UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI

LUCRARE PRACTIC
Tema: Comportamentul moral i cele
10 porunci

Pentru cursul de psihologie cognitiv

Lector: Tatiana Buianina
Studeni:Caraulan Rodica
Brnz Dorina
Melnic Dina
Samoilova Svetlana

CHIINAU 2009

Cuprins:

1. Fundamentarea teoretica
1.1

Religia din perspectiva psihologiei cognitive

1.2
1.3

1.4

Religie si spiritualitate

Abordarea psihologica a religiei

Medieri simbolice in atitudinea religioasa

1.5

Psihologie si credinta religioasa

1.6

Concepii despre teism

2. Metodologia cercetarii
2.1

Mersul lucrarii
2.2

Tabelul frecventelor procentuale

2.3

Concluzie

Bibliografie

1. Fundamentarea teoretica
MEDIERI SIMBOLICE.......
Ce inseamna sa fii religios, din perspectiva crestina? Multi crestini ar raspunde ca viata
religioasa depinde in mod nemijlocit de respectarea celor zece porunci mostenite de la Moise.
Cele zece porunci ale secolului XXI-lea Fernando Savater

1.1

Religia din perspectiva psihologiei cognitive

Din perspectiva psihologiei cognitive putem afirma ca, atunci cind intrebam o persoana
referitor la ce crede ea anume despre acel om care traieste conform celor zece porunci biblice, la
aceasta imediat se va activa o schema cognitiva pe care o are deja programata referitor la astfel
de persoane si ne va da un raspuns din perspectiva pe care o are ea la acest capitol. De fapt
schema cognitiva consta intr-o structura generala de cunostinte, activate simultan, corespunzind
unei situatii complexe din realitate.
Ca exemplu avem tema noastra de cercetare care presupune sa aflam ce scheme
cognitive au oamenii referitor la acele persoane care respecta cele zece porunci biblice. Aceasta
schema cognitiva pe care o au oamenii referitor la persoanele care traiesc conform acestor
principii cuprinde in sine o multime de cunostinte despre elementele si relatiile reciproce ale
unei situatii. Aceste relatii sunt tipice si arata modul tipic in care sunt asociate diferite elemente,
cum ar fi o relatie cu religia, biblia, biserica, comportamentul moral si tot ce tine de aceasta.
De obicei schemele cognitive denota situatii complexe, ele exprima contextul in care
apar anumite elemente, modul in care sunt structurate astfel incit formeaza un anumit tip de
situatie sau scena. Cum ar fi persoana care traieste conform celor zece porunci biblice astfel
apare acea scena care ilustreaza in mintea persoanei omul care respecta aceste porunci si cum
traieste el in viata de zi cu zi, astfel primim raspuns la intrebarea propusa.

1.2

Religie si spiritualitate

Dupa Mircea Vulcanescu, credinta religioasa presupune trairea legaturii omului cu

Dumnezeu, un fel de a gindi, de a te purta, de ati inchipui si infatisa lucrurile. Religiozitatea nu
este un act magic prin care capatam puteri necunoscute, pe care insa le folosim in sprijinul
nostru, ci dimpotriva, ea presupune o intilnire a sufletului omenesc cu o rezenta absolut
3

