Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Geografie

IMPACTUL TURISMULUI DE AFACERI ASUPRA

MEDIULUI

Weber Camelia Denisa

ADT, I

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Cap. I . ASPECTE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA

TURISMULUI DE AFACERI

Turismului de afaceri a incercat sa defineasca acest termen dupa cum urmeaza: Turismul de afaceri
face referire la calatoriile inregistrate ca avand scopuri legate de munca oamenilor. Din cele mai vechi
timpuri omul a calatorit pentru negot, asadar se poate spune ca e vorba de una dintre cele mai vechi
forme de turism. (Davidson, 1994)
Definitia larga a turismului de afaceri data de Davidson cuprinde o varietate de forme distincte ale
turismului de afaceri printre care se numara: calatorii ale individului in scopul afacerilor in general,
deplasarea zilnica spre si de la locul de munca aflat inafara zonei de resedinta a lucratorului,
conferintele si intrunirile locale, regionale si nationale organizate de asociatii si corporatii, marile
congrese si conventii internationale, cursuri de formare si initiere, exhibitii, lansari de produs, turism de
motivare, migratia fortei de munca pe termen scurt, schimburi adresate studentilor si cadrelor didactice,
deplasarea in scopul transportului unor produse catre piata unde se vor vinde, livrarea produselor la
consumatori, servicii militare desfasurate in alt loc decat baza utilizata de obicei, calatorii in scopuri
caritabile, calatoriile oamenilor din guvern in folosul statului, etc.
Exista dovezi clare ca turismul de afaceri are o vechime considerabila, atat ca domeniu de studiu cat
si ca ramura ce necesita un management de specialitate. In decursul ultimilor ani au fost organizate
nenumarate cursuri si module de turism de afaceri , iar in prezent exista o serie de organizatii in
domeniul acestuia.
Turismul de afaceri reprezinta de asemenea o calatorie asociata cu participarea la intalniri la nivel de
companie sau de asociati, conferinte, conventii sau expozitii de comert publice sau private. El s-a
dovedit a fi o subramura importanta a industriei turismului in ceea ce priveste atat volumul calatoriilor,
cat si veniturile generate. Termenul intalnire de afaceri poate desemna atat intalnirea unui numar
restrans de delegati, cat si marile conventii, de exemplu, ale asociatiilor profesionale care pot atrage
pana la 20.000 de delegati. Locatiile in care se desfasoara aceste intalniri sunt foarte variate. Acestea
includ: hoteluri, universitati, centre sportive, facilitati construite exclusiv pentru expozitii si centre de
conferinte speciale.
Tot mai multe centre pentru intalniri de afaceri dispun de facilitati necesare pentru a gazdui atat
expozitii, cat si conferinte in conditiile in care asocierea acestora este din ce in ce mai intalnita. Piata
turismului de afaceri a fost atent urmarita de un numar mare de orase industriale din Europa

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

continentala, SUA si Australia in cadrul strategiilor de regenerare urbana postindustriala. Aceasta piata
oferea un numar de atractii evidente pentru aceste orase.
Turismul de afaceri s-a extins si pare destinat sa continue sa creasca la o rata superioara celei a
majoritatii economiilor nationale din Europa. Cifrele pentru SUA ilustreaza faptul ca industria
turismului de afaceri aproape s-a dublat in anii 1980. Cresterea este marcata, in special, de conferintele
internationale care aduc cele mai mari castiguri financiare pentru orasele gazda. In multe orase
europene contributiile economice ale turismului de afaceri le-a depasit pe cele provenite din turismul de
odihna de doua sau trei ori devenind astfel un sector potrivit pentru fostele orase industriale.
Turistii participanti la intalnirile de afaceri cheltuiesc foarte mult si astfel piata poate genera
investitii interne ridicate pentru orase si regiuni. Chiar daca mitul unui cont de cheltuieli fara limita este
oarecum exagerat, turistii de afaceri utilizeaza din plin facilitatile de divertisment si de cazare ale
locatiilor pe care le viziteaza.
Potentialul crearii directe sau indirecte de locuri de munca asociate turismului de afaceri a fost
recunoscut a fi destul de ridicat.
Succesul pe aceasta piata aduce, de asemenea, o serie de recompense non-financiare asociate cu
imbunatatirea imaginii si a profilului cartierelor aflate in declin si a peisajelor din centrele oraselor,
precum si generarea unei mandrii printre rezidenti. Exista beneficii indirecte si pe termen lung, cum ar
fi atragerea participantilor la intalnirile de afaceri, pe viitor, in calitate de vizitatori, angajati sau
rezidenti, in cazul in care raman impresionati de conditiile oferite. Din aceste motive, facilitatile oferite
la conferinte si expozitii, care rareori aduc profit individual, au fost dezvoltate de catre autoritatile
locale ca un catalizator pentru centrul orasului impulsionand regenerarea infrastructurii si a economiei
regionale.
Deseori aceste proiecte au finantari din bugetele de regenerare urbana si din imprumuturile acordate
de U.E.
Zelul cu care unele orase au dezvoltat noi facilitati pentru a atrage turistii participanti la intalnirile
de afaceri in anii `80 sugereaza faptul ca acest lucru a fost privit ca un remediu pentru problemele ce le
afectau. Totusi, interesul pentru piata intalnirilor de afaceri implica anumite costuri pe termen lung
suportate de catre autoritatile locale pentru a acoperi atat costurile de constructie, cat si deficitele
financiare anuale ale acestor facilitati.
Totodata acesta pune unele probleme, cum ar fi redistribuirea putin probabila a beneficiilor sociale
si economice provenite din turismul de afaceri si implica unele riscuri cum ar fi o vulnerabilitate in

