1.

Imperiul Bizantin,etapele istorice si artistice

In istoria Bizantina sun 3 perioade,legate de principalele
etape ale vietii politice ale Imperiului de Rasarit:
I. Timpuriu,sec V-VIII,de la impartirea Imperiului Roman
pina la invazia arabilor
II.Mediu,sec VIII-inc.sec XIII,dupa invazia arabilor si pina
la cucerirea de catre cruciati si formarea statului latinean in
1204
III.Tardiv,1261 - 1453-eliberarea de sub latini si pina la
cucerirrea Cnstantinopolului de catre turci-selgucizi.
Perioada bizantina timpurie
Este o perioada stralucita,legata de domnia imparatului
Iustiniam,Acest imparat a largit teritoriul imperiului
sau,ajungind pina la hotarele romane de alta data.Sfirshitul
perioadei este legat de invazia arabilor,care amenintau
existenta statului bizantin.In urma luptelor,teritoriul
Bizantului s-a miksorat.In perioada medie au aparut alte state
in peninsula Balcanika,in Asia Anterioara ,in Caucaz.A
semnalat vremea farimitarii feudale,si stabilizarii
feudale.Etapa de Mijlok a luat sfirsit odata ku cecerirea
orasului Constantinopolului de catre participantii a 4
Cruciade.Orientate spre Ierusalim cruciatii,majoritatea
venetieni,au devastat orasul,care au devenit aici stapini in
dekusrul a 6 decenii,pina in 1261.Dupa refacerea
imperiului,acesta a mai supravietuit inka 2 secole,pina la
caderea Constantinopulului in 1453.In acest rastimp Imperiul
Bizantin s-a redus la teritoriul okupat de capitala,devenita o
enclava,inkonjurata de imperiul turcilor.Devine capitala
Imperiului Otoman ce denumirea Istanbul.
2. Tehnika si materiale de construktie bizantine
Imperiul Bizantin okupa dupa asezarea sa geografika so
karakterul legaturii comerciale si kulturale o pozitie
intermediara intre Apus si Rasarit.Sinteza adinka intre
elementele antice europene si orientale formeaza una din
trasaturile caracteristice ale culturii bizantine.Integritatea
arhitecturii se datoreaza arhitecturii populare,si anume a
elaboraru variate a temei cupolei,izvoarele careia se afla in
arhitektura populara a Orientului antik.Materiale de
construktie:caramida,numita plinta deoarece era o plita cu
dimensiuni mari 35x35 cu grosimea de 5cm.Piatra se folosea
rar,iar lemnul era dificiar,situatie specifica regiunii.
Solutiile constructive specifice zonei sunt peretii purtatori
pe care se sprijina o cupola falsa-alungita,sferoconica,ridicata fara gofraje.Trecerea de la patratul bazei
incaperilor spre baza cirkulara a cupolei se efectua prin
intermediul a doua sisteme:
1-prin trompe de colt semi-conuri;
2-prin intermediul pandantivelor triunghiuri sferice.
In ambele cazuri element de baza al constructiei
sustinatoare este peretele.Experienta romana a adus cu ea
solutiile constructive:bolta in cruce si cupola casetata.Ca
urmare a fost combinarea acestor metode,facindu-si aparitia
o struktura construktiva tipik bizantina:aparitia cupolei pe
pandantive.Reprezinta cupola pe pandantive sustinuta pe 4
arcuri pe piloni,care permitea acoperirea segmentata a unor
spatii ample cu pastrarea spatiului unik.Prezinta o
modifikare a boltii romane in cruce,dar de la boltile
cilindrice care se intesrekteaza ramin numai portiunile care
leaga intre ei pilonii,aceste capete de bolti devenind
arkuri,care fak trecerea dintre cupola pe pandantive si piloni.
Bolta bizantina pe pandantive si arkuri pe 4 piloni poate fi
privita ca o intersektie dintre patrat cu o sfera
circumskrisa,partea utilizata fiind interiorul patratului,in kare
se mai inskrie un cerc,baza kupolei.La kolturi ramin
pandantive,iar colturile patratului sunt arkuri.Se observa
ordinea de idei,in kare a fost realizata trecerea de la Panteon
spre Sofia din Constantinopol.Diagonala patratului inskris in
cerk reprezinta diametrul altui monument celebru,momentul
de legatura dintre aceste 2 opere celebre fiind masura
sakrala=100 picioare.
3.Oraul Constantinopol, istoria, edificiile principale,
fortificaiile urbane, porile oraului.
Constantinopol-Cetatea lui Constantin n greac,
dup mpratul roman Constantin care pe 11 mai 330 d.Hr la transformat n capitala Imperiului Roman pe locul vechii
colonii grecesti Bizantium. Constantin l-a numit de fapt
Nova Roma (Noua Roma), dar numele nu a intrat niciodat
n folosirea zilnic.
Marele Palat din Constantinopol - cunoscut i ca
Sfntul Palat a fost sediul mprailor bizantini i centrul
administrativ al imperiului pentru mai mult de 800 de ani.
Palatul era situat pe o colin ling Hipodrom, n apropiere de
Hagia Sophia, pe o suprafa de cca. 100 000 m2. Se
ntindea pe ase terase, de-a lungul unei diferene de nivel de
31 m dintre Marea Marmara i Hagia Sophia. Marele Palat,
se desfurau la sud-est de Augusteum. Se ntindeau n
partea opus Sfintei Sofia i la rsrit de Hipodrom, spre
Marea Marmara, pe locul de astzi al Moscheei Albastre
(Moscheea Sultan Ahmed) i n mprejurimile acesteia.
Palatul era un ansamblu neregulat de edificii adugate
succesiv, timp de peste ase secole, la primele construcii
palaiale ale lui Constantin cel Mare.
Palatul imperial cuprindea trei sectoare principale :
Palatul Chalke cu deschidere spre Augusteum la nord.
Palatul Daphne, paralel cu precedentul i situate n spatele
lui, mai la sud. Se adugau grdinile care coborau spre
Marea Marmara. Intre cele dou era plasat faimosul
Triclinium cu nousprezece paturi.
Palatul Sacru sau Theophylactes (pzit de Dumnezeu),
devenit edificiul principal al Marelui Palat sub dinastia
macedonean i plasat la sud-est de Palatul Daphne i de
Augusteum. Acest palat era la fel de vast ca i primele
dou.
Sfnta Sofia - catedrala Patriarhiei de Constantinopol. A
fost construita de Constantin cel Mare in 325, dar a ars in
404, apoi este reconstruita de Theodosiu al II-lea n 415,
biserica a fost din nou ars, n timpul Rscoalei Nika din

532. Cldirea i-a primit forma final n 537 sub mpratul

Iustinian I. Pe dinafar are aspectul dreptunghiular (aproape
patrat de 77 x 71,70m). n fa are un atrium, un exonartex i
un nartex de mici proporii fa de restul cldirii. Interiorul e
mprit ntr-o nav central, mai mare, i alte dou laterale
mai mici, peste care se ridic galeriile n dou etaje. Atenia
e atras de marea cupol central de deasupra navei centrale,
ncadrat de dou semi cupole, i ase cupole mai mici.
Cupola central e o adevrat minune arhitectonic, att prin
mrimea ei (diametrul de 31 m), ct i nlimea la care e
ridicat (54m), datorit creia pare suspendat n vzduh,
luminat de cele 40 ferestre de la baza ei. Catedrala era o
construcie remarcabil, domul este unul dintre cele mai
mari, cu doar civa centimetri mai mic dect domul
Pantheonului.
Hipodromul din Constantinopol- hippos din greacacal, dromos-cale, drum. Este centrul sportiv si cultural din
Constantinopol. Hipodromul a fost contruit in orasul Bizant
in 203 de catre imparatul Septimius Severus. Cind Bizantul
este inaugurat ca Constantinopol, Constantin cel Mare
renoveaza hipodromul. Se estimeaz c Hipodromul lui
Constantin a fost de aproximativ 450 m lungime si 130 m
lime. Tribunile sale au fost capabile de a deine 100000 de
spectatori. Pista are forma de U si loja regala se afla la
capatul estic al pistei, ea putea fi accesata direct de la Marele
Palat print-un pasaj folosit doar de familia imperiala. Pentru
a ridica imaginea orasului Constantin si succesorii sai,
indeosebi Teodosie cel Mare au adus opere de arta. Astfel in
centrul Hipodromului apar monumentele: Coloana
erpilor(construita in memoria victoriei grecilor asupra
pershilor in timpul razboaielor din sec.V i.H. mutat din
Templul lui Apollo din Delphi), Obeliscul Egiptean(iniial
ridicat la Templul din Karnak din Luxor n timpul domniei
lui Tuthmosis III n aproximativ 1490 .Hr.), Obeliscul lui
Constantin(coloana de 32m, reconstruita in sec X de
Constantin VII).
Apeducte si cisterne
Inca de pe vremea lui Hadrian se construise la Bizant
un prim apeduct. Constantin a construit mai multe. Cel ce sa
pastrat pina astazi este un apeduct cu 2nivele de arcede, cu
inaltimea pina la 26.5m si o lungime de peste 600m, el
stabatea aproape tot orasul. Pt a face fata eventualelor asedii
sau secetei, apa era acumulata in cisterne particulare si
publice, repartizate in diferite zone ale orasului. Cele mai
cunoscute sunt Yerebatan Serai (Palatul scufundat),
cunoscuta si sub numele de Cisterna Bazilica si Binbirdirek
(Cele o mie si una de coloane).
Fortificaiile urbane. Oraul avea trei rnduri de
ziduri: zidul vechi (din Antichitate), Zidul lui Constantin
(construit de Constantin cel Mare) i Zidul Theodosian
(construit de Teodosiu II in sec.V).
4.Amplasamentul
principalelor
monumente
de
arhitectur pe teritoriul Constantinopolului.
Constantin cel Mare a trasat n centrul noii sale
capitale
Forul
lui
Augustus,
numit
i
Augusteum(Augoustaion- n exprimare greac). Era vorba de
o pia vast cu laturile de 140 de matri lrgime i 170 de
metri lungime, plasat ntre biserica Sfnta Sofia i
Moscheea Albastr de astzi, mai aproape de biseric. Era
pavat cu marmur i decorat cu alte structuri de ornament
sau cu caracter civil. Augusteum constituia centrul oficial al
oraului. In centrul pieei era plasat Mila de Aur, punctul de
la care se msurau toate distanele spre periferiile imperiului.
Se prezenta sub forma unui Arc de Triumf, care purta statuile
lui Constantin cel Mare i a mamei sale Helena, precum i
doi ngeri.
In Augusteum exista o coloan de porfir cu statuia
mpratului Constantin cel Mare, alta dect cea urma a se
nla n Forul lui Constantin, numit Coloana ars sau dup
denumirea turc Coloana ncercuit(emberlita, nume ce
vine de la cuvintele ember - cerc i ta - piatr). In
apropiere de Mila de Aur, mpratul Phocas a ridicat mai
trziu un oratoriu dedicat Sfntului Ioan Evanghelistul. Tot
n pia, o statuie ecvestr a lui Justinian I-ul cel Mare,
ridicat dup mai mult de dou secole, era orientat spre
rsrit de unde venea pericolul reprezentat de regatul persan
al Pari-lor. Statuia a nfruntat un mileniu, pn n sec. al 16lea, cnd au topit-o turcii pentru a turna tunuri din bronzul ei.
Cu faada spre Augusteum era orientat i cldirea
Senat-ului, ridicat, pentru prima dat, de Constantin cel
Mare, pe latura de rsrit i cu spatele spre Marea Marmara.
Aceasta a fost incendiat de dou ori, sub domnia
mpratului Arcadius i apoi sub Justinian I-ul cel Mare. Cel
din urm a recldit-o cu mreie dei instituia Senatului nu
mai avea dect un rol decorativ n viaa politic. Tot spre
latura de rsrit, adic spre Marea Marmara, piaa
Augusteum era ornamentat de un portic de marmur alb cu
ase coloane. Pe latura de apus a pieei , dinspre ora, se afla
Capela Sfntului Constantin, loc n care mpratul primea
supunerea inamicilor prizonieri, aezndu-le piciorul pe cap,
dup un obicei oriental. Latura nordic a forului era nchis
de domeniul bisericii Sfnta Sofia.
5. Cisternele urbane, palatul Tecfur-Sarai.
Palatul a fost construit n secolul al 12-lea sau la nceputul
sec al 13-lea, este o parte a complexului de palat de
Blachernae, n cazul n care Peretii Theodosian alture cu
pereii construiti mai trziu din suburbie a palatului
Blachernae. Numit dupa
Constantin Paleologul, fiu al
mpratului Mihail VIII-lea Paleologul. "Porphyrogenitus ",
sensul literal", nscut la Purple ", indicnd un copil nscut
ntr-o mprat domnitor. Palatul a servit ca reedin
imperial n ultimii ani a Imperiului Bizantin.
Palatul a suferit pagubemari deoarece se afla in apropierea
zidurilorile exterioare a orasului . n timpul cucerirea
otoman de Constantinopol n 1453. Apoi a fost folosit
pentru o varietate larg de scopuri. n secolul al 16 i 17, a
gazduit o parte din menajerie sultanului. Animalele au fost
mutate n alt parte pn la sfritul secolului al 17-lea, iar
cladirea a fost folosit ca un bordel. Din 1719, Tekfur Saray

atelier de ceramic a fost stabilit, i a nceput s produc

placi ceramice ntr-un stil similar cu cel al dale znik. In
prima jumtate a secolului al 19-lea, cldirea a devenit un
poorhouse pentru evreii din Istanbul.
Palatul a avut putenice fortificaiile interioare i
exterioare din colul de nord a Perei Theodosian. La parter
este o arcad cu patru arce, care se deschide ntr-o curte
trecute cu vederea de cinci ferestre mari la primul etaj. Etaj
al proiectului de structura de mai sus pereti, i are ferestre pe
toate cele patru laturi. La est, este ramasita a unui balcon.
Acoperi i tot de la etaje ale structurii au disprut. Zidurile
rmase sunt decorate n elaborat modele geometrice cu
crmid roie i marmur alb, tipice din perioada de
ntrziere bizantine.
Cisternele. Sunt un tip de cldiri utilitare cu destinaia de
acumulare a apei potabile, aduse prin acveducte. S-au pstrat
foarte multe. Sunt de acelai tip, deosebindu-se ntre ele prin
suprafaa ocupat, configuraia planului i nlime. Au
ferestre pentru iluminare i scri pentru coborre la nivelul
apei. Acoperirea se bazeaz pe coloane cu 2-3 niveluri.
Foarte mare este cisterna Bin-Bir-Direc - 1001 de coloane.
Construit este n 525 a lui Filoxen. Are dimensiunile de
50x60 m, amplasat cu 15 m mai jos de nivelul solului.
Coloane are de fapt numai 224, cu capiteluri de armur.,
aflate la 14 m deprtare unele de altele. Formnd 15 rnduri
care se pierd din vedere, crend impresia unui enorm palat
subteran. nlimea coloanelor este de 18 m, dar din cauza
mlului depus, sau micorat pn la 10 m. Ea nu este cea mai
mare cistern. Ci cea numit a bazilicii. Sf. Sofia. Ea are 112
m x 61 m, cu 336v coloane, care este utilizat i astzi.
Problema care era de acoperit ncperi enorme cu boli cu
ajutorul a unor puncte de sprijin libere. n acest sens
cisternele au pregtit tipul viitor al cruce greac nscris.

1.
2.
3.
4.

6. Geneza tipului de cldire de cult cretin i

componentele sale. Evoluia formelor arhitecturale
Cldirile de cult. Arhitectura ecleziastic (eclezia casa
domnului) domina n arhitectura bizantin, ceia ce subliniaz
caracterul ei medieval. Tipurile erau foarte variate,
particularitate evideniat n evoluia lor n timpul diferitelor
perioade. Cele mai importante erau:
Bazilica cu cupol.
Biserici cu cupola pe 8 puncte de
sprijin.
Biserici cruciforme.
Biserici cruce greac nscris.
n toate tipurile domin cupola deasupra amvonului,
acoperind partea central a bisericii, de care este alipit
apsida altarului. Partea central este nconjurat de ncperi
pentru credincioi. Toate tipurile aveau variante simple i
complexe.
Cretinismul a condus la o lupt crncen cu pgnismul,
se distrugeau templele pgne, i din materialul recuperat se
construiau edificii de cult. Temple remarcabile ale
antichitii au fost pstrate datorit ajustrii lor la necesitile
cretine, cum au fost Panteonul, Parthenonul, Ghefesteionul,
etc., devenite biserici. nc n timpul lui Constantin cel Mare
s-a nceput o impetuoas construcie de lcauri de cult pe
tot ntinsul imperiului Roman., dar mai ales n Roma,
Constantinopol, Ierusalim, etc. Cel mai rspndit tip era
bazilica. ,care nu ntmpltor a devenit tipul principal al
templului cretin. Planimetria sa corespundea cerinelor
oficierii cultului cretin, avea un spaiu larg, care ntrunea pe
toi credincioii, i foarte important, nu era legat de un cult
agresiv, dumnos cretinismului. De la cuvntul bazilic a
derivat termenul de biseric, care desemneaz cldirea de
cult cretin n arealul romnesc. Bazilica cretin avea un
plan alungit, cu absida n partea opus intrrii, cu cteva
rnduri de coloane sau piloni care divizau interiorul n cteva
nave longitudinale. Nava de la noiune de luntre n care
credincioii mpreun noat pe apele credinei. Nava
central este mai nalt.
7. Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol.doc
Prima biseric (basilica) de pe acest loc a fost construit de
Constantin cel Mare, n 325 dar a ars ntr-un incendiu n anul
404. Reconstruit de Theodosiu al II-lea n 415, biserica a
fost din nou ars, n timpul Rscoalei Nika din 532. Cldirea
i-a primit forma final n 537 sub mpratul Iustinian
I.Pentru a construi biserica, Iustinian a importat materiale
speciale de constructie, de pe tot cuprinsul Imperiului.
Marmura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar sculptori,
tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa lucreze pentru a
crea aceasta bijuterie a crestinatatii in numai cinci ani. Cand
biserica a fost terminata, cupola si tavanul sau au fost in
intregime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in
fiecare suprafata lustruita. Tonalitatile coloanelor de
marmura erau atit de delicate, incat l-au facut pe un istoric al
timpurilor, Procopius, sa le asemene cu o pajiste inflorita.
Era foarte important pentru Ortodoxismul timpuriu i
pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de
arhitectur bizantin. Interiorul su decorat cu mozaice,
coloanele de marmur i acoperiul sunt de o mare
importan artistic. Templul nsui era att de bine decorat
artistic nct se crede c Iustinian ar fi zis Solomon, te-am
depit!.Pe dinafar are aspectul unui dreptunghi (aproape
patrat de 77 x 71,70m). n fa are un atrium, un exonartex i
un nartex de mici proporii fa de restul cldirii. Interiorul e
mprit ntr-o nav central, mai mare, i alte dou laterale
mai mici, peste care se ridic galeriile n dou etaje. Atenia
e atras de marea cupol central de deasupra navei centrale,
ncadrat de dou semi cupole, i ase cupole mai mici.
Cupola central e o adevrat minune arhitectonic, att prin
mrimea ei (diametrul de 31 m), ct i nlimea la care e
ridicat (54m), datorit creia pare suspendat n vzduh,
luminat de cele 40 ferestre de la baza ei. Catedrala era o
construcie remarcabil, domul este unul dintre cele mai
mari, cu doar civa centimetri mai mic dect domul
Pantheonului. Splendoarea bisericii s-a diminuat treptat, de-a

lungul istoriei. Structura era mereu amenintata de foc si

cutremure, iar interiorul a fost jefuit de comorile sale, de
catre cruciatii aflati in drum spre Ierusalim, care erau ostili
bisericii ortodoxe. In 1453 otomanii au cucerit
Constantinopolul, Sfanta Sofia a fost transformata in
moschee, iar mozaicurile au fost tencuite. In final, in 1934,
Kemal Ataturk, presedintele Turciei a transformat biserica in
muzeu.Astazi, mareata biserica, cu toate ca nu mai are
functie religioasa, ramane o oaza de spiritualitate intr-o
metropola agitata.
8. Sistemul constructiv-planimetric al bisericilor cruce
greac nscris.
Semnul grafic al crucii stabileste o relatie intre celelalte
trei simboluri fundamentale, centrul, patratul si cercul:
intersectia celor doua drepte ale sale coincid cu centrul, pe
care ea il deschide astfel spre exterior; pe de alta parte,
crucea se inscrie in cerc, impartindu-l in patru; in sfarsit, din
ea se obtin patratul si triunghiul... ".
Programul iconografic inchinat crucii cuprinde diverse
forme : crucea simpla (crux acuta sau crux simplex), crucea
in forma de T (crux commissa sau crucea Sfantului Antonie),
crucea in forma de X (crux decussata sau crucea Sfantului
Andrei) si crucea in forma de t (crux immissa, capitata sau
crux Christi).
Avand in vedere aceste asocieri cruce-biserica, este lesne
de inteles de ce semnul crucii este prezent in organizarea
planimetrica a mai tuturor tipurilor de biserici existente. De
pilda, chiar si spatiul basilical, un tip structural alungit, nu
era orientat exclusiv longitudinal: "ritmul arcadelor care
separa nava de colaterale, ferestrele care se succed deasupra
arcelor, grinzile acoperisului, in fine, rup monotonia axei
longitudinale, creand o miscare contrara ce o scot mai mult
in relief pe prima". In cadrul basilicilor cu transept, acea
travee perpendiculara pe nava centrala, semnul crucii era
figurat spatial, dar el nu era intotdeauna vizibil si din
exterior.Din faptul ca arhitectura crestina a folosit simbolul
crucii in insasi forma planimetrica, intr-o structura
cruciforma atat in interior cat si in exterior, se poate explica
aparitia, cam in jurul anului 400, a tipului cruciform. A spune
ca deriva din mausoleele romane, inseamna a saraci mesajul
soteriologic si chiar eshatologic al crucii. Este drept ca forma
crucii apare inca din secolul al XV-lea i. Hr. si ca "este cel
mai totalizant dintre simboluri", dar manifestarea ei in
structurare a spatiului eclesial era, in mod deosebit,
manifestarea unui mod de viata crestina si nu doar un simplu
imprumut al formelor arhitecturale.
In Imperiul Bizantin, au existat doua biserici celebre, in
care crucea era realizata prin intersectia a doua basilici
trinavate: cea inchinata Sfintilor Apostoli, Apostoleionul, din
Constantinopol, reconstruita intre 536 si 630, avand bratele
crucii egale, si basilica Sfantului Ioan Evanghelistul din
Efes, de la jumatatea secolului al VI-lea, avand modelul
crucii latine.
Crucea era vizibila atat in interior, cat si din exterior, unde
spatiile dintre bratele navelor erau libere. Dar o asemenea
structura nu multumea deplin, prezentand mai multe
inconveniente, drept care arhitectii crestini nu s-au multumit
cu formula respectiva, ci au cautat altceva.Arhitectul crestin
avea permanent in vedere dimensiunile cosmice ale
mantuirii. Pe Golgota, Hristos "si-a intins mainile pe cruce
ca sa cuprinda marginile lumii.Existau biserici care
marturiseau crucea, dar numai in cadrul sectiunii sau numai
al planului, insa arhitectura bizantina ar fi dorit ca ea sa
devina vizibila in multiple directii.
De pilda basilica cu cupola desena o cruce prin cele doua
directionari clare, cea orizontala, catre altar si cea verticala,
catre cupola, dar planimetric, crucea nu se mai regasea. De
fapt, cupola, prin dimensiunile ei impozante, acapara parca
intregul spatiul - situatie intalnita, mai ales, in cazul
bisericilor de inceput. Coordonata orizontala era relativ
echilibrata de cea verticala; concavitatea imensa a cupolei,
mai mult turtita decat inaltata, oprea parca in loc orientarea
longitudinala a spatiului eclesial, absorbindu-l si antrenandul intr-o miscare circulara, ce se multumea a ramane mai
degraba intr-un plan orizontal, decat a imprima o dinamica
ascendenta. Acesta va fi fost poate si motivul pentru care
Bruno Zevi a considerat Sfanta Sofia din
Constantinopol
un edificiu de plan central.
La randul lor, bisericile cruciforme exprimau crucea prin
cele doua nave basilicale, dar prezentau neajunsul de a nu
avea si o orientare verticala; uneori ea era intalnita, atunci
cand la intersectia navelor se afla inaltata o cupola. Numai ca
aceasta nu se deosebea de celelalte cupole, astfel ca, spatial
si volumetric, nu aparea clar marcata coordonata verticala a
crucii; un alt neajuns era acela ca spatiul interior parea a fi
divizat in patru celule spatiale egale amplasate in jurul celei
de-a cincea, coeziunea lor nefiind tocmai fireasca. Parea ca
numai zidurile inconjuratoare le tineau laolalta si ca, in lipsa
lor, spatiul s-ar fi rasfirat in cele patru colturi ale lumii.Daca
normele ridicarii bisericii nu erau intotdeauna respectate, in
schimb, intotdeauna incaperea altarului se afla si se afla
inaltata cu una sau mai multe trepte fata de nivelul pardoselii
naosului. Uneori, urcusul catre altar, Golgota fiecarui spatiu
eclesial, se facea gradat, aparand trepte intre pronaos, naos si
altar. Se incerca astfel sublinierea faptului ca asumarea
mantuirii inseamna de fapt urcusul sau purtarea crucii de
catre fiecare crestin, dar si faptul ca biserica, este si simbolul
sau icoana cetatii celei sfinte, a Ierusalimului ceresc care
coboara la noi.In exterior, structura crucii grecesti nu se lasa
citita decat in partea superioara; ca privire de ansamblu ea
ofera o forma asemanatoare cubului, ceea ce aminteste de
interpretarea bisericii ca icoana a universului. Lumea
ortodoxa a preferat alegerea crucii cu brate egale, ce se
incadra cu usurinta intr-un patrat sau cub, dat fiind faptul ca,
dintru inceput, forma crucii a fost inteleasa ca fiind patratul
lumii, forma quadrata mundi; la cap e rasaritul soarelui,
dreapta tine miezul noptii, miazazi zace in mana stanga iar la
picioare e apusulIn concluzie, trebuie subliniat faptul ca

