Efectele presiunii atmosferice asupra organismului uman

Presiunea
atmosferic reprezint presiunea exercitatde aerul din atmosfer asupra scoarei
terestre.
Atmosfera, care nconjoar globul pmntesc, exercit o presiune anumit asupra
suprafeei pmntului i asupra tuturor oamenilor, animalelor i obiectelor, care se afl pe
el. Presiunea se msoar cu barometrul i valoarea ei poate fi exprimat n mai multe
uniti de msur, cel mai adesea n milimetri coloan de mercur ( torr), dar i
n kiloPascali sau atmosfere. Presiunea atmosferic la nivelul mrii este de cca. 760 mm
coloan de mercur (101325 Pa). De la valoarea de 760 mmHg provine denumirea de
atmosfer fizic.

Msurare
Presiunea atmosferic se msoar cu barometrul.
Presiunea aerului este condiionat de greutatea aerului atmosferic. Presiunea
atmosferic care are capacitatea de a echilibra o coloan de mercur cu nlimea de 760
mm la temperatura de 0 C la nivelul mrii i la latitudinea de 45 este considerat
normal, egal cu o atmosfer.

n aceste condiii atmosfera apas pe 1 cm de suprafa a pmntului cu greutatea

unei mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1.033 g. La staiile meteorologice se
folosete ca unitate de msur a presiunii atmosferice milibarul (mb). Un milibar = 0,750
mm Hg (mm coloan de mercur). O atmosfera (atm) = 1,033 Kg pe 1 cm = 1,013 bar (b)
= 760 mm Hg . Un bar(b) = 1,019 Kg pe 1 cm = 0,986 atmosfere (atm) = 750 mm Hg .
Pentru conversia presiunii exprimate n mm Hg n milibari, mrimea dat se
nmulete cu 4/3 i viceversa, pentru convertirea milibarului n mm Hg, se nmulete
prima mrime cu 3/4.
Din anul 1980 a fost introdus o nou unitate de msurare a presiunii
- pascalul (Pa). Mrimea presiunii atmosferice de 750 mm Hg este egal cu 100.000 Pa.
Datele despre presiunea atmosferic sunt comunicate n hectopascali - de 100 de
ori mai mari dect Pa. Atunci 750 mm Hg = 1000 hPa. Pentru recalcularea presiunii
atmosferice, exprimate n mm Hg n hectopascali, este necesar a se nmul i mrimea dat
cu 1,333.
Uneori presiunea atmosferic este exprimat n mmHg (presiunea exercitat de o
coloan de mercur cu nlimea de 1 mm). Deoarece n aceast definiie intervine
densitatea mercurului mrime a crei valoare se putea modifica odat cu cre terea
preciziei mijloacelor de msurare prin convenie s-a stabilit c 760 mmHg = 1 atm

(atmosfer fizic) = 101325 Pa. Atmosfera fizic este considerat ca presiune normal
n definirea multor proprieti fizico-chimice i corespunde aproximativ cu presiunea
atmosferic la nivelul mrii.
n condiii obinuite, pe suprafaa pmntului oscilaiile presiunii atmosferice pot
fi extrem de mici: 10-30 mm i oamenii sntoi le suport uor i nu le percep. Dar unii
bolnavi sunt foarte sensibili chiar i la astfel de oscilaii nensemnate de presiune. n
cazuri aparte se observ devieri considerabile, care pot s apar ca un motiv direct de
alterare a sntii omului.
Aerul este un amestec de azot n proporie de 78,08%, oxigen 20,93%, dioxid de
carbon 0,03-0,04%, gaze inerte 1% i cantiti variabile de vapori de ap.
Schimbrile de gaze dintre organism i atmosfer se efectueaz n func ie de
presiunea atmosferic la locul respectiv. La variaia presiunii, fiecare gaz din acest
amestec i va pstra proporia fa de celelalte, ns n acelai volum de aer, numrul
moleculelor se va mri atunci cnd presiunea va crete, sau se va mic ora - dac
presiunea va scdea.
Modificrile presiunii pariale a diferitelor gaze ce intr n compoziia aerului
atmosferic au consecine asupra solubilitii lor n lichidele i esuturile organismului i,
de rnd cu alte modificri, duc la tulburrile care apar la aciunea presiunii atmosferice
crescute i sczute.
Compoziia chimic a atmosferei, componena gazoas:

Azot (N2) - 78,0 %;

Oxigen (02) - 20,93 %;

Dioxid de carbon (C02) - 0,03 %;

Argon (Ar) - 0,937 %;

