Sunteți pe pagina 1din 11

Glucidele importanta lor in organism

Sursa principala de energie a organismului nostru este reprezentata de glucide. Glucidele


se gasesc intr-o cantitate mare in cereale, legume, mai ales in cele bogate in amidon,
precum cartofii, mazarea, porumbul, miere, zahar din sfecla de zahar, lapte si derivate,
vegetale, ceapa, usturoi, sfecla de zahar, foioase, seminte, tuberculi.
Termenul de glucide provine din limba greaca si inseamna dulce, majoritatea glucidelor
avand un gust dulce.
Glucidele trebuie sa acopere intre 60-65% din valoarea calorica a dietei fiecarui individ,
adica intre 300 si 500 g/zi, in functie si de efortul fizic depus.
Glucidele se clasifica in trei clase importante, si anume monozaharide (pentozele si
hehozele-glucoza, fructoza, galactoza), dizaharide (zaharoza, maltoza, lactoza),
polizaharide (amidon). Monozaharidele, care se gasesc mai mult in miere si fructe, trebuie
sa reprezinte cel putin 10% din aportul glucidic.
Glucoza se intalneste in alimente precum mierea, fructele dulci, morcovi, struguri,
coacaze. Fructoza se gaseste in unele vegetale, dar si in miere si fructele dulci. Galactoza
se obtine in urma hidrolizei lactozei din lapte. Zaharoza provine de la trestia de zahar si
sfecla. Lactoza este reprezentata de zaharul din lapte, care ajuta la o mai buna absorbtie a
calciului. Amidonul constituie cea mai importanta componenta in hrana zilnica a unei
persoane.
Din alimentatie nu trebuie sa lipseasca cerealele si derivatele, acestea trebuind sa acopere
35%din aportul caloric, 18% trebuie sa fie asigurat de legume si fructe iar zaharul si
derivatele 8%, ca astfel sa fie asigurat un aport proportional din diferite grupe glucidice.
Alimentatia omului modern tinde sa cuprinda un procent mai mare de glucide simple
(zahar si derivate) in defavoarea glucidelor complexe (legume, fructe, cereale integrale).
Acestea este si motivul aparitiei unei serii noi de boli.
In organism intra aproximativ 420 g de glucide, acestea putand reprezenta, in conditiile in
care toata cantitatea ar fi retinuta de catre organism pentru a fi arsa in scop energetic,
necesarul caloric pentru maxim 13 ore.
Glucidele au un rol foarte important in organism: participa in numeroase structuri
anatomice (membrane celulare, tesut nervos, nucleol celular, tesut conjunctiv si de
sustinere) sau compusi macromoleculari cu functii importante (anticorpi, substante care
determina grupele sanguine) dar mai reprezinta si principala sursa energetica din
organism, acoperind mai mult de jumatate din necesarul sau caloric. In plus mai au si rol
antitoxic pentru ficat, aparandu-l impotriva unor substante toxice precum alcoolul,
tertraclorura de carbon, arsenic, stari toxiinfectioase.