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

perioada de criza si faptul ca la nivelurile national si regional competitia dintre orase in domeniul
intalnirilor de afaceri s-a dovedit a fi un joc cu suma zero. Totusi, aceste inconveniente nu au putut
stopa dezvoltarea extensiva a facilitatilor legate de turismul de afaceri in orasele industriale in timpul
perioadei de declin, facilitati finantate in cea mai mare parte de catre autoritatile locale. Astfel, in anii
1980 si la inceputul anilor 1990 s-au inregistrat perioade de crestere a numarului facilitatilor asociate
turismului de afaceri pe plan international.
1.1. Incadrarea turismului de afaceri intre formele de turism
Dintr-o serie de criterii care ajuta la diferentierea formelor de turism, motivatia calatoriei este aceea
care separa turismul de afaceri de toate celelalte tipuri. Importanta acestui criteriu este argumentata
de faptul ca insasi definitia turismului se fundamenteaza pe tipologia motivelor de calatorie1.
Recomandarile recente ale Ministerului Dezvoltriise bazeaza pe identificarea catorva grupe
principale:
-

Loisir, recreere si vacante (odihna);

Vizite la rude si prieteni;

Afaceri si motive profesionale;

Tratamente medicale;

Religie/pelerinaje;

Alte motive

si subdivizarea acestora in functie de obiectul specific al calatoriei; Un exemplu il reprezinta faptul

ca, in prima dintre aceste categorii, alaturi de vacantele de odihna, recreere, distractie, sunt cuprinse si
cele avand continut cultural, sportiv, de jocuri de noroc, de cura helio-marina, croaziere; in grupa de
afaceri si motive profesionale se pot include, pe langa participarile la reuniuni, targuri si expozitii,
vizite la obiective industriale si calatoriile de studii, turismul stiintific.
Desi difera ca si forma, intre turismul de afaceri si turismul de relaxare, care este in mod evident
cea mai dezvoltata ramura a domeniului in discutie, exista trei conexiuni demne de remarcat:

1 Minciu R. Economia turismului, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus,

Bucuresti, 2005 pag. 79

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

a.

Turistii care calatoresc in scop de afaceri devin turisti care cauta relaxare atunci cand ziua de

munca a luat sfarsit, oricare ar fi ora din zi;

b.

Multe conferinte au si programe de relaxare si odihna pentru delegati. Acestea pot avea loc fie

seara fie in timpul zilei;

c.

De multe ori delegatii sunt insotiti in calatoriile lor de parteneri. Acestia din urrma sunt

considerati turisti pentru odihna. Dupa ce ziua de munca se incheie devin, impreuna cu delegatii, cupluri
orientate spre relaxare.
Ca si turismul de relaxare, se poate sustine ca turismul de afaceri este mai degraba o experienta
decat un produs. Natura acestuia va reflecta, de exemplu:
-

Elementele produsului;

Ambianta destinatiei si a spatiului de cazare;

Personalitatea si experienta turismului.

