REZOLVARI VARIANTE MT2 2009

SUBIECTUL I
Varianta 1

(1) C 32 3!

3!
6 3 6 9.
2!1!

4
3

(2) Pentru ca sa aiba sens logaritmul, trebuie ca 3 x 4 0 3 x 4 x ,

log 5 (3 x 4) 2 3 x 4 5 2 3 x 21 x 7.

(3)

x x1 S b a b
1
1
1
1

, unde a,b,c sunt coeficientii ecuatiei de

x1 x2
x2 x1
P
a c
c
2
2

gradul 2 din problema, iar S si P (conform relatiilor lui Viete) sunt suma, respectiv produsul
acestora : x 2 x 2 0 a 1; b 1; c 2.
(4) Pentru f(x) = - x2,avem a = -1, b = 0 si c = 0.
Cum a este negativ, varful parabolei reprezinta maximul acesteia, si se

0. Reprezentarea grafica a functiei va fi deci o parabola

4a 4
situata sub Ox. Astfel, pentru x 0,1, cum functia este continua si pe intervalul definit in

localizeaza in : y v

problema strict crescatoare, deducem ca functia functia va lua toate valorile intre f(0) si
f(1).
f (0) 0; f (1) 1 Imf=[-1,0].

(5) AB (1 2) i (3 1) j 3i 4 j a 3, b 4. Se calculeaza astfel, intrucat pentru

a determina coeficientii versorilor i si j este nevoie sa calculam diferenta dintre

coordonatele punctelor ce formeaza vectorul respectiv.
(6) Folosind teorema cosinusului, obtinem :
2
2
2
AB 2 BC 2 AC 2 16 3 7
12
3
3

c a b

cos B

2ac

2 AB BC

8 3

8 3

2 3

m( B )

Varianta 2

(1) Radacina lui f(x) se determina astfel :

x 3 0 x 3 f (3) 0 f (4) f (3) ... f (3) f ( 4) 0.

(2)
log 2 ( x 2) log 2 x 3 log 2 [ x( x 2)] 3 x( x 2) 8 x 2 2 x 8 0 x 2 2 x 4 x 8 0
x( x 2) 4( x 2) 0 ( x 2)( x 4) 0
Radacinile sunt x1 2 si x2 4 , respectandu-se insa conditiile de existenta
conform carora x 2 0 x 2 x (2, ) si x 0 x (0, ). Din intersectia acestora

rezulta ca sigura solutie valabila este x = 2.

(3) x 2 5 x 5 1 x 2 5 x 4 0 x 2 4 x x 4 0 x( x 4) ( x 4) 0
( x 4)( x 1) 0
x
1
4

f(x)

+++++0------ 0+++++++

Radacinile sunt x1 4 si x2 1. Cum rezultatele ecuatiei trebuie sa fie mai mici sau
egale cu 0 si a = 1 (a>0), inseamna ca multimea de solutii apartine intervalului incastrat
intre radacinile obtinute x [1,4] ,dar x x {1,2,3,4}.
(4)Ratia din aceasta progresie aritmetica este :
r 3 x 1 3 x 1 3 x (3 1) 1 2 3 x 1.

Rezulta ca daca si in urmatorul caz ratia este aceeasi, atunci termenii sunt
consecutivi. Verificam : p 5 3 x 1 3 x1 3 x (5 3) 1 2 3 x 1 r Adevarat.

(5) OA OB (4 0)i (8 0) j (6 0)i (3 0) j 10i 5 j Vectorul

coordonatele (10,-5).
AB AC sin A
(6) Aria ABC

24
2

1
2 2.

OA OB

are

Varianta 3

(1) Sirul este o progresie aritmetica de ratie r = 7 1 = 6, rezulta ca al zecelea termen

al sirului va fi a10 = 1 + 9r = 55 .
(2) Intrucat multimea din care trebuie sa alegem cifrele pentru numar este formata din
2 elemente, si trebuie sa formam numere cu cate 3 cifre , inseamna ca sunt 23 numere
posibil de format, adica 8. Dintre acestea insa , doar 2 dintre ele sunt divizibile cu 3 (
pentru a fi un numar divizibil cu 3, trebuie ca suma cifrelor acestuia sa fie ea insasi
divizibila cu 3) si anume 111, si 222. Probabilitatea se calculeaza prin raportarea
numarului de cazuri favorabile la cel de cazuri posibile. Se obtine astfel :
p

2
0,25 25% sanse.
8

(3)

Pentru

ca

radicalul

sa

aiba

sens,

deducem

conditia

de

existenta

x 2 0 x 2 x 2,
2 x x | 2 2 x x 2 x 2 x 2 0 x 2 x 2 x 2 0 x( x 1) 2( x 1) 0
( x 1)( x 2) 0 Radacinile sunt x1 = -1 si x2 = 2,ambele valabile.
(4) f (2) f ( 1) f (0) f (1) 3 1 1 3 0.