Rolul glucidelor in organism


Dei cantitativ glucidele organismului reprezint numai 0,3% din greutatea corpului (n
valoare absolut, circa 0,2 kg), importana lor este extrem de mare, avnd un dublu rol:
energetic i structural. Hidraii de carbon reprezint principala surs energetic a
organismului, acoperind mai mult de jumtate din necesarul caloric. n acest scop, glucoza
constituie materialul nutritiv de elecie, datorit ctorva particulariti: - avnd dimensiuni
mici i fiind lipsit de ncrctur electric, are difuzibilitate bun n esuturi, inclusiv n
celul; difuzibilitatea este asigurat de procese active de transport, facilitate de prezena
insulinei;- o molecul gram de glucoz (180 g) elibereaz prin ardere o cantitate mare de
energie (686 000 cal), deeurile rezultate din acest proces (CO2 i H2O) fiind netoxice i
uor de eliminat; - molecula de glucoz conine o cantitate apreciabil de oxigen, pe care l
pune la dispoziie n momentul n care aportul de oxigen devine insuficient nevoilor, motiv
pentru care glucoza reprezint combustibilul de elecie al contraciei musculare; - pe lng
glucoza existent ca atare n lichidele organismului, acesta dispune de o cantitate stocat
sub form de glicogen, uor mobilizabil atunci cnd necesitile organismului o reclam.
Eficiena energetic a arderii n organism a glucozei este de aproximativ 40% din totalul
energiei produse. Restul de 60% din energia produs se pierde sub form de cldur
(neputnd fi recuperat sau transformat n alte energii utilizabile). Pe lng rolul
energetic, glucidele particip i la alctuirea membranelor celulare, a esutului conjunctiv
i de susinere, a esutului nervos, precum i a unor componente cu rol funcional de baz,
cum sunt hormonii, enzimele i anticorpii. Dintre hexoze, alturi de glucoz se ntlnesc
frecvent fructoza i galactoza. Fructoza se gsete n cantitate apreciabil n sngele fetal
i lichidul seminal, iar galactoza se gsete fie sub form de dizaharid (lactoz) n lapte, fie
legat de lipide, pentru a forma cerebrozidele sistemului nervos. Dintre pentoze, n ciuda
cantitii lor mici, riboza i dezoxiriboza joac un rol capital n organism, participnd la
formarea acizilor nucleici (elemente de baz n echipamentul biochimic al celulei).

Rolul glucidelor in organismul uman


Rolul glucidelor in organismul uman este multiplu, in primul rand situandu-se cel
energetic. Glucidele asigura,mai mult de jumatate din energia necesara organismului
omenesc in 24 de ore. Desi in celule si tesuturi au loc descompuneri permanente ale
glucidelor pentru necesitati energetice, continutul in glucide ramane constant, in conditiile
unui aport suficient de glucide in alimentatie. Glucidele mai sunt utilizate pentru
mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale, precum si pentru
mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange. Pe langa rolul energetic, glucidele au si
roi plastic, deoarece ele intra in compozitia celulelor si tesuturilor, participa la procesele
plastice. Rezervele de glucide ale organismului sunt totdeauna limitate. La un efort intens,

glucidele se epuizeaza relativ repede, dar se pot regenera pe seama lipidelor din organism.
Glucidele in exces se transforma in lipide (grasimi), care se acumuleaza in tesutul adipos,
determinand obezitatea (alaturi de alti factori).

Neceaarul de glucide al organismului este de 4 ' 5 g/kg corp in 24 de ore. Din intreaga
cantitate de glucide, circa 85% trebuie sa fie poliglucide (polizaharide), iar restul de 35%
monozaharide si dizaharide (S e g al Kodica s.a., 1983). in conditii de efort fizic mediu,
raportul dintre glucide, proteine si grasimi trebuie sa fie de 4:1 : 1.
Glucidele, indeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai organismului, datorita atat formarii
acidului glucoronic, cat si a efectului lor asupra permeabilitatii membranelor; ele
protejeaza organismul contra intoxicatiilor cu fosfor si cloroform (M i n c u I. s.a., 1989).
in cazul tratamentului cu insulina (in diabet) sau cu sulfainide hipo-glicemiante, este
obligatorie asigurarea unui regim satisfacator de glucide, pentru a preveni aparitia unei
hipoglicemii (de exemplu, in cura de slabire) care. in unele situatii, poate fi mortala.
Pentru fiecare specie de fructe este necesar sa se cunoasca nu numai continutul total de
zaharuri (glucide), ci si raportul dintre principalele lor forme (glucoza, fructoza si
zaharoza). Fructele in care predomina fructoza (leloza), iar zaharoza se gaseste in cantitate
foarte mica (merele, perele, gutuile, zmeura, coacazele, agrisele) pot fi consumate si de
diabetici.

Glucidele bune i rele


Glucidele Bune au indicele glicemic scazut si sunt glucidele care sunt slab asimilate de
organism. Opus, Glucidele Rele au indicele glicemic ridicat. Dieta Montignac sunt
preferate alimentele cu index glicemic scazut (<=50).