Experienta deasemenea include trei stadii:

-

Anticipare inainte de eveniment;

Consum in timpul desfasurarii evenimentului;

Amintire in urma evenimentului.

Aceasta experienta poate fi divizata in doua categorii de elemente, dupa cum urmeaza:
1. Elemente controlate sau influentate de catre prestatorul de servicii, cum ar fi salile de conferinta
ale hotelurilor;
2. Elemente care nu pot fi tinute sub control sau influentate de catre prestator, dar care afecteaza
experienta, cum ar fi vremea, traficul, etc.
1.2. Caracteristici specifice turismului de afaceri ca si forma de turism
Exista o mare varietate tipologica a turismului de afaceri, diferentiata prin criterii precum: frecventa
calatoriilor, distanta parcursa, durata, gradul de decizie asupra conditiilor unei calatorii, locul turismului
de afaceri in ocupatia celui ce calatoreste, etc.

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Calatoriile in interes de afaceri pot avea caracter intern sau extern2 in functie de beneficiarul
nemijlocit si rezultatele acestora.
Formele turismului de afaceri ce au caracter intern se adreseaza salariatilor unei intreprinderi si au
ca obiectiv motivarea personalului in scopul cresterii productivitatii muncii si imbunatatirii
performantelor. Ele se concretizeaza in seminarii sau intalniri ale conducerii firmei cu salariatii- pentru
cunoastere, pentru rezolvarea unor probleme, pentru impartasirea experientei actiuni de formare a
personalului si actualizare a pregatirii, desfasurate, de regula, inafara intreprinderii, in institutii
specializate (universitati, institute de cercetare, centre de pregatire profesionala), in unitati hoteliere
adecvate sau intr-un cadru pur turistic si calatorii-recompensa sau stimulent (incentive). Actiunile cu
caracter extern urmaresc buna desfasurare a activitatii si prosperitatea firmelor in ansamblul lor si
constau in deplasari cu caracter profesional (lucru pe santiere, prospectarea pietei, acordarea de
asistenta, administrarea/supravegherea unor lucrari) si participarea la targuri, expozitii, congrese,
colocvii.
Din punct de vedere al continutului, de altfel gruparea cea mai frecvent utilizata, formele turismului
de afaceri se structureaza in:
- Turism general de afaceri - cuprinde activitatile persoanelor ce lucreaza, pentru o scurta perioada
de timp, inafara locului de munca obisnuit.
-

Reuniuni/intruniri aceasta forma de turism e determinata de participarea la evenimente de

tipul conferintelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor si este considerata una dintre cele mai
obisnuite forme ale turismului de afaceri. Este, deasemenea, in plina expansiune , ca urmare a acutizarii
necesitatii schimbului de informatii in toate domeniile. Intre formele turismului de reuniuni se
particularizeaza cea a turismului de congrese care atrage anual milioane de vizitatori.
-

Targuri si expozitii se definesc prin prezentari de produse si servicii, destinate unui public

invitat, cu scopul de a determina o vanzare sau a informa vizitatorul. Ca si forma de turism, acestea
stimuleaza calatoria a doua categorii de persoane: expozantii lucratori din intreprinderi economice,
camere de comert, institutii cultural artistice, persoane individuale; vizitatorii reprezentanti, la randul
lor, prin specialisti, a caror deplasare este motivata de interese profesionale si publicul larg, a carui
motivatie este curiozitatea. Caracteristicile si motivatiile clientelei au determinat includerea participarii
la targuri si expozitii atat in sfera de cuprindere a turismului de afaceri, cat si a celui de agrement.
Privite din perspectiva turismului de afaceri, aceste manifestari reprezinta un util mijloc de informare
profesionala, de cunoastere a potentialilor partener i, o eficienta modalitate de promovare a bunurilor si
2 Minciu R, Zadig R. - pagina 272

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

serviciilor precum si de stimulare a comertului. Ca forma de agrement, targurile si expozitiile ofera

publicului larg un mod placut de petrecere a timpului liber, de informare cu privire la realizarile din
diverse domenii.
-