(5) Calculam panta dreptei (m).

m

yB y A 2 1

1.
xB x A
1 2

Ecuatia dreptei este : y yA = m (x xA)

y 1 1( x 2) y 1 x 2 0 y x 3 0 x y 3 0.
1
2
AB AC sin A
1
(6) S ABC
2 .
2
2
2

Varianta 4

(1) ( x 1) 2 x 7 0 x 2 2 x 1 x 7 0 x 2 x 6 0
x 2 2 x 3 x 6 0 x( x 2) 3( x 2) 0 ( x 2)( x 3) 0

x
-inf -2
3
+inf
f(x) +++++0------ 0+++++++
Radacinile sunt x1 = -2 si x2 = 3. Cum rezultatele ecuatiei trebuie sa fie mai mici
decat 0 si a = 1 (a>0), inseamna ca multimea de solutii apartine intervalului incastrat intre
radacinile obtinute x (2,3) ,dar x x {1,0,1,2}.
(2) r = a2 a1 = 3 1 = 2. Suma primilor 5 termeni este obtinuta din formula :
S

(a1 an ) n (1 1 4 2) 5 10 5

25.
2
2
2
b

, este
2a 4a

(3) Daca valoarea maxima a functiei este 5, inseamna ca varful V

maximul pe care-l atinge functia, astfel incat

64 12m
5
5 64 12m 20m 64 32m m 2.
4a
4m

(4) Conditiile de existenta ale logaritmilor sunt :

x 2 0 x 2 x (2, )
Din intersectia acestora x (5, ).

x 5 0 x 5 x (5, )
x2
x2
log 2 ( x 2) log 2 ( x 5) 3 log 2
3
8 x 2 8 x 40
x5
x5
42 7 x x 6, valabila.

(5) Daca 2 vectori ce sunt exprimati prin versori sunt coliniari, atunci coeficientii
versorilor celor 2 vectori sunt proportionali.
3 a2

3a 2a 4 a 4.
2
a

(6) Aplicam teorema sinusurilor in triunghi :

AB
AC
BC
AB
3

2R
2 R 2 R R 3.
1
sin C sin B sin A
sin C
2

Varianta 5

(1) x 1 2 2 x 1 2 1 3 x 1 x 3,2,1,0,1 5 elemente.

1, 3 8 , 3 27 . Inseamna ca
3
1
probabilitatea sa extragem un numar rational din acea multime este p

10%.
30 10
(3) 2 f ( x ) 3 g ( x) 5
2( x 3) 3( 2 x 1) 5

(2) Singurele numere rationale din acea multime sunt

2 x 6 6 x 3 5
8 x 3 5
8 x 8 x 1.
p
4p
320
320 4 p 1600 p 400 .
5
5

(5) 5u 3v 5(3i 2 j ) 3(5i j ) 15i 10 j 15i 3 j 7 j . Coordonatele sunt (0,7).

(4) p 20% p 320 p

(6) Intr-un triunghi dreptunghic, stim ca ipotenuza este egala cu dublul medianei din
varful unghiului drept BC 2 AD 2 5 10.
Conform teoremei lui Pitagora intr-un triunghi dreptunghic, obtinem ca
AB 2 BC 2 AC 2 100 36 64 AB 8.

Varianta 6

(1) a b 4 | 2 (a b) 2 16 a 2 2ab b 2 16 a 2 b 2 16 2ab

a 2 b 2 16 2 3 a 2 b 2 10.

(2) Graficele functiilor f si g au puncte de intersectie daca si numai daca la egalarea

celor doua functii (adica sa aiba acelasi f(x)) se poate extrage cel putin o radacina reala.
f ( x) g ( x) x 2 x 1 x 4 x 2 2 x 3 0
x 2 x 3x 3 0
x( x 1) 3( x 1) 0
( x 1)( x 3) 0
Radacinile sunt x1 1 si x3 3.
Punctele de coordonate (-1,g(-1)) si (3,g(3)) , apartin ambelor grafice
Punctele sunt (-1,3) si (3,7).

(3) Daca sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice, inseamna ca diferenta
dintre ei , doi cate doi (adica ratia), trebuie sa fie egala.
3

3
3
3
lg x lg x lg x lg x 3 lg x x 3 lg x 2 3 lg x 3
2
2
2
lg x 2 x 100.

(4) Singurele numere rationale din multimea respectiva sunt 4 , 9 (adica 2 numere)
din totalul de 9 posibile, deci probabilitatea ca alegand un numar acesta sa fie rational este
de :
p

2
.
9

(5) Cele doua drepte sunt paralele daca si numai daca pantele celor 2 sunt egale (m 1
si m2) sau daca coeficientii pe care ii au x si y sunt proportionali. Astfel :
2
1
a 4.
a
2

(6) Conform teoremei cosinusului , obtinem :

cos B

c 2 a 2 b 2 AB 2 BC 2 AC 2 1 5 4
2
1
5

.
2ac
2 BC AB
5
2 5
2 5
5

Varianta 7

(1) Conform relatiilor lui Viete, stim ca:

b
c
, P , unde a = 1 , b = -2 si c = -2.
a
a
2 2
x1 x 2 x1 x 2 S P
0.
1
1
S

(2) f ( x) 1 4 x 3 4 x 1 4 x 2 8 x x

1
1
x , .
4
4

(3) x este sub radical x 0 x 0, .