Glucide Rele
maltoza

Glucide Bune
110

cereale brute
grau, ovaz, orz. meu, etc..

50

glucoza

100

faina bruta necernuta


paine integrala

50

paine foarte alba

95

paste din faina cernuta

45

fulgi de cartofu instant

95

faina bruta necernuta


paine secara, tarate

40

miere, dulceata

90

mazare verde, fasole alba

40

corn flakes

85

lactate

35

morcovi

85

fructe proaspete

35

paine alba din cereale cernuta

70

paine din faina bruta necernuta


paine integrala, secara, tarate

35

zahar
trestie, sfecla, brun nerafinat

70

linte, naut

30

orez alb, cartofi, porumb

70

fasole uscata

25

sfecla

70

ciocolata cu minim 60% cacao

22

biscuiti

70

legume
vinete, dovlecei, castraveti, ridichi,
ciuperci, varza, conopida, anghinare,
ardei gras, salata verde, spanac

15

paste albe
spaghete, ravioli

65

METODE DE DOZARE A GLICEMIEI IN SANGE


Pentru determinarea glucozei din sange in laboratorul clinic,se utilizeaza mai frecvent modele
colorimetrice bazate pe reactii intre glucoza si o substanta cromogena. Substanta cromogena poate fi
antrona sau o-toluidina. Aceste metode sunt rapide, iar valorile obtinute sunt mai apropiate de valoarea
glucozei reale, obtinuta prin metoda enzimatica.
Recoltarea sangelui pentru determinarea glicemiei se face pe fluorura de sodiu (0.01g pentru 1ml sange
recoltat) pentru preintampinarea coagularii si a fenomenului de glicoliza.
1.

Dozarea glucozei prin metoda colorimetrica cu o-toluidina

Principiu:
Prin conjugarea aldo- si cetohexozelor cu amine aromatice se obtin compusi colorati a caror
intensitate se poate determina prin colorimetrare sau fotometrare.
Pentru dozarea glucozei, amina cea mai potrivita este o-toluidina care da cu aldohexozele un
compus intens colorat in verde.
Reactivi:
-solutie de acid tricloracetic 20%
-solutie de acid tricloracetic 5%
-solutie de o-toluidina 0.75M
Preparare :
Se amesteca 80ml o-toluidina cu 920ml acid acetic glacial si se adauga 2,5g tiouree. Se conserva
in sticle brune maximum o luna
-solutie standard de glucoza 100mg%
Preparare :
Se dizolva 100mg glucoza in 80ml solutie saturata de acid benzoic si dupa dizolvare se
completeaza cu aceeasi solutie pana la 100ml. Solutia se poate conserva foarte bine cateva luni.
Tehnica de lucru :
Se pregatesc 2 eprubete de centrifuga, una pentru proba de analizat si una pentru proba standard :
Exprimarea cantitatii

Proba de analizat

Proba standard

Sange total, ser sau plasma

Ml

0.2

Solutie standard de glucoza

Ml

0.2

Apa distilata

Ml

1.5

1.5

Acid tricloracetic 20%

Ml

0.5

0.5

Fiecare eprubeta se agita penrtu omogenizare, se lasa in repaus 5 minute, dupa care se
centrifugheaza timp de 10 minute la 3500-4000 turatii pe minut. Din supernatantul rezultat in fiecare
eprubeta,se pregatesc :
Exprimarea

Proba

Proba

Proba

cantitatii

De analizat

standard

In alb

Supernatant de la proba cu sange

Ml

0.5

Supernatant de la proba standard

Ml

0.5

Solutie de acid tricloracetic 5%

Ml

0.5

Solutie o-toluidina

Ml

0.5

2.5

2.5

Se agita eprubetele si se tin timp de 8 minute in baia de apa la fierbare, dupa care se racesc la
robinet. Dupa racire se masoara extinctiile probelor de analizat si proba standard in raport cu proba alb.
Citirile se fac la 635nm .
Calcularea rezultatelor :
Ml glucoza/100ml sange (ser sau plasma)=PA/PS x 100
In care PA=extinctia citita la proba de analizat
PS=extinctia citita la proba standard
Observatii :
-ceto-sau aldopentozele dau coloratie cu o-toluidina dar de intensitate foarte slaba, neglijabila pentru
concentratia acestor substante in sange. Galactoza poate interfera in cazurile de galactozemie.
-daca determinarea glucozei se face in mai putin de 3 ore de la recoltarea probei, atunci nu este obligatorie
recoltarea pe substante anticoagulante.