structura arhitecturala a bisericii trebuie sa aminteasca

permanent de faptul ca ea este icoana lui Hristos, spatiul in
care Se junghie si Se imparte Mielul lui Dumnezeu, Cel ce a
ridicat pacatele lumii. Nici un moment nu trebuie uitat faptul
ca Jertfa de la Sfanta Liturghie este una si aceeasi cu cea
adusa de Hristos pe crucea Golgotei, intre ele existand o
adevarata identitate, dar totodata si anumite deosebiri de
forma.
9.Oraul Ravena i edificiile sale cu arhitectur bizantin
(biserica San-Vitale).
Ravena - a jucat de-a lungul secolelor in rol important in
istoria Italiei, si are o colectie unica de mozaicuri si
monumente de la inceputurile crestinismului, dar si
numeroase cladiri din secolele V-VI, precum Biserica St
Vitale, Basilica de Sant Appolinare, Capela Arhiepiscopala.
Decoratiunile din aceste lacasuri de cult sunt un amestec al
traditiei greco-romane si iconografiei crestine.
n perioada bizantin timpurie arta cunoate o perioad de
nflorire, reprezentat n arhitectur prin construciile
monumentale din Ravenna, Bazilica San Vitale. Bisericile,
mai ales cele mari, impresionau prin dimensiuni, mreia
cupolei, bogia ornamentelor. Astfel, arta mozaicului atinge
la bizantini o splendoare fr precedent, fiind utilizate
materiale ca: marmur, aur, argint, pietre preioase.
San Vitale din Ravenna, Italia este unul din monumentele
cele mai reprezentative ale arhitecturii i artei bizantine din
Europa Occidental.Ea este cunoscut pentru asemnarea cu
moscheele secolului al VI-lea.
Catedrala San Vitale, este situata in nord-estul Italiei,
Peretii sai simpli de caramida ascund una din minunile
arhitecturii religioase occidentale - imense suprafete de
stralucitoare mozaicuri.Mozaicurile acesteia, alcatuite dintr-o
multime de placute de sticla colorata intruchipeaza in mare
parte scene biblice. Printre acestea, remarcabile sunt
reprezentarile lui Iisus, Avraam, Moise si ale altor sfinti si
ingeri. Dintre toate monumentele sfinte din Ravenna, nici
unul nu depasea in splendoare Biserica San Vitale, care a fost
sfintita in anul 547, in timpul domniei lui Iustinian, unul
dintre marii imparati bizantini.Imaginea rece si compacta a
exteriorului nu lasa nici macar sa se ghiceasca frumusetea si
minunatia interiorului. Acest contrast surprinde pe toata
lumea. Din centrul aflat sub cupola, privirea este atrasa spre
arcul triumfal dincolo de care se zaresc absida si altarul elementele cele mai pretuite ale Bisericii San Vitale. Acesta
este locul in care Hristos si cei patru evanghelisti, Matei,
Marcu, Luca si Ioan, precum si alte figuri de sfinti se ivesc in
toata maretia pe pereti
Absida, punctul culminant al bisericii din punct de vedere
vizual, se invecineaza cu altarul si reflecta lumina pe
suprafata semicirculara. catedrala San Vitale a ramas
bijuteria orasului Ravenna, care s-a aflat sub control bizantin
pana in secolul al VIII-lea.
10. Sinteza artelor plastice n arhitectura bizantin
icoana, mozaicul, frescele
Arta bizantina este o forma de arata religioasa stilizata
care respinge ceea ce este obisnuit in favoarea a ceea ce
este extraordinar. Ea reprezinta un stil simbolic mai plat,
mai abstract care skoate in evidenta calitatile spirituale. In
rahitectura peretii exteriori erau asdtfel claditti inkit sa para
asemeni unor draperii fine acoperite cu cupola , ca simbol al
perfectiunii in timp ce peretii interiori erau din belsug
ornamentati ku aur si marmora. Estetika artei biznantine
ilustreaza o cultura bazata pe legile eterne ale universului
crestin acordind in acelasi timp o mare atentie detaliului si
ornamentului. Arta bizantina adepta a jokului de culori
propune folosirea mozaikului urmat de fresca. Ambele au un
rol si o evolutie similara, prima lor functie fiin edukativa.
Programul ikonografik era putermink kontrolat de
biserika.Numeroase mozaikuri ne permit sa constatam ca
incepind cu sec al 6'lea acesta capata originalitatea in raport
cu mozaikul paleocrestin. daca s-ar compara mozaikurile de
la Ravenna de la sfirsitul sec. 5'lea cu cele ale konstructiilor
perioadei de aur a lui Iustinian se descopera atmosfera
naturalista dominanta de albastru si verde a antikitatii este
inlokuita cu scene solemne ce se deruleaza pe fonduri
orbitoare de aur, ceea ce devine specifikul tuturor
mozaikurilor bizantine. Scopul este de a plas pe cel
credincios in kontakt direct cu
o lume spirituala ,
suprapaminteana. Incepind cu sec. 7 perioada iconoplasta
pune piedici creatiei de imagini religioase. Perioada aceasta
de saracie artistika permite o reflectie profunda asupra
rolului exaect al acestor imagini. O data cu sfirsitul acestei
perioade apare un program iconografic foarte strikt care
impune niste reguli in decoratia interioara a fiecarii parti a
bisericii. In centrul kupolei kare seminfiak cerul troneaza
Christos Pantocrator. Pe conca absidei este reprezentata
fecioara rughinduse sau ku rpunkul pe genunki.. In decusrul
ultimilor secole tehnika de lux a mozaikului devine prea
costisitoare si este inlokuita de fresaca- tehnika de o mai
mare suplete care permite redarea senitmentelor umane. 2
mozaikuri semifikative sint executate in biserike San
Vitale(547). Ele stralucesc dea lungul zidurilor absidei
reprezentind in stinga pe imparatul Iustinian si in dreapta pe
imparateasa Teodora.. Pentru realizarea unui mozaik se
amplaseaza mici cuburi neregulate de marmura, pasta de
stikla, teracota, alaturate si lipite cu mortar asha fel inkit sa
alkatuiaska un dekor. Mozaikurile devin elemente
complementare ale arhitecturii fakind sa dispara imaginea
greoaie a zidariei.
Ikoanele. Contrar acceptarii uzual, icoana nu este numai o
imagine piktat pe un panou d elemn. ea este intiid e toate o
imagine sacra transportabila care poate fi executat atit in
tehnicile pikturii kit sin in cele ale mozaikului, ale ofevrariei
sau ale emailului.ikoanele permit propagarea artei bizantului
in tarile slave care convertite in ortodoxie respectau
caracterul sakru al imaginilor.Scolile din novgorod si
Moscova din sec 14 si dupa caderea imperiului bizantin sint
cele mai renumitye si cele ce continua traditia ikoanelor.
Obiectele de arat realizate din materie pertioasa: fildes,
metale, email sau matase au fost foarte pretuite in lumea
bizantina. ele au fost furate de cruciati si apoi de truci si au

constituit un factor esential in propagarea artei bizantine in

lumea medievala.
11.Simbolismul crestin in arhitectura si pictura bizantina
ARHITECTURA SI SCULPTURA
Din sec VI dateaza faimoasa capodopera a arhitecturii
bizantine sf. Sofia din Constantinopol.
Ca toate cladirile religioase bizantine, exteriorul este simplu,
sever, chiar monoton, lipsit fiind de fatade ornamentale.
Interiorul e luminat de 40 ferestre de la baza cupolei. Cupola
reprezinta bolta cerului, iar partea centrala - spatiul terestru.
n acelasi sec. se realizeaza alte tipuri de arhitectura sacra:
biserica ale carei arce se prelungesc n forma de bolta; planul
de cruce greaca si cu cinci cupole, cte una pe fiecare brat al
crucii si una centrala. n sec. IX, dupa perioada iconoclasta,
n arhitectura bizantina devine tot mai frecventa biserica pe
plan de cruce greaca. Apare si ornamentatia exterioara a
bisericilor. ncepnd cu sec. X, decoratia este mai bogata.
Din sec. XV, exteriorul e ornat si cu sculpturi si fresce.
Perioada a treia din istoria arhitecturii bizantine ncepe cu
dinastia Comnenilor: constructie cu cupola si ntreaga silueta
mai elevate. Alt moment din aceasta serie este Chora: cea
mai eleganta ca linie si mai somptuoasa ca decoratie biserica
bizantina (n afara de sf .Sofia) ; aceasta era decorata cu
mozaicuri celebre.
n curnd sculptura n ronde bosse va disparea aproape
complet n Bizant. Aceasta sculptura detinea un loc secundar
n arta bizantina." Era prea materiala si realista pentru a-si
gasi loc ntr-o arta conceputa sa reprezinte numai prototipuri
eterne."(Wl. Tatarkiewicz)
O atentie merita doar basorelieful. ncepnd cu sec. VI,
relieful plastic se aplatizeaza tot mai mult, eliminnd
impresia de profunzime, neglijnd senzatia de volum,
prefernd contururile fixe si geometrice.
PICTURA. MOZAICUL SI ICOANA
Temele iconografice bizantine si modalitatea de prezentare
a lor au suferit o influenta orientala evidenta. Dumnezeu Tatal nu e niciodata reprezentat. Hristos e figurat n ipostaze
diferite. Astfel, n primele sec. Figura lui este blnda,
milostiva; n epoca ereziilor si dupa victoria bisericii Hristos
e nfatisat ca un luptator.Alaturi de arhitectura si icoana,
contributia cea mai de seama a bizantului la arta universala
este mozaicul. Mozaicul era genul de arta prin mijlocirea
caruia stralucirea lumii si a culorilor apropia spiritul de
perfectiunea invizibila. Avndusi originile n mozaicul
roman, mozaicul bizantin se va ndeparta foarte curnd de
spiritul realist al acestuia, folosindu-se de imagini solemne
plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul
credintei. Primele capodopere nu apar n capitala Bizantului,
figurile umane vor aparea doar la sfrsitul sec. VI. Centrul
cel mai important al tehnicii mozaicului este n Italia. n
istoria artei bizantine, iconoclasmul avea urmari negative,
dar si pozitive.
Iconoclasmul interzicea reprezentarea sfintilor, a lui
Hristos, a Fecioarei si n primul rnd a lui Dumnezeu n
forma umana. Mozaicurile figurative si icoanele au fost
distruse.
Odata cu sfrsitul acestei faze s-a produs o puternica
reactie care a dus la cea de-a doua faza - cea de apogeu - a
mozaicului bizantin. Compozitiile simple si clare, cu putine
personaje, sunt acum mai libere. Acestea sunt tratate n
dimensiuni diferite: dimensiunile cele mai mari sunt
rezervate lui Iisus si fecioarei, apostolii apar mai mici, sfintii
si mai mici s.a.m.d. n primele secole ale crestinismului
cultul icoanelor era interzis de Biserica; din sec. VI ea a
devenit un element al cultului. Ele erau produse ntr-un
numar enorm dar, cu rare ocazii, de o calitate artistica
ndoielnica. Figura sfintilor era un pic alungita si plasata pe
un fundal auriu.
12.Arhitectura armeniei si legatura ei cu arhitectura
bizantina
Armenia joaca un rol esential mai ales in formarea
arhitecturii bizantine ; aci se realizeaza mai intai fuziunea
intre elementele elenistice si cele orientale, carora li se
adauga de timpuriu influenta crestinismului. O creatie
proprie a Asiei Mici si a Armeniei este basilica acoperita cu
bolti si basilica cu cupola, care face tranzitia de la tipul
basilical pur la cel bizantin. Mestesugul arhitectilor
anatolieni inlocuieste cupola persana, sprijinita pe conuri de
unghi (importata din Armenia), cu cupola pe pandantive,
forma specifica a arhitecturii bizantine.
Materialul de construcie preferat al artei cretine armene
a fost piatra , n special bazaltul , din care armenii,
construindu-i casele , cetile i fortreele, au construit i
bisericile cu form conic la turle , asemenea Muntelui
Ararat.
Arhitectura cretin armean a trecut prin patru faze i
anume: prima faz ( sec. IV-VI ) atest , ndeosebi prin
ornamentaie , influena arhitecturii romane; a doua faz (sf.
sec. VI i nc. sec. VII )marcheaz dispariia oricrei
influene romane i manifestarea stilurilor siriene i sasanide
- care sunt doar de tranziie ; faza a treia (sec. VII-XI ) este
epoca n care arhitecii rivalizeaz n crearea noutilor
artistice , punnd n valoare variatele forme de capiteluri , de
coloane pentru susinerea bolilor i de cadre de ferestre ;
faza a patra ncepe cu cderea capitalei Ani i este marcat
de o scurt perioad de decaden, iar de la nceputul sec.
XII , cnd Armenia mare trece sub dominaia georgian, are
loc renaterea arhitecturii i ornamentalisticii , ce continu
arta armean veche , crend ns n acelai timp una nou ,
caracterizat de aceast dat de o mpodobire excesiv a
monumentelor construite . Aceast ultim faz ine pn n a
doua jumtate a sec. XIII cnd , din cauza mprejurrilor
istorice nefavorabile , construirea monumentelor de
arhitectur bisericeasc nceteaz cu desvrire.
De-a lungul acestor faze istorice ale arhitecturii s-au
catalizat mai multe tipuri de biserici .Unul dintre ele l
reprezint cel mai vechi tip de construcie bisericeasc ce
amintete de bisericile siriene . Al doilea tip are ca elemente
de baz rotonda aezat pe o baz circular sau poligonal
( biserica Zwartnotz sec.VII ) , n timp ce al treilea tip ,

construit dintr-un careu sau dreptunghi aproape ptrat ,

strjuit de patru altare n semicerc ieite n afar (conchii )
este tipul bisericii catedralei din Ecimiadzin din sec. VII.
Punctul comun al tuturor acestor biserici l formeaz
cupola, bolta i cupola fiind baza construciilor celor mai
vechi ale lumii orientale Armenii au creat ntre secolele al
IV-lea i al VII-lea , sub influena Iranului, o art naional ,
fr nici un raport cu cea sirian i elen i care i-a cptat
caracterul su specific n sec. al IV-lea . Din Armenia s-a
rspndit cupola i acele forme arhitectonice , crora le-a dat
natere lumea oriental , la Constantinopol , la Salonic ,
precum i n Egipt , n Asia Mic , aa c Sfnta Sofia de la
Constantinopol sau Sfntul Vitalie din Ravena sunt edificii
curat armene.
13. Casa de lokuit caucaziana-galhatun si darbaziexpresie a solutiilor construktive lokale si antiseismice
13. Casa de locuit caucazian glhatun i barbazi
expresie a soluiilor constructive locale i antiseismice.
Un mare interes pentru arhitectura bizantin prezint casa
de locuit popular din Armenia. Ea i trage originea nc din
cele mai vechi timpuri, ns e cunoscut dup tipul celor din
sec. XVIII. n ea se oglindete att specificul economiei i
traiului, ct i condiiile locale, mai ales materialele de
construcie. Deaceea n diverse regiuni ale rii s-au creat
tipuri specifice de locuine. Cea mai interesant e locuina
oamenilor de la munte, care se ndeletniceau cu creterea
vitelor mari cornute. Ele se deosebeau printr-un plan unic i
compact. Deoarece satele erau amplasate pe pantele
munilor, se formau ansambluri arhitecturale, ce se
contopeau armonios cu natura. Utilizarea pietrei locale
conferea locuinelor un colorit specific regiunii date.
Pentru cei ce locuiau in stepe, lipsite de pduri, sunt
specifice locuine, la baza crora st locuina armeneasc
primar galhatun i acaretul (gom). n jurul acestor odi
se grupeaz celelalte: buctria cu cuptorul, hambare, odile
pentru oaspei.
Galhatun este o odaie de trai patrat n plan, care este
iluminat printr-o gaur n tavan erdic. Acoperiul
(azaraen, sogomaca) e construit din brne de lemn,
amplasate sub forma unei piranide tiate la vrf, de form
octogonal; tavanul se sprijin pe stlpi de lemn lipii de
perei, fiind o soluie gsit de meterii armeneti pentru a
asigura trinicia pereilor ubrezi (construii din piatr de
bitum), precum i din cauza seismicitii nalte a regiunii
respective. Lng glhatun e amplasat tonratun buctria
cu cuptorul tonir i erdic. Intrarea n glhatun era precedat
de un antreu. Exista o odaie alungit n plan, unit cu oda
(odaia de lucuit), unde, n perioada iernii, din economie de
energie, dormeau stpnii. Oda era nzestrat cu paturilejnci, cmin, avnd un acoperi aparte. Azaraen
acoperiul din lemn, e alctuit din mai multe piese;
reprezint un sistem arhitectural economic prielnic,
reprezentativ i constructiv. i confer glhatunului, prin
forma, dimensiunile i amplasarea sa ceva impozant,
accentund importana sa n complexul locuinelor populare
armeneti. Dimensiunile unui glhatun aparinnd unei familii
medii sunt cuprinse ntre 5-7 metri.
Glhatunul din Armenia e nrudit nemijlocit cu locuina
popular azerbaidjan caradam i cu cea gruzin de tip
darbazi.
Darbazi reprezint locuina tradiional caucazian,
constituind nite odi de form cubic cu acoperi din brne
de lemn amplasate n form de trepte cu dou pante
gvirgvini. Aceste locuine sunt nzestrate cu nite odi
deschise derepani de tipul balconului. Drept exemplu
pot servi cea din satul Digomi, din Ertaminda, Mheta.
Darbazi reunea sub un acoperi unic odaia de locuit cu cele
gospodreti.

14. Tipul de bazilic armeneasc (din Odzun i din Any).

Armenia este o ar cu o cultur foarte veche , inclusiv in
domeniul arhitecturii si construciilor. Armenii au devenit
crestini prin anii 300 e.n . Primele cldiri cretine deriv din
tipul de cldire bazilical (cu trei nave), unde cupola fals
este tradiional, astfel la bazilic se adaug o cupol. Cea
mai veche biseric este Sf. Sarchisa. Armenia este o zon
seismic, astfel toate bisericile au forme compacte. Dup ce
Armenia devine un stat independent este o tendin de mrire
a dimensiunilor verticale (pentru prima data este intilnit la
Catedrala Any). Geamantunurile sunt pridvoare pt
prelungirea bisericilor construite in sec. XIII-XIV, acestea
contin cupole false. Specific pt armeni sunt haciharurile cruci nflorite la capetele acestora sunt flori de bumbac
stilizate.
15.

Tipul de biserica-sal din Armenia (Ptgny).

Caracterul cupolic unificat cu pereti longitudinali s-au
transformat in prichici masivi, care puteau sa reziste in
condiiile seismice din Armenia. Astfel a fost unita organic
sistema bazilical i central-cupolic, care au format o nou
organizare ainteriorului, proprie doar Armeniei- sala cu
cupol. Exemplu este Biserica din Ptgny (sec. VI). Interiorul
cldirii este nprit de semipiloni in trei pri din care cea
central este acoperit de o cupol lat pe trompe.
Adnciturile ntre piloni i pereii laterali sunt acoperite cu
cupole mai mici, de aceea dup exterior biserica este
asemntoare bazilicii. Apsida altarului este nscris n
planul rectangular. Cldirea este interesant prin decorul su(
corniele, capiteluri interioare) care invioreaz pereii netezi.
Faada n stil oriental este prelucrat cu dou nie inalte
triunghiulare n plan, care micoreaz masa pereilor i
jucnd un rol important n oformarea decorativ a faadei.