Calatorii stimulent - Imbraca forma unor vacante scurte, dar de un nivel de confort foarte

ridicat (de lux), oferite anumitor categorii de angajati si, frecvent, familiilor acestora, cu accent pe
distractie, relaxare, etc., ca recompensa pentru performantele deosebite obtinute in activitatea
profesionala. Mai recent, asemenea calatorii se adreseaza si celor mai fideli clienti. Calatoriilestimulent sunt percepute, pe de o parte , ca o tehnica a managementului modern, in acest sens fiind
folosite pentru a stimula si motiva angajatii, iar pe de alta parte ca o forma a turismului, pentru faptul ca
sunt utilizate serviciile aferente acestui domeniusi modalitatile de realizare sunt specifice.
Pentru a pune in lumina anumite caracteristici ce caracterizeaza forma de turism in discutie este
imperios necesara compararea acesteia cu alte categorii de turism. Printre avantajele reprezentative
pentru turismul de afaceri se numara urmatoarele:
- Cheltuiala relativ mare pe turist, ceea ce implica un nivel ridicat al profitului
organizatorilor;
- Comportamentul civilizat al turistilor deplasati in interes de serviciu/afaceri;
- Tendinta de calatorie/vizitare indiferent de sezon, in special inafara sezonului de varf al centrelor
turistice.
Dat fiind faptul ca nu sunt cei care platesc facturile in mod uzual, turistii care calatoresc in scop de
afaceri tind sa cheltuiasca de trei ori mai mult decat alte categorii de turisti. Se spune adesea ca unul
dintre avantajele turismului de afaceri este faptul ca nu este la fel de sezonier precum alte forme de
turism. Desi sezonul este mai indelungat si mai putin accentuat , totusi turismul de afaceri are un
element de sezonalitate. In general acesta este o activitate care are loc cu precadere inafara lunilor de
vacanta, si e predominant practicat in intervalul Luni-Vineri.
Ca orice alta forma de turism, cel de afaceri are impact asupra fiecaruia dintre participanti, fie
acestia reprezentanti ai cererii, fie ai ofertei de turism de afaceri. Nu se poate spune, insa, daca este
vorba de un impact negativ sau unul pozitiv, din doua motive:
- Asupra impactului turismului de afaceri s-au realizat prea putine cercetari pe care sa se poata baza
vreo afirmatie;

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

-Nu toti sunt afectati in mod egal in turismul de afaceri: exista mari castigatori cum sunt hotelurile
mari si proprietarii unor companii de succes organizatoare de conferinte, exista castigatori mai mici,
reprezentati prin personalul cu salariu scazut angajat in partea de servire. Pot exista deasemenea unii
care sa iasa in pierdere cum ar fi locuitorii unei statiuni in care se practica intens turismul de afaceri si
neimplicati in acest domeniu si pe care autoritatile locale nu ii ajuta in vreun fel prin investitii.
Ideea generala pare a fi ca impactul turismului de afaceri este:
Pozitiv din punct de vedere economic;
Negativ in ceea ce priveste mediul;
Mixt din punct de vedere social. In general impactul este pozitiv pentru turist si mai mult
negativ pentru comunitatea locala a respectivei destinatii.
Turismul de afaceri utilizeaza infrastructura si facilitati ce pot fi de folos in multe alte scopuri insa,
pentru ca acestea sa satisfaca nevoile specifice ale turistului ce calatoreste in scop de afaceri, trebuie sa
fie proiectate intr-un anumit mod.
O dezvoltare a infrastructurii impune proiectarea unei intregi serii de elemente in privinta unui
centru de turism de afaceri, de exemplu:

Cladiri principale si structuri locatie, materiale;

Privelistea din jurul cladirilor principale;

Formatul locatiei ca si intreg;

Serviciile ajutatoare cum ar fi parcarile;

Accesorizarea interioara, facilitatile de catering si sistemul de canalizare3.

3 Cristureanu Cristiana- Economia si politica turismului international, Editura. Abeona, Bucuresti,

1992, pagina 135

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Cap. II. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI

Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o form sau alta, n activatatile de turism sunt
constienti de efectele provocate de dezvoltarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei
si mediului. In ultimii ani, deceniile nou si zece ale secolului XX, s-a urmarit ca expansiunea
turismului sa se realizeze echilibrat, in conformitate cu standardele care garanteaz pastrarea
echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor , poluarea i orice alte impacte negative asupra
mediului.
Notiunea de impact, presupune analiza relatiei turist-resursa turistica-produs turistic, care se
dasfasoar de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului de servicii si
actiuni turistice, menite sa puna in valoare obiectivul respectiv.
Impactul asupra unei zone turistice este dat de :
cadrul natural i varietatea potentialului turistic.
existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia, accesul i informarea.
prezenta unei structuri turistice de cazare, alimetatie publica, agrement.
Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact, care pot
imbraca forme pozitive sau negative de manisfestare.
Turismul este considerat un domeniu foarte important in dezvoltarea durabila a regiunii,
investitiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunitatii. Ca urmare a dezvoltarii turismului,
apare problema respectarii echilubrului intre solicitarea turistica si capacitatea de absortie a acesteia de
catre mediu.
Actiunile distructive ale unor activitati turistice se manifesta, n principal, prin folosirea
necorespunzatoare a mediului ambiant, n scopuri recreative si de agrement, dublata de o interventie
brutala a omului asupra peisajului si resurselor naturale. Aceste practice nocive se intalnesc mai ales
(sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate n spaiile populate, sau n imediata apropiere a marilor
aglomerri urbane.
De asemenea, absena unor reglementari privind comportamentul vizitatorilor,nsoite de o
monotorizare a zonei sau obiectivelor, favorizeaza desfasurarea activitatilor care afecteaza calitatea
mediului si pun n pericol integritatea i conservarea obiectivelor.
In zonele sau la obiectivele turistice situate in afara traseelor marcate si special amenajate, care
atrag fluxuri importante de vizitatori, in principal in perioadele de weekend , si unde se deruleaza o
circulatie turistica necontralata. Prejudiciile pricinuite sunt profunde si, adesea, pot avea un caracter
ireversebil.
Dintre acestea pot fi menionate: distrugerea vegetatiei si florei, ruperea copacilor si in special a
puietilor, distrugerea semintisului natural, desprinderea de roci, braconajul etc., care, in final, au ca
rezultat impiedicarea regenerarii plantelor, terasarea solului, tulburarea biotopurilor specifice vanatului
si, in general, a faunei, mergand uneori pn la dispariia unor specii floristice, cauzat de colectarea
abuziv a florei, n special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de necunoasterea, de
catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontralate asupra factorilor de mediu.

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Fenomenul poluarii naturii s-a amplificat o data cu patrunderea turismului automobilistic n

locuri pana nu demult inacsebile pentru acest mijloc de transport. Abatandu-se de la traseele amenajate
de acces, turistii patrund pe drumuri ocolite, oprindu-se n poieni pitoresti si provocand distrugerea
pajistilor, a arbustilor si a florei, in general, prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de
esapament, scurgerilor de ulei etc.
Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificarea circulatiei n
statiunile balneoclimaterice. In absenta unor restrictii de acces n statiuni , a unor zone amenajate de
parcare, turismul automobilistic altereaza calitatile aerului ori ale factorilor de cura, influentand negativ
si tratamentele balneare specifice4.
Aceste caracteristici sunt cele date de catre WTO (Organizatia Mondiala de Turism), ceea ce
confirma ideea conform careia impactul turismul de afaceri este unul redus.
Astfel am ales sa structurez acest impact in mai multi pasi:
Impactul direct al turismului de afaceri ( pozitiv si negativ, in conditiile in care exista)
Impactul indirect negativ si pozitiv
2.1.

Impactul direct al turismului de afaceri

Impactul turismului de afaceri, desi la o scara mai mica, este acelasi (cel putin partial) cu al
turismului traditional, aici ma refer la efectele asupra mediului a mijloacelor de transport utilizate. Fiind
o forma de turism elitista, utilizeaza ca si mijloace de transport , in special transportul aerian, dar si cel
rutier (autocare, masini personale), maritime (unele croaziere reprezinta obiectul unui eveniment al
turismului de afaceri congres, conventie, training) si chiar si cel feroviar.
Astfel putem afirma ca impactul asupra mediului exista, la nivelul aerului, prin poluarea
acestuia cu noxe, gaze cu efect de sera si alte gaze nocive rezultate in urma transportului.
Efectul cel mai nociv este reprezentat de catre transportul aerian, un raport ONU fixand pentru
traficul avioanelor comerciale o cantitate de noxe de 650 milioane tone bioxid de carbon sau 2,61% din
totalul emisiilor anuale cu efect de sera. Din acest total, aproximativ 30% zboruri sunt considerate ca
fiind in interes de servici, ulterior intrand in sfera turismului de afaceri .