autotputernica, pretutindeni, de fata, a carei fiinta este pentru noi norma, fiindca in ea
recunoastem realizarea deplina a fiintei noastre si deplinatatea tuturor perfectiunilor pe care ni le
putem inchipui intr-un fel sau altul.
Spiritualitatea si religia se intrepatrund, in anumite momente si aspecte identificindu-se, si in
nici un caz nu pot exista una fara cealalta.
In prezent, in toata lumea exista o tendinta de centrare ce il determina pe omul contemporan
sa-si consacre aproape tot timpul pentru dobindirea bunurilor materiale si sa ignore, pina la
renuntare totala, valorile spirituale si religioase.
Carl Gustav Jung arata ca religia este una dintre cele mai vechi manifestari ale sufletului
uman, constituind o problema personala de insemnatate majora. Ideea lui Dumnezeu este un
arhetip colectiv, iar religia este o experianta a sinelui individuat, care imbina atitudinile
constiente si pe cele inconstiente cu privire la viata.
Durkheim considera ca esenta fenomenului religios este sacrul. R. Otto apreciaza ca
experienta religioasa constituie intilnirea individului uman normal, adult sub raport intelectual,
cu sacrul.
Mircea Eliade sustine ca omul se defineste ca om prin aceea ca poseda dimensiunea
sacrului. Prin experienta sacrului, spiritul uman a sesizat diferenta intre ceea ce se releveaza ca
fiind real, puternic, bogat si semnificativ si ceea ce este lipsit de aceste calitati. La Eliade, sacrul
edifica spiritul, caci spiritul nu poate functiona fara convingerea ca ceva ireductibil real exista
in lume. In manifestarea lui, sacrul da lumii o noua dimensiune, ii da realitate, o intemeiaza.
Aceasta dimensiune nu este o evidenta sensibila. Faptul ca sacrul nu apartine universului
experientei naturale nu implica irealitatea sa, ci numai ideea ca el exista intr-un alt plan de
referinta. In absenta sacrului, omul nu mai percepe decit curgerea haotica si periculoasa a
lucrurilor, aparitiile si dispozitiile lor fortuite si vide de sens. (M. Eliade)
Numeroase cercetari, i special din SUA (Kevin S. Seybold si Peter C. Hill, 2002) s-au
centrat pe studiul influentei religiei si spiritualitatii asupra sanatatii fizice si mentale. S-au
inceput prin conceptualizarea cit mai adecvata a naturii religiei si spiritualitatii, care nu pot fi
limitate la un set de credinte, valori si comportamente.
Unele cercetari realizate la Institutul Fetzer Institutul National al Imbatrinirii, au
identificat zece dimensiuni ale religiei si spiritualitatii: istoria religiei si spiritualitatii, preferinta
pentru afiliere, participare sociala, practici prvate, stiluri de imitare cu finalitate adaptativa,
credinte si valori, angajament, experiente, sentimentul de sprijin si suport, motivatie pentru
reconcilierea relatiilor.
Multe trasaturi ale religiei pot fi gasite si in spiritualitate si invers. Cum ar fi religia, ca si
spiritualitatea poate implica o transformare a persoanei, intilnirea cu metafizicul, cautarea
adevarului ultim sau a realitatii ultime, sacre pentru individ. Ceea ce este religios poate include
4

si anumite patternuri comportamentale si cognitive, incurajarea aderarii la anumite practici

religioase sau forme de expresie.
Cercetarile empirice efectuate pe subiecti de toate virstele, de ambele sexe, apartinind unor
religii diferite, au ajuns la concluzia ca religia si spiritualitatea au o influenta pozitiva asupra
sanatatii fizice si mentale. Se precizeza ca aceste rezultate s-au constatat pentru persoanele care
au o motivatie religioasa intrinseca, autentica.

1.3

Abordarea psihologica a religiei

Abordarea psihologiei religiei poate fi abordata dim mai multe perspective teoretice. Vom
incerca sa abordam din perspectiva psihologiei stiintifice.
Privita mult timp cu neincredere de catre oamenii de stiinta, religia revine in
contemporanietate ca o noua speranta. Relatia de incompatibilitate dintre religie si stiinta a fost
contestata de catre multi oameni de stiinta si teologi. Filozoful Vasile Tonoiu sustine ca nevoia
de unitate a spiritului umansi practica vietii reale nu se pot dispensa de un dialog intre stiinta si
religie. Deseori cele doua orientari sint contopite in constiinta acelorasi indivizi. Din punctul de
vedere al psihologiei, atit cunostintele siintifice, cit si convingerile religioase sunt determinatiile
spirituale, care intereseaza deopotriva functia teoretica a intelegerii si functie practica a vietii.
Stiinta apare ca o necesitate naturala pentru om, iar credinta religioasa ca libetate de existenta.
Efortul omuli de stiinta de a-l intelege pe omul religios si reciproc se recupereaza favorabil
asupra intelegerii Sine-lui. Fiecare cu metodele si principiile ei, stiinta si religia pot fi
considerate ca reprezentind cunoasterea umana din doua perspective diferite, dar care pot deveni
complementare.
Ca disciplina cu profil propriu, psihologia religiei se constituie in cea de-a doua jumatate ale
secolului XX, dintr-o tripla asimilare din istoria religiilor, sociologie si psihopatologie