16. Tipul central de cldire de cult din Armenia

(bisericile Ripsime i Zvartno din Ecimiadzin).
Spre deosebire de structura cu caracter orizontal a schemei
bazilicale a cladirilor de cult, tipul central se caracterizeaz
prin inlimea volumelor sale. Biserica Ripsime (a.618) din
Ecimidzin este un exemplu demn. Are o construcie
centrist, cu patru stilobai sub cupol i cu patru apside
semicirculare. Limitele din coluri au o forma rectangular i
la est conin nite nie semicirculare. Interiorul este laconic,
compoziia elemetelor subliniaz unitatea i centritatea
cldirii cupolice. Faadele sunt decorate cu nie trapezice in
plan, care subliniaz forma interioar a cldirii i uureaz
masivul pereilor. Cupola domin compoziia bisericii.
Monumentalitatea ei este subliniat de patru cupole mici
perimetrale, care au i rolul de a ntri construcia cupolei.
Un alt exemplu cu o construcie mai monumental este
Zvartno din Ecimiadzin (a.641-661) templul forelor
pzitoare. Cldirea era alctuit din 3 poliedre aezate unul
asupra altuia, micorndu-se dupa dimensiuni primul cu 32
laturi i cu diametrul de 35,75 m i ultimul cu 16 laturi.
Interiorul este format dupa formula tetraconc. n locul
jonciunii apsidelor se gseau patru piloni care sustineau
cupola. n spatele pilonilor se aflau coloane care sustineau
poliedrul de mijloc. n jur avea o galerie. Templul era bogat
decorat cu ornamete vegetale.

17 Tendinele spre verticalism ale arhitecturii armeneti

din perioada de nflorire (sec.X-XIII)
Slbirea n sec.10 a emiratelor arabe a Asiei mici a
contribuit la ntrirea Vizantiei care la nceputul sec. 11 a
nceput activ s cucereasc pmnturile armeneti. n 1070
aproape toat Armenia era nclus n teritoriul Selidjuchiei,
dup mprirea cria au aprut emiratele selidjune. n
prioada aceasta economia rii s-a stabilizat, ce a influinat la
nvierea arhitecturii.
Pacea care a continuat peste 100de ani a creat condiii
favorabile p/u dezvoltarea cultural-economic a Armeniei.
Influena bisericii n viaa economic i cultural a rii i
dezvoltarea feodalizmului a contribuit la creterea
locuinelor domneti i mnstiri.
Cu o mare putere se dezvolt arhitectura. n rnd cu
dezvoltarea cetilor i mnstirelor se dezvolt i oraele.
Apar tipuri noi de construcii aa ca bibliotecile, colile .a.
n construcii se folosete piatra natural- tuf i bazalit.
Oraele erau nconjurate de ceti netrectoare, iar din partea
iazurilor erau zidite pereti nali, se ntreau rezidenile
domneti. n or. Ahtamar erau construite dambe epopeice, iar
pe ele perete ameniator i impresionant mpodobit cu
turnuri mari i nalte.
Odat cu creterea oraelor i viaa oreneasc dezvoltarea
arhitecturii a primit o nou direcie, care a dat natere noei
tendine de a uni interierul n jurul axei verticale, n special
n construcii centrice i cldiri cu cupol. Divizarea
interierului era nlocuit cu volumul subcupolei ce a adus la
schimbarea vizual a compoziiei cldirii i n special la
accentuarea direciei verticale. Nevoia de a da construciilor
mici nfiare majestic a provocat la tendina permanent
spre verticalism ce a definit schimbarea proporiilor.

18 Gavitul apariia, soluia tehnico-constructiv

Gavit spaiul nelocuibil anologic unei prispe n arh.
armeana, care se aduga n Evul Mediu la biserici, deseori n
partea de vest. Uneori se folosete ca o ncpere aparte.
Gavitul a servit ca spaiul suplementar p/u congregaie,
locul de nmormntare, un loc de ntrunire, uneori n ele se
petrecea slujb bisereceasc. Gavitul avea farma unei sli
boltite. Cele mai rspndite gavite aveau forma cupolei pe 4
coloane cu suprapunerea arcurilor, se ntlnesc i gavite cu 6
coloane care repreyint 3 nave, mai rar sunt folosite gavite
frcoloane.
n 1196-1206 n or. ahcadzore a fost consrtuit gavitul
mnstirei. Gavitul era construit la biserica principal din
partea de vest. El era dreptunghilar (15x16m) pe 4 coloane.
n centrul bolii este amplasat cupola octogonal cu spaiul
gol p/u lumin.
Gavitul catedralei Gandzasar, dup compoziie se
aseamn cu monumente nationale din Ahpata i Mcavanca.
Intrarea din gavit n mnstire este n form de portal cu un
arc (considert element musulman), care este decorat cu o
mpletetur mrunt, iar tempanul arcului este decorat cu
stele. nlimea mic a coloanelor vizual mrete nlimea
arcurilor gavitului. Forma masiv dreptunghiular a gavitului
este acoperit cu un acoperi 4-lateral i ncoronat n centru
cu rotond ajurat octogonal.

19. Mnstirile armeneti (Tatev, Ahpat, Sanain).

Manastirea Ahpat (Haghpat)
Complexul arhitectural al Ha Pat L este situat n Armenia
de nord, circa 3 km de la Biserica lui Sanahin. Ha Pat
Manastirea a fost fondat de ordinul Regelui Abbas Bagratuni
[928-951]. Catedrala principal al mnstirii, Sfntul Symbol
[Surb Nan], a fost construit intre 967-991 de ctre ordinele
reginei Xosrovanu i copiii ei Gurgen i Smbat. Incepand
din secolul XI, cldirile au fost adugate pe laturile de est,
nord si vest a catedralei - bisericile Sf. Grigorie [1005] i
Maicii Domnului, pridvorul St Nan [1201], mare claustra
[1257] arcade biblioteca [secolul al 13-lea] campanile [1245]
i sala de mese [secolul al XIII-lea].
Manastire Tatev
Manastirea Tatev este central religios al provinciei istorice
Siwnik. Catedrala principala a Sf. Petru si Sf. Pavel a fost
ridicata intre 895-906 de catre episcopul Hovhannes (Ioan).
Toate partile adiacente ale complexului Tatev sint intarite de
ziduri care au fost adaugate la obstacole natural ale terenului
stincos si dealuri inconjuratoare, pt functia de aparare de la

invazia nomazilor. Biserica Fecioarei Maria a fost construita

in secolul XII peste plafonul boltit de la poarta manastirei
principale si mausoleum. Memorialul si coloana dedicata
Sfintei Treimi au fost ridicate in 895. Traditia secolului VII
sub forma de arhitectura constind dintro cupola central
sustinuta de 4 coloane isolate, a fost utilizata inlocuind
coloanele cu nie ce sustin cupola. Manastirea a fost lasata in
ruine ca urmare a deselor invazii ale nomazilor si a
fenomenelor natural. Clopotnita sa rasturnat dupa cutremrul
din 1931. In prezent au loc restaurari in scopul de a restabili
Manastirea Tatev la Gloria de altadata.
Manastirea Sanain (Sanahin)
Situat in regiunae Lori acest complex monahal sta pe
marginea bazinului riului Dzoraget, la sud-vest de
manastirea Ahpat. Ea cuprinde trei biserici, doua pridvoare,
o academie, o biblioteca si un turn clopotnita, inconjurat in
intregime de un zid. Ca manastire a fost stabilita in 966. In
centru se afla biserica Maicii Domnului construita in 930,
alatrui de aceasta biserica de marimi modeste, regina
Khosrovanuysh cu ajutorul sotului ei regale Ashot Bagratuni
al III-lea, a inceput in 966 constructia bisericii Mintuitorului
care a dedicat-o fiilor ei Smbat si Gurgen. Avind aceleasi
linii ca si bisericile precedente, aceasta se deosebest prin
marimi relative mai mari decit ale celorlalte. Cupola a fost
complet reconstruita in 1184. Seria de arcade oarbe pe
fatadele de est si sud se numara printre cele mai timpurii
exemple de astfel de decoratii, gasite de asemenea si pe
catedrala de la Ani. Capela Sf. Grigorie cu un plan de patrat
inscris intr-un cerc a fost reconstruita in 1061. Biblioteca,
care este una dintre cele mai interesante cladiri, a fost
ridicata in 1063, ea are un plan patrat cu acoperisul sustinut
de arce diagonal care se sprijina pe 4 semicoloane amplasate
la mijlocul fiecarui perete lateral. Cladirea care leaga cele
doua biserici este din aceeasi perioada. Ea a servit drept
academie . activitatea constructive a incetinit in secolul XI,
ca urmare a invaziei Sekjuq, dar a fost reluata la sfirsitul
secoului al XII.
20. Arhitectura Georgiei si legatura ei cu arhitectura
bizantina
Arhitectura georgian este influenat de o serie de stiluri
arhitecturale, inclusiv fiecare pentru mai multe castele,
turnuri, fortificaii i biserici. Fortificaii Svaneti i oraul
castelul Shatili n Khevsureti sunt printre cele mai bune
exemple de castele medievale georgiene. Arta georgiana
ecleziastic reprezint unul dintre aspectele cele mai
fascinante de arhitectura georgiena cretine, care combin
stilul clasic cupola cu stil bazilica originala. Acest stil de
arhitectur se dezvoltata n Georgia n timpul secolului IX.
nainte de aceasta, cele mai multe biserici din Georgia au
fost bazilici. O trstur distinctiv a arhitecturei georgiene
ecleziastice, una care poate fi urmrita napoi la un accent
ridicat pe individualism n cultura georgian, se reflect n
alocare spaiului n interiorul bisericilor. Alte exemple de
arhitectura georgiena ecleziastica pot fi gsite peste mri, n
Bulgaria (Bachkovo Manastirea construita in 1083 de ctre
comandantul militar georgian Grigorii Bakuriani), n Grecia
(Iviron manastirea construita de georgieni, n secolul al 10lea) i n Ierusalim (Mnstirea al Crucii construite de
georgieni n secolul al 9a). Arhitectura bizantina si religia
crestina au avut in impact asupra culture din reagiunea data
si care au persistat si dupa disparitia imperiului Bizantin,
ulterior ca si in alte state ale fostului imperiu au dat nastere
la scoli locale de arhitectura.
21.Tipul central-cruciform n arhitectura caucazian.
Biserica Akdamar din Armenia
Biserica Akdamar este o biserica aflata pe insula cu acelasi
nume din Lacul Van (estul Turciei) insula care se intinde pe
aproape 7 kilometri patrati.
Biserica Akdamar a fost inchinata Sfintei Cruci, fiind initial
o importanta catedrala armeana. Catedrala, ridicata drept
scaun episcopal pentru patriarhul ortodox armean, a fost
intemeiata de catre regele Gagik I intre anii 915 si 921
alaturi de un palat imperial si o manastire. Initial, complexul
includea strazi, gradini si parcuri terasate ce inconjurau
palatul si biserica. Din toate acestea, astazi mai sta in
picioare decat biserica.
Biserica Akdamar - a Sfintei Cruci - a fost proiectata de catre
arhitectul armean Trdat Mendet (cunoscut sub numele de
Manuel), alaturi de alte importante proiecte precum:
ridicarea catedralei din apropierea orasului Ani si repararea
domului Sfintei Sofia in urma pragusirii acestuia din cauza
unui cutremur.
Ca o masura preventiva in fata posibilelor cutremure, s-au
folosit pietre de diferite dimensiuni pe acelasi rand, aceasta
realizand o iminare mai buna. Aceasta tehnica comuna
arhitecturii armene da o nuanta monotona fatadei.
In 1293 a fost ridicata o capela in cinstea Sfantului Stefan la capatul sud estic al bisericii. Cativa ani mai tarziu a mai
fost adaugata o capela, in partea nord estica a bisericii - de
catre Zacharia I (1296-1336).
Biserica Akdamar prezinta o arhitectura cruciforma
acoperita de un acoperis conic. Dimensiunile acesteia ating
cotele de 15 metri si 12 metri. Materialul de constructie este
o roca rosie adusa pe insula din cariere indepartate. In
interiorul bisericii se mai gasesc inca portiuni din frescele
initiale (desi sunt aproape sterse, aceste sunt inca foarte
impresionante).Ferestrele sunt imprastiate pe toate fatadele,
nerespectandu-se o anumita ordine. Astfel, ferestre mici se
gasesc in partea de jos a peretilor iar ferestre mult mai mari
in partea superioara a bisericii.
Exteriorul bisericii prezinta basoreliefuri impresionanta cu
personaje si scene biblice cat si cu motive florale. Pe peretii
acesteia gasim personaje biblice precum: Adam si Eva, Iona
si chitul, David si Goliat, Avraam si Isaac, Sfantul Gheorghe
ucigand dragonul, Hristos Pantocrator si Fecioara Maria cu
Pruncul.

22.Biserica Djvary din Mheta.

Biserica din Jvari n Mtskheta (vechea capitala a Georgiei,
oras vechi de 3000 de ani), construita n 545 si reconstruita
n forma actuala n 586-605 pentru a adaposti crucea de lemn
pusa aici de Sfntul Nino, crestinatorul georgienilor din
secolul 4.
Traditia spune ca la inceputul secolului al IV-lea, Sfanta
Nino, cea care a convertit-o la crestinism pe regina Mirian a
III-a a Iviriei, a ridicat in acel loc o cruce mare de lemn, pe
locul unde fusese un templu pagan. O cruce facatoare de
minuni, care au atras pelerini din toate partile Caucazului. La
mijlocul secolului al VI-lea, a fost ridicata, in acelasi loc, o
bisericuta, iar intre anii 585 si 605, Marea Biserica de la
Jvari, care a devenit un important loc de pelerinaj. In
perioada sovietica, complexul Jvari a fost neglijat, accesul
fiind dificil din cauza masurilor de securitate de la o baza
militara din apropiere.
Mnstirea Djvari seamn cu poporul georgian, pentru c
a rezistat tuturor atacurilor (n veacul al 18-lea lezghinii au
distrus toat Mtskheta, care a fost depopulat total),
incendiilor (n 736 i 738 arabii lui Murvan i-au dat foc, i la
fel au fcut i n secolul 10) i cutremurelor, tot aa cum i
ivirii i-au pstrat dreapta credin, dei au fost mai tot
timpul sub zoroastrismul sassanid sau islamul persan i
alturi de monofizismul armean. Poate c i acesta este un
motiv pentru care Djvari este considerat un simbol
naional.Djvari

biserica-prototip.
Djvari este important pentru c este prima biseric
georgian n plan triconc. Pn atunci, cele de la Anchiskhati
(din Tbilisi), Bolnisi (478-493), Urbnisi (sec. 6) i ultima
zidit, Othkhtha (cea de la Tao-Klardjethi, din sudul
Georgiei, astzi n Turcia), erau construite n form bazical.
La fel cum biserica din Strei a fost prototipul bisericilor din
Ardeal, aa i cea de la Djvari a fost arhetipul celor din sudul
Caucazului, ea fiind modelul pentru cele de la Shuamtha,
Martvili, sau Ateni Sioni din Gori, de exemplu. Acest tip de
biseric nu se ntlnete, ns, dect n Georgia i Armenia,
particularitatea stilului arhitectural constnd n principal din
soluia aleas n construcia domului, care este nlat central
i susinut direct de zidurile bisericii. mbinrile armonioase,
simplitatea formelor, finisajul perfect, proporia echilibrat a
volumelor, chiar i decoraiunile sculpturale de influen
sassanid, fac din Djvari o frumusee eclezial perfect a
Evului Mediu timpuriu. Este biserica georgian cu cele mai
multe sculpturi: pot fi admirate portrete regilor ctitori alturi
de nlarea Domnului sau de cinstirea Sfintei Cruci, pe
zidurile laterale i pe frontoane, dar i vechi inscripii unciale
georgiene.
Se spune c pelerinilor ce urc la Djvari Domnul le druiete
lacrimi de pocin. Iar lacul de lng sfnta mnstire care
se cheam Lacul Lacrimilor (!) de la mulimea pcatelor
plnse a luat fiin.
Crucea Sfintei Nino
Btrna cetate sau ,,Oraul privat al lui Armazi, Mtskheta
are o importan capital pentru iviri, pentru c aici se afl
rdcina statului i a limbii georgiene, dar i puntea de
legtur ntre Europa i Asia. Adoptarea cretinismului ca
religie de stat n anul 327 (dup unii, n 337) de ctre Sfntul
Rege Mirian al III-lea i regina (mai trziu sfnt i ea)
Nana, tot din capitala kartvelian a nceput. Pe culmea
stncoas ce domin Mtskheta a nfipt Sfnta Nino, cea
ntocmai cu apostolii, crucea ei din vi-de-vie druit de
Maica Domnului, drmnd capitea nchinat lui Arma. Mai
trziu a nlat o cruce mare de lemn n acel loc, ca semn al
biruinei asupra pgnismului. Crucea a devenit loc de
pelerinaj pentru muli cretini, fiindc era fctoare de
minuni, aa nct, n anul 545, regele Kartliului a nlat pe
acel deal o biseric cunoscut n istorie ca mica biseric
Djvari. Peste civa ani, ntre 585 i 605, ersimtavari-ul
Guaram i fiul su Stepanoz I au zidit marea biseric
Djvari, ce includea n naos i ceea ce mai rmsese din
crucea Sfintei Nino. Djvari nseamn de fapt cruce i este
un cuvnt cheie n limba kartvelian, fiindc sub acest semn
a fost pus toat ara ivirilor de ctre Sfnta Nino i primul
rege cretin, crucea figurnd i pe drapelul statului. n afar
de asta, toate locurile de ntlnire ale georgienilor din muni
(urmai ai alanilor i cavalerilor cruciai colonizai n Caucaz
pentru aprarea regatului ivir, care n secolul 20 nc mai
purtau mbrcminte din zale i scuturi cu cruce), unde
organizau adevrate pelerinaje-cruciad (pentru c regimul
sovietic interzicea manifestrile religioase) mpreun cu
preoii lor, poart numele de djvari. Pentru ei khati (icoana),
jvari (cruce) i salotsavi (sanctuar) sunt lucrurile cele mai
sacre din lume.
Djvari a fost i va rmne o suprem cruce georgian, nfipt
n pmntul Mtskhetei, dar ndreptat spre cer...
23.Arhitectura Statului Rus ca expresie a condiiilor
naturale (materialele de construcie, tehnica).
Sec. X-XI in apropierea principalelor cai acvatice sunt
inaltate o multime de orase ruse, fortificate prin pereti masivi
din lemn sau garduri, rezervoare naturale si artificiale de apa,
se construiesc manastiri. Se construiesc locuinte pentru
cetateni si castele domnesti, marea majoritatea fiind din
lemn. Lemnul se foloseste pe larg in constructiile
gospodaresti, pentru acoperirea drumurilor, in amenajarea
teritoriului urban. Cercetind imaginile iconice pastrate se
constateaza ca standurile din stejar au fost temelie si pentru
manastirile cu structura complexa. Din lemn se construiau si
cele mai mari edificii precum Soboarele din Novgorod,
Rostov, si din alte orase. Se presupune ca tipurile hramurilor
din lemn aveau o influen semnificativ asupra compoziiei
primelor edificii din piatra. Primele constructii din piatra
care inca s-au pastrat pina in present sunt hramurile
construite la mij. sec. XI.
In perioada construirii marilor soboare Rusiei Kieviene in
zidaria pereilor s-au folosit caramida, piatra si mortar. n
cldirile relativ timpurii a Rusiei Kievene (Catedrala Sf.
Sofia din Kiev) s-a folosit un amestec bizantin de zidrie din
piatr, plinf si soluie din cement: fiecare rnd de piatr

alternnd cu dou / trei rnduri de crmid, ce servea ca un

strat de nivelare. Se aplica si ambreiajul ascuns cu rinduri
din caramida adincite. Zidaria bizantina cu timpul pierde
autoritatea, oferind locul metodelor mai distinctive. Deja in
Catedrala Sf. Sofia din Novgorod peretii sunt construite din
piatra gasita in local, prelucrat numai dintr-o parte, pusa pe o
solutie speciala, fara straturi de caramida.
Fundatia peretilor era construita de obicei din piatra
calcaroasa pe baza solutiei la adincimile 90-120cm pe pilotii
din lemn. n timpul ridicarea zidurilor se foloseau schele de
lemn sub form de buteni ngropai n ambreiaj, pe care se
aranjau platformele pentru schele. Arcadele, boltile i
cupolele deasemenea se zidau din crmizi pe cofrare de
lemn, de obicei cu o grosime de o caramida. Pentru a uura
pereii i bolile deseori n grosimea lor erau prevzute nave
de ceramic - "golosniki", care serveau i ca rezonatoare
acustice.
24.Arhitectura Statului Rus dup cretinare i legtura ei
cu arhitectura bizantin.
Cretinarea Rusiei a avut loc n 988 dup cucerirea de
ctre rui a Crimeei, care ncepnd cu sec. VI-lea era
dependent de Imperiul Bizantin. Cretinarea a avut loc n
or. Hersones (actualul Sevastopolis), unde se afl 13 bazilici
caracteristice p/u perioada timpurie a imperiului. n sec. XXlea, meterii imperiului bizantin utilizau tipul de biseric
cruce greac nscris, care a fost introdus n practica
constructiv ruseasc odat cu cretinarea.
Rusia era pe atunci o ar a civilizaiei lemnului. Din
lemn se construiau toate cldirile, ncepnd cu cele de cult i
terminnd cu locuine. Se folosea mai ales stejarul. Din
cununi erau alctuite forme prismatice, numite srub. n plan
construciile erau ptrate i limitate de lungimea lemnului.
Cldirile care cereau un spaiu mai mare erau realizate din
combinarea mai multor volume create independent - o
aglomeraie din forme geometrice.
Arhitectura ecleziastic din Rusia are la origine
arhitectura elaborat n perioada secolelor VII-IX. Meterii
zidari au folosit structura spaial luat la cretinarea Rusiei
cruce greac nscris. ntre 1036-1052 n cele mai mari
orae ruseti au fost construite cele mai mree catedrale: Sf.
Sofia din Kiev (1037), Sf. Preobrajenskii n Cernigov
(1036), Sf. Sofia n Novgorod (1045-1052).
Dup frmiarea rii n regiuni, n arhitectur se
evideniau 3 regiuni:
1. Novgorod Pskov principiu raional i economic:
Sf. Sofia din Novgorod 1045-1052
Bis. Sf. Iurii din Pskov 1119
Bis. Sf. Spas pe r. Neredia 1138
Bis. M-rii Miroj. 1138
2. Galicia Volni i Transniprovia
Sf. Sofia XII-XIII, Cernigov
Preobrajenskii n Cernigov, 1036
3. Vladimir Suzdali (trstur esenial: verticalism, nuane
romanice i plastica sculptural animalier)
Pocrov pe Nerli,
Sf. Dumitru din Vladimir
Uspenia din Vladimir
Tipul cldirilor s-a dezvoltat n baza tipului de biseric i
a structurii spaiale cruce greac nscris, cu 3 nave i 5
nave, dominate de 1, 5, 9 cupole pe pandativi. Crucea
planimetric evideniat prin boli cilindrice, traveele de la
coluri boltite cu cupole, n cruce, cilindric, pe dublouri.
Sistema era echilibrat prin boltiri care stringeau forele de
respingere. Pilonii pe care se sprijineau arcurile de sub boli,
erau cruciformi n plan, lor le corespundeau n exterior
pilatri, care exprimau prin plastic structura spaial a
cldirii ca o carcas. Carcasa era baza soluiei structurale,
determinnd secionarea interiorului i exteriorului.
Materialele de construcii: piatra, rnduri de crmid =
plinta 22x30x3cm, cu mortar din var i crmid pisat
(hidrofug), la care se renun treptat. Arcurile i boltirile erau
construite pe gofrajele din lemn, cu introducerea vaselorulcioarelor pentru rezonan, pereii construii de pe schelebrne n console cu scnduri.
Dimensiunile sunt determinate de diametrul cupolei. La
catedralele mari diametrul era egalat cu din diametrul Sf.
Sofia 7,5m. P/u mrirea spaiului interior sunt folosite
biserici cu 5 nave i introduse galerii perimetrale exterioare.
Cea mai dezvoltat structur a avut-o Sf. Sofia din Kiev o
cruce greac cu 7 nave i o galerie exterioar. Intrarea avea
loc printr-un pridvor n 2 niveluri, situat la vest. Structura
spaial treptat se micoreaz i se simplific, dispare
pridvorul vestic i apar pridvoare laterale (o reminiscen a
intrrilor mai vechi pgne sau o soluie local , care va fi
pstrat n arhitectura lipoveneasc dup reforma lui Nicon).
Arhitectura bizantin a influenat arhitectura rus.
Construciile din lemn au fost influenate de forme
caracteristice pentru arhitectura din piatr.