4 Nicolae Neacu, Petre Baron, Oscar Snak, Economia turismului, Ediia a II-a, Editura Pro Universitaria,

Bucureti, 2006

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

De asemena turismul de afaceri

dezvoltat prin transport rutier are un
raport la poluarea aerului sesizabil, el
realizandu-se prin trasportul cu autocare
(consum mare de motorina sau alti
combustibili, prin urmare o emisie mare
de gaze nocive ) sau prin transportul cu
masina personale, care se adauga la
traficul propriu-zis. Traficul determina
eliminarea in atmosfera a poluanilor
gazosi i solizi (particule), dintre care cei
mai importanti sunt: monoxidul de carbon
(CO), dioxidul de carbon (CO2), oxizii de
azot (NOx), hidrocarburi volatile (COV),
dioxid de sulf (SO2) si compusi ai plumbului (Pb).
Surprinzator tipul de transport (utilizat de turismul de afaceri) cel mai putin poluant, este
transportul foreviar, in ciuda consumului mare de combustibili dar si existentei liniilor electrificate, si
mia ales datorita faptului ca nu este prima optiune pentru turistii de afaceri ( in tarile mai putin
dezvoltate, ca Romania, transportul feroviar are durata de timp foarte lunga si conditiile nu sunt cele
obisnute tipului de afaceri.
Distributia aeroporturilor pe teritoriul tarii

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Solutii pentru diminuarea impactului transportului

Instrumente cheie care trebuie folosite intr-o politica de transport cu orientare ecologica se pot
enumera:
- aplicarea simultana a costului social marginal tuturor tipurilor de transport (in paralel cu asistenta
pentru dezvoltarea transportului cu costuri externe scazute);
- directionarea eforturilor asupra zonelor cu probleme (coridoare cu trafic intens, regiuni montane) prin
implementarea unei politici de reglementare a diverselor tipuri de transport asigurandu-se consideratie
nivelului ridicat al costurilor externe. Rezultatul ar trebui sa fie un sistem de tarifare care sa incurajeze
utilizarea transporturilor mai putin poluante, permitand realizarea cerintelor necesare investitiilor
(aceasta masura nu poate fii considerata strict necesara turismului de afaceri, deoarece una din
caracteristicile acestuia este calitatea in defavoare costului);
- adoptarea unei abordari comune europene la alocarea investitiilor pentru sisteme de infrastructura si
transport, luandu-se in considerare toate costurile externe prin intermediul auditurilor socio-economice5.
In paralel cu acestea vor trebui realizate:
- concordanta cu legislatia referitoare la standardele de mediu (si de siguranta);

5 Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert D., Wanhill, S. - Tourism, Principles and Practice, Longman, Harlow, 1998

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

- introducerea unei game de masuri tehnice si fiscale pentru a promova utilizarea unor tipuri de
transport mai ecologice;
- adoptarea masurilor necesare pentru combaterea efectului de sera;
- realizarea unor campanii de comunicare, pregatire si perfectionare pentru a aduce o schimbare in
modelele comportamentale si pentru a le indrepta spre practici ecologice.

2.2.

Impactul indirect al turismului

Investitiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana aceasta este ce-a de a doua
caracteristica importanta a turismului de afaceri, a carei realizare are un impact, de data asta
considerabil, asupra mediului. Desi turismul de afaceri nu creaza aceasta regenerare urbana, el este
unealta prin care sunt create proiectele de constructii, extinderi, imboliare etc. Intalniri de afaceri,
traininguri, conventii ale constructorilor, toate sunt evenimente ale turismului de afaceri, in cadrul
carora se iau decizii care duc la construirea , extinderea unor zone urbane noi.
Prin urmare prin aparitia unor noi zone urbane, la periferia oraselor deja existente, are loc
degradarea si chiar distrugerea unor ecosisteme de mediu, astfel incat impactul acestor actiuni este total
in unele cazuri . Exemplul cel mai bun pentru tara noastra, este capitala. Zonele rezidentiale periferice
apar de la un an la altul, si au tendinta sa se extinda continuu, lucru ce duce la poluare, distrugerea
sistemelor biologice, in final la schimbarea in proportie mare a mediului. Zone precum Pipera, Snagov,
care acum nu multi ani in urma detineau zone verzi, pasuni, paduri, incep sa fie complet urbanizate.
Procesele prin care au loc aceste lucrari sunt despaduririle, desecari, si odata cu extinderea acestor zone
are loc si cresterea efectului de sera .
Momentan se incearca franarea acestei degradari ale mediului prin diferite politici
ecologice, si acestea avandu-si originea in turismul de afaceri.(congrese, conventii,expozitii).