Activitatea muncitorilor cere n unele cazuri efectuarea unor procese n condi ii de

presiune atmosferic ridicat sau sczut care depesc cu mult limitele obinuite la care
organismul este adaptat. Presiuni atmosferice mici se ntlnesc la altitudini mari, astfel c
exemple de persoane afectate de astfel de presiuni sunt aviatorii i alpini tii. Presiuni
atmosferice superioare celor de la nivelul mrii se ntlnesc doar n mine. Un studiu
privind presiunea n minele foarte adnci[1] arat c ntr-o min cu adncimea de 5000 m
presiunea este echivalent cu cea de la o scufundare n ap la adncimea de 7 m, ceea ce

nu produce efecte de decompresiune, narcoz sau intoxicaie i nu creeaz nicio problem

pentru o persoan sntoas.
Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele
tipuri: optima, excitanta si acuta.
Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand
buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra organismului. Asemenea tip de vreme
se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate
moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie
diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea cu mai mult de 4 milibari.
Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe din
elementele meteorologice deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme, desi este in fond
insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90%
umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a
presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9 m/sec.
Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale
elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C, ale presiunii
atmosferice 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec.
Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile
unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea proprietatilor, diferenta care poate determina
variatia neperiodica a excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra organismului.
Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si clima asupra
organismului si reactia acestuia.

Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:

Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se
acomodeaza usor cu orice fluctuatii.
La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct asupra
echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei reactioneaza cu irascibilitate, dureri de
cap, indispozitii si tendinte depresive.
Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in avans, de pilda
sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice.
Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau
dereglarile sistemului neurovegetativ.

Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica

influenteaza in mod negativ un mare numar de oameni.
Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la
variatiile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa
o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar accentueaza
anumite suferinte latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si
deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia care circula prin corpul nostru.
In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se
rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv
de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se
pot acutiza.
Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara,
atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele, intregul organism
(in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem
ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de
la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente.
Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de
slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile
si senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii din pricina aerului
umed si rece.
Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si
crampele se manifesta mai frecvent.
Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi
se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel
moment sa aiba loc oschimbare de fronturi atmosferice.
Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si-al
tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile acesteia nu sint
in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii,
senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la
cresterea tensiunii.
Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie.
Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si
bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai
ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa.

Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic vreme inchisa, ploaie,

micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista
multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta, o astenie
fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc
corespunzator noaptea.
Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregateste pentru
iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din ce in ce mai putin vesel. Frigul
reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in
anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade, manifestarile
cardiace cresc. Din cauzatemperaturii scazute, se inregistreaza si multe crize de angina
pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii
sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii.
Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca
schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de cap, ameteli sau chiar irascibilitate.
Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului
psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate,
deprimare si melancolie.
Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri
anginoase.
Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele sensibile. Cand un
asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte multi oameni se plang de
migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile
si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor.
Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ.
Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala zilele cu vant persistent de primavara si
vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna
plina coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele,
nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo.
Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de
sinucidere.
Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina
un travaliu intens de adaptare cardiaca.
Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza
intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice. Temperatura,
presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se
modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari.

Studii privind impactul vremii asupra sanatatii

O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de vreme: organismul
sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si suporta fara probleme diferentele mari
de temperatura.
O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au
probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la
schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea
atmosferica.
Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10grade,
numarul infarcturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica
cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea
se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea
influenteaza starea de sanatate.
Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de
lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand astfel tensiunea
arteriala si coagularea sangelui.
Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales pe furtuna, ionii
invizibili rapaie pe creierul nostru, afectand producerea serotoninei. In acest caz,
devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul,
intestinul si digestia.
Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are
un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In
numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care
vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant.
Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se
imbolnavesc de o forma mortala de pneumonie; in zonele temperate ale Americii de
Nord, timpul variabil de la venirea primaverii este purtator de gripe si acelasi lucru se
intampla si in Europa meridionala.
In Elvetia, cand bate Fhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de
crima) beneficiaza de circumstante atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al
acestui vant poate accentua anumite dezechilibre mentale latente.
In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du midi este in mod obisnuit
facut responsabil de cele mai diverse rele; de la dureri de cap si dureri reumatice, la
atacuri de epilepsie si de astm si la felurite manifestari ale unor boli infantile.
Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana,
pentru durerile de cap si chiar pentru sentimentele de oprimare care ii incearca uneori.
In vreme ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si nisipos care sufla
din Sahara, ii deprima pe oameni pana la a-i aduce in pragul sinuciderii.