25.Bisericile Pocrov pe Nerli, Sf. Dumitru din Vladimir.

Biserica Pokrov pe Nerli se afl la o distan de 1,5km de
la or. Bogoliubov i este un monument remarcabil al
meterilor zidari din coala Vladimir-Suzdali. A fost
construit aproximativ n anul 1158 n cinstea srbtorii
Pokrov, iniiat n sec. XII de Andrei Bogoliubskii i,
probabil, este prima biseric din Rusia, construit n cinstea
acestei srbtori.
Biserica Pokrov pe Nerli este numit cea mai frumoas
biseric din Rusia.
Aezarea templului este unic: el este construit ntr-o vale
pe o lunc mltinoas. Anterior lng biseric a fost un loc
de confluen a rurilor Nerli i Klyazma (n prezent ele i-au
schimbat direciile). De fapt, biserica se afla pe rscrucea
rutelor comerciale de pe ru. Biserica Pokrov este construit
pe un deal artificial. Fundaia este stabilit la o adncime de
1,6m i se continuie cu baza pereilor cu o nlime de 3,7m,
acoperite cu solul lutos i cptuite cu piatr alb. Astfel,
fundaia se desfoar la o adncime aprox. 5m. Tehnologia

dat fcea posibil rezistena la creterea apei n timpul

inundaiilor (pn la 3m). Pn n prezent s-a pstrat volumul
de baz a construciei un paralelipiped alungit pe axa
longitudinal (aprox. 8x7m fr apside, latura domului de
3,2m) cu o cupol. n general, Biserica Pokrov pe Nerli
reprezint un tip obinuit de templu al sec. XII cu o cupol,
cu 4 piloni, 3 apside, cu 3 nave longitudinale i transversale;
arcadele semicirculare a templului sprijin un tambur
cilindric. Limea templului este de 10m, iar nlimea
interioar - 20,8m. Planul cldirii este puin alungit pe axa
longitudinal, iar navele laterale sunt de 2 ori mai nguste
dect cele centrale. Formula proporiei verticale este
calculat astfel, ca s fie atins efectul maxim de verticalitate.
Horele sunt ridicate la o nlime egal cu limea navei
transversale centrale mpreun cu 2 piloni. Dup acelai
principiu s-a aflat i nlimea horelor din Catedrala Sf.
Dumitru, ns acolo grosimea pilonului alctuiete a 4-a
parte din limea navei centrale, i nu a 3-a precum n bis.
Pokrov. Deaceea, n aceast biseric horele sunt ridicate mult
mai sus dect ntr-un alt templu din piatr alb. nlimea
general a paralelipipedului crete i din cauza radiusului
arcului. Faada templului este decorat dup o modalitate
tipic a templelor din secolul dat: este mprit n 3 pilatri
verticali, n conformitate cu aezarea pilonilor interiori, care
se finiseaz n partea de sus cu semicercuri, decorate cu
relief; linia orizontal a colonade arcate, aflat aproximativ
la mijlocul peretelui; ferestrele nguste n partea de sus i
nie adnci cu arhivolte decorative n partea de jos. Pereii
templului sunt decorate cu reliefuri, care reprezint pe
mpratul David cu biblia i motive zoomorfe (lei i psri).
Biserica Sf. Dumitru din Vladimir la fel ca i bis. Pokrov
este un monument-reprezentat din perioada premongol,
construit n anii 1190 ca un element al palatului cneazului
Vsevolod Cuibul-Mare. Templul era construit n numele
sfntului Dumitru Solunskii. n anii 1536,1719 i 1760 n
catedral au avut loc incendii care au schimbat mult
infiarea ei, astfel pn n prezent ea s-a schimbat
considerabil.
Din punct de vedere arhitectural, Catedrala Sf. Dumitru
este un templu cu cupol crucifer i 3 apside, cu o cupol i
4 piloni. Cupola este acoperit cu aur un semn c face
parte din arhitectura veche (de obicei, se folosea pn n sec.
XI inclusiv). Materialul de construcie de baz a fost piatra
alb calcaroas. Faada catedralei este mprit n trei
nivele. Nivelul de jos nu este decorat apropape cu nimic
(iniial aici se aflau galerii care nconjurau biserica din trei
pri, dar au fost distruse n 1837-1839 n urma
reconstruciei). Lng galerii se aflau turnuri cu scri,
asemntoare cu cele din catedrala Sf. Sofia din Kiev.
Nivelul din mijloc reprezint un timp colonat cu un
ornament foarte bogat. Nivelul de sus este ornamentat la fel,
n conformitate cu regulile ritmului arhitectural. Relieful
acestui monument reprezint motive din biblie i mitologie,
unde figurile sfinilor Boris i Gleb se mbin armonios cu
animale i plante fantastice.
26.Particularitile arhitecturii balcanice din Grecia.
Bazilica este frecventa in provinciile grecesti. In zonele
periferice ale imperiului sunt prezente tipul sala si planul
central, cu cupola sau boltit semicilindric. Planul in cruce
greaca e raspandit in Grecia si Macedonia, iar planul triconic
in Macedonia si Bulgaria.
In cadrul elevatiei, etajarea succesiva a spatiilor ordoneaza
registrele arcadei, tribunei si ferestrelor. Sistemul de
acoperire foloseste cele trei forme traditionale:
1. Sarpanta de lemn
2. Boltile semicilindrice de caramida cruda sau arsa
3. Cupola pe pandantivi sau pe trompe de unghi de piatra
Plastica fatadelor. Constructiile mari se caracterizeaza prin
masivitate. Contrafortii flancheaza puternic zidurile la
exterior, preluand impingerile sistemului de acoperire.
Cladirile de dimensiuni mici au gratie si eleganta, datorita
proportiilor turlelor. Un aspect particular este folosirea
alternantei pietrei cu caramida, sistem generalizat, si
prezenta arcadelor oarbe.
27.Arhitectura Bulgariei.
Arbanasi este un sat din provincia Veliko Tarnovo, situat
n partea central-nordic a Bulgariei. Arbanasi este amplasat
pe un platou nalt ntre munii oraului Veliko Tarnovo
i Gorna Oryahovitsa. Satul Arbanasi este cunoscut pentru
istoria sa bogat i pentru numrul mare de monumente
istorice, precum bisericile din secolele 17 i 18 i exemple de
arhitectur a renaterii naionale bulgare, care l-au
transformat
ntr-o
destinaie
turistic
popular.
Biserica Nativitii este cea mai veche biseric Arbanasi.
Ea are naos, pronaos, o galerie ce pornete din partea de nord
i se termin n vest, n timp ce pe partea de est este capela
"Ioan Boteztorul". Au existat mai multe stadii de
construcie n nlarea bisericii. Naosul de acum a fost
odinioar o biseric n sine. Picturile sale au fost finalizate n
1579.
Compoziia picturilor "Ziua Judecii" i "Nativitatea"
dateaz din acele vremuri. Picturile din partea femeilor au
fost terminate n 1638. Acolo, ambii perei i arcurile au fost
pictai. Compoziia a fost compus din cicluri i teme:
nlarea Maicii Maria, copacul lui Jesse, Ziua Judecii.
Copacul lui Jesse reflect povetile biblice despre
predecesorii lui Christos. Prezena filosofilor antici i a
strmoilor (Homer, Aristotel, Platon) a fost inspirat din
tendine umaniste din acea perioad. Temele pentru
Ascensiunea Maicii Maria i Ziua Judecii atest interesele
n problemele cosmogenice, genez i istoria umanitii.
Capela Ioan Boteztorul a fost pictat n 1632.
Temele au fost inspirate din viaa celui ce d numele
capelei. Iconostasul este unul dintre cele mai vechi exemple
de sculptur n lemn din Bulgaria. Majoritatea picturilor din
galerie au fost realizate n 1649. Acestea sunt grupate ntr-o
seciune din calendar a "Menelogule" i prezint poveti din
Noul i Vechiul Testament i Cele apte Consilii Ecumenice.

Ciclurile tematice din galerie sunt unite n scena "Viaa

zadarnic n o lume zadarnic" sau "Roata vieii" cu semnele
zodiacale. Picturile din naos nfieaz Temerile, Pasiunile
i Minunile lui Iisus. Acestea au fost terminate n 1681.
Pe lng casele din Arbanasi, i cele apte biserici Arbanasi
i cele dou mnstiri constituie puncte de interes: cteva
dintre cele mai impresionante monumente ale artei bulgreti
din secolele 14 - 18. Acestea sunt "Biserica Nativitii",
"Biserica Sfinilor Michael i Gabriel", "Biserica Sfntului
Demetrius", "Biserica Sf. Atanas", "Biserica Sf. George",
"Mnstirea Maicii Domnului" i "Mnstirea Sf. Nikolas.
Disputa privind dezvoltarea caselor Arbanasi nu este mai
puin important dect numele i originea satului. Aceasta sa dezvoltat conform normelor sociale i economice din sat i
a format o perspectiv unic a sa, fr precedent n Bulgaria.
Opiniile exploratorilor caselor Arbanasi rspund ambelor
puncte de vedere cu privire la originea satului. Motivele
pentru care acestea sunt n totalitate case bulgreti au
triumfat. Casele pstrate pn n vremurile noastre au
demonstrat clar c cele mai vechi case Arbanasi sunt similare
celor Turnovo Boyar, fortree mici cu scar interioar, ce
sunt construite n totalitate pe piatr.Pentru protecie fa de
exterior, acestea aveau pori din piatr masiv i pentru tura
de noapte - golfuri (firidi). Ferestrele sunt mici cu grilaje de
fier. Al doilea tip este o cas mare cu fundaie groas de
piatr, al doilea etaj este construit pe cadru, tencuit cu var
nestins.
28.Arhitectura Serbiei.
Statele srbeti Serbia, Bulgaria, Macedonia s-au format
n sec. al IX-lea. Se aflau ntre Imperiul Roman i Bizan,
ntreinnd relaiile economice cu ambele, dar ideologic erau
legate cu Bizanul. Sunt state cu bogate zcminte minerale.
Macedonia era o parte component a Bulgariei pn n 971.
Modific hotarele rii, deplasndu-se spre vest din cauza
agresiunii turceti. Treptat capitalele devin Raca, Prizren,
Scopie, Crueva, Belgrad. Cucerirea oraului Smederevo n
1459 a nsemnat dispariia statului srb. Perioada secolelor
XII-XV a fost nfloritoare economic i artistic.
Sursele arhitecturii: tradiiile oraelor antice i ale slavilor
n domeniul arhitecturii lemnului.
coli de arhitectur:
I.Raca: sec. XII-XIII, trsturi romanice i gotice. Pentru
coala dat sunt caracteristice cldirile cu o nav i cupole.
n nava alungit uneori se includea i nartexul. Se evidena
partea central a cldirilor, deasupra creia, pe pandativ, se
afla cupola fr piloni interiori. Se ntlnesc i transepte
joase, capele, i, uneori, clopotnie. Pereii se construiau din
piatr, la cldiri mai remarcabile ele erau prelucrate cu
marmur.
Biserica Maicii Domnului din Studenia (1190), cu 3
altare, cu o nav.
II. Macedonian: sec XIII-XIV. n locul cldirilor cu o
nav se construiesc mai mult temple cu cupole n forma
crucii greceti nscrise, de obicei amplasate pe pilonii liberi.
Se construiau i cldiri cu 5 cupole. Ca material de
construcie se folosea zidria mixt din rnduri de crmid
i piatr. Dispar trsturile romanice. Faadele erau decorate
cu nie sau arcade ntre pilatri. Biserica Maicii Domnului
din Graceania (1321) este un monument reprezentativ din
aceast perioad un nartex, cu 5 cupole, n forma crucii
greceti nscrise. Ca materiale de construcie se foloseau
crmida i piatra. Din crmid erau zidrite baza cupolei i
ornamentul n jurul ferestrelor. Templul Salvatorului din
Deceani 1327-1335 a fost construit de ctre clugrul
francisc Frad Vita. (impresia de 5 nave exterioare i 3 n
interior) . Faada templului era prelucrat cu marmur de
culoare roy i albastru.
III. Morava: sec. XIV-XV. Arhitectura Moravei, unui stat
mic independent de turci, se difereniaz mult de celelalte
coli. Planurile cldirilor seamn cu trifoi. Transeptele se
finiseaz cu apsidele, care sunt perpendiculare altarului i
alctuiesc un triconc. Sunt 2 tipuri de temple: primul tip se
construiete in forma crucii greceti inscrise cu o sau 5
cupole. Al doilea tip, avind forma triconcului, erau alungite
n nave, asemntor monumentelor colii din Raca.
ntemeietorul colii Morave este Borovica Rad. Unul din
cele mai nsemnate monumente acestui meter este Templul
Maicii Domnului din Kalenici (1413-1417) reprezint un
templu cu o silueta gratioasa, plina de verticalism. Interiorul
este lipsit de piloni.. Ravania (1376), Krueva (1374-1378).
Pridvoarele din lemn se transform n apside laterale.
Triconcuri n 2 variante nscrise n cruce planimetric i
simplu.
Decoraia plastic este supus structurii, simpl. Un exemplu
din perioada dat este cetatea lui Brancovici (sec. XV), aflat
n Smederevo, nu departe de Belgrad. Ea ocup 11 hectare i
este nconjurat de un ansamblu de cldiri oraului mare i
mic.
29.Arhitectura Valahiei.
Cele mai multe edificii construite au disparut, datorita
trecerii timpului sau distruse de razboaie, cutremure,
incendii. In arhitectura medievala, influentele curentelor
vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau mai mica, in
cele trei tari locuite de romani. Ele sunt mai puternice in
Transilvania, mai slabe in Moldavia, in forme absorbite de
traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibile in Valahia
unde incepand cu secolul 14 arhitectura s-a bazat pe
interpretarea locala a modelului bizantin. Semnificativ
pentru stilul gotic transilvanean, printre monumentele
pastrate pana in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor,
putem cita Biserica Neagra din Brasov (secolul 14 -15) in
arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov
(secolul 14) si Castelul Huniazilor din Hunedoara (secolul
15) in arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul
acelor secole, au fost si extinderile si fortificatiile oraselor,
cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati
(o piata centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale
unite pe aici pe acolo cu arcade), orasele Sighisoara, Sibiu,
Brasov fiind marturii elocvente.

Stilul arhitectural dezvoltat in Valahia, in special sub

domnia lui Matei Basarab si Constantin Brncoveanu, este
remarcabil prin unitatea stilistica. Stilul brancovenesc este
caracterizatprin integrarea trasaturilor baroc si oriental in
spendida traditie locala, exemplu fiind Manastirea Hurezi
din Oltenia (Valahia) sau palatul princiar de la Mogosoaia -,
cu decoratii luxuriante (sculpturi in piatra, stucaturi si
picturi). Secolul 18 (domniile fanariote) a adus in Valahia si
Moldova elemente de influenta orientala in arhitectura civila
urbana, numarul constructiilor religioase scazand, in timp ce
in Transilvania, barocul domina atat arhitectura religioasa
(bisericile romano-catolice din Timisoara si Oradea) si cele
laice (palatele Banffy din Cluj si Brukenthal din Sibiu).
Prima jumatate a secolului 19, cresterea treptata a vietii
urbane (cu o populatie de doua ori mai mare) si politica de
modernizare de tip occidental, au oferit arhitecturii
romnesti o combinatie de elemente romantice si neoclasice. In a doua jumatate a secolului apar reactii nationale
care utilizeaza in mare masura elemente si forme ale
arhitecturii folclorice vechi.
In primele de decade ale secolului 20, orasele romnesti
aveau in aspecte contrastante, afisand diferente acute intre
somptuoasele cladiri din centru si suburbiile aproape rurale,
in timp ce satele raman, vorbind din punct de vedere
arhitectural, aproape medievale. Totusi, primele semne de
planificare urbana apar in cateva centre (primele doua sau
trei blocuri cu apartamente sau case familiale pe doua
niveluri).
Industrializarea si cresterea urbana rapida, au fortat in
ultimele doua decade ale epocii comuniste introducerea de
blocuri care au avut ca rezultat aparitia de imense cartiere de
locuit, niveland peisajul orasului romnesc. Din nefericire,
nationalismul, caracteristica a ultimei perioade ceausiste a
comunismului romn, nu se reflecta in arhitectura
romneasca; simultaan cu demolarea centrelor urbane
traditionale si transformarea asezarilor rurale in
conglomerate de blocuri, Ceausescu a impus ridicarea de
cladiri publice monumentale de o solemnitate neo-clasica
plictisitoare. Marturie a acestui amestec al politicului in viata
orasului este imensul palat construit din ordinul lui
Ceausescu in Bucuresti, care in prezent gazduieste
Parlamentul. Ca si in alte multe domenii, comunitatea
romneasca post revolutionara va trebui sa se uneasca pentru
a regasi in arhitectura naturaletea si functionalitatea
anterioara.
30.ARHITECTURA MOLDOVEI
Moldova- formata ca stat independent la mij, sec XIV-lea ,
a fost apropiata de Valahia si Serbia, dar si cu Europa
occidentala prin Transilvania si Polonia. Se afla intr-o zona
de contact ideologic si cultural.Cele mai vechi biserici sf.
Nicolae din Radauti sis f. Treime din Siret, atestate cu
formarea statului, - sunt diferite dupa structura si planimetrie
marturind o influenta diferita.Sf. Treime este un trilob ,de
tip sirbesc, Sf. Nicolae o bazilica romanika cu trei nave.
Prin construcia n Moldova a celor dou tipuri de biseric:
cea romanic de la Rdui, i cea de plan triconc de la Siret,
premisele dezvoltrii ulterioare a arhitecturii moldoveneti
erau determinate.
Analiznd optic construciile catolice din Moldova la
rscrucea secolelor XIV-XV obsevm c meterii moldoveni
au integrat treptat n arhitectectonica lor cteva dintre
elementele specifice goticului: contraforii i chenarele de
ui, ferestre i portaluri. Adaptate ca forme i dimensiuni
noilor monumente, aceste elemente apar n a doua jumtate a
secolului XV ca unul din componentele caracteristice ale
stilului moldovenesc, ncadrndu-se admirabil n plastica
faadelor.
Ulterior arhitectura Moldovei va dezvoltatipur trilob cu
realizarea unei boltiri original bolta MoldoveiOriginea ei
se presupune ca sa-r afla in arhitectura armeneasca. Pe
parculsul sec. XV-leaXVI-lea a avut loc inflorirea scolii
moldoveneshti de arhitectura. Are loc multiplicarea
incaperilor- cinci compartimente ritualice.
Incepind cu sec XVI-LEA ARHITECTURA STAGNEAZA,
se modifica doar decorul.
31 .Rspndirea i importana arhitecturii bizantine
pentru rile vecine.
Izvoarele artei bizantine le gasim in cultura greaca, in
imbinarea traditiilor elenistice alexandrine si mediteraneene
din timpul Imperiului Roman, precum si in asimilarea
culturilor
Orientului
Apropiat.
Dominanta in arhitectura religioasa va fi folosirea arcului,
boltii si cupolei (din traditiile Asiei Mici
Pn n sec. VI arhitectura bizantin se va concentra i se
va dezvolta n regiunea fostei Greciei i a Imperiului Roman,
unde scopul ei este mpodobirea noilor capitale cu cldiri,
piete centrale, palate imperiale, cldirile senatului, iar n
Constantinopol, chiar i a hipodromului.
n sec. al VI-lea, numit secolul de aur al arhitecturii
bizantine (epoca lui Iustinian), se nregistreaz apariia unor
palate grandioase n Asia Mic, n zona provinciilor. Prin
dimensiuni, construcia palatelor continu vechile tradiii
romane i orientale. Autoritatea mpratului bizantin,
considerat sacru, va determina ca palatal destinat acestuia
s capete aureola de sacru. Palatul sacru, construit de
Constantin cel Mare, va primi prin Iustinian o amploare mai
mare. O construcie foarte util p/u vremurile de atunci,
Cisterna bazilicii de la Bin Bir Direk, avea 244 de coloane,
care erau destinate s asigure aezrilor urbane reserve mari
de ap.
Tot n aceast perioad se ridic un numr mare de cldiri
religioase din zona rsritean a Imperiului. Din cauza
rspndirii credinei, n faa arhitecilor i inginerilor apare o
problem dificil: necesitatea primirii numrului tot mai
mare a credincioilor n cldirile de cult. n acest sens cel
mai preferat variant devine planul central. A nceput s fie
folosit cupola pe pandativi.
Are loc recucerirea (temporar) a Italiei i implicit
amestecul dintre tradiiile romane, orientale i cretine. n
anii 527 - 565 are loc ridicarea Mnstirii St. Caterina din