1.4 Medieri simbolice in atitudinea religioasa

Dumnezeu exista, l-am intilnit! Expresie curenta. Marturisire frecventa. Titlul a mai
multor lucrari si carti. Dar ne putem intreba: pe care Dumnezeu l-a intilnit persoana in cauza,
cum a facut pentru al intilni? Care sunt efectele acestei intilniri?
Ar trebui sa-l surprindem cum individul uman, cu capacitatile sale cognitive, afective,
volitive, cu experienta sa de viata si istoria propriilor sale interactiuni,poate fi pus in relatie cu
fiinte care, prin natura lor, sunt inaccesibile experientei sensibile si a caror realitate este afirmata
ca trnscendentala privirii omului si mediului in care omul se misca. Tebuie sa analizam
conditiile psihice dupa care un subiect uman poate stabili o asemenea relatie cu o fiinta numita
Dumnezeu, a carei realitate este afimata cultural in mediul sau. Daca Dumnezeu exista, in ce
5

conditii va adera la El sau Il va respinge? In ce conditii ar putea initia o relatie neintrerupta cu

acesta fiinta divina? Care sunt mijloacele de care dispun partenerii pentru a comunica? Pe ce
baza atitudinea religioasa astfel creata se poate intretine, se poate verifica orientarea sau
eficienta ei?
Credincios si necredincios ce se ofera alegerii unui subiect in fata invitatiei mediului sau
sociocultural de a adera sau nu la propunerea Dumnezeu exista.
Mai putem spune ca la intrare in joc, ca o asemenea propunere facuta in mediul religios
occidental, lasa sa se inteleaga ca Dumnezeu este o fiinta personala, personalizata sau
personalizabila.
In realitatea obisnuita a relatiilor sale cu lumea sau cu altii, subiectul uman isi fondeaza
credinta sa in existenta realitatilor cu care are de-a face pe baza unei convingeri nascute din
experienta sensibila acestor realitati de a vedea, a atinge, a simti, a auzi a gusta experienta
sensibilitatii oferind posibilitate unei verificari perceptuale directe daca relatia este imediata,
devenind cognitiv si afectiv generalizabila prin reprezentarea mintala. Certitudinea in existenta
lui Dumnezeu apare din motivul in care acesta se impune din exterior perceptii subiective prin
simturi. Dimensiunea sensibilitatii perceptiei este aceea care da un sentiment de obiectivitate
perceperii obiectului adica a lui Dumnezeu sau chiar reprezentarii sale mintale. Se degaja o
evidenta subiectiva a corespondentei perfecte intre Dumnezeu perceput de catre subiect si
reprezentarea Lui. Individul crede spontan ca isi organizeaza atitudinea sa si ca isi potriveste
comportamentul fata de Dumnezeu in functie de El insusi; astfel credinta sa identifica
reprezentarea obiectului realitatii cu obiectul real. Credinta sa se transforma spontan in
certitudine. Numai o inventie exterioara sau modificare brusca a mediulu sau a obiectului insusi
poate obliga subiectul sa-si modifice punctul de vedere si plecind de aici sa introduca o indoiala
in prima sa reprezentare si in pertinenta atitudinii sale.
Psihologia diferentiala a aratat cit de mult reprezentarea unui obiect poate sa difere de la un
individ la altul. Aceste diferente sint cu atit mai mari cu cit obiectul considerat este mai compus
(de exemplu: o persoana, un eveniment). Aceste diferente sunt raportate la parametrii considerati
ca organizatori (virsta, sex, conditie sociala etc.), dar niciodata o analiza factoriala bazata pe
statistica, oricit de sofisticata ar fi ea, nu a reusit sa epuizeze totalitatea variatiilor. Partea de
subiectivitate individuala ramine intodeauna foarte mare fata de reprezentarea unui obiect.
De altfel, daca contextul exterior introduce indoiala in reprezentare, observatia clinica arata
cit de mult rezista subiectul la modificarea reprezentarii obiectului si incearca, in primul rind sa
modifice, magic daca trebuie,conditiile exterioare sau sa nege schimbarile survenite in scopul
conservarii primei sale reprezentari pentru ca sa nu fie nevoit sa-si modifice atitudinea, cu alte
cuvinte, sistemul sau de asteptari si de proiecte referitor la obiectul in discutie. Psihologia
clinica, in particular psihanaliza a pus in evidenta marea insemnatate a placerii in forma
6

