Sunteți pe pagina 1din 5

Scorcealof Cosmin Tiberiu 41A

Rafael Sanzio si arhitectura spatiului interior in renastere


Nu exista om care, privind un tablou, sa nu intrebe imediat: ,,de cine e?, dar marea
majoritate chiar a persoanelor, nu simte nevoia sa cunoasca numele autorilor sutelor de cladiri
din fata carora trece in fiecare zi. Pe planeta artei, arhitectura pare ca reprezinta emisfera
intunecata.
Orice curent creator poarta in el, nu numai opera de arta, dar si un gust, o poetica, o
scoala, ,,un fel de a privi pe care criticul sau istoricul le asimileaza si pe care, in ultima instanta,
isi bazeaza judecata chiar in ceea ce priveste realizarile trecutului. ,, Chiar si cand s-a luat in
considerare arta trecutului, ea a fost judecata numai in raport cu arta prezentului. Vasari il admira
pe Giotto in numele lui Michelangelo, Bellori ii admira pe antici si pe Rafael in numele celor trei
Carracci si al lui Poussin, Mengs il admira pe Rafael, Correggio si Tizian in numele lui insusi.
Raspandindu-se in majoritatea artelor, renasterea italiana ajunge si la nivelul arhitecturii
prin intermediul lui Donato Bramante. O prima tendinta este caracterizata prin folosirea formelor
de expresie alea antichitatii. Acesta se foloseste de elemente de constructie precum coloane,
pilastrii, capiteluri, frontonul tringhiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectura al lui
Vitruviu, ,,De arhitectura, sec. I i. Hr.
Celebru ca pictor, admirat
si slavit de toti, ,,divinul Rafael a
fost si un mare architect, desi
faima sa se datoreaza mai ales
operei sale de pictor. Aptitudinea
pentru arhitectura este dezvaluita
in primul rand de o prodigioasa
sensibilitate spatiala, evidenta in
adoptarea si inventarea unor solutii
compozitionale unice, in masura sa
revolutionize intreaga epoca. De
altfel, si felul in care isi pregatea
schitele tradeaza arhitectul. In
cazul in care structura tabloului era
conceputa simetric, Rafael desena
numai jumatate de schita, asa cum
procedau arhitectii cu planurile
edificiilor. Frecventarea lui
Bramante, de care il leaga o veche
prietenie, i-a accentuat probabil
interesul pentru arhitectura; mai
mult este posibil ca Rafael sa fi
apelat la Bramante pentru a
concepe arhitectura impunatoare
din Scoala din Atena. Acesta nu
trebuie sa ne faca sa credem ca
Rafael ar fi fost un architect amator sau de ocazie. Dupa cum scrie Celio Calcagnini intr-o

scrisoare din 1519 adresata prietenului sau, matematicianul Jacob Ziegler, ,,Rafael a fost un
architect in adevaratul sens al cuvantului, inzestrat cu un talent atat de mare, incat a realizat si
inventat opera atat de extraordinare pe care si geniilor celor mai rafinate din acest domeniu le-ar
fi fost greu sa le egaleze. Timpul a fost cel care a conspirat impotriva recunoasterii lui Rafael
ca architect, majoritatea operelor sale pierzandu-se.

VIATA
Fiu al pictorului Giovanni Santi, de unde provine patronimicul ,,Sanzio, Rafael s-a
nascut la Urbio in 1483. Tatal sau a fost si el pictor de curte al principilor de Montefeltro. Urbio
a fost in timpul renasterii un important centru al vietii culturale italiene. Tatal lui Rafael,
constient ca talentul fiului il depaseste pe al sau, hotaraste sa il trimita in Perugia la atelierul lui
Perugino, ,,pictorul divin, din perspectiva lui Santi, dupa cum scrie in Cronica. In 1500
obtinuse deja titlul de maestru. In 1503 a stat la Siena, iar din anul urmator la Florenta, unde a
ramas pana in 1508, cand a fost chemat la Roma, prin intermediul lui Bramante, unchiul
acestuia, care lucra pantru papa Iuliu al II-lea, pentru a decora cu fresce Apartamentele Vaticane
cunoscute mai apoi sub numele de Le Stanze di Raffaello. Aici ia nastere una din cele mai
importante creatii ale sale, Scoala ateniana. La cererea personala a papei, frescele din Stanza
della Segnatura abordeaza temele: Adevarul, Bunatatea si Frumusetea. In scena infatisand
Parnasul, Rafael identifica
Frumusetea cu muzica si
poezia, Bunatatea este
exprimata de virtutile
fundamentale, iar
Adevarul, legat de
notiunea ratiunii, este
reprezentat de grupul
filozofilor din Atena
antica. Scoala din Atena
este o alegorie a filozofiei.
In centrul tabloului apare
platon, tinand intr-o mana
dialogul ,,Timaios iar cu
cealalta mana aratand spre
cer, lumea ideilor
desavarsite, alaturi de el
Aristotel tine in mana
stanga ,,Etica, iar cu dreapta arata spre pamant. Aceste gesturi pot fi interpretate drept contrare;
idealismul primului este opusul doctrinei filozofice a naturii pe care o afirma celalalt. Tavanul cu
casete al cladirii aminteste de noua Basilica Sfantul Petru pe care Bramante tocmai o
construieste.