Peninsula Sinai (este o peninsul_ de form triunghiular

cuprins nre Marea Mediteran_ la nord, Marea Ro la sud,
fiind un teritoriu al statului Egipt).
ncepnd cu sec. VII pn n sec. IX, Bizanul triete o
perioada tulbure din cauza schimbrilor teritoriale i politice.
n Balcani ptrund slavii, iar la nceputul sec. VII-lea
perii i avarii. Arabii ocup o serie de provincii rsritene
ale imperiului (Palestina, Siria, Egiptul), n vreme ce
bulgarii, n sec. al VII-lea, i-au ntemeiat statul.
n sec. VIII-IX, n perioada iconoclastic, clugrii au
dezvoltat credina n icoane, acestea devenind un intermediar
ntre credincioi i Dumnezeu. Astfel, icoanele s-au rspndit
foarte mult, ceea ce a determinat o reacie mpotriva lor.
Iconoclasmul lupt pentru interzicerea icoanelor i a sfintelor
moa. Sunt distruse un numr impresionant de opere de
pictur (mai ales icoane), fresc_, mozaic. Multe mnstiri
sunt nchise, iar clugrii iau calea exilului spre Italia, Rusia,
Bulgaria, Serbia i b_rile Romne, unde vor propaga tradiia
artei bizantine n cadrul bisericii ortodoxe.
n Italia (dar i n celelalte ri), aceti clugri
construiesc numeroase biserici i mnstiri decorate cu
mozaicuri i fresce. Aceste lcae de cult devin focare de
cultur bizantin i vor exercita o deosebit influen asupra
picturii italiene de mai trziu.
n perioada dinastiilor macedoniene i comnelor (sec. IXXII) a avut loc maturizarea artei bizantine pe teritoriile noi,
unde s-a rspndit datorit situaiei politice. Este vorba de
rile i popoarele din Balcani, Armenia i Georgia. n
aceast perioad s-a marcat, de la Caucaz pn n Peninsula
Balcanic, vii interferene culturale i o remarcabil
circulaie de valori estetice i valori ale ideologiei bizantine.
Datorit populaiilor eterogene i tradiiilor proprii ale
acestora, aflate n cadrul Imperiului Bizantin, s-a constatat o
extraordinar circulaie a formelor plastice, influenele
reciproce i importul bogat de obiecte.
Perioada coincide cu cretinarea slavilor, finalizate cu
cretinarea srbilor i bulgarilor, precum i cu cretinarea
ruilor. n afara slavilor, numeroi clugri din Asia Mic, de
la mnstiri din Mesopotamia, Armenia de sud, Capadocia,
au cltorit spre Apus i au purtat cu ei semnele culturii
bizantine. n arhitectura civil faima palatelor imperiale
ajunge pn n apusul Europei. Una din reedine,
transformat n palat, a fost Palatul blachernelor.
Tipurile caracteristice de monumente ecleziastice au fost
ridicate pe toat zona ambianei bizantine, respective, la
Constantinopol, n Peninsula Balcanic (Macedonia, Tracia,
Serbia, Bulgaria; Grecia=, n Italia, Armenia n Asia Mic.
Importana arhitecturii bizantine este foarte mare nu
numai pentru istorie, dar i pentru baza, care a pus-o n
dezvoltarea arhitecturii rilor unde a ajuns. Anume
arhitectura bizantin, prin exotismul i fastul oriental, a adus
splendoarea i strlucirea spectacolului optic al artei sale n
rile, unde arhitectura Zcea n simplism i primitivism,
iar ideile constructive pn n prezent se socotesc un ideal
ingineresc.
32. Arhitectura preroman i legtura ei cu arhitectura
bizantin
Primul stil independent, specific pentru Europa medieval
a fost stilul romanic, prin care se caracterizeaz arta i
arhitectura Europei de Vest ncepnd cu anul 1000 pn la
apariia stilului gotic, in unele regiuni - pn la a doua
jumtate a sec. XII, iar n altele regiuni - i mai trziu. El a
aprut in rezultatul sintezei rmielor artei Romei Antice i
triburilor barbare. n primele sale perioade acesta se numea
stilul preromanic.
La sfritul perioadei preromanice elementele stilului
romanic se mbinau cu cele bizantine, mai ales provenite din
Siria, Germania i a triburilor nordice. Toate acestea au
influenat apariia i altor stiluri locale din diferite regiuni ale
Europei, care, mai trziu, se vor numi romanice (n stilul
romanilor). Diferite stiluri ai acestei perioade se difereniez
dup colile arhitecturale. Arhitectura secolelor V-VIII era,
de obicei, simpl. Cldirile se construiau din elementele
mprumutate de la cldirile vechi ai Romei antice. Din
arhitectura bizantin s-au mprumutat catedralele i bisericile
cu planurile n cruce greac sau in cruce latin. Una din
reprezentantele acestei perioade este capela palatin de la
Aix-La-Chapelle din Aachen (Germania), construit de Carol
cel Mare n anii 792 i 805. Anume aceasta devine unul din
cele mai mari i puternice centre de cultur ale zonei.
Aceast construcie este inspirat de Bazilica San Vitale din
Ravenna. Monumentul are plan octogonal, o calot cu 8
pnze, adaptate la baza octogonal, are deambulatoriu i
tribune acoperite, arce n leagn, deschise spre centrul
octogonal i boli n plin cintru. Arcele tribunilor sunt
susinute de duble coloane de porfir, marmur i granit.
Formulele de inginerie folosite au stat la baza arhitecturii
stilului romanic, n urmtoarele secole.
O invenie a arhitecilor i inginerilor acestei perioade
este vestvorkul o faad cu multe nivele i flanchiat cu
multe clopotnie, care era construit la bazilicile cretine.
Vestvorkurile sunt prototipul faadelor gigantice
catedralelor romanice i gotice.
Se construiau la fel i complexele monastirice. Unele din
ele se afl n Saint-Galle (Suedia), pe insula Raihenau
(Germania) i Monte-Cassino (Italia) i erau construite de
clugri benedici.
Un element negativ in construciile preromanice era
materialul din care se construia lemnul care era foarte
inflamabil.
33 .Arhitectura romanic, aria rspndirii, programele
funcionale.
Principalele realizri ale artei romanice aparin arhitecturii,
din care fac parte monumentele aprute n apusul i centrul
Europei, n secolul XI i n prima jumtate a secolului XII,
construite din piatr i acoperite cu boli tot din piatr.
Denumirea este convenional, marcnd deosebirea dintre
noul mod de construcie, n piatr, i monumentele ridicate
nainte de secolul XI, care, chiar dac erau din piatr, aveau
de obicei acoperiul susinut de o osatur de lemn (arpant).

n aceast etap s-au construit att castele, dar mai ales

biserici i mnstiri.
Bisericile romanice erau construite din piatr i aveau o
form nrudit cu cea a bazilicii. Ele se compuneau, ca i
bazilicile, dintr-o nav central i dou sau patru nave
laterale, un transept i o absid. Absidele erau prevzute de
obicei cu absidiole, unde se depuneau relicvele. ns, spre
deosebire de planul bazilical, la bisericile romanice navele
laterale nu se sfreau la transept, ci se prelungeau,
nconjurnd corul i formnd un deambulatoriu (un loc de
circulaie n spatele altarului, care face parte din absida
central a unei biserici romanice sau gotice), ce permitea
circulaia prin faa absidelor. Deasupra navelor laterale se
afla, la multe biserici, o galerie care se deschidea spre nava
central prin mai multe arcade. Aceste deschideri se numesc
triforium. Bisericile aveau n fa un nartex (pridvor), iar
intrarea se fcea printr-un portal (poart monumental,
fcnd parte din faad), flancat de dou turnuri. Un alt turn
se nla deasupra ncrucirii transeptului cu nava central.
n pofida nrudirii, impresia general produs de o biseric
romanic sau normand este foarte diferit de cea a unei
bazilici. n bazilici, coloanele clasice purtau un antablament
orizontal. n bisericile romanice sau normande ntlnim de
cele mai multe ori arce n plin cintru aezate pe stlpi masivi.
De fapt, aceasta a fost provocarea arhitecilor acelei vremi,
de a gsi soluia acoperirii cu o bolt de piatr a unei
suprafee ct mai mari, care s confere ntregului edificiu
mreia dorit. Plafoanele drepte din lemn (biserica din
Hildesheim), care au predominat n arhitectura bisericilor
pn la nceputul secolului XI, nu erau aspectuoase i luau
foc uor. Priceperea romanilor la boltirea marilor edificii
implica o serie ntreag de cunotine tehnice i matematice
care, n mare parte, se pierduser.
Inovaia bisericilor romanice o reprezint tocmai acest
lucru: acoperirea navelor cu o bolt n leagn din piatr,
ntrit din loc n loc cu arcuri de susinere (doubleaux), care
se dubleaz n anumite puncte i se sprijin pe stlpi. Stlpii
sunt masivi, greoi, adeseori ptrai, cu semicoloane angajate
la cele patru fee, alteori cilindrice sau octogonale. Coloanele
au capiteluri variate, geometrice sau cu decoraii sculpturale.
Capitelurile romanice pot fi n form de trunchi de con
rsturnat (uneori cu profilul bombat), de capitel corintic
(imitat) sau asemntor cu un capitel bizantin. Deseori,
capitelurile romanice sunt ornate cu frunze de acant, care
imit capitelurile vechi romane. Partea unei nave cuprins
ntre doi stlpi apropiai se numete travee. Pentru a putea
susine bolile, zidurile erau groase, cu deschideri rare i
ntrite la exterior cu contraforturi. Alturi de bolile n
leagn (n plin cintru), pentru a echilibra i mai mult
presiunea bolii s-au folosit bolile n muchii. Acestea sunt
formate din patru panouri, rezultate din intersecia a dou
boli cilindrice de aceeai nlime i avnd la baz acelai
plan.
Interiorul bisericilor era slab iluminat, prin ferestre mici,
cu partea de sus n form de semicerc i situate mai ales la
absid, transept i la galeria de deasupra navelor laterale.
Deschiderea mic a ferestrelor i amplasarea lor aveau rolul
de a nu slbi rezistena zidului care trebuia s sprijine bolta
grea de piatr. nc din antichitate au existat construcii cu
etaj, fiecare dintre aceste etaje avea ns un caracter
independent. n cazul bazilicilor romane, de pild, impresia
de etaj este determinat de deosebirea clar dintre irul de
coloane i ferestrele aflate deasupra lor. n arhitectura
romanic, principiul de construcie este schimbat. Toate
elementele principale de construcie, arcul bolii, stlpul,
coloana sunt concepute ntr-o strns legtur ntre ele.
Datorit acestui fapt, arhitecii i meterii bisericilor
romanice au reuit s dea interiorului un caracter unitar i s
inspire, mulumit zidurilor groase, un sentiment de mreie
grav.
Exteriorul bisericilor romanice produce i el o mare
bogie de impresii, datorit contrastelor dintre diferitele
pri ale construciei. Fiecare parte, de la absidiole la abside,
de la navele laterale la braele navei centrale i de la braele
transeptului la turn, este bine reliefat i are un acoperi
aparte, dnd ntregii construcii o mare varietate de forme i
de contraste ntre volume semicirculare, ptrate,
dreptunghiulare, iar ansamblului arhitectural un avnt
ascensional.
Meterii acordau o atenie deosebit faadei, n special porii
de la intrare (portal). Portalul, aezat ntr-o adncitur larg a
zidului egal cu grosimea lui, era alctuit din urmtoarele
pri mai importante: partea de sus este ncadrat de o
arhivolt, format din mai multe coloane de zidrie,
sprijinit pe colonete i desprite de intrarea propriu-zis
printr-o travers (lintou) i suprafaa ncadrat de arhivolt i
lintou (timpan). Intrarea este desprit n dou de un stlp
central (trumeau). Alturi de portalul principal, de o parte i
de alta a lui se afl, uneori, portaluri secundare sau portaluri
oarbe, pentru efecte decorative.
Bisericile romanice cunosc o mare rspndire, ntlninduse din Spania pn n Polonia i Transilvania, din Norvegia
i Islanda pn n Siria i Palestina. n ciuda distanelor
enorme, se aseamn ntre ele de la prima vedere, prin
zidria masiv cu deschideri puine, prin claritatea care
contureaz prile componente i prin aspectul lor sever. Cu
toate acestea, una din trsturile caracteristice ale artei
romanice este varietatea ei regional, favorizat de
frmiarea Europei feudale. Printre primele atestri de
monumente romanice n Romnia (secolul XI) se refer la o
serie de mnstiri benedictine din vestul rii (Criana, Valea
Mureului Inferior). Tot din secolul XI dateaz i fundaiile
primei catedrale, cu baptisteriu, din Alba Iulia, aflat pe
locul actualei catedrale romano-catolice Sf. Mihail,
reconstruit imediat dup marea invazie mongol din 1241.
Aceast biseric este cel mai important monument romanic
din Romnia, o bazilic nceput dup un plan cu 5 nave, dar
terminat n sistem trinavat, cu transept i dou turnuri pe
faada de vest.
34.Arhitectura religioas romanic, rolul mnstirilor n
rspndirea arhitecturii de piatr.

Arhitectura religioasa romanica este caracterizata in

principal de elmente cum ar fi: arcul, bolta si cupola. In
aceata perioada se defineau planul constructiei si elementele
componente. Printre primele biserici cu plan, construite la
Roma au fost: Basilica Sfantul Petre (324 - 349), Basilica
Santa Maria Maggiore (352 - 366), San Paolo fuori le muri
(386 - 390). Elementele definitorii pentru planul bazilical
sunt: nava centrala, nave laterale si o absida la rasarit, la
capatul opus intrarii principale. In aceste doua secole au fost
elaborate inca doua tipuri in afara celui bazilical: planul in
cruce latina (Mausoleul imparatesei Galla Placidia de la
Ravenna) si planul central (Mausoleul Santa Constanza din
Roma 354, Biserica Sfantul Gheorghe din Salonic,Biserica
Santo Stefano rotondo din Roma intre anii 462 si 482,
Baptisierul Neonian la Ravenna, cu plan octagonal in secolul
V).
Principalele realizri ale artei romanice aparin arhitecturii,
din care fac parte monumentele aprute n apusul i centrul
Europei, n secolul XI i n prima jumtate a secolului XII,
construite din piatr i acoperite cu boli tot din piatr.
Denumirea este convenional, marcnd deosebirea dintre
noul mod de construcie, n piatr, i monumentele ridicate
nainte de secolul XI, care, chiar dac erau din piatr, aveau
de obicei acoperiul susinut de o osatur de lemn (arpant).
n aceast etap s-au construit att castele, dar mai ales
biserici i mnstiri.
Manastirile au avut un rol important in raspindirea
arhitecturii de piatra.Astfel elementele din piatr cu rol
preponderent constructiv cum sunt stlpii,
coloanele, arcele de descrcare, nervurile, consolele la
interior i contraforii
i soclurile la exterior se regsesc n componena
acestora.
Stlpii sunt masivi, greoi, adeseori ptrai, cu semicoloane
angajate la cele patru fee, alteori cilindrice sau octogonale.
Coloanele au capiteluri variate, geometrice sau cu decoraii
sculpturale.
35.Fortificaiile romanice.
Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII in statele
feudale ale Europei occidentale. Principalulul domeniu de
manifestsre a acestei arte este arhitectura, cu doua mari
programe: castelele fortificate si bisericile de tip bazilica.
Sculptura si pictura sunt subordonate arhitecturii, avand un
rol mai mult decorativ. Starea de incertitudine si razboi care
domnea in epoca, ca si alti factori de natura artistica
determina o anumita masivitate a creatiilor, carora le lipseste
supletea si naturaletea. Se reactualizeaza sculptura in piatra,
se inalta numeroase castele cu ziduri massive, ferestre
putine, turnuri inalte, sunt ridicate catedrale si abatii.
Astfel in secolul al XI-lea, Europa incepe sa se contureze
asa cum o vedem noi astazi. Nobilii, mari proprietari de
pamanturi, au inceput sa-si construiasca castele fortificate,
construite pe inaltimi si inconjurate de ziduri puternice si de
santurii pline cu apa. Elementul central era donjonul, care
era la randul sau o constructie fortificata, putand oferii
stapanului posibilitatea de locuire.
Insa cel mai important si reprezentativ element de
arhitectura era bazilica,de proportii considerabile, construita
din piatra. Ea este compusa dintr-o nava centrala si doua sau
patru nave laterale despartite intre ele prin stalpi. In partea de
est ea are intotdeauna o absita care adapoteste altarul. Stalpii
care despart navele sunt masivi si capiteluri variate, cu
decoratii sculptate geometrice sau florale.
36 Arhitectura romanica si partikularitatile ei in Anglia,
Italia, Germania
nainte de cucerirea Angliei de ctre normanzi, n 1066, n
Anglia nu mai rmsese niciun edificiu ntreg datnd din
perioada saxon. Dup cucerire, aici se dezvolt o
arhitectur englez romanic, cunoscut sub numele de stil
normand. Cea mai renumit este Catedrala din Durham, care
s-a construit dup planul bisericii Saint-Etienne din Caen (la
fel ca i catedralele din Peterborough, Winchester etc).
Catedrala din Durham prezint i ea tot trei etaje, cu
particularitatea c elementele de susinere ale primului etaj
alterneaz: stlp-coloan, stlp-coloan. n arhitectura
englez este mai frecvent coloana adevrat dect stlpul
cruciform (preferat de arhitectura francez). Bolta este tot cu
muchii. Este ceva excepional n Anglia, fiindc n mod
obinuit catedralele engleze n-au adoptat bolta din piatr,
acoperiul
lor
fiind
plat
i
de
lemn.
n Italia, arhitectura romanic corespundea tradiiilor
arhitecturii romane, care avea preferin pentru liniile
orizontale. Planul bisericilor de pelerinaj, cu modificri mai
mult sau mai puin importante, apare i n unele regiuni de
aici. n altele, dimpotriv, sub influene arabe, bizantine i
normande se dezvolt alte tipuri. n arhitectura romanic au
fost construite numeroase monumente valoroase, unele
dintre ele ornamentate cu marmur, pentru a micora
impresia de masivitate a zidurilor (biserica San Miniato din
Florena). Clopotnia la aceste biserici este separat,
reprezentnd un tip propriu artei romanice n Italia, care se
dezvolt din planul basilical, n genere flancat de un turn
izolat. Ca exemple reprezentative pentru stilul italian se pot
enumera complexul de monumente din Pisa (catedrala,
baptisteriul i turnul nclinat), Biserica San Zeno din Verona
i Biserica San Miniato al Monte din Florena.
n Germania este tot aa de timpurie arta romanic, la fel
ca n Frana, dar dureaz mai mult, pn n secolul XIII. O
ntreag categorie se dezvolt dintr-un tip primitiv, pornit de
la Hirsau, tip realizat ca o consecin a legturii pe care
mnstirea de aici o avea cu cea cluniacenz; aceast
categorie se rspndete pe tot ntinsul Germaniei, dar mai
ales n Valea Rinului. Un exemplu l reprezint Catedrala din
Spira (bisericile din Germania de la Spira, Worms i

Mayenza se caracterizeaz prin clopotniele lor nalte,

numeroase, i uneori prin transepte i abside duble). Planul
Catedralei de la Spira prevede un nartex cu dou turnuri
rotunde cldite deasupra lui, o nav central cu dou nave
colaterale, dispuse de-o parte i de cealalt, un transept care
se ntretaie cu corul, o absid fr capele laterale i fr
deambulatoriu; alte dou turnuri rotunde sunt dispuse de-o
parte i de alta a unghiului format de intersecia transeptului
cu corul. Este o biseric boltit.
37.Arhitectura gotic, aria rspndirii, programele
funcionale.
Arhitectura gotic
Descriptie: Adjectivul "gotic" este inventat de umanistii
renasterii italiene, desemnand cultura care s-a dezvoltat in
occident intre secolele XII si XVI. Acest calificativ se aplica
mai intii arhitecturii, apoi, in ansamblu, artelor si, in sfirsit,
intregii culturi a acestei perioade. Arta Gotica a fost mult
timp privita cu desconsideratie si nu se ezita in a-i distruge
operele; a fost reabilitata abia in secolul XIX de catre
reprezentantii Romantismului.
Programe functionale
ARTA GOTICA
- Edificii de mari dimensiuni,
- Biserici foarte luminate cu aspect zvelt,
- Triumf al linilor verticale,
- Bolti de ogive,
- Arce frinte,
- Ziduri ajurate,
- Ferestre mari,
- Arce butante,
- Stilpi descompusi in colonete,
- Sculpturi cu motive din natura,
- Statui in Ronde-Bosse din ce in ce mai studiate,
Vitralii.
Ca aspect, noutatea pe care o prezinta imediat privirii o
biserica gotica in comparatie cu cea romanica este lungimea
(in Franta, depasind adeseori 100 m) si inaltimea edificiului
(intre 20-50 m); precum si in interior, nava centrala care este
mult mai inalta decat navele laterale. Fatada este, in general,
flancata de doua turnuri foarte inalte (multe neterminate, fara
acoperis, sau inegale ca forma si proportii). Intre cele doua
turnuri se afla o mare rozasa, iar in zona inferioara se
observa trei sau cinci portaluri. Laturile edificiului
suntsprijinite de caracteristicii arc-butanti, care consolideaza
contrafortii, contrabalansand astfel presiunea laterala a
boltilor. Un turn-lanterna, de asemenea foarte inalt, este
plasat deasupra incrucisarii transeptului cu nava centrala.
Pentru a defini stilul gotic, mult timp s-a exagerat importanta
arcului frant (a ogivei) ca element definitoriu fundamental.
In realitate, daca folosirea sistematica a arcului frant in locul
celui in plin centru a intrat intr-adevar in definitia arhitecturii
gotice, in schimb ogiva in sine (dar nu incrucisarea de ogive
care sustine bolta) era de uz curent inca din jurul anului 1100
- deci cu aproximativ o jumatate de secol inainte de
inceputul goticului, - si chiar intrase ca un element propriu
multor scoli de arhitectura romanica (din Burgundia,
Proventa, Perigord). De fapt, elementele caracteristice ale
stilului gotic sunt altele trei:bolta pe ogive (iar nu pe arce
semicirculare), arcul
butant (sprijinind
in
exteriorul
edificiului presiunea laterala a peretilor) siun tip de
ornamentatie cu totul nou, care nu se mai supune unei traditii
cu valoare de dogma, ci se inspira din observatia directa a
naturii.
Turnurile gotice (mult mai elegante si mai indraznete decat
cele romanice) sunt de doua feluri: lanterne - plasate
aproximativ la mijlocul axei edificiului si, prin ferestrele de
la baza, sporind iluminatia interiorului - si clopotnitele.
Turnurile pe plan patrat (sau mult mai rar octogonal) se
termina de regula cu flesa, extremitatea ascutita, in forma de
piramida sau de con, din piatra sau sarpanta acoperita cu
tigla, servind ca acoperis turnului. Impresia de verticalitate si
de puternica elansare a unei constructii gotice este creata in
mod deosebit de inaltimea flesei.
Fatada unei biserici gotice detine un loc mult mai
important din punct de vedere artistic decat cea a unui
edificiu romanic, fiind partea cea mai ornanta a edificiului,
dar si care pune cele mai multe si delicate probleme
constructorului, atat din cauza dimensiunilor ei exceptionale,
cat si din nevoia de a se racorda cu turnurile si cu portalurile
care ii sunt integrate. Ferestrele gotice infatiseaza scene
pictate din Biblie si, filtrand lumina, in interior se obtin cele
mai neasteptate nuante, fapt ce creeaza o atmosfera
coplesitoare pentru credincios. Toate marile catedrale gotice
sunt decorate cu admirabile vitralii. Un alt element decorativ
este si capitelul coloanelor, ce este decorat cu figuri umane si
animale.
Din jurul anului 1380 se afirma stilul flamboaiant, ultima
sinteza si ultimul progres al goticului, care de acum incolo
va domina pana in epoca Renasterii.
Manastirea Saint-Denis, reconstruita la initiativa abatelui
Suger, propune o arhitectura complet noua; pentru prima
data, cu adevarat, Arhitectura Gotica isi face simtita prezenta
in Pronaos (sfintit in 1140), si, mai ales, in jurul corului, in
Deambulatoriul Dublu (sfintit in 1144), unde bolta in cruce
pe ogive este sistematic legata de folosirea arcului frant. Din
acest moment aceasta tehnica va fi pe deplin stapanita.
Boltile se sprijina pe coloanele fine, dand edificiului un
aspect de o inedita suplete si gratie. Zidurile, al caror rol de
sustinere este diminuat, sint strapunse de goluri ornate cu
vitralii care permit o iluminare abundenta. Arhitectii gotici
isi bazeaza lucrarile pe trei principii esentiale: marirea
deschiderilor; cresterea inaltimii edificiului si cautarea unui
spatiu omogen.
In Anglia, ornamentatia exuberanta a interioarelor nu lasa
decat putin loc sculpturii. Structura ramine, deci, foarte
prezenta pe fatade (exemplu:Exeter). Figurile sint deosebit
de prelungi si tratate intr-o maniera grafica; sculptura
funerara repurteaza un succes de seama, ea preconizeaza
utilizarea unor materiale originale ca bronzul sau arama, din