ocazionala pe care o ia reprezentarea subiectiva a unui obiect. Cerinta construieste reprezentarea

in asa masura incit obiectul insusi, in materialitatea sa, poate fi redus la suportul extern. Prin
intermediul acestei proiectii Dumnezeu devine reprezentantul simbolic al subiectului
corespunzind dorintei sau respingerii obiectului. In astfel de momente credinta subiectului nu
mai este aceea ca exista, dar, ca are un sens pentru el, ca exista o legatura consistenta intre el si
Dumnezeu. Aceasta creaza atasament prin reprezentarea obiectului isi face dificila o repunere in
discutie a acestuia pentru faptul ca Dumnezeu insusi s-a lasat obiectiv sa alunece in reprezentare
Reprezentarea este formata prin reunirea elementelor detinute de ambele parti, constituie un
semn de manifestare a starii de relatie intre parti. Aici poate fi desemnata si natura simbolica a
reprezentarii ca obiect tert care mediaza orice relatie de la subiect la obiect.
Dumnezeul din religie este, intr-un fel reprezentat in lumea fenomenala prin aportul total
al religiei, inainte ca individul sa-si faca o reprezentare personala. Crestinismul propune un
Dumnezeu care este tata autotputernic, masculin, infinit de bun etc. Aceasta reprezentare
complexa a lui Dumnezeu permite subiectului sa operze munca sa de simbolizare si sa-si
structureze o atitudine. Astfel se creaza o dubla legatura intre subiect si obiectul religios.

1.5 Psihologie si credinta religioasa

LUDWIG WITTGENSTEIN
Porind de la zicala unui general austriac care a spus cuiva: Am s m gndesc la tine
dup moartea mea, dac acest lucru va fi posibil, Wittgenstein d explicaile legate de credina
religioas. Un grup de oameni ar gsi aceast afirmaie groteasc i un alt grup nu ar gsi-o
astfel. Presupunem c cineva ar crede n judecata de apoi, iar altcineva nu crede, nseamn oare
aceasta c acel cineva crede opusul, i anume pur i simplu ca aa ceva nu se va ntmpla?
Este vorba de o situaie n care suntem pe alte planuri cu totul diferite. O credin nu
seamn cu o stare momentan a minii.
Un om va face totul pentru nu a fi trt n foc. Nu e vorba de inducie. E doar spaim.
Aeasta este parte din substana credinei i motivul pentru care n constroversele religioase nu
ntlnim acea form de controvers n care unul este sigur de acest lucru, iar cellalt zice: Ei
bine, e posibil.
Cretinismul nu se fundamenteaz pe o baz istoric n sensul c credina comun cu
privire la fapte istorice i-ar putea servi drept fundament. Aceast credin n fapte istorice difer
de credina n fapte istorice obinuite, ele nu sunt tratate ca propoziii istorice, empirice.