2.

Dozarea glucozei prin metode colorimetrica cu antrona

Principiu :
Glucoza este deshidratata cu acid sulfuric obtinandu-se hidroximetilfurfurol, care cu antrona
formeaza un compus de condensare colorat in galben-rosiatic. Extinctia se citeste la 620nm.
Reactivi :
-solutie de acid tricloracetic 5%
-reactiv cu antrona
Preparare:
La 280ml apa distilata se adauga 720ml acid sulfuric concentrat. Se adauga 500 mg antrona si 10g
tiouree. Se incalzeste la 80 grade C pe baia de apa pana la dizolvarea completa. Reactivul se pastreaza la
+4 grade C timp de cateva saptamani.
-solutie standard de glucoza (200mg%).
Tehnica de lucru :
Se pipeteaza in 3 eprubete de centrifuga pentru proba de analizat, proba standard si proba in alb :
Exprimarea

Proba

Proba

Proba

cantitatii

De analizat

standard

In alb

Solutie de acid tricloracetic 5 %

Ml

0.9

0.9

0.9

Sange total, plasma sau ser

Ml

0.1

Solutie standard de glucoza

Ml

0.1

Apa distilata

Ml

0.1

Continutul fiecarei probe se amesteca prin agitare,dupa care se centrifugheaza numai eprubeta cu proba de
analizat.
Din supernatantul probelor se fac urmatoarele amestecuri :
Exprimarea

Proba

Proba

Proba

cantitatii

De analizat

standard

In alb

Supernatant cu proba de analizat

Ml

0.5

Din amestecul cu proba standard

Ml

0.5

Din amestecul cu proba in alb

Ml

0.5

Reactiv cu antrona

Ml

5.0

5.0

5.0

Se incalzesz eprubetele timp de 15 minute pe baia de apa la fierbere. Dupa racire se fotometreaza la
620nm.
Calcularea rezultatelor :
Mg glucoza/100ml sange(ser sau plasma)=PA/PS x 100
In care PA=extinctia citita la proba de analizat
PS=extinctia citita la proba standard
3.

Dozarea glucozei din sange prin metoda tritrimetrica

(tehnica Haghedorn si Jensen)


Principiu :
Glucoza din sange,prezinta in filtratul de sange deproteinizat in prealabil prin incalzire cu un
amestec de sulfat de Zn si hidroxid de Na,reduce fericianura de K la ferocianura de K. fericianura de K in
exces , elibereaza I dintr-o solutie de iodura de K,in mediu acid. I eliberat este titrat cu o solutie de tiosulfat
de Na in prezenta solutiei de amidon ca indicator.
Pentru ca reactia sa fie completa, ferocianura de K si de Na se precipita cu sulfatul de Zn :
Excesul de ferocianura de K va reactiona cu iodura de K in mediu acid :
Iodul se titreaza cu solutie de tiosulfat de Na :
Reactivi :
-solutie de sulfat de Zn 0.45%. se pastreaza aproximativ 3 saptamani
-solutie de NaOH 0.1 N
-solutie de fericianura de K 0.01 N