care este facut minunatul gisant al Printului Negru din

catedrala din Canterbury.
stilul gratios, care se accentueaza sub domnia lui Filip cel
Frumos (1285-1314). Inal doilea patrat al secolului XIV,
apare stilul "de curte", care amplifica excesiv eleganta si
manierismul stilului parizian, pentru a ajunge la siluetele
sinuoase cu modeleu cald si cu pliuri catifelate. In secolul
XIV, Arta Vitraliului tinde sa devina o imitatie a picturii, in
special prin utilizarea sarii "galben de argint", (sare de argint
care, dupa ardere, coloreaza sticla alba in galben; foarte mult
intrebuintata in tehnica vitralului).
Italia ocupa un loc aparte in arta europeana a secolului
XIV. In momentul in care se impune arta gotica, Toscana
devine locul unor incercari complet noi, care anunta
Renasterea. In Italia, adoptarea goticului francez se opreste
la decoratie, deoarece structura edificiilor italiene ramine
fundamental romanica. Astfel, in edificii precum catedrala
din Siena sau cea din Orvieto, se observa o crestere a
elevatiei, iar la exterior apar pinaclul (element de forma
piramidala, plasat in partea superioara a unui contrafort sau a
arcelor butante ale culeelor. Acest element de constructie
intareste inertia ansamblului), si croseta gotica (ornament in
piatra, sculptat sub forma de crosa vegetala, plasat uneori pe
muchiile unui element arhitactural), precum si rozase mari in
centru si turnulete-clopotnita (ornament la baza flesei sau la
unghiurile cladirii, va lua forma din ce in ce mai svelte,
avind muchiile acoperite cu crosete),de fiecare perte. In
interior, insa, chiar daca se foloseste uneori bolta pe ogive
incrucisate, posibilitatile ei arhitectonice ramin neutilizate.
Cat priveste arcul butant, acesta nu apare niciodata in
arhitectura italiana, care foloseste contraforturi puternice sau
tiranti de fier pentru a propti impingerile zidurilor. In plus,
sint continuate caracteristicile tipic italiene, ca decorarea cu
marmura policroma sau separarea constanta a clopotnitei de
restul edificiului.
Pictura detine un loc foarte important in arta italiana. Arta
Frescelor ramine esentiala in decoratia interioara a edificiilor
religioase, deoarece zidurile nu pot fi strapunse de deschideri
foarte mari care sa fie acoperite cu vitralii. In plus, traditia
bizantina, foarte prezenta in secolul XIII, face sa devina
curenta practica picturii pe panouri de lemn. La sfirsitul
secolului XIII, pictori precum Cimabue la Florenta, sau
Duccio la Siena, introduc primele accente naturaliste in
rigoarea si frontalitatea picturii bizantine. Dar cel care
revolutioneaza pictura este Giotto. Cercetarile lui merg in
directia profunzimii spatiului, a redarii volumelor, a
interpretarii caracterelor personajelor, a compozitiei si a
simplificarii formelor. Arta lui inaugureaza Pre-Renasterea.
Scoala florentina se inscrie pe linia preceptelor lui Giotto. In
privinta scolii din Siena, si ea are o foarte mare importanta,
dominata fiind de personalitatea pictorului Simone Martini.
Stilul acestuia este marcat de spiritul elegant al goticului,
reprezentind corpuri fine si serpuitoare, cu o atentie
deosebita acordata blindetii culorilor. Simone Martini isi
incheie viata la curtea papei din Avignon, devenita un mare
centru artistic; el este initiatorul primei scoli din Avignon
care, dominata de pictorii italieni, reproduce gratia scolii din
Siena.
Secolul XV este secolul mecenatului curtilor princiare,
care devin centre artistice internationale; arta europeana
regaseste astfel o oarecare unitate, ea este marcata de dorinta
etalarii luxului si a formelor extravagante.
Arhitectura este dominata de Goticul Flamboiant. Noutatea
nu rezida in structura edificiilor, ci in exuberanta decoratiei:
aceasta se intilneste pretutindeni in Europa. Planurile sint
foarte variate, punind un accent deosebit de interioarele
ample. Cladirile se transforma in adevarate pagini sculptate;
exterioarele sint acoperite cu gabluri (fronton triunghiular
ascutit plasat deasupra usilor, a ferestrelor sau a portalurilor
gotice), ajurate si muluri, cu inflexiuni curbe, agitate,
asemenea unor flacari (de unde si denumirea de Arhitectura
Flamboaianta). In interior, boltile se acopera cu o retea de
liorne si tierseroane, iar liniile orizontale sint puternic
accentuate. Santierele acestor edificii dureaza adesea foarte
mult timp si au caracter international, cum s-a intimplat cu
catedrala din Milano. Constructia acesteia se intinde, de fapt,
de la sfirsitul secolului XIV pina in secolul XVI, iar
proiectul este condus succesiv de arhitecti italieni, francezi,
germani, apoi din nou francezi etc. acest stil se regaseste in
arhitectura civila care isi pierde aspectul fortificat, cum este
palatul Jacques Coeur din Bourges.
GOTIC CLASIC
- St. Chapelle de la Paris.
- Cat. din Siena (Italia),
- GOTIC PRIMITIV
- Corul de la St. Denis,
- Catedrala din Sens,
- Cat. din Paris,
- Cat. din Wells (Anglia),
- Cat. din Lincoln,
- Cat. din Chartres,
- Cat. din Reims,
- Cat. din Amiens.
GOTIC REIONANT
- Cat. din Winchester,
- Cat. Svati Jan (Praga),
- Cat. din Milano.
GOTIC FLAMBOAIANT
- Cat. Fecioarei din Cracovia,
- Santa Maria din Belem (Lisabona).
38.Arhitectura gotic n Frana, catedralele oreneti.
Arh gotica in Franta (catedrale orasenesti)
Primele catedrale gotice au aparut in inima Frantei, pe
domeniul regal. Cea dintai este biserica abatiala de la SaintDenis din Paris, inaltata in deceniile 4-5 ale secolului al XIIlea, sub indrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic
al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale
celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame din
Paris., in a doua jumatate a veacului al XII-lea, cu cinci nave
si o fatada admirabila. Intregul ansamblu degaja echilibru si

armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu doua turnuri

inegale.Catedrala din Amiens este cel mai mare monument
gotic din Franta. In sfarsit, cea mai frumoasa ramane
catedrala din Reims, comparata cu Partenonul, loc de
incoronare a regilor Frantei.
Chartres Planul catedralei este cruciform, avand o nava
lunga de 28 de metri si scurte transepte in aripile de sud si
nord. Capatul estic este semicircular, prezentand o serie de
cinci capele. Nava spatioasa are o inaltime de 36 de metri,
oferind o privire neintrerupta din capatul verstic pana in
absida estica, acoperita de magnificul dom. Vitraliile
extraordinare ale catedralei dateaza din secolul al XIII-lea,
scapand cu bucurie din razboaiele religioase ale secolului al
XVI-lea. Se spune ca acestea constituie cea mai mare
colectie de vitralii medievale, in pofida modernizarii din anul
1753, cand un cler gresit intentionat a inlocuit o parte din
acestea. Dintre cele 186 de vitralii originale, au supravietuir
doar 152. Acestea sunt renumite pentru culoarea lor albastra.
Catedrala prezinta si trei mari rozarii: unul este pozitionat in
portalul de vest infatisant Judecata de Apoi, altul se afla in
transeptul de nord si infatiseaza incoronarea Fecioarei Maria,
iar ultimul se afla in transeptul de sud, infatisand Inaltarea
lui Hristos. Portalurile si usile sunt bogat incarcate cu statui
dotate cu sabai, carti, cruci si alte instrumente de comert, a
caror expresivitate este la fel de vie ca acum 700 de ani, cand
au fost sculptate. Catedrala este ridicata pe o suprafata de
10.875 de metri patrati..
Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 12181235. Fatada estede un geometrism perfect, dar cu cele doua
turnuri
neterminate
Catedrala
NotreDame (romn_ Catedrala Doamna Noastr), cu referire la
Sfnta Fecioar. Prima crmid de fundaie a fost pus n
anul 1163. n 1182, episcopul Maurice de Sully a sfinit
altarul, dar construcia catedralei a durat din 1163 pn
n 1250. Construcia cldirii cu cinci nave s-a terminat prin
lucrrile de pe faada vestic, iar pe la mijlocul secolului al
XIII-lea, prima capodoper a stilului gotic timpuriu era gata.
Cu toate c desenele iniiale i strana evocau nc stilul
romanic, aici s-au aplicat pentru prima oar soluii
arhitecturale specificestilului gotic.
Faada dantelat i cele dou turnuri patrulatere de cte 69
m fiecare radiaz echilibru. Intrarea n catedral se face prin
trei pori bogat ornamentate, care evoc simbolurile goticului
trziu. Impresia spaial n interiorul bisericii este
copleitoare, zidurile ei se nal pe trei rnduri de coloane.
De proporii impozante, 130 m lungime, 45 m lime, 35 m
nlime, unde ncap pn la 10 000 de persoane. Nava
principal este mpodobit cu statui i picturi.
Catedrala
Notre
Dame
Fatada: celebrul portal triplu, cu admirabilele-I sculpturi;
de la stanga la dreapta: poartaFecioarei, poarta Judecatii
de
apoi
si
poarta
Sfintei
Ana.
Deasupra, plasata in straturi successive se afla galeria
regilor; marea rozeta, de proportii perfecte, precedata de o
statuie a Fecioarei intre doi ingeri; galleria se deschide in
final
cu
arcadele
gotice;turnurile.
Flancul nordic: remarcabile contraforturi; o magnifica
statuie a Fecioarei; rozeta de 13m.in diametru; poarta rosie.
La capat un dublu arc butant de o eleganta desavarsita.
Flancul din sud este asemanator celui din nord, dar
poartaSt-Etienne
este
mai
cizelata(lucrata
cu
minutiozitate) decat poarta manastirii; nu mai sunt alte
porti.Interiorul:.;
naos
cu
duble
nave
laterale,
continuat(prelungit) de un dublu deambulatoriu; numeroase
opere de arta; la incrucisarea transeptelor se afla statuia
Sfantului Deniset de Notre-Dame de Paris(secolul al XIVlea); basoreliefurile ce imprejmuiesc interiorul impreuna cu
vitraliile rozetelor sunt din secolul al XII-lea; golul de la usa
naosului si al rozetelor amvoanelor au fost inzestrate cu
vitralii moderne in 1965.
Catedrala Notre Dame din Amiens
Catedrala Notre Dame din Amiens, cunoscuta si sub numele
simplu de Catedrala din Amiens, este cea mai inalta
catedrala terminata din Franta. Aceasta mai detine un loc
prim, si anume acela al spatiului sau interior (aproximativ
200000 de metri patrati). Boltile navei au o inaltime de 42.30
de metri, fiind, la randul lor, cele mai inalte bolti de nava din
intreaga Franta. Aceasta catedrala monumentala se afla
asezata in orasul Amiens de pe valea raului Somme, la o
distanta de putin peste 100 de kilometri de Paris. Fatada
vestica a catedralei, construita intre anii 1220 si 1236,
intruchipeaza niste caracteristici neobisnuite de unitate
artistica. Astfel, partea sa inferioara, prezentand trei mari
portaluri este acoperita de galeria celor 22 de statui ale
regilor, care se intind pe toata latimea fatadei, sub registrul
imensului rozariu. Deasupra imensei ferestre rozariu se afla
incadrata in fatada o arcada descoperita, numita si galeria
clopotarilor. Flancand nava, cele doua turnuri au fost
construite fara a se tine seama de proiectul initial, cel de sud
fiind terminat in anul 1366, iar cel de nord, putin mai inalt
decat primul, a fost terminat in anul 1406.
Prima biserica in stil gotic Saint Denis Basilica, biserica
abaiei bisericii din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz
n care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui
Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare fizic a
sfntului Ierusalim printr-o cldire de o verticalitate i
liniaritate
impuntoare. Asfel, facada bazilicii a
fost
designat efectiv de Suger, n timp ce nava a fost adugat
sute de ani mai trziu.
Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de
dominaie a romanicului, i face apariia un nou stil n
arhitectur. Numele i-a fost dat de oamenii veacului al XVIIlea, care dispreuiau aceast art, vzut ca o art "barbar",
"gotic" de la numele celor mai cunoscui "barbari" ai
sfritului antichitii.n realitate, arta gotic a dat Europei
capodopere comparabile cu cele mai mari creaii ale geniului
uman. Monumentele romanice le preau arhitecilor
secolului al XII-lea greoaie, masive i ntunecate, datorit
ferestrelor puine i nguste. Arhitecii goticului au
revoluionat viziunea spaial romanicului prin dou invenii:
ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta semicircular
este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau

ogiva, la care presiunea vertical este mult mai

redus.Meterii nlau pe patru coloane, dispuse in plan
ptrat, cte dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este
susinut de dou coloane diagonal opuse.Prin multiplicarea
acestor grupuri de arcuri se putea obine o construcie foarte
solid, capabil s susin, prin ncrucisarea de ogive, bolta
edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de
susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior, peretii nali
ai navei centrale, alturi de contraforturi, pentru a
contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste soluii au
ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care planul
cu o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile
catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al crui
varf mpunge bolta cereasc.
39.Arhitectura gotic n Anglia, Italia, Germania.
Stilul gotic a fost primul stil, cu adevarat original, care s-a
nascut in nordul Europei, incepind cu sec. al XII-lea si
incheind cu anii 1500. Vreme de peste 300 de ani au fost
inaltate catedrale si biserici inundate de lumina, ca expresie a
pietatii si a mindriei crestine.
n Germania, goticul ptrunde mai tarziu, influenat de
monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice
sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica
edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave
de nlimi egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice
este masivitatea lor, necunoscut pe continent.Principalele
edificii gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells,
Lincoln i Salisbury. n sfrit,Italia rmne refractar
inovaiilor gotice,datorit puternicei rezistene a influentelor
bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din
Peninsula Italic este domul din Milano,nlat pe parcursul a
cinci secole,al doilea mare monument religios din lumea
cretin, dupa catedrala Sf. Petru din Roma.n schimb, Italia,
mai mult decat orice alt ar european, a dat admirabile
monumente gotice n arhitectura civil.Zeci de palate
comunale din oraele italiene preiau elementele stilului, ce le
ofer elegan i armonie.Printre cele mai faimoase edificii
civile se numra Palatul Dogilor din Veneia i admirabila
"Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceeai cetate din lagun
40.Arhitectura gotic n rile din Europa de Est.
Stilul gotic se incadreaza intre secolele XII si XIV, fiind
raspandit in toate tarile Europei centrale, apusene, nordice,
ajungand pana in Polonia si in Carpati. Mai putin s-a
dezvoltat in Europa de est, dar si aici vedem ca au fost
preluate unele elemente a stilulul gotic. De exemplu castelul
Vajdahunyad, situat in capitala Ungariei, intr-unul din cele
mai mari parcuri din Budapesta. El imbina patru stiluri
arhitecturale precum cel romanic, gotic, baroc si
renascentist. In Romania stilul gotic a patruns catre mijlocul
secolului XIII. Acest stil s-a impus mai mult in arhitectura
religioasa: biserica Sfantul Bartolomeu din Brasov, bisericile
din Prejmer si Bistrita si mai tarziu biserica evanghelica din
Sebes, in secolul XV, Biserica Neagra din Brasov, Catedrala
Sfantul Mihail din Cluj-Napoca; elemente gotice intilnim si
in castelul Peles din Sinaia.
41 . Fortificaiile gotice, elementele componente.
Arhitectura gotica domina sculptura si artele decorative.
Progresele tehnicii in constructia au ajutat catedrala sa-si
inalte boltile pe ziduri din ce in ce mai subtiri care nu
necesitau fortificatii suplimentare, strapunse de ferestre din
ce in ce mai mari. Bolta catedralei este sustinuta de arce
ogivale sau frante, care ii permit sa se inalte ca niciodata
pana acum. De asemenea catedrala gotica aduce inca un
element de noutate, si anume arcurile butante sau arcuri de
sustinere, care sprijina zidurile laterale ale catedralei pt ca
acestea, prin subtirimea si golurile lasate de ferastre, sa nu se
surpe.
Anumitor zone din Europa, n care biserica, n afar de
funcia de cult, este destinat i aprrii comunitii n vreme
de primejdie, scop pentru care multe biserici in stil gotic au
fost dotate cu amenajri defensive, uneori foarte dezvoltate,
adic incinte ntrite cu turnuri de aprare i bastioane,
coridoare de aprare, ferestre de tragere, guri de aruncare,
ele erau inconjurate cu ziduri duble, triple si santuri de apa.

42.Renaterea italian, periodizarea.

Primele manifestri ale Renaterii au avut loc n Italia.
Dup Pacea de la Lodi (1454), a intervenit un echilibru ntre
diversele fore politice, ceea ce a dus la o perioad de
relativ linite i, n consecin, la dezvoltarea economic a
oraelor din centrul i nordul Italiei, favoriznd nflorirea
artei i literaturii, ncurajat i susinut financiar de bogatele
i influentele familii Medici din Florena, Este din Ferrara,
Sforza din Milano precum i de ducii de Urbino, dogii
veneieni i de papalitatea roman.
n arhitectura Renaterii se pot deosebi dou tendine:
O prim tendin este caracterizat prin folosirea formelor
de expresie ale antichitii. Aceasta se realizeaz n jurul
anului 1500, n perioada de apogeu a Renaterii, prin
construciile clare i armonice ale lui Donato Bramante, i se
rspndete n tot restul Italiei. Se folosesc ca elemente de
construcie coloanele, pilatrii, capitelurile, frontonul
triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectur al
lui Vitruviu ("De architectura", sec. I .Hr.), la care se adaug
cupolele (Domul din Florenca, Bazilica Sfntul Petru din
Roma). Faadele sunt concepute inndu-se seam de
simetrie i ordine. Arhitecii sunt considerai artiti i aparin
pturii cultivate a societii.
A doua tendin, proprie mai ales rilor nordice, mbin
elementele antice cu tradiiile stilului medieval, n care
predomin liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se
adaug ornamente i arabescuri (n Spania). Maitrii de
construcii sunt meseriai. Exemple: n Franca, aripa de vest

a palatului Luvru din Paris (1550-1558), realizat de Pierre

Lescot; n Germania, castelul din Heidelberg i primria din
Augsburg, construit de Elias Holl.
Toate acestea s-au facut simtite in arhitectura multor cladiri
si ele au continuat pana in zilele noastre.Cea mai renumita
lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii Santa Maria
dei Fiore,proiectata in anul 1420,o mare realizare
inginereasca,datorata in mare masura tehnicilor romane pe
care artistul le-a studiat.Tot el a fost cel care a enuntat,pentru
prima data,legile perspective-desenarea unei scene pe o
suprafata plana,astfel incat desenul sa para a avea
adancime,prin indepartarea graduala de prim-plan.
43.Filippo Brunelleschi
(1377 - 1466), prieten al savantilor, printre care se numara
si cosmomograful-matematician Toscanelli, a fost unul
dintre cei mai de seama arhitecti si ingineri ai Renasterii.
Arhitectura sa se bazeaza pe trei parametri - recuperarea
Antichitatii, inventia tehnologiei si perspectiva ca mijloc de
reprezentare al spatiului - ce constituie elementele unei noi
structuri de limbaj arhitectural.
Brunelleschi imbina elementele traditionale ale
Protorenasterii toscane cu cele antice romane, insa
preocuparea sa majora nu este copierea fidela a Antichitatii
ci problemele practice ale constructiei, compunerea spatiului
prin introducerea metricei spatiale. Rezolvarea spatiului
construit si relatia acestuia cu cel ambiental reprezinta un
element esential in opera sa.
Incursiuni
in
arhitectura
Renasterii:
Filippo
BrunelleschiOpera biografica Vita di Filippo di ser
Brunellesco, semnata de catre Antonio Manetti, este
animata de temele umanismului ficinian, arhitectura,
filosofie, arheologie, asociate pentru a defini geniul
artistului tip.
Brunelleschi studiaza si foloseste legile perspectivei
lineare in arhitectura. Rationalitatea perspectivei defineste o
noua constructie intelectuala a spatiului. Lumea reala se
supune unui cod riguros de relatii artificiale, capabil sa faca
sa iasa la iveala relatiile dintre obiecte. Studierea
perspectivei duce la concluzia ca nu doar constructiile ca
obiecte, ci si spatiile dintre ele sunt comensurabile. Punerea
in aplicare a perspectivei ofera un rol univoc fiecarui obiect
in reteaua noului spatiu. Aceasta implica reducerea varietatii
infinite de forme vizibile la un numar restrans de elemente
care devin canonice.
Cupola domului Santa Maria del Fiore
Brunelleschi capata o pozitie foarte importanta in viata
orasului cu ocazia concursului pentru cupola domului Santa
Maria del Fiore.
Incursiuni in arhitectura Renasterii: Filippo
BrunelleschiRezolvarea constructiva si spatiala prezentata de
Brunelleschi revolutiona sistemele de constructie si
procedeele aplicate pana atunci si era diferita de cele propuse
de alti concurenti. Originalitatea solutiei constructive intuita
de Brunelleschi consta in urmatoarele caracteristici ale
modelului prezentat: cupola construita cu structura in forma
de spic, a spina pesce (preluata de la antici), din doua coji:
una de rezistenta in interior si alta mai subtire, de protectie,
in exterior; cele opt suprafete curbe ale cupolei se reazama
pe un tambur si se strang vizual si constructiv in inelul
lanternei, introducand o solutie noua in ceea ce priveste
cofrajul boltii cupolei, aceasta fiind autoportanta in toate
etapele constructiei.
Cupola de la Santa Maria del Fiore se imprima ca imagine
a orasului si se afirma ca loc urban principal prin cele opt
suprafete curbe si nervurile care-i precizeaza coerenta
geometrica.
Revolutia savarsita in cadrul raporturilor de productie
reprezinta raspunsul cel mai consecvent pe care arhitectul l-a
putut oferi ideologiei umaniste. Arhitectul, precum
intelectualul, se separa de productia colectiva, si isi
revendica autonomia rolului sau.
Exceptand cele doua mari lucrari ale sale, cupola
catedralei din Florenta Santa Maria del Fiore si Ospedale
degli Innocenti, fiecare cu caractere artistice bine conturate
si cu o valoare bine determinata in arhitectura secolului al
XV-lea si urmatoarele, arhitectul a reformulat planul
bazilical traditional si a realizat o serie de experimente 1.
asupra edificiului cu plan central, in opere precum Bazilica
San Lorenzo, Bazilica Santo Spirito, Capela Pazzi sau
rotonda Santa Maria degli Angeli, toate construite in
Florenta.
2.