Influene asupra tensiunii arteriale

De multe ori se pomenete n buletinele meteo de presiunea atmosferic i unii se
ntreab dac exist vreo legtura ntre tensiunea arterial i presiune.
Putem afirma cu certitudine c exist o legtur ntre cele dou. Ceea ce citim pe aparatul
de msurare a tensiunii reprezint exact cu ct este mai mare presiunea pe care o exercit
sngele asupra pereilor vaselor fa de presiunea atmosferic. De exemplu, dac
presiunea atmosferic este de 760 mm coloan de mercur i tensiunea arterial maxim
indicat de aparat este de 120 sau 12 mm nseamn c presiunea sngelui n artere este de
120 +760 mm coloan de mercur.
n felul acesta, sngele oxigenat pompat de inim poate ajunge pn la nivelul celor mai
mici vase de snge periferice. Diferena de presiune la pereii veselor sanguine este
susinut, compensat, de rezistena lor. Dac vasele sanguine nu ar fi deloc elastice,
scderea presiunii atmosferice ar nsemna, automat, creterea tensiunii arteriale. i invers.
Vasele sanguine ns nu sunt rigide, dar nici foarte elastice nu sunt, astfel nct variaiile
presiunii atmosferice s nu se simt deloc n valoarea tensiunii arteriale. Mai ales, la
vrste naintate sau n cazul unor afeciuni, cnd elasticitatea acestora scade, variaiile
presiunii atmosferice se traduc mai mult au mai puin n variaii ale tensiunii arteriale.
Variaiile induse de presiunea atmosferic sunt mici n comparaie cu cele datorate unor
cauze proprii organismului. De exemplu, o scdere mare a presiunii atmosferice de la o zi
la alta, s zicem de 5 mm coloan de mercur, o scdere de excepie de altfel, poate
nsemna n cel mai ru caz o cretere a tensiunii arteriale de la 12 la 12,5. Cei mai muli
oameni se adapteaz i exemplul scafandrilor sau al alpinitilor este cel mai bun.

n timpul zborului cu avionul

Un studiu american a descoperit ca mentinerea unei altitudini de 1828.8 m, in
timpul curselor comerciale de lunga durata, va reduce disconfortul pasagerilor.
Cercetatorii de la Universitatea de medicina din Oklahoma, au descoperit ca o
ascensiune de la nivelul solului la 2.438 m altitudine, va reduce nivelul de oxigen al
pasagerilor cu pana al 4%, ceea ce ar duce la cresterea senzatiei de disconfort dupa 3 ore
de zbor.
Studiul sustine ca disconfortul resimtit de pasageri nu poate fi explicat prin nici un alt
factor legat de zbor, cum ar fi diferenta de fus orar, deshidratarea sau statul pe scaun pe

perioade lungi. De asemenea, sustin ca exercitiile fizice nu ajuta la diminuare acestor

simptome deoarece prin exercitiu se reduce oxigenarea arteriala.
Nivelurile de saturatie ale oxigenului desoperite la altitudini de 2.134 m pana la 2.438 m,
joaca un rol important in instalarea disconfortului.

Designul avioanelor in prezent permite scaderea presiunii din cabine de la valori

inregistrate la nivelul marii (760 mm Hg) pana la 565 mm Hg, echivalentul presiunii
existente la 2.438 m altitudine.
Nivelurile mai ridicate ale presiunii vor reduce energia disponibila de la alte sisteme ale
avionului, va reduce durata de functionare a structurilor metalice din aluminiu a
avionului, va fi necesara cresterea in greutate a structurii si va duce la scaderea gradului
de eficienta a combustibilului.
Cercetatorii au mai descoperit ca acest disconfort cauzat de altitudini mari este mai putin
intalnit la oameni in varsta.

Presiune joas - risc AAA

Variaiile sezoniere influeneaz ratele de anevrism aortic abdominal (AAA). Cu
toate acestea, doar dou studii, pn n prezent, au sugerat c perioadele n care presiunea
atmosferic este sczut poate fi responsabil de aceste variaii. Obiectivul acestui studiu
a fost de a demonstra c perioadele n care presiunea atmosferic este sczut sunt
associate cu AAA.
Un total de 182 de cazuri de rupt AAA au fost identificate retroactiv de la dou
centre pe o perioada de 6 ani, din ianuarie 2000 pn n decembrie 2005. Date
meteorologice locale pentru perioada corespunztoare a fost obinut de la Biroul
Meteorologic din Marea Britanie care a fost nregistrat zilnic la o sta ie meteo local.

Zilele de ruptur au fost asociate cu o presiune atmosferic medie zilnic

semnificativ mai mici n comparaie cu zilele cu presiune sczut, atunci cnd nu a avut
loc nici o ruptur (P = 0,025). Regresiile multiple au demonstrat o asociere semnificativ
ntre presiunea atmosferic zilnic joas i ruptur (P = 0,033), care pare a fi independent
de temperatura.

Bibliografie:
1. Mymed.ro
2. PUBMED (Ann R Coll Surg Engl..Are Periods of Low Atmospheric Pressure
Associated with an Increased Risk of Abdominal Aortic Aneurysm Rupture? 2008
Jul; 90(5): 389393)
3. Realitatea.net
4. Sfatulmedicului.ro
5. Wikipedia.org

Ttaru Radu Cristian

Seria A, grupa 3