenibile prin vaccinare
- Destul de rar in romania dar e mai frecv la pers vastnice ce nu ai mai facut r
apel cu anatoxina tetanica
- Tetanos neonatal ce poate aparea datorita nasterilor in conditii empirice si a
sepsie cand se sectioneaza cordonul
ombilical

- Poarta d intrare repr de plagi chiar f mici, important e ca sporii sa aj in pa

trunzime la tesuturi devtalizare unde
circulatia e abolita; asociere unor altor bacterii aerbe facultativ anaerobe ce
consuma o2 din zone asigura
conditii de dezv ptr B anaerobe. Plaga e murdatta cu praf pamant, muscatura-> ri
sc tetanigen.
Masura imendiata de catre medic cu experienta minimala ptr plaga superficiala: p
laga deschisa larg, spalata,
inlaturate detritusuri, resturi, spalata bine cu H2O2 ptr distrugere eventuale B
anaerobe si dupa toaleta
chirurgicala si antisepsie trebuie adim anatoxina tetanic ATPA (purificata si ab
sorbita) si admin de AB tip
penicilimnic ptr impiedicare dezv B tetanic,.
Vacc DTP e obligatoriu indif de tzara, admin in 3 doze: 2-4-6 luni urmate de rap

el dupa 1 an si al doilea rapel

dupa ink 1 an cu vacc DT si la adulti odata la 10 ani cu dT.

- Caractere morfologice; rpot terminal si are daiam mai mare ca B, racheta de te

nis. Spor de vede la coloratie
obisnuita ca ceva necolorat, se vede colrat la coloratii specifice, de obicei in
verde. Sporularea se produce doar in
anaerobioza in intestin animale ierbivore. Nu are capsula

- Caractere de cultura: cultivare in cond de anaerobioza si tre sa aiba surssa d

nutritie bogata; lichefiaza gelatina si
produce colonii banale tip S 1-2 mm; nehemolitic.
- Produce toxina cu efect specific, toxina are tetanospasmina cu componente A si
B, se fizeaza de obicei la niv
terminatii neuromusculare si inhiba sinteza inhibitorilor contractiei musculare:
lasa deschisa terminatia.
Important e ca efectul e ireversibil si singura toxina neutralizabila e cea libe
ra nu cea deja fixata. E toxina
codificata plasmidic si care este produsa, difuzeaza retroaxonal sau in tesut ul
terior putand fi vehiculata de
sange. Plaga tetanigena asigura conditii de germinare spori, ei se inmultesc aco
lo fara a det modic importante
acolo. Perioada de incubare e f diferita in fct de nr spori inoculati cateva zil
e- cateva spatamani.

- Clinic: semne patognomonice (specifice) in 99% cazuri e diagn clinic nu de lab

orator; contractura musculara
progresiva de la m fetei, nu poate deschlesta gura = trismus pare ca rade. Paraliz
ia se exrine, paralizie de tip
spastic, ajunge sa sta in par arcuit; opisto tonus prin paralizie de tip spastic
al m respiratori.
- Trebuie admin anatoxina si Ig uman hiperconcentrata. Ser antitetanic de cal cu
precautii: de tip anafilactic

3. C. gangrenei gazoase

- Antrenare spori in profunzime tesuturi in conditii de calamitati naturale: cut

remurem sau in plagi impuscate
schije ce antreneaza praf in profunzime tesuturi. Leziunea superficiala poate fi
extrem de mica. In profunzime
sporii de clostridium d-au imnultit si produc gaz ce se acumuleza in tesut. Se f
ace liza musculara extensiva in
profunzime.
- Exista seruri gangrenoase: anti clostridium perfringes acopera o parte din fac
torii de patogentate si are
eficacitate discutabila.
- C. perfringens respecta caract gerenerale; spor e subterminal, nu e mobil dar
are capsula. Poate prod pana la 12
exotoxine diferite. 5 grupuri de C perfiringens. Exotozina alfa= lecitinaza afec
teaza mb celulare-> liza celulara.
Productia lecitinazei: placa semineutralizata in care epusa in evid neutralizare
a actiunii lecitinazei cu un ser
- Mai produce 2 tipuri de enzime proteolitice; proteaze, hialuronidaze: contribu
ie la extinderea placii, si
perfringesc produce enterotoxinesi pot cauza enterocolite ce nu sunt nici p depa
rte la fel de periculoase ca
gangrena gazoasa
- Diagn: fragm tisulare din profunzime colorate gram, se evid bacili.
- Tratament e chirurgical, AB gerenal penicilinic, eventual cu ser antigangrenos
cu rezultate discutabile.

2. C. botulinum, spor subterminal. Aectiune produsa; toiinfectie alimentara de t

ip toxic, in engl = intoxicatie. Toxina
botulinica e cea mai puternica toxina cunoscuta si cea mai apreciata, e neurotro
pa ssi actioneaza pe dos fata de
tetanica-> paralizie flasca
- Boala se transm aproape exclusvi prin ingestie de alim in care etse toxina pre
formata
- La copii f mici ingestia de preparate cu miere cu spori de bacili poate duce l
a proliferare in intestin a bacil
botulinic si poate sintetiza toxina botulinica
- Botulism rani: mecanism similar cu cel al tetanosului
- A-G feluri de toxina cu diferente Agenice.
- Produce in alimente conservate gaz si degradare organoleptica al alim.
- Toxina e termolabila si e folosita si in scop medical. Odata fixat nu mai poat
e fi neutralizat
- A B si E produc toxina cea mai grava
- Pt diagn se face toxinotipie= admin la soareci a unui preparat Ag care contine
toxina din alim incriminat sau d la
pacient prin spalatura gastrica sau ser dupa un anumit timp, soarecii sunt f sen
sibili si mor imediat, se face
diferenta intre toxina si cele vegetale (ex: ciuperci) si se stabiseste tipul pr
in protectie cu ser Anti A anti A anti E si
vezi care supravietuieste-> stabilire serotip de toxina
- Tratam: admin imediata de ser initail polivalent ulterior momovalent dupa stab
ilire tip d toxina, admin
parenterala si admin dogestiva ptr neutralizare eventuala toxina din intestin
- Biclopie, disfagie

3. C dificile are habitat intestinal obisnuit si produce enterocolite ulceromemb

ranoase la pers care fac tratam
preliungite cu ab la care ele nu sunt sensibile: cefalosporine gentamicina-> las
aloc liber clostridiilor sa se
multiolice: produc endotoxina cu 2 tipuri de efecte: citoliza/ necriza a celule
de pe supraf epit intestinal