44. Domul din Florenta.

Impresionanta catedrala, cunoscuta sub numele Domul din
Florenta, este unul dintre cele mai importante monumente
istorice ale orasului Renasterii, fiind construita intre 1296- 3.
1462 si ramanand si astazi una dintre cele mai frumoase
constructii, nu doar un loc de pelerinaj si rugaciune pentru
credinciosii din intreaga lume sau un obiectiv turistic
deosebit de popular, ci mai ales un simbol al culturii si artei
renascentiste.
Proiectul catedralei a fost realizat de Arnolfo di Cambio
spre sfarsitul secolului XIII, constructia incepand efectiv in
1296. Domul, centrul de atractie al edificiului si un simbol al
epocii a fost creat de Filippo Brunelleschi, una dintre cele
mai importante personalitati artistice ale Renasterii, in timp
ce impresionanta fatada a fost restaurata si refacuta de mai
multe ori, ultimele elemente decorative fiind adaugate in
ultimele decenii ale secolului XIX.
In tot acest timp modificarile si completarile nu au facut
decat sa infrumuseteze si mai mult Domul din Florenta : s-au
construit doua noi sacristii, s-au realizat sculpturi si fresce
semnate Paolo Uccello, Andrea del Castagno, Giorgio
Vasari, Federico Zuccari. Catedrala a primit numele Santa
Maria del Fiore (Sfanta Maria a Florii) in 1412, o aluzie la
simbolul orasului - crinul. Era cea de a trei catedrala
construita aici, precedenta fiind Catedrala Santa Reparata,
ridicata pe acelasi loc cu noua secole inainte de Dom,
demolata din pacate in 1375. O parte din ruinele acestui
vechi edificiu pot fi vazute astazi la subsolul Domului din

Florenta, intr-un spatiu muzeal.

Brunelleschi si-a inspirat proiectul din cupola dubla a
Panteonului din Roma. Acesta a proiectat un model de lemn
si unul de piatra cu ajutorul lui Donatello si Nanni di Banco.
Brunelleschi a castigat sustinerea proiectului, insa acesta nu
a terminat proiectul intentionat, pentru a fi sigur ca el va
conduce lucrarile la acesta.
Solutiile lui Brunelleschi au fost ingenioase si unice pana
la acea data. Proiectul deosebit octagonal al domului, asezat
pe a un tambur (cilindru) si nu chiar pe acoperis, a permis
ridicarea domului fara a mai fi nevoie de schele asezata pe
podeaua catedralei.
Imensa constructie cantareste 37.000 tone metrice si
contine 4 milioane de caramizi. Arhitectul a facut mai multe
desene si schimbari dealungul proiectului. Brunelleschi a
trebuit sa inventeze masini speciale de ridicat pietre mari.
Aceste masini speciale si tehnici ingenioase in constructie
sunt aportul sau fundamental la architectura.
Ridicarea domului a inceput in 1420 si a tinut pana in
1436. A fost primul dom octagonal din istorie care a fost
ridicat fara o structura de schele de lemn, si cel mai mare
dom construit pana atunc (inca este cel mai mare dom din 1.
lume). Este unul dintre cele mai impresionante proiecte ale 2.
Renasterii.
45.Donato Bramante (1444 1514).
Donato Bramante a fost un pictor i arhitect italian
considerat una dintre cele mai mari personaliti artistice ale 3.
Renaterii italiene,a inceput activitatea creativa in Milan 4.
unde a proiektat biserika Manastirea Santa Maria de la
Gratie.
Ca arhitect, Bramante a fost primul care a reuit s recreeze
un edificiu care s conin toate caracteristicile clasice, astfel
nct a putut fi luat ca model i de ctre contemporanii si.
El este cel care a dat o nou dimensiune, clasic, cldirilor
simetrice, ca n cazul cldirii Tempietto din Roma. Bramante
este cel care a proiectat biserica Sfntul Petru, care urma s
aibe capelele dispuse radial i un acoperi boltit. n istoria
lung i complicat a acestei biserici a fost implicat i
Michelangelo, alturi de muli alii.
Tempietto, creatia lui Donato Bramante, poate fi considerat
un punct culminant al arhitecturii renascentiste, in care se
regasesc toate principiile si caracteristicile acestei epoci de
creatie.Este ridikat pe un stereobat dint trei trepte,inkojurat
de o galerie din coloane romano-dorice,care sustin
antablamentul. Geometria este clara, planul este un cerc.
Cupola cu lanterna puncteaza centralitatea.
Bazilica Sfantul Petru este una dintre cele mai mari biserici
din lume, avand o lungime de 218 metri, inaltimea de peste
130 metri la nivelul cupolei si o suprafata totala de
aproximativ 23.000 metri patrati. Ea a fost cladita de-a
lungul mai multor secole, iar la construirea ei au participat
unii dintre cei mai renumiti arhitecti precum Donato
Bramante, Raffaello Sanzio, Michelangelo Buonarroti, Carlo
Moderno si Gian Lorenzo Bernini.
Palatul Farneze, finalizeaza evolutia palatului pe solul
Romei. Are decoratia plastica din bosaje la colturile fatadelor
si la intrare in kladire,ancadramente cu colonete la golurile
ferestrelor.brie-elemente arhitektonice care contrasteaza cu
suprafata tencuita neted a peretilor. Sunt ancadramente cu
forme diferite pentru fiekare etaj,redind monumentalitate,fast
si elegantsa cladirii.A activat la definitivarea fatadelor B.
Michelangello.
Arhitectur
* Galeria acoperit a Mnstirii della Pace-Napoli
* Palatul cardinalului Adriano da Corneto-Borgo Nuovo
* Palat-San Biagio sul Tevere
* Tempieto-biserica Sf. Petru-Montorio
* Curtea principal a palatului Vatican
* Reconstrucia Bazilicii Sf. Petru
46. Creaia arhitectural a lui Buanaroti Michel Angello.
1475-1564, a fost susinut de familia Mediei pentru care a
creat. Atitudinea fa de arhitectur ca i de sculptur,
detaliile arhitectonic material plastic. Unul dintre primii a
sesizat apropierea reaciei catolice i a repreyentat-o n
compoziii arhitecturale dinamice, pline de tensiune
interioar.
Capela Medici din biserica Sant Loreno din Florena, 15201534. O sal ptrat, luminat n partea superioar. n
registrul inferior o imitaie de ferestre, cu pilatri ngemnai,
Ziua, Noaptea, Seara i Dimineaa, amplasate pe capacul
sarcofagelor.
Bazilica Sf. Petru. 1546-1564. Finiseaz construcia. Elaboraz
cupola alctuit din trei straturi, interior constructiv, exteriordecorativ, pentru silueta urban. Retrage ramura estic,
pastrnd doar o secia din trei travei.
Biblioteca Laureiana, Florena. O ncpere alungit, cu un
vestibul care precede intrarea, constituite ntr-o curte ngusta.
Vestibulul este lipsit de lumin n nie. Coloanele sunt
susinute de console alungite, dispuse atectonic. Scara
capodoper a plasticitii i a formelor, predecesor al stilului
baroc
47. Creaia arhitectural a lui Leonardo da Vinci, Rafael
de Santis.
Leonardo da vinci, preocupri futuriste-circulaie n dou
niveluri n orae, cldiri cu conpoziie central, cu faade
simetrice.
Rafael de Santis , 1482-1520. n ultimii ani de via a
activat ca architect. n operele picturale anterioare-se
observ interesul i cunoaterea formelor arhitecturii antice.
A optat pentru o deschidere spre natur a edificiilor, mai ales
n tipul de vile.
Vila Farnezina din Roma, 1509-1511, n care o parte a
curii interioare este deschis. n partea superioar a
faadelor este introdus o friz din elemente decorativeghirlande de flori.
Palazzo Pandolfini n Florena, nceput n 1517, cu
bodaje la colurile faadei i n jurul golului de intrare.
Villa Madama n Roma, o construcie pe relief n pant,
cu deschidere de loggii ample spre terase plantate cu
vegetaie, sub care sunt amenajate grote artificial.

Bazilica Sf. Petru. 1514. Propus mrirea masivitaii

elementelor constructive i alungirea ramurii de est a
bisericii, care devine o bazalic cu trei nave. Faada avea o
galerie din coloane cu trei intrri n ac, dominate de cupole,
soluie ce amintea multiplicarea faadei capelei Pazzi.
Moartea prematur a mpiedicat realizarea ideii sale.
48. Creaia arhitectului Andrea Palladio
1508-1580, teoretic i arhitect-practic A. Palladio vedea n
arhitectura antichitii un ideal pe care-l dorea s-l renasc n
edificiile proiectate de el. n operele sale tind spre norma
clasic, spre o simetrie strict a faadelor i planurilor. Este
recunoscut drept un maestro al accentelor plastic i
luminoase. El finiseaz procesul de transformare a castelului
feudal n cas urban aristocratic, process nceput de
arhitecii florentineni. n arhitectura sa casa devine o parte a
strzii, element al ansamblului orenesc. Palladio a creat un
tip de vil suburban, n care sunt unite ncperile de locuit
i de onoare cu cele gospodreti, el combin vila cu spaiul
rustic. A lucrat toat viaa n Vicena, lng Veneia i doar
cteva cldiri au fost construite n vecintatea oraului.
Palazzo Cheriegani , 1566
Rotonda, lng Vicena, 1551-1567, o compoziie n perfect
armonie cu mediul nconjurtor. Are o compoziie central,
cubiform, cu patru porticuri, ridicate pe postamente cu
trepte monumentale, dominat de o cupol tronconic,
orientate.
Teatrul olimpioico.
Loggia deli Capitanio n Vincena.
A avut loc sustragerea ateniei de la criza politic.
Conduce la nclcarea nelegerii sintetice ca o unitate
constructiv, utilitar i artistic. Domin tendinele spre
pitoresc, plasticitate, se folosesc metodele de contrepunct,
ntre forme curbe i rectilinii.
Ordinul este defalcat, cu o decorare excesiv,
antablementul este n retragere i avansare, se distrug
claritatea tectonic, se folosete ordinal closal.
49. Creatia lui D.B. Vigniola
Vigniola (1507-1573) Arhitector-manierist din Bolonia,
care incearca sa ia de la Palladio si Serlio titlul de cel
maiestru a Renasterii tirzii. Operele sale centrale este
Biserica Il Gesu la Roma si Farnese Vila in Kapraole ce au
deschis drumul spre formare a stilului Baroc. Dupa studii la
Bolonia si Roma si deverse calatorii se intoarce la Roma
unde intra la serviciu lui Pope Julius III, la care cu Georgio
Vasari si Bartolomeo Ammannati construeste dupa modelul
vilelor antice villa Giulia(1551-1555). In 1550 Vignola sub
conducerea lui Michelangelo a construit 2 domuri mici la
catedrala Sf.Petru, iar dupa moartea capitanului prelungeste
lucrul asupra catedralei. In acelasi timp construieste pe Via
Flaminio Biserica din SantAndrea della Valle prima
constructie la care domul are forma ovala, alungita.
In 1568 Vignola incepe lucrul asupra celei mai
impunatoare biserici din istorie Ile-Gesu, principala biserica
a Ordinului Izuit. Pentru dobindindirea iluziei unui spatiu
vast intern in Ile-Gesu alatura capele, partea laterala cu
naosul. Totusi maestrul nu a izbutit sa termine aceasta
biserica pina la moarte, constructia fiind preluata de
Giacomo della Porta. Efectul de iluzia este pre;uata in
constinuare si devine un element al arhitecturi din Baroc.
Alte lucrari lui Vegnola este Villa Giulia pentru Pope Julius
III, la Roma (1550-1553). Aici Vignola lucreaza cu
Ammanati. Villa Farnese la Caprarola(1559-1573). Villa
Lante la Bagnaia(1566). Bazilica Santa Maria degli Angeli.
Chesia del Gesu, biserica mama a ordinului izuit, care devine
o sursa pentru fatadele bisericilor din Baroc. Ca multi alti
arhitecti Vignola prezinta planuri pentru constructii( ca de
exemplu Fatada din San Petronio )

50. Bazilica Sf. Petru (Vticanul) din Roma,etapele de

proiektare,schimbarea conceptiilor arhitekturii
Bazilica Sfntul Petru din Roma se gsete n Cetatea
Vaticanului,
nuntrul
statului
pontifical,
n
monumentala Piazza San Pietro. Imensul edificiu - lung de
186 metri, nlimea cupolei de 119 metri, cu o suprafa
total de peste 15.000 m - este ca mrime al doilea lca
sacru al cretintii. Bazilica "Sfntul Petru" nu este o
catedral, pentru c sediul episcopului Romei - tot n
persoana Papei - este bazilica "San Giovanni in Laterano".
Bazilica "Sfntul Petru" este sediul principalelor manifestri
ale cultului catolic i are o funcie solemn cu ocazia
celebrrii
srbtorilor "Naterii
Domnului", "Patelui",
ritualilor din "Sptmna Sfnt", proclmrii noilor papi i
funerarilor celor defunci. n "nava" lateral dreapt au avut
loc n anul 1870 edinele Conciliului Vaticanului.
Bazilica este rezultatul unor lucrri dealungul mai multor
secole. La nceput a fost doar un monument comemorativ n
locul unde Sfntul Apostol Petru ar fi fost martirizat i
nmormntat, n apropierea circului lui Nerone. ntre
anii 319 i 329, mpratul Constantin construi o mare
bazilic. n secolul al XV-lea, cldirea era n stare de ruin
i Papa Iuliu al II-lea hotrte construirea unei noi bazilici
de mare amploare. Construirea edificiului actual, nceput
la 18 aprilie1506, se sfrete n anul 1612 n timpul Papei
Paul al V-lea. Bazilica este sfinit la 18 noiembrie 1626, de
ctre Papa Urban al VIII-lea. Numeroi arhiteci i artiti de
prestigiu au contribuit la realizarea acestei opere:
arhitectul Bramante iniiaz
primele
lucrri, Michelangelo execut
proiectul
cupolei, Rafael
Sanzio modific planul originar dintr-o cruce greceasc ntruna
latin, Carlo
Maderno completeaz
faada, Bernini deseneaz planul pieei cu faimoasele
colonade.
Faada n stil baroc este dominat de statuile
Mntuitorului, a Sfntului Ioan Boteztorul i a 11 Apostoli
(cea a sfntului Apostol Petru se gsete n interior). n
mijloc se afl loggia binecuvntrii papilor, de unde Papa

mparte binecuvntarea festiv "urbi et orbi". Deasupra

intrrii
principale
se
poate
admira
mozaicul "Navicella" de Giotto. Poarta central de bronz
este o oper a lui Filarete, care a fost conceput
n 1445 pentru vechia bazilic. Poarta din dreapta se
deschide numai cu ocazia "anilor sfini".
Planul bazilicei este n forma unei cruci latine cu
trei "nave". ntre stlpii navei centrale, de la transept la
absid, se gsesc 39 de nie, fiecare cu statuia unui sfnt
ntemeietor al unui ordin religios. n interior se poate admira
un mare numr de statui n marmur, travertin sau bronz,
printre
care
monumente
funebre
de Bernini (mormntul Papei Alexandru al II-lea), Antonio
del Pollaiolo (mormntul Papei Inoceniu al VIIIlea), Arnolfo di Cambio i de Antonio Canova. De o
neasemuit frumusee este grupul sculptural "Piet" al
lui Michelangelo, realizat n tineree. n mijloc, sub cupol,
se afl altarul principal al papilor, dominat de un baldachin
nalt de 29 metri, realizat n bronz de Bernini. n absid se
gsete Scaunul episcopal al Sfntului Petru, susinut de
statuile a patru sfini nvtori ai Bisericii: Sf. Ambrozie, Sf.
Augustin, Sf. Atanasie i Sf. Ioan Gur de Aur. Din
apropierea coloanelor de susinere a cupolei se coboar n
grota Vaticanului, care reprezint cripta bazilicei, unde sunt
resturile cldirei iniiale i ale unui vechi cimitir, unde ar fi
fost mormntul Apostolului Petru. Aici se gsesc numeroase
morminte ale unor papi, cardinali i prini laici. Din punct de
vedere artistic, bazilica "Sfntul Petru" reprezint
triumful barocului roman.
51. Stilul baroc in Italia,limitele cronologice,arhitektii
Arhitectura a perioadei Baroce a nceput prin
modelul bazilicii cu cupol i naos n form de cruce. Printre
primele structuri din Roma care s-au desprins de conveniile
manieriste, exemplificate prin Il Ges, se numr
i biserica Santa Susanna, proiectat de Carlo Maderno i
construit ntre anii 1597-1603. Ritmul dinamic al
coloanelor i pilatrilor, masa central i decoraiunile
condensate i proeminente adaug complexitate structurii.
Acelai accent pe plasticitate, continuitate i efecte
impresionante este evident i n opera lui Pietro da Cortona,
ilustrat de bisericile San Luca e Santa Martina(1635)
i Santa Maria della Pace (1656). Cea din urm, cu aripile
concave separate, pentru a simula un decor teatral, nainteaz
spre o mic piaet din faa ei. Alte ansambluri din Roma
sunt de asemenea scldate ntr-un caracter teatral, dominnd
mprejurimile oraului ca un decor. Piaa Sfntul Petru, cu
forma ei trapezoidal, este probabil cel mai bun exemplu al
acestei abordri, fiind calificat ca o capodoper a teatrului
Baroc. Forma pieei este dat de dou colonade, proiectate
de Gian Lorenzo Bernini (Napoli 1598 - Roma 1680), la o
scar colosal, far precedent, pentru a inspira respect.
Proiectul preferat de Bernini a fost ovalul policrom al
bisericii
Sant'Andrea
al
Quirinale (1658),
care
prin altarul seme i domul plutitor furnizeaz o mostr a
noii arhitecturi. Ideea sa de reedin urban baroc este
reprezentat de Palazzo Barberini (1629) si Palazzo ChigiOdescalchi (1664), ambele din Roma. Principalul rival al lui
Bernini din capitala papal a fost Francesco Borromini, ale
crui proiecte se abat de la compoziia comun a lumii
antice. Proclamat de generaiile urmtoare un revoluionar al
arhitecturii, Borromini dezaproba abordarea antropomorfic
a arhitecturii secolului al XVI-lea, bazndu-i proiectele pe
figuri geometrice complexe (module). Spaiul arhitectural
creat de Borromini se dilat i se contract dup nevoie,
demonstrnd o afinitate pentru stilul trziu al
lui Michelangelo. Opera sa reprezentativ este minuscula
biseric San Carlo alle Quattro Fontane (1638-41), remarcat
prin planul oval ondulat i ritmurile complexe convexconcav. Sant'Ivo alla Sapienza (1642-60), o creaie mai
trzie, etaleaz aceeai inventivitate jucua i antipatie fa
de suprafeele plate, exemplificat prin lanternoul n form de
spiral al domului. Dup moartea lui Bernini (1680), Carlo
Fontana a devenit cel mai de vaz arhitect din Roma. Stilul
su timpuriu este exemplificat de faada uor concav a
bisericii San Marcello al Corso (1682-63). Abordarea
solemn a lui Fontana, dei lipsit de inventivitatea
uimitoare a predecesorilor din Roma, a exercitat o influen
substanial asupra arhitecturii baroce i prin nsemnrile
prolifice i prin arhitecii pe care i ndrumase care au
rspndit idiomurile Baroce n Europa secolului al XVIIIlea. Cei mai talentai arhiteci ai Romei - Francesco de
Sanctis (Spanish Steps, 1723) i Filippo Raguzzini (Piazza
Sant'Ignazio, 1727) - au avut o slab influen n afara rii
lor,
la
fel
ca
reprezentanii
barocului sicilian,
inclusiv Giovanni
Battista
Vaccarini, Andrea
Palma i Giuseppe Venanzio Marvuglia. Ultima etap a
arhitecturii baroce n Italia este exemplificat de Palatul
Caserta, al lui Luigi Vanvitelli, considerat drept cea mai
mare cldire construit n secolul al XVIII-lea n Europa.
Monarhii din casa de Savoy erau foarte receptivi la noul
stil. Acetia au angajat trei arhiteci faimoi Guarino
Guarini, Filippo Juvarra i Bernardo Vittone pentru a le
ilustra grandioasele ambiii politice i proaspt dobnditul
statut
regal.
Plecnd
de
la
descoperirile geometriei i stereotomiei contemporane,
Guarini a elaborat conceptul de architectura obliqua, care se
apropie de cutezana teoretic i structural a stilului lui
Borromini. Palatul Carignano (1679)este probabil cea mai
ncrcat aplicare a Barocului ndesignul unei case
particulare. Cele mai uluitoare proiecte ale lui Juvarra au fost
concepute pentru Victor Amadeus al II-lea al Sardiniei.
Dintre cei influentai de Juvara i Guarini cel mai important
a
fost
Bernardo
Vittone.
Acest
arhitect
in regiunea Piemonte rmne cunoscut pentru bisericile
Rococo flamboiante, cu detalii delicate i plane cu patru lobi.
52. Arhitectura locuintelor franceze urbane-hotel.

In urma caderii feudalismului si crizei absolutismului din

sec.XVIII,se incordeaza contradictiile claselor. In rindurile
burgheziei,in locul formelor clasice secolului XVII si
greutatii somptuoase a barocului vine in I-a jumatate a
sec.XVIII motivele antirealiste ale rococo-ului.
Are loc schimbul valorilor in arhitectura locuintelor
individuale si dezvoltarea locuintelor franceze urbane tip
hotel. In planificarea lor predomina tendintele
rationale,orientate spre crearea confortului maximal pentru
familie.
Hotelul francez al sec.XVIII-locuinta de tranzitie. Ea
pastreaza inca trasaturile curtii interioare si in acelasi timp
capata caracteristicile viitoarei vile burgheze. In locul
constructiilor pompoase baroc vine exactitatea si
functionalitatea in constructia palatelor,ceea ce este evident
in exemplul palatului cu 2 nivele construit intre anii 17621764 de catre arhitectul J.Gabriel. Aceasta constructie cu
camere nu prea mari pare a fi acomodata mult mai bine vietii
familiei burgheze decit pentru respectarea etichetei curtii.