Preparare :
0.329g fericianura de K se dizolva in 80ml apa distilata si se completeaza apoi la 100ml. Solutia se
pastreaza in sticle brune si la intuneric (solutia A).
-solutia de sulfat de Zn 7.5% in solutie de clorura de Na 25% (solutia B).
-solutie de iodura de K 7.5% in solutie de clorura de Na 25% 9solutia C)
-solutie de clorura de Na 25%
-solutie de acid acetic 3%
Preparare :
3ml acid acetic glacial p.a.,apa distilata pana la 100ml (solutia D)
-solutie de tiosulfat de Na 0.005N
a)solutie de tiosulfat Na 0.1N : 26g Na2S2O3 . 5H2O,apa distilata pana la 1000ml, 2 picaturi NaOH
40%. Se lasa 2-3 zile sa stea in repaus la intuneric dupa care se stabileste titrul solutiei.
b) 5ml solutie de tiosulfat de Na 0.1 N se dilueaza cu apa distilata la 1000 ml.
-solutie de carbonat de Na 2.12g%
-solutie de amidon 1% in solutie saturata de NaCl.
Tehnica de lucru :
In doua eprubete se pipeteaza cate 5 ml solutie de sulfat de Zn 0.45% si 1 ml solutie de NaOH 0.1
N.Intr-o eprubeta care contine proba de analizat, se adauga 0.1 ml sange. Cele doua eprubete se tin intr-o
baie de apa la fierbere timp de 3 minute,dupa care se filtreaza. Eprubetele se spala cu 3 ml apa fierbinte
trecuta prin hartia de filtru. In filtrat se adauga 1 ml solutie fericianura de K 0.01 N si 1 ml solutie de
carbonat de Na 2.12g%, se amesteca prin agitare si se incalzeste la fierbere pe baia de apa, timp de 15
minute. Se raceste imediat. Daca fericianura s-a decolorat, se mai adauga un ml solutie fericianura de K
0.01 N si se mai incalzeste 15 minute. Se raceste si se adauga apoi 2 ml sulfat de Zn 7.5%,1 ml iodura de K
7.5% si 2 ml acid acetic 3%. Imediat se titreaza iodul eliberat cu o solutie de tiosulfat de Na 0.005 N,
folosind o microbiureta de 2 ml. Titrarea se face in prezenta de 5 picaturi din solutia de amidon 1% ca
indicator pana la disparitia culorii albastre.
Calcularea rezultatelor :
Afland prin titrare volumul de tiosulfat de Na folosit , se citeste din tabel mg de glucoza la 100 ml.
Daca se folosesc 2 ml solutie de fericianura de K 0.01 N la titrare,atunci se adauga 385mg la 100
ml.totdeauna se va folosi si o proba martor care ne ofera o masura a impuritatilor reducatoare din reactivi.
Daca nu exista impuritati reducatoare, titrarea blancului se ve face cu 2 ml tiosulfat de Na 0.005 N.
valoarea martorului exprimata in mg glucoza/100 ml se scade din valoarea probei.
De exemplu, daca s-a titrat proba de analizat cu 1.43 ml Na2S2O3 0.005 N si proba martor cu 1.9
ml,atunci obtinem :

La 1.43ml.101mg glucoza
La 1.9ml17mg glucoza
Deci mg glucoza/100ml=101-17=84
Na2S2O3

0.00

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

0.09

0.0

385

382

379

376

373

370

367

364

361

358

0.1

355

352

350

348

345

343

341

338

336

333

0.2

331

329

327

325

323

321

318

316

314

312

0.3

310

308

306

304

302

300

298

296

294

292

0.4

290

288

286

284

282

280

278

276

274

272

0.5

270

268

266

264

262

260

259

257

255

253

0.6

251

249

247

245

243

241

240

238

236

234

0.7

232

230

228

226

224

222

221

219

217

215

0.8

213

211

209

208

206

204

202

200

199

197

0.9

195

193

191

190

188

186

184

182

181

179

1.0

177

175

173

172

170

168

166

164

163

161

1.1

159

157

155

154

152

150

148

146

145

143

1.2

141

139

138

136

134

132

131

129

127

125

1.3

124

122

120

119

117

115

113

111

110

108

1.4

106

104

102

101

99

97

95

93

92

90

1.5

88

86

84

83

81

79

77

75

74

72

1.6

70

68

66

65

63

61

59

57

56

54

1.7

52

50

48

47

45

43

41

39

38

36

1.8

34

32

31

29

27

25

24

22

20

19

1.9

17

15

14

12

10

S-ar putea să vă placă și