Oamenii credincioi nu pun n aplicare ndoiala pe care ar aplica-o n mod obinuit

oricrei propoziii istorice. Cuvntul Dumnezeu face parte din cuvintele nvate cel mai
devreme. Cuvntul este folosit ca un cuvnt ce reprezint o persoana. Dumnezeu vede,
rspltete, etc. Oamenii sunt religioi n msura n care se cred nu att imperfeci, ct bolnavi.
Orice om ct de ct cinstit, dup prerea lui Wittgenstein, crede despre sine c este ntr-un grad
mai nalt imperfect, dar cel religios se crede nenorocit. n viziunea lui, religia cretin e doar
pentru acela care are nevoie de un ajutor nemrginit, adic numai pentru acela care simte o
mizerie nesfrit. Lui i se pare c o credin religioas nu poate fi dect ceva de felul unei
angajri pasionate fa de un sistem de referin. Dei este credin, ea este de fapt un mod de a
tri sau de a judeca viaa. Credina religioas i superstiia sunt cu totul diferite. Una izvorte
din fric i este un soi de fals tiin. Cealalt este ncredere. Gnditorul religios cinstit e
aidoma dansatorului pe srm.
Viaa te poate educa s crezi n Dumnezeu la fel ca i experienele; dar nu viziuni
sau alte experiene ale simurilor care ne arat existena acestei fiine, ci, de exemplu
suferinele de diferite feluri. Pe Dumnezeu nu n vedem n felul n care o impresie senzorial ne
arat un obiect, nici nu ne las s l banuim. Doar experienele, gndurile viaa ne pot impune
aceast noiune.

1.6 Concepii despre teism

Ca i concepie despre lume i via, teismul pornete de la presupoziia c Dumnezeu
exist i poate fi cunoscut. Dumnezeu este o fiin supranatural (dincolo de natura material),
personal (adica nu este doar o for sau o energie ci o fiin vie, real, cu contiin de sine i
capacitate de autodeterminare). Dumnezeu tie despre Sine c exist i gandete i acioneaz
fr s fie constrns de ceva sau cineva. Dumnezeu este infinit adic nicio alt fiin din Univers
nu se poate compara, masura cu El, totul i este subordonat. El nu are pereche i este originea i
sfritul tuturor lucrurilor.
Dumnezeu poate fi cunoscut pe dou ci: prin raiune (prin mintea uman, analiznd
creaia Lui) sau prin revelaie (descoperirea de sine a lui Dumnezeu unei persoane umane n mod
direct printr-o artare sau viziune de natur supranatural sau revelarea indirect prin
intermediul unei cri ce conine informaii care dau posibilitatea cititorului s descopere cine
este Dumnezeu i ce dorete El). Ca exemple de cri considerate ca fiind revelatoare de
Dumnezeu de ctre anumite grupuri de oameni amintim: Tora (pentru evrei), Biblia (pentru
cretini) i Coranul (pentru Musulmani).
8

Dumnezeu este transcendent, adic este dincolo de noi i de lumea noastr, nu se

confund i nu este inclus n dimensiunea spaio-temporal a universului. El este atotcunosctor
i atotputernic. n concepia teist, Dumnezeu este cel care se afl la originea Universului. El a
creat Universul i l conduce n conformitate cu planurile Lui. El intervine de cte ori dorete n
lumea creat de El i este interesat de funcionarea creaiei Lui. Astfel, n concepia teist
Universul funcioneaz ca o uniformitate a cauzelor i efectelor ntr-un sistem deschis. Acest
sistem deschis reprezint faptul c Dumnezeu poate interveni n Creaia Lui de cte ori crede EL
c este necesar. Interveniile directe ale lui Dumnezeu n creaie poart denumirea de evenimente
supranaturale sau minuni, miracole.
Teitii cred c omul a fost creat de Dumnezeu i este dator s asculte de EL i poruncile
Lui. Dumnezeu este cel care a stabilit ce este bine i ce este ru i tot el a stabilit care este scopul
existenei omului. Teismul susine c omul, pe lng latura sa material, fizic, alcatuit din trup,
are i o latur spiritual, invizibil, psihologic. Aceast latur invizibil a fiinei umane se
numete suflet sau spirit. Sufletul locuiete n trup i permite acestuia din urm s actioneze, sa
se miste, sa reactioneze. La moarte are loc desprirea, ieirea sufletului din trup i astfel corpul
i nceteaz aciunile, funciile i reaciile la mediul nconjurtor. Ce se ntampl cu sufletul
dup ieirea din trup, adic la moarte, este o problem ndelung dezbatut de colile teiste de
gndire (crestin, iudaic, musulman). Chiar i n teismul cretin exist diferite preri despre ce
se ntampl cu sufletul dup moarte. Cea mai mare rspndire o are teoria conform creia
sufletul va merge n rai (un loc n care se va bucura de prezena lui Dumnezeu) sau n iad (un loc
de pedeaps si suferin venica unde va fi desprit de Dumnezeu). Cauza pentru care sufletul
unui om ajunge ntr-un loc sau altul este definit diferit de diversele curente de gndire teiste.
In concepia teist istoria este liniar, are un nceput, un cuprins i o ncheiere; istoria are
un scop final gndit de Dumnezeu nc dinainte de crearea lumii. Toate evenimentele din lume
de-a lungul istoriei concur la realizarea scopului final. Evenimentele nu au loc ntr-un mod
haotic, la ntamplare, evenimentele nu sunt rezultatul hazardului. Totul are o semnificaie i un
rol n atingerea scopului final. Cele mai cunoscute curente de gndire teiste sunt Iudaismul,
Cretinismul i Islamul, acestea fiind totodat i cele 3 mari religii monoteiste ale lumii.