53. Resedinta regala din Versailles.

Unul din renumitele exemple a clasicismului francezdin
sec.XVII este Versailles. Sistemul strict geometric al
planului curtii este drept exemplu pentru palatele vesteuropene si a primit titlul de francez. Prin exactitatea
geometrica proiectata a palatului,prin unirea celor 3 drumuri
principale ale Frantei spre palat,prin infinitul orizontului
aleei principale a primit o larga recunoastere a
absolutismului sau Ludovic XIV.
Ideea compozitiei alcatuita din 3 raze care se unesc spre
palat,in spatele carui se extinde parcul grandios este atribuita
lui Le Notre. Palatul Versailles a fost finisat de arhitectul A.
Mansard(1646-1708),iar decorul interior este meritul
pictorului S. Le Bren.
Versailles este un compex grandios format din palat si
parc,compus din diferite constructii si edificii,unite impreuna
printr-o singura idee artistica intr-un ansamblu arhitectural.
Fatadele palatului,mai ales cea din partea parcului,sunt
definite in forme arhitecturale stricte-parterul cu goluri de
intrare ce contin caracteristicile rusticului francez. Pentru
nivelul 2 sint folositi pilastrii ordinului ionic,iar nivelul
superior este amenajat cu pilastri medii ai ordinului corintic.
Neprivind la suprafata medie a fatadelor(cca 500m),cladirea
nu pare a fi monotona datorita prichiciului central si
rizolitilor,care intrerup sirul metric al golurilor si pilastrilor.
Blocurile alungite in directia orizontala ale palatului se
combina bine cu suprafetele-oglinda de apa si flora nu prea
inalta al parcului. In interioarele pompoase ale pictorului Le
Bren domina motivele clasice care se combina cu formele
decorative ale barocului,oglindind contrastul ideilor artistice
ale cercurilor de artisti din Franta.
54. Colona de Louvre.
Particularitatile clasicismului francez. O mare influenta la
dezvoltarea arhitecturii clasice in Franta a avut concursul
pentru fatada estica a Luvrului. In concurs au fost atrasi
marii arhitecti ai timpului,inclusiv cunoscutul arhitect italian
L. Bernini. Insa,proiectul sau ,efectuat in stilul baroc,a fost
refuzat. A fost insa acceptat unanim proiectul lui C.
Pierr,efectuat in forme stricte clasice.
Organizarea celor 2 mari logii,unite prin rizoliti intr-un
intreg,da fatadelor o deosebita forma aerata. Cladirea este
inclusa in ansamblul suprafetei si limiteaza spatiul. Finetea
colonadei Luvrului aduce fatadei o deosebita caracteristica
aristocrata. Esteticul clasicismului s-a format in Franta in
sec.XVII in perioada formarii monarhiei absolute si s-a
raspindit in vestul Europei in epoca trecerii de la societatea
feudala la cea burgheza.
Clasicismul vine de la cuvintul latin classicus=exemplar.
O deosebita importanta maestrii clasicismului acorda
proportiilor. Anticipari ale clasicismului au aparut inca la
sfirsitul sec.XVI in arta ahitectilor-teoreticieni italieni
A.Palladio,J.Viniolla,Serlio. In Franta,clasicismul devine
curent oficial abia in a II-a jumatate a sec.XVII. Temele
principale ale operelor de arhitectura ale acestui curent au
fost palate si curti grandioase,chiar si ansamblul urban.
Apogeul clasicismului este atins de maniera constructiei
geometrice regulate in Paris si Versailles. Dezvoltarea birjei
duce la dezvoltarea oraselor,carora li se face strimt in mediul
fortificatiilor medievale. Formarea oraselor burgheze este
legata de modificarea lor,largirea vechilor artere
comerciale,constructia noilor magistrale si pieti. Pentru
ansamblul urban clasic este caracteristic construirea
cladirilor cu fatade asemanatoare,deoarece accentul
compozitional cade pe largirea strazilor si pietelor,considerat
ca un organism architectural integru.
55. Principalii reprezentanti ai clasicismului francez
Tendinte clasiciste au aparut in creatia arhitectilor
teoreticieni Andreea paladio, Geaicomo Viniola, Serlio,
care in operele lor au pus bazele canonizarii regulilor de
construktie a ordinelor arhitekturale.
O interesanta compozitie a creat A. Le Notre la
reconstructia gradinii Tuilri si a prospectului Champes
Elisee. In arhitectura cladirii domina compozitii strikte cu
prdine,care in unele cazuri sa impletesk cu elemente de
barok,mai ales interioare.
O importantsa enorma in evolutia arhitecturii clasicismului
a avut conkursul pentru fatada de est a Luvrului. Au
participat la concurs cei mai mari arhitecti,printre care shi
Lorento Bernini,cu un proiekt in stil barok. Cel mai bun a
fost rekunoskut proiektul lui Clod Perro,solutionat in forme
strikte clasice.
Palatul de la Versalle a fost finalizat de Arduen Mansar,
interioarele au fost realizate de Le Braine(motivele clasice se
imbina cu formele dekorative ale barokului,reflektind
controversele orientarilor artistice ale nobilimii Frantei).
O construktie minunata dein sec. XVII-lea era Casa
Invalizilor, cu o kapacitate de 6000 de pacienti. Planul
rational,cu skarile amplasate comod, era un confort nou

pentru timpurile respektive, pina la alimetare ku apa si

kanalizare. A fost inceput dupa proiektul lui L. Briuan.
Cladirea a fost finalizata de A.Mansar, autor Catedralei Casei
Invalizilor, compozitie verticala a careia definitiva
anasamblul.
56.Arhitectura renascentista in Anglia
n arhitectura Renaterii se pot deosebi dou tendine:
1. O prim tendin este caracterizat prin folosirea formelor
de expresie ale antichitii. Aceasta se realizeaz n jurul
anului 1500, n perioada de apogeu a Renaterii, prin
construciile clare i armonice. Se folosesc ca elemente de
construcie coloanele, pilatrii, capitelurile, frontonul
triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectur al
lui Vitruviu , la care se adaug cupolele. Faadele sunt
concepute inndu-se seam de simetrie i ordine. Arhitecii
sunt considerai artiti i aparin pturii cultivate a societii.
2. A doua tendin , mbin elementele antice cu tradiiile
stilului medieval, n care predomin liniile verticale
combinate cu ogivele gotice. Se adaug ornamente i
arabescuri
57.Classicismul i paladianismul n arhitectura englez.
Reforma si revolutia engleza(1640-1660), care au adus pe
arena politica marea burghezie, a lipsit barocul de sprijin.
Clasicismul in Anglia a obtinut o exspresieacademica sin u
mai reflecta idei sociale.Maestrii clasicismului englez au
acceptat formala a manierei palladiene. Cel mai renumit
maestru al clasicismului anglez a fost cristofer Ren(16311723). Creatia sa se distinge printr-o simplitate deosebita, o
strictete a formelor, cu o conturare clara a detaliilor in
spiritual Palladio.Cea mai importanta opera este constructia
Catedralei Sf. Pavel din Londra si spitalul din Grinwici.
Arhitectura clasicismului nu a fost omogena.Partea
pozitiva a klasicismului o formeaza baza rationala a strcturii
planului, clar si logic creata compozitia,tectonica clasica si
maretia cladirilor.Realizari mari au fost obtinute in domeniul
urbanisticii, de la care au ramas exemple de ansambluri
palate cu parc. Un rol negative insa au jucat regulile
dogmatice elaborate de maestrii clasicismului, ridicate pe
postamente de idealuri vesnice si absolute, servind baza
pentru orientarea academica a arhitecturii din tarile Europei
de Vest.

58.Catedrala Sf Paul din Londra.

Catedrala Saint Paul este o catedrala anglicana aflata pe
colina Ludgate din Londra, Anglia. Cladirea actuala a
catedralei dateaza din secolul al XVII-lea, fiind cunoscuta ca
a cincea catedrala Saint Paul ridicata pe acest loc. Prima
catedrala a fost construita de catre saxoni din lemn, dar la
scurta vreme a fost distrusa de un incendiu, cea de a doua a
fost pradata de vikingi, a treia versiune a fost construita de
normanzi, lucrarile fiind incheiate in 1314 si intinzandu-se
pe durata a doua sute de ani. La vremea respectiva
dimensiunile sale erau monumentale: era a treia ca lungime
din Europa (181 metri) si totodata cea mai inalta catedrala de
pe continent (149 metri). Treptat insa lacasul a decazut,
lovitura de gratie primind-o de la marele incendiu ce s-a
abatut asupra Londrei in 1666. Misiunea de a realiza
proiectul noii catedrala pentru a 5-a oara a fost incredintata
lui Christopher Wren in anul 1668. Primul sau proiect, care
era asezat pe vechile temelii ale catedralei a fost respins in
anul 1669. Cel de-al doilea proiect, in forma de cruce greaca
(realizat in jurul anului 1670) a fost si el respins ca fiind prea
radical. Pana la urma, proiectul ales si aprobat a fost in anul
1275, iar lucrarile au inceput in luna iunie. Proiectul aprobat
avea doar un mic dom cu spira in varf, dar regele Charles al
II-lea a dat lui Wren libertatea de a face modificari la
proiectul initial. Astfel, Wren a ajuns sa aplice catedralei un
imens dom cat si doua turnuri in capatul vestic al acesteia.
Catedrala Saint Paul a fost terminata la data de 20 octonbrie
1708, odata cu cea de-a 76-a aniversare a lui Wren.
Catedrala Saint Paul este construita din piatra de Portland,
intr-un stil renascentist tarziu. Domul impresionant al
acesteia a fost inspirat dupa cel al Basilicii Sfantul Petru din
Roma. Acesta se afla la o inaltime de 108 metri deasupra
podelei bisericii. Nava catedralei detine trei mici capele.
Turnul nord-vestic gazduieste 13 clopote, intre care pe cel
numit Marele Paul, fabricat in anul 1881, si Marele Tom,
care
fusese
mai
inainte
plasat
in
palatul
Westminster.Catedrala detine o cripta foarte substantiala,
pastrand peste 200 de memoriale.Planul lui Wren, in forma
de cruce greaca, cu un dom in centru, a fost modificat astfel
incat sa imbogateasca nava lunga si chorul planului medieval
traditional. Interiorul bisericii consta in trei nave laterale, de
dimensiuni egale, ce se extind in partea de vest si est. Au fost
adaugate numeroase decoratii cu motive nationale,
spunandu-se, pe drept cuvant, ca istoria englezilor este
inscrisa in piatra sculptata a coloanelor si arcadelor
catedralei. Exista aici o serie de obiecte si elemente care dau
unicitate: fragmente de piatra ce amintesc de perioada
medievala, orga la care a cantat marele compozitor Felix
Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), ce este folosita si
astazi, sau minunatul mozaic pus din initiativa reginei
Victoria, la mijlocul secolului al XIX-lea.
59.Arhitectura medieval din India.
Cele mai timpurii marturi arhitekturale ajunse pina azi
dateaza
din
timpul
statului
Mauria(IV-II
sec.
i.e.n.).Construktiile era de lemn si karamida uskata, cu 2-3
neveluri.Sistemele urbane erau bazate pe construktii

geometrice in plan.Case aveau planul rektangular,acoperish

boltit,realizat din bambus indoit.
In sec.III i.e.n., budismul a fost deklarat religie
oficiala.Tipul condukator de konstruktie religioasa devine
stupa,destinata pastrarii relictelor budiste,si ceaitia- cladire
ptr rugaciuni.
Una dintre cele mai veki este Stupa din Sanci,cu o forma
de semisferika,amplasata pe o platforma si inkonjurata de o
incinta concentrika cu 4 porti monumentale. Peretii
concentrici sunt orientati dupa partile lumii si destinati unor
procesiuni rituale. In masivul semisferikk construit din
caramida si piatra se afla o inkapere mika ptr relikte,cu
intrare din foishor rektangular de deasupra stupei.Forma si
detaliile portilor marturisesk transferul in piatra a unor
forme aparute in lemn.
Ceaitia din Carli una din cele mai marete opere
arhitekturale rupestre din India.Este o sala alungita de 40m,
inalta ca o kasa cu 4 etaje,cu peretii si boltile shlefuite ca
stikla. Ceaitia este iluminata printr-o fereastra in peretele
natural al peshterii,impodobita cu motive skulptrale.
Sculptura si arhitectura in India formeaza un tot unitar.
Apare tipul de templu inalt,de forma turnului.Sunt o
marturie a creshterii importantei formelor dekorativsimbolice in arhitektura de kult.Spatiile interioare,destinate
ptr pastrarea reliktelor si ptr rugaciuni sunt foarte mici in
comparatie cu corpul exterior al templelor. Domina masele
sculptate,modelate si nu konstruite,care amintesk forma
kaktushilor.
Farimitarea politika a Indiei a fost afektate de invazia
araba din Asia Anterioara in sec. X. Se raspindesk formele
arhitekturale specifice arhitekturii arabo-musulmane in
varianta Asiei Anterioare si Mijlocii.Apar tipuri noi de
kladiri-moschei,mausolee. Capitala se afla in orashul
Agra,inkonjurata de ziduri de cca 20m inaltime,cu palate din
gresie roshieteka,marmura alba,din matosat multikolor,cu
aspekt de orash din basme.
Perla arhitekturii indiene e considerat Tadj
Mahal,construita de mai multe mesteri din diferite
tari.Volumul gigantik,cuboform construit de marmura
alba,acoperita cu o cupola sfero-conika este construita pe o
terasa inalta de 7m. La kolturile terasei sunt construite patru
minarete de tip indian cu NOUDURI si corp skulptat,care
redau un aer statik intregii compozitii.
Realizari construktive inklude kladirea mausoleului Gol
Gumbaz din Bidjapura,cu un diametru de 38m si inaltimea
de peste 60m.
In partea de sud continuau traditiile induse,Cele mai
caracteristice
construktii
sunt
complexele
templelor,inkonjurate de incinte rektangulare cu turnuri
deasupra portilor,numite Gopuram. Au forme de trunchi de
priramida,amplasate
in
axele
principale
ale
templelor.Sistema curtilor concentrice era in legatura cu
divizarea societatii in caste,in centrul complexelor accesul
era interzis.In componentsa templelor erau inkluse
skoli,lokuinte,dependinte,lakuri sakre si bazine ptr spalari
ritualice.
60.Mauzoleul Tagi-Mahal.
Taj Mahal este un faimos monument in India, localitatea
Agra. Cladirea este un mausoleum inchinat printesei persane
musulmane, Mumtaz Mahal de catre Imparatul Shah Jahan.
Taj Mahal a fost construit intre anii 1630 si 1653 si imbina
diferite stiluri arhitecturale precum: persan, turcesc, indian,
si islamic. De aseamenea este cunoscut ca momunentul cu o
simetrie perfecta si cu o remarcabila finete in definirea
fiecarui detaliu. Monumentul a devenit in anul 1983,
patrimoniu mondial UNESCO si ramane pana astazi una
dintre cele mai faimoase constructii. Este cel mai bine
pastrat monument - mormant din intreaga lume. Este
cunoscut ca un monument al dragostei, asa cum un poet
englez in descria, ca fiind dragostea unui imparat incrustata
in piatra. Taj Mahalul a fost construit de imparatul mogul,
Shan Jahan, in memoria celei de-a doua sotii. el pierzand nu
numai o sotie si mama pentru copii sai, ci si un abil sfatuitor
politic. Asta l-a determinat sa jure ca va construi pentru sotia
sa cel mai impresionant momument funerar din lume. Asa
incepe constructia Taj Majalului care va dura 22 de ani. La
ridicarea cladirii au muncit doua zeci de mii de oameni,
materialele necesare au fost aduse din toata India cat si din
alte regiuni din Asia. Constructia a devenit in curand timp
simbolul dragostei eterne. Cladirea este amplasata pe o
suprafata acoperita de marmura alba. In centru se alfa domul
incadrat de patru minarete perfect egale. In interior se
gaseste o gradina superba cu fantani arteziene. Aleea, sau
intrarea principala este strajuita de arbusti ornamentali.
Inauntru domului se alfa si mormantul imparatesei pe care
sunt incrustate pietre pretioase. Mai tarziu langa sicriul
imparatesei a fost pus si cel al imparatului care nu a trait sa
vada visul implinit - constructia mareata promisa sotiei sale.
Intrega cladire este imbodobita prin incrustari in marmura,
dand forme din cele mai frumoase. Ornamentatia este
speciala in camera mortuara unde se gasesc motive florale.
Costructia este plina de simboluri. De exemplu, poarta
principala este asemanata unu val pe care femeile din India il
poarta in noaptea nuntii. Comunicarea cladiri cu exteriorul se
face printr-o alta poarta inalta si masiva, acre este simbolul
intrarii in paradis. Acesta era facuta din argint masiv, dar
datorita greutatii s-a scufundat fiind inlocuita de alta mai
usoara din alama. Taj Mahalul ramane unul dintre cele mai
impresionante monumete din lume nu numai din punct de
vedere arhitectural, ci si din punct de vedere simbolic, fiind
o dovada a unei iubirii eterne.
61. Arhitectura medievala arabo-musulmana si din Asia
Centrala
n domeniul arhitecturii n piatr de tradiie roman se
nscriu bazilicele San Apollinare Nuovo i San Vitale din
Ravenna (sec. VI), baptisteriul Saint Jean din Poitiers (sec.
VII), capela imperial de la Aachen (sfritul secolului al
VIII-lea - nceputul secolului al IX-lea). Primele manifestri
ale unei arhitecturi romanice - caracterizat prin bolta de

pietre faetate, meninute cu o lata numit cheie de bolt apar aproape n acelai timp, la sfritul secolului al X-lea i
nceputul secolului al XI-lea, n Catalonga, Lombardia i
Lorena. De aici ele se exind n tot Occidentul cretin,
punctul de convergen situndu-se n Burgundia i
Auvergne. Arta bizantin, cu edificiile sale cu cupole i cu
caracterul hieratic i eapn al decoraiunilor sale, arta
musulman, descoperit n Spania Reconquistei i pe
Trmul Sfnt, i-au inspirat mult pe arhitecii i artitii
epocii romanice. Printre problemele tehnice care se ridicau
n faa arhitecilor, cea mai important era aceea a
acoperiului, care a fost construit din piatr n sistemul bolii
n plin arc, care avea dezavantajul c nu oferea posibilitatea
ridicrii unor construcii nalte. Acest inconvenient a fost
nlturat ncepnd cu secolul al XI-lea, cnd s-au adoptat
soluii variate: juxtapunerea mai multor cupole, boli n
umbrar susinute de arcuri ce dubleaz bolta. Exemple
celebre de astfel de construcii se ntlnesc din Frana pn
n regatul maghiar i din Scandinavia pn n Italia
(mnstirea Santiago de Compostella, domul din Worms,
catedralele din Poitiers, Toulouse .a.).

de intrare, lou- cladire cu mai multe niveluri, tin- foishor in

park.
Deani, era folosit ptr locuintsa,construita pe o platforma
batuta din pamint,captushitsa ku piatra. Pe platforma era
instalata carcasa cladirii,dintro sistema de elemente standart
confektionate stilpi,grinzi cu console. Coloanele era izolate
de umezeala prin bazele din piatra,fusul era protejat de
actiunile malefice prin lakuri speciale si vopsit in roshu.
Colturile acoperishurilor erau ridkate in sus. Toate
elementele de lemn erau vopsite.
In China portile caselor erau orientate spre sud. Casa
imparatului era cea mai inalta,apoi a funktionarilor,cele mai
mici-casele populare.Strazile erau pavate ku piatra.
Palatul imperial repeta skema casei de lokuit populara,dar
de dimensiuni mai mari. Avea curti interioare,,sala ku tron
era numita Pavilionul armoniei supreme,avea dimensiunile
64*35m. Peretii interiori ale palatelor erau piktati cu
imaginea florilor,pasarilor shi dragonilor sakri.

Sculptura i pictura erau, de regul, auxiliare ale

arhitecturii, dar s-au realizat i opere separate, mai ales n
domeniul artelor decorative (statuete, ca aceea reprezentnd
un suveran carolingian, poate Carol cel Mare, sec. IX). De o
mare rspndire i preuire se bucurau artele decorative
legate de prelucrarea lemnului i a metalelor i decorarea
manuscriselor. Scriptoriile, mai ales ecleziastice, din secolele
VI-X, constituiau ateliere nu numai pentru copiat codice, n
secolele IX-X cu eleganta minuscul carolingian, ci i
pentru realizarea legturilor, ferecturilor i minierea
codicelor, ca Evangheliarul din Kells, Evangheliarul de la
Lindisfarne (Britania anglo-saxo, sec. VIII-IX), Psaltirea de
la Utrecht (statul carolingian, sec. IX).
Arta. Arhitectura. Subordonarea manifestrilor artistice
unor norme cu caracter religios va conferi artei islamice o
marcant not de originalitate. Arta islamic, structural
unitar dar nu uniform, este departe de a fi rmas imuabil.
n cele treisprezece secole de evoluie se disting patru
perioade. Prima (de la mijlocul secolului VII pn la sfritul
secolului IX) corespunde epocii omeyyade, de expansiune
politico-militar i celei de glorioas domnie a califilor
abbasizi. La nceputul acestei perioade, sub califii omeyyazi,
arabii preiau i integreaz n creaiile lor elemente siriene i
elenistico-bizantine.
n cea de a doua perioad (sec. X-sfritul sec. XII),
odat cu dislocarea imensului imperiu i cu coexistena celor
trei califate rivale (Bagdad, Cordoba i Cairo) se creaz trei
mari centre cultural-artistice. Arta islamic se degajeaz de
influenele anterioare, cptnd clare caractere proprii. Este
abandonat vechiul tip de moschee, bazat pe predominan
dat cupolei, care va deveni element esenial al arhitecturii
funerare. Se fixeaz acum i silueta caracteristic a
minaretului - care, ncepnd cu secolul al XI-lea, devine
foarte nalt, pe un plan circular, subiindu-se spre vrf i
avnd, la nlimea de 3/4, balconul muezinului.
Cel mai vechi monument de arhitectur arab care s-a
pstrat, derivat n mod evident din arhitectura cretin
sirian, este aa-numita Cupol a Stncii din Ierusalim. Dar
creaia cea mai remarcabil a epocii omayyade este marea
moschee din Damasc (datnd din 706 i reconstruit n
secolul al XI-lea). Dintre marile monumente religioase ale
epocii abbaside care au rmas, cel mai impresionant este
faimoasa moschee din Cordoba, a crei construcie a fost
nceput n 785. n ceea ce privete decoraia acestor
monumente de art religioas i nu numai, deoarece Coranul
interzicea pictarea sau sculptarea figurilor umane i animale,
se dezvolt o decoraie cunoscut sub numele de arabesc,
care dei nu este inventat de arabi, ei sunt cei care o
promoveaz i o transform ntr-un element caracteristic
artei lor.
n domeniul artelor minore, meterii arabi au obinut
rezultate remarcabile n confecionarea armelor fin cizelate i
bogat mpodobite, n prelucrarea artistic a metalelor uzuale
i nobile, a lemnului i a fildeului.
Aportul arabilor la cultura i civilizaia Europei
medievale s-a efectuat prin canalul Spaniei i al Siciliei.
Viaa intelectual i cultural din aceste dou ri aflate sub
ocupaia islamic era superioar celei din restul Europei
acelei vremi. Legturile artistice ale europenilor cu lumea
arabo-islamic ncep nc din secolul al VIII-lea, odat cu
schimburile comerciale care includeau i obiecte de art i
mai trziu, prin intermediul cruciadelor europenii au
cunoscut mai de aproape arta arab. Arhitectura Evului
Mediu occidental a fost sensibil influenat de tradiiile
arhitecturii arabo-musulmane (ferestre duble, arce diferite,
creneluri, cupole, arcade sau bolte poligonale, suprafee
traforate).

62. Arhitectura medievala din China

Despre maiestria constructorilor chinezi maruturie este
Marele zid chinezesk,construit ce V-III i.e.n.,intins pe o
distantsa de 4000 de km la hotarul de nord al Chinei.
Ptr contruktii in China erau folositelutul,piatra,ceraminka,dar principalu era lemnul. Meshterii
chinezi au elaborat citeva tipuri de construktii- deanipavilion rectangular in plan, tai- construktia deasupra portii

10