x

x
1
3 3 x 2 3 1
3 x 2 3 x x 2 x (1) 2 x x 2
3
4 4 x x 2 x x 2 5 x 4 0 x 2 x 4 x 4 0 x( x 1) 4( x 1) 0
x 2

( x 1)( x 4) 0

Conditia de existenta a ecuatiei 2 x x este : 2 x 0 x 2, x 0, din

intersectia celor 2 conditii rezulta ca x 0,2
Radacinile sunt x1 1( [0,2]) si x2 4( [0,2]) , deci singura solutie valabila este x=1.
(4) log 3 27 log 2 8 3 3 0.
(5) Dreptele AB si CD sunt paralele, inseamna ca pantele acestora sunt egale :
y yC 2 2
yB y A 1 a

1 a si m 2 D

2.
xB x A
2a
xD x C
13
m1 m2 1 a 2 3 a a 3.
m1

(6) Folosind teorema cosinusului, obtinem :

AC 2 AB 2 BC 2 25 36 49 12 1

cos A

.
2 AB AC
60
60 5

Varianta 8

(1) 1 3 5 ... 13

(a1 a n ) n (1 13) 7 14 7

49.
2
2
2

(2) Daca punctul in discutie are abscisa egala cu ordonata, inseamna cu x = f(x).
x f ( x) x 2 x 1 1 x x 1. Deci punctul are coordonatele (-1,-1).
(3) 2 x 2 x 3 36 2 x (1 8) 36 2 x 4 x log 2 4 x 2.
(4) A44 C 44

4!
4!

24 1 25.
0! 4!0!

(5) Calculam panta dreptei 4x+2y+5=0. Luam 2 valori la intamplare care sa apartina
acestei drepte, astfel :
5
2
9
x B 1 2 y B 9 y B
.
2
x A 0 2 y A 5 y A

Deci panta acestei drepte va fi :

95
yB yA
2 4 2.
m1

xB x A
1 0
2

Inseamna ca si panta celei de-a doua drepte va fi tot egala cu -2.

Astfel, ecuatia dreptei va fi :
y y0 m2 ( x x0 ) y 1 2( x 1) y 1 2 x 2 2 x y 3 0.

(6) Pentru aducerea din catranul 2 in primul cadran se foloseste egalitatea :

sin(130 O ) sin(180 O 130O ).

Egalitatea devine deci :

sin(180 O 130 O ) 2 cos(50 O ) 2 sin(50 O ) 2 cos(50 O ) 2 1.

Varianta 9

1
log 3 3 2 log 2 2 3 log 4 4 1 2 3 1 1 1 Adevarat.
4
(2) Pentru ca ecuatia sa aiba solutii reale , inseamna ca 0.
Astfel, pentru ecuatia x 2 2mx 4m 0 ,
4m 2 16 m 0
m( 4m 16) 0
Radacinile pentru m ale ecuatiei de mai sus sunt : m1 0 si m2 4.
Semnul functiei 4 m 2 16 0 va fi :

(1) log 3 9 log 2 8 log 4

x
f(x)

-inf 1
4
+inf
+++++0------0+++++++

m (,0] [ 4, ).

(3)

x 2 x 3 1 3 x 2 x 3 1

x2 x 2 0
x 2 x 2x 2 0
x( x 1) 2( x 1) 0
( x 1)( x 2) 0
Radacinile ecuatiei sunt : x1 1 si x2 2.
80
(4) Rata dobanzii este : d
100 8%
1000

(5) AB i j Coordonatele vectorului AB

sunt (1,1), adica exact coeficientii

x B x A 1 x B 1 3 4.
B(4,5) , unde xB si xA , yA si yB sunt
yB y A 1 yB 1 4 5

versorilor. Atunci :

coordonatele celor 2 puncte A si B, relatia avand loc deoarece x AB x B x A ; y AB y B y A .

(6) S AB AD sin A 3 3

3 9
.
2
2

Varianta 10

4 1

1
1
(1) a 4 27 27 1.
3
3
2
(2) f ( x) 2 f ( x) 3 0

(2 x 1) 2 2(2 x 1) 3 0
4x 2 4x 1 4x 2 3 0
4x 2 4 0
4
x2 x2 1
4
Solutiile ecuatiei sunt : x1 1 si x2 1

(3) Substituim p=2x :

p2 3p 2 0
p2 p 2 p 2 0
p ( p 1) 2( p 1) 0
( p 1)( p 2) 0
Solutiile sunt :
p 1 1 2 x1 1 x1 log 2 1 x1 0 si p 2 2 2

x2

2 x2 log 2 2 x 2 1.

4!
4!

8.
1!3! 1!3!
b C 30 C 31 C 32 C 33 2 3 8.
a b.

(5) w 2v 3u 2(3i 4 j ) 3(2i 3 j ) 6i 8 j 6i 9 j 17 j Coordonatele sunt (0,17).

AB AC sin A
1
(6) S
15 60 sin A 30 sin A .
2
2

(4) a C 41 C 43