2. Metodologia cercetarii
2.1 Mersul lucrarii
La lucrarea practica au participat 50 de subiecti, cu virsta cuprinsa intre 20 si 50 de ani.
Experimentul a constat in aceea ca subiectii intervievati trebuiau sa raspunda la intrebarea Ce
atitudine aveti fata de oameni care traiesc conform celor zece porunci biblice? si li s-a oferit
lista cu cele 10 porunci expusa mai jos:
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau
Dupa care fiecare subiect trebuia sa expuna o lista de expresii sau adjective referitoare la
persoana data.
Scopul lucrarii: Reprezentarea omului care traieste conform celor 10 porunci si
atitudine societatii fata de aceasta
Obictive: -

sa se defineasca religia din punct de vedere psihologic

sa se faca apel la abordarea cognitiva

subiectii sa raspunda cu expresii/ substantive la intrebarea referitoare la

persoanele care traiesc dupa principiile biblice

Ipoteze: Persoanele din societatea noastra respecta oamenii care traiesc conform celor
zece porunci biblice
Limite si bariere in calea cercetarii au fost nesemnificative din motivul ca subiectii isi
expuneau dificil gindurile.
In urma intervievarii subiectilor am obtinut urmatoarele tipuri de raspunsuri:

inger, cu rol pozitiv, persoane exemplare, oameni potriviti la locul potrivit, umil
prea cinstit, nu obtine nimic, izolat, credul, linistit, destept dar nu dezvoltat multilateral.
fanat in religie, nu este descurcaret, nu este flexibil, neacomodat, neincadrat.
neinteles in societate, tare de caracter, pozitiv, ideal, cu calitati pozitive
anxios, frustrat, principial, isi asculta parintii, neflexibil
10

 tine societatea in echilibru, valori spirituale normale, minoritaritate, pace si intelegere.

2.2 Tabelul frecventelor procentuale

Valoarea

Frecventa absoluta

Frecventa relativa

Ceva neinregula
Minoritate
Nedezvoltat
Necomunicabil
Fara prieteni
Cinstit
Nu obtine nimic
Izolat
Credul
Linistit
Destept
Fanat
Nedescurcaret
Neflexibil
Neacomodat
Neincadrat
Neinteles
Puternic
Pozitiv
Ideal
Anxios
Frustrat
Principial
Asculta parintii
Biserica
Manastire
Responsabil
Fidel
Deosebit
Tacticos
Amabil
Bun
Corect
Respectabil
cu tema de Dumnezeu
Patriot
Inger
Exemplu
Potrivit
Umil
Model
Perfect
Onest
Organizat
Cult
Educat

2
3
5
3
1
2
2
2
4
1
7
6
2
3
2
3
1
4
6
11
4
1
2
1
2
2
2
1
2
3
5
2
6
12
3
1
3
3
1
2
2
6
1
1
1
3