Defrisari Padurea Snagov

Defrisari Padurea Baneasa

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru turismul de
afaceri ( hoteluri, restaurante, facilitati n transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi
utilizate de turistii clasici si de populatia indigena.
Aceasta caracteristica este una fundamentala pentru turismul de afaceri , intru-cat turismul
de afaceri nu poate exista fara structuri de primire, de cazare , si de desfasurare a evenimentelor
specifice. In ultimul timp cerintele turismului de afaceri au ridicat nivelul, astfel incat toate facilitatile
trebuie sa fie mai bune, specifice elitelor, servicii si conditii superioare, lucru ce a dus la construirea de
noi hoteluri, baze , centre de conferinta. De asemenea noile tendinte ale turismului de afaceri inclina
spre locatii precum statiuni de munte sau litoral. Din aceste doua idei putem trage concluzia ca
impactul asupra mediului in urma constructiei de noi hoteluri, drumuri restaurante, specifice turismului
de afaceri, va fi unul insemnat. Aceste procese vor fi realizate prin despaduriri, nivelari de teren,
folosirea diverselor substante, lucru ce este daunator pentru mediu, putand provoca dezechilibre, chiar
disparita unor intregi ecosisteme6.
Tara noastra se afla exact in aceeasi situatie, referindu-ma aici la existenderea puternica a piteti
turismului de afaceri, care din 1990 incoace, a dus la aparitia de numeroase hoteluri, drumuri, alte
facilitati specifice, ce ulterior au intrat si in folosinta turismului de masa. In hartile urmatoare putem
urmari evolutia capacitatii de cazare (componenta esentiala a turismului de afaceri) pe judetele
Romaniei.
Anii analizei sunt 1990, 1998, si 2006, un interval de 8 ani intre ele, care ne permite
observarea diferentelor. Astfel putem observa ca judetul Constanta este lider, cu o capacitate turistica
mare, fiind unul din centrele turismului de afaceri din tara. Constructia de noi hoteluri pe litoral a avut
ca urmare micsorarea plajelor si poluarea zonelor din imediata apropiere. Bucuresti-ul este principalul
motor al Romaniei din punct de vedere a acestei ramuri a turismului, putem observa marirea capacitatii
de cazare in zonele din jurul bucurestiului, asa cum am mentionat anterior . Alt exemple clare sunt
Prahova si Brasov, zone montane, in care impactul reprezentat de distrugerea mediului inconjurator este
mult mai grav, ducand si la sectionarea habitatelor naturale.

Impactul dezvoltarii capacitatii de cazare

6 Muntele Ionel, Iatu Corneliu, (2006) - Geografia turismului concepte, metode si forme de manifestare spatio-temporala,
ed. a II-a revazuta si adaugita, Ed. Sedcom Libris, Iasi

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Hri realizate n Philcarto i Adobe Illustrator

2.3.

Impactul indirect pozitiv turismului de afaceri

Dupa cum mentionam turismul de afaceri are legaturi cu diverse domenii, printre care
putem mentiona si Protectia mediului.