Dupa alegerea papei Leon al X-lea (15131521), prilejurile de a-si incerca talentul de architect
au fost mai frecvente, incepand cu numirea sa in
calitate de conservator al antichitatilor romane (1515),
care se adauga celei de architect insarcinat cu lucrarile
pentru San Pietro, in locul lui Bramante. Acesta a fost,
de altfel, cel care l-a propus pe Rafael, caruia i s-au
alaturat Giuliano da Sangallo si Fra Giocondo. Sanzio
a elaborate cu aceasta ocazie diferite proiecte si, intre
1516 si 1517, a scris impreuna cu Baldassare
Castiglione ,,Scrisoarea catre Leon al X-lea, in care
propunea un fel de recensamant arhitectural, care sa
descrie planul si proiectiile edificiilor. Din pacate, nu
a avut timp sa finalizeze acest proiect, intrucat a murit
in 1520, cu un an inaintea papei. Decoratiile palatului
din Vatican ii aduc repede celebritatea.

Bancherul Agostino Chigi ii


incredinteaza lui Rafael decorarea salii
Galateei din Villa Farnesinna. Nereida
Galateea este curtata de uriasul ciclop
Polyphemos, care incearca sa o seduca. Ea il
respinge deoarece este indragostita de
frumosul pastor Akis.

OPERELE
Multe din operele arhitectonice ale
lui Rafael s-au pierdut sau au fost decisive
modificate. Printre acestea se numara
Biserica SantEligio degli Orefici din Roma,
modificata complet de Flaminio Ponzio, in
urma prabusirii sale in 1601.
Construirea colonadei lui Bernini la San
Pietro a daramat din temelii palatal lui
Giovanni Battista Branconio dellAquila,
consilierul artistic al papei Leon al X-lea.
Nu s-a pastrat decat o atestare grafica a
operei. Tot Rafael este autorul Palatului
Pandolfini din Florenta, care s-a pastrat cu
unele modificari ale proiectului initial.

La Roma, Rafael a primit cele mai multe comenzi de la papa Leon al X-lea, care i-a cerut
proiectarea, realizarea si decorarea Logiilor vaticane si a Vilei Madama.

Raffaello Santi sau Rafael Sanzio, cum a devenit el cunoscut ne ramane in memorie ca
fiind un pictor si un arhitect de seama al Renasterii italiene, unul din cei mai mari artisti ai
tuturor timpurilor, pe care moartea sa prematura il priveaza de o cariera exceptionala. Chiar daca

multe din operele lui arhitecturale nu mai exista, el va dainui prin picturile sale si prin
invataturile duse mai departe de catre discipolii sai, printre care si talentatul Giovanni da Udine.
Multe din operele sale devin subiect de admiratie si inspiratie, chiar si Delacroix, care era mai
interesat de efectele cromatice decat de finetea desenului, se inspira in tabloul sau Izgonirea lui
Heliodor nemijlocit din frescele lui Rafael din Vatican.

Bibliografie:
Sa intelegem arhitectura, Marco Bussagli, editura Rao
Cum sa intelegem arhitectura Studiu asupra interpretarii arhitecturii ca spatiu, Bruno Zevi, editura tehnica Bucuresti 1949
Note de curs Arhitectura spatiului interior, An IV, UAUIM
Note de curs Evolutia fenomenului arhitectural, An I, UAUIM
www.wikipedia.ro