0.009
0.014
0.024
0.014
0.004
0.009
0.009
0.009
0.019
0.004
0.034
0.029
0.009
0.014
0.009
0.014
0.004
0.019
0.029
0.054
0.019
0.004
0.009
0.004
0.009
0.009
0.009
0.004
0.009
0.014
0.024
0.009
0.029
0.059
0.014
0.004
0.014
0.014
0.004
0.009
0.009
0.029
0.004
0.004
0.004
0.014
11

Frecventa procentuala
%
0.9 %
1.4 %
2.4 %
1.4 %
0.4 %
0.9 %
0.9 %
0.9 %
1.9 %
0.4 %
3.4 %
2.9 %
0.9 %
1.4 %
0.9 %
1.4 %
0.4 %
1.9 %
2.9 %
5.4 %
1.9 %
0.4 %
0.9 %
0.4 %
0.9 %
0.9 %
0.9 %
0.4 %
0.9 %
1.4 %
2.4 %
0.9 %
2.9 %
5.9 %
1.4 %
0.4 %
1.4 %
1.4 %
0.4 %
0.9 %
0.9 %
2.9 %
0.4 %
0.4 %
0.4 %
1.4 %

De treaba
Moale
Artist
Pur
Echilibru
valori normale
Increzut
Sigur
Speranta
Intelept
Religios
Degeaba traieste
Credincios
Limitat
Minte intunecata
Calugar
Straniu
Nu stie ce vrea
Nu are alte idei
Neideal
Lenes
Invidios
Viclean
Nu-s actuali
Moralitate mare
Inteligent
Om cu litera mare
Impacat cu sine
Atent
Spiritual
Stresat
Influentabil

3
1
1
3
4
2
1
1
1
2
4
1
5
2
1
4
1
1
2
1
3
2
2
1
1
2
2
1
2
1
2
2

0.014
0.004
0.004
0.014
0.019
0.009
0.004
0.004
0.004
0.009
0.019
0.004
0.024
0.009
0.004
0.019
0.004
0.004
0.009
0.004
0.014
0.009
0.009
0.004
0.004
0.009
0.009
0.004
0.009
0.004
0.009
0.009

1.4 %
0.4 %
0.4 %
1.4 %
1.9 %
0.9 %
0.4 %
0.4 %
0.4 %
0.9 %
1.9 %
0.4 %
2.4 %
0.9 %
0.4 %
1.9 %
0.4 %
0.4 %
0.9 %
0.4 %
1.4 %
0.9 %
0.9 %
0.4 %
0.4 %
0.9 %
0.9 %
0.4 %
0.9 %
0.4 %
0.9 %
0.9 %

E = 203

2.3

Concluzie: Subiectii care au raspuns la intrebarea: Ce atitudine aveti fata de

oameni care traiesc conform celor zece porunci biblice? , cel mai mare procent l-am obtinut la
afirmatia: respectabil cu 5.9 % si ideal cu 5.4 %, astfel putem spune ca in general oamenii
au o atitudine pozitiva, chiar cu o nota de admiratie pentru persoanele care traiesc conform celor
zece porunci.

12

Bibliografie:
Revista Psihologia
- articolul Religie, spiritualitate si umanitate autor: Profesor
universitar dr.Mihaela Roco, Universitatea din Bucuresti
- articolul Medieri simbolice in atitudine religioasa autor: Profesor
Jean-Marie Jaspard, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei,
directorul Centrului de Psihologia Religiei, Universitatea LouvainLa-Neuve, Belgia; Traducere: Profesor universitar dr.Mihaela Roco,
Universitatea din Bucuresti
- articolul O abordare psihologica a religiei autor: dr.Ion Minza
Institutul de Psihologie
Cele zece porunci ale secolului XXI-lea de Fernando Savater
http://soclu.org/ articolul Conceptii traditionale despre lume si viata
autor: Paul Chis
articolul LECII SI CONVORBIRI DESPRE ESTETIC, PSIHOLOGIE
I CREDIN RELIGIOAS autor: LUDWIG WITTGENSTEIN
Psihologie cognitiva.Modele teoretico-experimentale autor: Mircea
Miclea editura Polirom 2003

13