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Intru-cat toate actiunile organizatiilor dee mediu, fie ele non-profit, private sau de stat, se
desfasoara prin intermediul congreselor, conventiilor, expozitiilor, putem afirma ca rezultatul acestora,
pozitiv sau negativ, este o urmare a turismului de afaceri, fara acesta nefiind posibile. Putem astfel
sublinia aportul turismului de afaceri la protectia mediului, binfandu-se evenimente importante
referitoare la acest subiect, cel mai actual fiind problema incalziri globale, si modalitati de a combate
aceasta deteriorare a mediului inconjurator. Protectia mediului este unul domeniile a carui evenimente
ocupa un procent important din piata evenimentelor turismului de afaceri.
Protectia mediului a fost subliniat, in repetate randuri , in cadrul unor reuniuni consacrate
mediului ca, de exemplu: Conferinta Uniunii Internationale de Conservare a Naturii(U.I.C.N.) din anul
1967 de la Spindlesy Mlyn-Cehoslovacia, simpozioanele internationale avand ca tema ocrotirea naturii,
organizate la Cluj-Napoca(1968), Arles (1971), si Copenhaga (1973), Conferinta Naiunilor Unite
pentru mediul nconjurator de la Stockolm(1972), Conferina pentru Securitate si Cooperare in Europa
de la Helsinki(1977), Conferinta Mondiala a Tursimului de la Manila(1986) etc.
Incepand cu anul 1980, dup publicarea Strategiei mondiale de protectie a mediului de catre
UICN, multe tari au inceput sa coopereze pentru satisfacerea unor cerinte n acest domeniu. Astfel , n
1987, s-a nfiintat Comisia Mondiala pentru Mediul inconjurator si Dezvoltare, a carei strategie initiala
a fost conceputa la nivel national, pe diferite niveluri de catre adminitratiile guvernamentale.
Dezvoltarea aparuta in domeniul managementului viabil pentru resurse a fost acceptata ca o modalitate
logica de atingere a dorintei de conservare si todata de dezvoltare a mediului ambiant.
S-au mplinit 10 ani de la Summit-ul de Rio de Janeiro (1992), respectiv Conferinta la nivel
inalt a Natiunilor Unite, privind mediul si dezvoltarea, cand Statele lumii au pus bazele unei dezvoltari
durabile, adica folosirea resurselor naturale in asa fel de catre generatiile actuale, incat sa nu pericliteze
soarta generatiilor viitoare.
Anul 2002 a fost un an cu semnificatii majore pentru turism. In paralel cu declararea sa ca
An International al Muntelui, anul 2002 a fost de asemenea declarat drept Anul International al
Ecoturismului. In aceasta calitate, el a fost marcat de doua evenimente de prima importan pantru
ecoturismul din intreaga lume, si anume Conferinta Internationala pe baza ecoturismului (New York,
ianuarie) si World Ecotourism Summit (Quebec, mai).
Ultimul mare eveniment de genu, a avut loc la Copenhaga, Danemarca, Conferinta
Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, fiind considerat ca fiind cel mai important din ultimul
deceniu.
Acestea sunt doar cateva dintre evenimentele cuprinse de turismul de afaceri, al caror scop este
protectia mediului, putand spune ca acesta este modul prin care turismul de afaceri isi aduce contributia
la protejarea planetei.

Concluzii

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

Turismul de afaceri nu este o forma de turism conventionala, ceea ce face analiza din punct de
vedere a impactului asupra mediului, dificila, dar nu imposibila. Astfel am incercat sa argumentez
existenta unui impact nu doar la scara redusa ( poluare prin mijloace de trensport), ci la o scara mai
mare, prin evidentierea aportului turismului de afaceri la luarea deciziilor pro sau contra mediului .
De asemenea, teoria conform careia construirea de noi structuri de primire, de cazare , de
comunicare, ce deservesc turismul de afaceri, au un impact din ce in ce mai mare asupra mediului, este
adevarata, si tin sa mentionez ca odata cu dezvoltarea unei piete mai puternice a turismului de afaceri
in Romania, aceste probleme vor deveni adevarat puncte de interes pentru toate organizatiile ecologice.
Concluzia finala a acestei analize evidentiaza amploarea pietei turismului de afaceri, si
domeniile pe care le interconecteaza, si aceea este ca in ciuda unui impact relativ mic la prima vedere,
turismul de afaceri joaca un rol foarte important, din pacate in unele situatii nu doar pozitiv, ci si
negativ, in politica de protejare a mediului.

Bibliografie
1.
2.

Minciu R. Economia turismului, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus,

Bucuresti, 2005 pag. 79
Minciu R, Zadig R. - pagina 272

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Geografie

3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Cristureanu Cristiana- Economia si politica turismului international, Editura. Abeona,

Bucuresti, 1992, pagina 135;
Nicolae Neacu, Petre Baron, Oscar Snak, Economia turismului, Ediia a II-a, Editura Pro
Universitaria, Bucureti, 2006.
Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert D., Wanhill, S. - Tourism, Principles and Practice, Longman,
Harlow, 1998
Muntele Ionel, Iatu Corneliu, (2006) - Geografia turismului concepte, metode si forme de
manifestare spatio-temporala, ed. a II-a revazuta si adaugita, Ed. Sedcom Libris, Iasi
http://www.wttc.org
http:// www.greenpeace.org
http:// www.mdrt.ro.